Studiul tumorilor tesuturilor conjunctive moi, la caine. Histiocitomul

Raport de Cercetare

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj-Napoca

Studiul tumorilor tesuturilor conjunctive moi, la caine. Histiocitomul

Scopul lucrarii

Tumorile tesuturilor mezenchimale sau tumorile tesuturilor moi au o frecventa relativ ridicata la animalele domestice. Localizarile acestor tumori pot fi practic in toate organele, totusi exista o incidenta mai ridicata sau mai scazuta pentru anumite tesuturi. La caine, din totalul tumorilor diagnosticate la aceasta specie, tumorile tesuturilor moi sunt pe locul 3, cu o incidenta de 35, 8/ 100000. Scopul lucrarii noastre este de a releva incidenta tumorilor tesuturilor moi pe o perioada de 2 ani (2001 - 2003), cu determinarea unor parametri de malignitate ai tipului predominant de tumoare mezenchimala din aceasta perioada. Examenul histopatologic a stabilit caracteristicele neoplasmelor si a permis incadrarea in categoria de benign sau malign, apoi am descris caracteristicele microscopice cu sublinierea aspectelor citologice, a vascularizatiei si am determinat unii parametrii de malignitate ( indice mitotic, numarul de nucleoli pe nucleu, numar mediu de organizatori nucleolari pe nucleu).

Materiale si metode

Materialul prezentei lucrari il constituie un numar de 252 de cadavre de caine necropsiate la Disciplina de Morfopatologie si Diagnostic Necropsic si 83 de formatiuni tumorale excizate chirurgical, prezentate pentru diagnosticul histopatologic. Din cele 252 de cadavre, 36 prezentau formatiuni tumorale. Din totalul de 119 de formatiuni tumorale am selectat strict tumorile tesuturilor conjunctive moi, respectiv 35(29,41%).

Din cele 35 de formatiuni tumorale de origine mezenchimala identificate microscopic, celor cu incidenta cea mai mare, respectiv histiocitoamele, li s-au descris aspectele microscopice privind vascularizatia aspectele citologice determinandu-li-se in acelasi timp si parametrii de malignitate cum ar fi: indicele mitotic, numarul de nucleoli pe nucleu si organizatorii nucleolari.

Piesele au fost recoltate din zonele cu aspect tumoral, evitandu-se portiunile necrotice sau hemoragico-necrotice. De regula piesele recoltate au vizat si zonele marginale, cuprinzand si tesut sanatos. In vederea examenului microscopic, a stabilirii diagnosticului histopatologic, si mai ales, a pregatirii preparatelor histologice in scopul unei examinari corecte a indicilor propusi spre a fi urmariti, fragmentele tumorale au fost recoltate, fixate si prelucrate prin tehnica la parafina. Coloratiile utilizate au fost cele uzuale (HE, Tricrom Masson) si coloratii speciale respectiv impregnatia argentica, pentru evidentierea Ag-NOR, dupa metoda Crocker si colab..

Activitatea mitotica, respectiv valoarea indicelui mitotic, a fost estimata dupa metoda clasica, prin examinarea unui numar corespunzator de nuclei, cel putin 100 de nuclei in 5 campuri microscopice si exprimarea numarului de mitoze procentual. Au fost numarati nucleolii si numarul de Ag-NOR din cel putin 100 de nuclei din 5 campuri microscopice, dupa care s-a calculat numarul mediu de nucleoli pe nucleu si numarul mediu de organizatori nucleolari pe nucleu.

Rezultate

Din totalul de 119 formatiuni tumorale luate in studiu, 35 au fost de origine mezenchimala. Incidenta tipurilor de tumori mezenchimale a fost urmatoarea:

8 (22,35%) histiocitoame;

5 (14,28%) hemangiosarcoame;

5 (14,28%) sarcoame rotundocelulare;

3 (8,57%) leiomioame;

3 (8,57%) sarcoame nediferentiate;

3 (8,57%) fibroame moi;

2 (5,71%) fibropapiloame;

2 (5,71%) hemangioame;

2 (5,71%) fibrosarcoame;

2 (5,71%) mastocitoame;

Varsta animalelor luate in studiu varia de la 4 luni la 12 ani, din punct de vedere

al sexului, tumorile proveneau de la 16 masculi si 19 femele. S-a constatat ca histiocitoamele au predominat in aceasta perioada, cercetarile noastre rezumandu-se la aceste neoplasme.

Observatiile noastre, macro- si microscopice si cele cu referire la factorii de malignitate, au relevat in primul rand faptul ca piesele fiind pregatite corespunzator, examinarea a putut fi efectuata corespunzator. Astfel, s-au putut evidentia insulele de proliferare tumorala, celulele, nucleii si nucleolii devenind usor de individualizat si numarat. Stroma conjunctiva a putut fi apreciate in functie de cantitatea si calitatea fibrelor de colagen, fibrocitelor sau reactiile celulare stromale.

Macroscopic toate tumorile histiocitare aveau forme nodulare fiind solitare, consistenta mai densa, dimensiuni in general reduse, culoarea pe sectiune variabila in functie de vascularizatie, ceea ce confirma si literatura de specialitate privind aspectele macroscopice.(4,5,18,21,30)

In ce priveste urmarirea factorilor de malignitate, preparatele histopatologice s-au dovedit corespunzatoare; fixarea in formol tamponat 10%, coloratia tricrom Masson, hematoxilina-eozina si impregnatia argentica pentru organizatori nucleolari (dupa metode Crocker si colab), au permis evaluarea acestora.

Daca ne referim la factorii de malignitate luati spre apreciere, comparativ, la cele opt cazuri de histiocitoame, toate provenind de la caini cu varste diferite si cu localizare la nivel cutanat, studiul nostru a relevat urmatoarele aspecte:

- ce priveste indicele mitotic acesta este variabil fiind scazut la histiocitoamele benigne, cazurile 1 si 2, dar este crescut la histiocitoamele maligne mai ales la cazurile 7, 5 si 8.

- referitor la numarul mediu de nucleoli/nucleu acesta este variabil, putem spune doar ca la histiocitoamele maligne nucleolii aveau dimensiuni mici, si erau mai numerosi, in schimb, la cazurile nr. 1 si 2 ei aveau dimensiuni mai mari slab evidenti sau neevidenti.

- la cazul 3 celulele tumorale aveau dimensiuni mari, nucleii erau mari, existand chiar celule cu 2 nuclei.

- raportul nucleocitoplasmatic apreciat in ansamblu, este in favoarea nucleului la toate cele 8 cazuri.

- numarul mediu de Ag-NOR avea valorile cele mai mici la cazurile nr 1 si 2 fiind urmat de valorile cazurile nr. 6 si 5. Valorile Ag-NOR erau mai ridicate la cazurile nr. 7 si 8 fiind cele mai ridicate la cazurile nr 3 si 4.

- in general se observa valori mai scazute ale parametrilor de malignitate, la

histiocitoamele benigne avand valori variabile, dar mai crescute, la histiocitoamele maligne.

- s-a putut observa ca din cele 8 cazuri luate in studiu, trei erau caini din rasa Boxer, in conformitate cu literatura de specialitate care mentioneaza rasa Boxer ca fiind cu risc mai ridicat de dezvoltare a tumorilor.(4)

- nu s-a putut stabili o predispozitie de sex pentru tumorile histiocitare. S-a putut observa ca tumorile benigne au aparut la cainii tineri, iar cele maligne au aparut la caini cu varste variabile. Din punct de vedere al localizarii, predomina localizarea periorbitala.

Concluzii

1. Din cele opt histiocitoame luate in studiu, trei provin de la caini din rasa Boxer, tumorile benigne provin de la caini tineri iar cele maligne provin mai ales de la caini adulti.

2. Macroscopic majoritatea histiocitoamelor au dimensiuni de aproximativ 2 cm diametru, forma nodulara, consistenta densa, pe sectiune sunt slaninoase, localizarea periorbitala predominand.

3. Indicele mitotic are valori mai scazute de 3 - 5 ori la histiocitoamele benigne comparativ cu cele maligne.

4. Numarul mediu de nucleoli pe nucleu, are valori mai ridicate la 6 dintre histiocitoamele examinate respectiv la cele maligne.

5. Numarul de organizatori nucleolari pe nucleu, avea valori mai scazute de 4 - 5 ori la histiocitoamele benigne comparativ cu histiocitoamele maligne.

6. Intre indicele mitotic si numarul de organizatori nucleolari pe nucleu exista o relatie directa, in sensul ca valorile scazute se intalnesc la histiocitoamele benigne iar valori mai ridicate se intalnesc la cele malign.

7. