Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
Tulburari psihopatologice in epilepsie

Tulburari psihopatologice in epilepsie



Tulburari psihopatologice in epilepsie

Prevalenta epilepsiei: 0,6-1%

Tulburarile psihice - frecvente in forma temporala sau in alte focare din teritoriul limbic (crize partiale complexe)

-        ¼ din epileptici au depresii, psihoze, tulb.de pers., hiposexualitate

Psihopatologia = rezultatul modif. electrofiziologice, chimice si structurale in sist. limbic temporal si in lobii frontali

Sistematizarea se raporteaza la criza:

-        Tulb. psihice concomitente cu criza (ictale) - episodice

-        Tulb. psihice prodromale si post-critice (periictale) - episodice


-        Tulb. psihice inter-critice (interictale) - cronice

Def. Epilepsiei: crizele epileptice sunt evenimente comportamentale bruste si involuntare asociate cu descarcari electrice excesive sau hipersincrone in creier

Crizele pot fi:

·                  primare   

·       secundare (TCC, tumori, etc.)

·       reactive (sevraj)

Cauzele descarcarilor electrice anormale: neuroni hiperexcitabili cu depolarizare postsinaptica persistenta

Mecanisme:  modif. ale conductantei electrice, scaderea inhibitiei mediate de GABA, cresterea excitabilitatii corticale mediate de glutamat

Clasificarea epilepsiei:

1.     Crize partiale (focale, locale) - 60% din comitiali, mai frecv. la adult (2/3)

A.    Crize partiale simple

·       Motorii

·       Somato-senzitive

·       Senzoriale

·       Psihice

·       Vegetative

B.    Crize partiale complexe - cu tulb. de constienta

·       incep cu un simptom al crizelor partiale simple si asociaza tulburarea de constienta

·       asociaza de la inceput tulb.de constienta cu diverse automatisme

C.    Crize partiale secundar generalizate

·       incep cu crize partiale simple

·       incep cu crize partiale complexe

2.     Crize generalizate

·       Absente (PM)

·       Mioclonice

·       Tonice

·       Tonico-clonice (GM)

·       Atonice/akinetice

Epidemiologie: - prevalenta 0,63%

-        75% debuteaza inainte de 18 ani

-        12-20% incidenta familiala

-        Cele mai frecv: partiale complexe si generalizate tonico-clonice

-        Crizele epileptice la pac. cu TCC sunt predictive pt. aparitia patologiei psihiatrice interictale

-        Relatie demonstrata de studii intre psihopatologie si crizele cu focar mediobazal temporal

-        Psihozele si tulb.de pers. sunt de 3 x mai frecv. la pac.cu crize partiale complexe (focar temporal) decat la cei cu grand-mal.

-        60-76% din adulti, indiferent de tipul de criza, au si focar temporal

-        Psihoze: 7-12% (crize partiale complexe cu focar mediobazal temporal)

-        Depresii: 7,5-34% (crize partiale complexe cu control medicamentos deficitar al crizelor)

A. Tulb. psihice concomitente cu criza (ictale):



- aura psihica: - tulb. disociative (depersonalizare/derealizare = perturbari in testarea realitatii)

                          - schimbari bruste ale starii afective (pacientul este brusc cuprins de neliniste, teama, panica, tristete, disperare, mai rar spaima si groaza; tot mai rar: liniste si pace, buna dispozitie, placere, fericire, extaz, chiar si ras nemotivat - crizele de ras= crize gelastice, pot fi crize motorii, fara componenta afectiva)

                         - automatismul mental epileptic poate aparea sub forma de gandire fortata (forced thought)= idei si ganduri recurente intruzive, care apar stereotip, nemotivat, au caracter exogen si irational, impus, de scurta durata, nu neaparat ego-distonice, sau ca senzatia de accelerare a ritmului gandirii, tumult ideativ, ca in mentism. Pot aparea senzatii ciudate de intrerupere neasteptata a fluxului ideativ sau de vid cerebral.

*Aura cu gandire fortata ≠ gandurile obsesive din tulb. obs-compulsiva si sdr. Xenopatic Kandinski-Clerambault din sch paranoida

*Daca aura psihica este unica manif.a crizelor simple partiale ≠  tulb. psihice primare ( EEG + adm. de anticonvulsivant care reduce/suprima aura psihica, nu si tulb. psihica)

Aura= partea de inceput a crizei  pe fond de constiinta clara; este o criza partiala simpla mereu aceeasi pt. acelasi bolnav, ce ramane clar in amintirea bolnavului, ceea ce-i permite sa-si ia masuri de prevedere. Apare la ½ din adultii epileptici.

- automatisme motorii - ex: automatismul ambulator sau criza procursiva - pacientul parcurge cativa pasi fara ocolirea obstacolelor, ia mijloace de transport in comun, etc.

- status epilepticus = stare premorbida, particulara, care se realizeaza cand o criza persista mult timp sau se repeta, determinand o stare fixa si durabila. Apare alterarea constiintei.

Cele mai importante forme sunt: statusul grand mal (cea mai grava forma), statusul absenta si statusul cu crize partiale complexe de tip psihomotor.

- tulb. mnezice: amintiri care se deruleaza rapid, incoercibil; in crizele uncinate: deja vu, deja vecu, jamais vu, jamais vecu.

B. Tulb. psihice prodromale si post-critice (peri-ictale) (si in timpul activitatii paroxistice intermitente)

Simpt. prodromale: cel putin 30 min inainte de criza si dureaza intre 10 min si 3 zile, continuu

-        Iritabilitate

-        Disforie

-        Cefalee

-        Stari confuzionale de profunzime variabila

-        Amnezie lacunara de amplitudine variabila (in f-ctie de durata, profunzimea crizei si a tulb. de cunostinta, sau ca manif. singulare paroxistice ale crizelor partiale complexe)

-        Alte dismnezii: false recunoasteri tip deja vu/vecu, jamais vu/vecu

-        Stari anxioase

Simpt. postcritice:

-        Delirium (min-ore, rar zile), consec. localizarii T drepte in cazul crizelor partiale complexe

-        Stari crepusculare: ingustarea constiintei, ce lasa boln. posibilitatea unui comportament constituit din acte si actiuni relativ coordonate, lipsite insa de critica. Dureaza ore-zile, bolnavul nu pastreaza amintiri dupa criza (amnezie lacunara). Pot fi insotite de disforie, neliniste, anxietate, tristete, halucinatii, delir → acte de violenta si cruzime neasteptate!

-        Stari de obnubilare si confuzionale epileptice: obtuz, dezorientat temporo-spatial auto si allopsihic, raspunde incomplet la intrebari, cu tendinta la somn. Tulb.mnezice sunt mai superficiale, fragmentare.

St. confuzionale au particular fondul dispozitional anxios, tendinta la agitatie si furie.

St. confuziv-anxioase

                     -onirice

                     -stuporoase

Dg.dif: - stari toxice, infectioase, tumori, sch, crize isterice

-        Stari depresive (zile sau mai mult)

-        Tulb. cognitive

-        Stari psihotice delirante si halucinatorii (mai ales dupa status epileptic din crizele partiale complexe); se agraveaza cu cresterea frecv. crizelor! Apar h. vizuale, auditive - scene macabre, terifiante, idei delirante de persecutie, revendicare, cu tematica religioasa → agitatie psihomotorie cu comportament de aparare cu mare periculozitate!

-        Psihoza alternativa” (mai rara) se manif. in balanta cu crizele epileptice, in perioadele cu simpt. psihotice producandu-se „normalizarea fortata” a traseului EEG.

-        Ep. psihotice scurte secundare crizelor de G.M.

- apar la pacientii cu crize partiale complexe cu generalizare secundara cu crize tonico-clonice

- perioada libera : 1-2 zile

- durata medie: 3-4 zile

- manifestari:

- delir de grandoare

- delir religios

- labilitate emotionala sau expansivitate

- absenta halucinatiilor

- remisiune spontana

- raspunde la doze mici de antipsihotice

-  dureaza mai mult decat ep. psihotice post-critice, uneori sub forma psihozelor alternative, agravandu-se cu ↑ frecv. crizelor si discontinuitatea trat. anticonvulsivant

-  la pacienti vechi de 10-15 ani, cu crize prost controlate tip partial complex cu generalizare secundara de tip tonico-clonic; controlul crizelor cu anticonvusivante nu previne dezvoltarea psihozei

-  clinic pot evolua ca psihoze schizo-afective



-  Dg. dif.: - etiol. sec. tumorala a epilepsiei

               - focarul primar sau secundar - de cele mai multe ori T stang sau medio-bazal temporal

-        Tip dependent, evitant, isteric, borderline - impulsivitate, iritabilitate, imaturitate, mixt

-        Tulb. explozive de comport., capacitate limitata de adaptare si integrare profesionala si familiala dificila

-        Sdr. Gastaut - Geschwind = profilul trasaturilor de personalitate intercritice in epilepsia temporala cu crize partiale complexe si focar temporo-limbic: - obsesionalitate, rigiditate solemna, lipsa de umor, hiper-religiozitate, vorbire circumstantiala, hipermoralitate, hiposexualitate, interes disproportionat pt. probleme filozofice si pt. propriul destin, vascozitate (consec. a focarului lezional in lobul T stang /bilateral), adezivitate in relatiile interpersonale, discurs disgresiv, cu insistenta pe detalii nesemnificative, tendinta de a consemna in scris detalii despre preocuparile intelectuale, gandurile si ideile proprii (hipergrafie)

-        Instabilitatea dispozitiei, fond disforic cu insatisfactie, pesimism, susceptibilitate, irascibilitate, oscileaza neasteptat si nemotivat pana la buna dispozitie si optimism

-        Iritabilitate, explozivitate: pe langa agresivitatea intra sau imediat post-critic, pe fondul instabilitatii dispozitiei si a susceptibilitatii marcate, apar crize coleroase insotite de acte de violenta extrema si reactii clastice, pacientul avand o critica scazuta

-        Instabilitatea psihomotorie

-        Vascozitatea psihoafectiva: - lentoarea ideomotorie (bradipsihie, bradikinezie) = inertie exagerata, lipsa supletei, promptitudinii si agilitatii psihice si motorii, dificultatea trecerii de la o activitate la alta, tendinta la perseverare si monotonie;

                                               - caracterul bipolar al afectivitatii: afectivitate lenta, concentrata, condensata, vascoasa, cumulativa, marcata de remanente si incapacitate de a face fata realitatii cu care e mereu in contratimp(polul adeziv) si usurinta si promptitudinea cu care raspunde prin reactii exploziv-agresive violente, intempestive (polul exploziv); par suspiciosi, ursuzi, ranchiunosi, nemultumiti, irascibili.

- Aderenta excesiva fata de obiecte: meticulozitate, minutiozitate, exactitate, rigurozitate, ordine, adezivitate, exces de solicitudine, tenacitate in a-si impune punctul de vedere

• Tulb. de dispozitie:

-        7,5-34 %, mai frecv. la cei cu crize partiale complexe

-        Nu reprezinta o simpla reactie la boala

-        Depresia cronica interictala, distimia (tulburarea interictala disforica)

-        ± sdr. paranoid sau halucinator

-        Asociata cu rate mari de suicid

-        Depresia poate sa apara si periictal

-        Tulburari de dispozitie cu trasaturi maniacale (rare): focar temporal drept

• Stari disociative

-        Tulburarea de identitate disociativa

-        Depersonalizarea

-        Tulburarile de posesie

-        Amnezia psihogena

-        Poriomania, dromomanie

-        scaderea controlului impulsurilor din tulb. de pers., tulb. intermitenta exploziva

-        capacitatea scazuta de intelegere prin tulb. cogn. tardive, retardul mental

-        descarcari violente nedirectionate ictale (crize simptomatice precoce instalate in tumori frontale/temporale); ca manif. directe ale crizei, automatisme violente, reactie la aura negativa

-        psihoze, delir postictal, TCC, lez.orbito-frontale

• Deficite intelectuale: oligofrenii, deficite instrumentale (discalculii, afazii, tulb.de spatialitate, dislexii, disgrafii) si demente

Sdr. Demential - degradare intelectuala progresiva cu marcata lentoare ideomotorie, saracirea limbajului, tuld.de memorie, evolutie inegal-progresiva. Critica scade, gandirea devine concreta, incapabila sa distinga esentialul, inceata, adeziva, isi pierde spontaneitatea; vorbirea lenta, monotona, saraca. Preocuparile profesionale si sociale scad, grija pt. propria-i sanatate si interese ramane - ingustare permanenta a sferei intereselor, boln. este egoist, egocentrism - dementa concentrica.

• Tulb. ale sexualitatii:

-        hiposexualitatea



-        parafilii (rar)

-        hipersexualitatea (uneori, cand exista control medicamentos al crizelor)

• Suicidul:

-        de 4-5 x mai mare decat in populatie

-        risc de 25 de x mai mare in cazul crizelor partiale complexe temporale

Dg.+: - aspectul pasager al manifestarilor care apar spontan, au durata relativ scurta, debut si sfarsit brusc, uneori declans.de zgomote, stimuli luminosi, cutanati, mioartrokinetici in epilepsia reflexa

-        caracter recurent

-        stereotipia manifestarilor

-         manif.comitiale tipice

-        Amnezia postcritica

-        EEG

Dg. dif. al crizelor:

-        Sincopa cardiovasculara

-        crizele de tetanie

-        criza hipoglicemica

-        crizele isterice - debut legat de un stres emotional acut

-  apar numai in prezenta altor persoane

- mobilitatea manif.

- reproductibilitate, plasticitate sub influenta sugestiei

- neconcordanta de simpt.

- absenta substrat organic evid. clinic, paraclinic, EEG

- instalare mai lenta, durata mai lunga, demonstrativitate, beneficiu secundar

-        crizele de agresivitate si violenta

-        convulsiile febrile

-        spasmul hohotului de plans

-        pavorul si automatismul ambulator nocturn neepileptic

-        crizele migrenoase

-        narcolepsia, catalepsia

Evol. si prognostic: - majoritatea: buna (dep.de controlul medicamentos)

-        absentele pot sa dispara

-        asocierea patologiei psihiatrice = prognostic negativ

-        lipsa raspunsului la terap. medic. → interv.chirurgicala

Tratament:

1.     medic. anticonvulsivanta: - Carbamazepina

-        Valproat

-        Gabapentin (scade anxietatea, induce agresivitatea!)

-        Lamotrigin

-        Stabilizatoare de dispozitie + controlul agresivitatii: carbamazepina si valproat

2.     medic. psihotropa: - scade pragul convulsivant!

-        interactiuni medicamentoase









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




TUMORI BENIGNE
ESTIMAREA PARAMETRILOR VARIABILITATII RITMULUI CARDIAC LA BOLNAVII CU SINDROM DE INSUFICIENTA CARDIACA CRONICA
Uremia - tratament cu plante
STIMULATORUL GASTRIC
SOLUTIA DILUATA DE PEROXID DE HIDROGEN 3%
Particularitati de administrare a unor grupe de medicamente
Incontinenta de urina - remediu naturist
Coroane metalo-ceramice in zona frontala, Coroane metalo-ceramice in zona laterala


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu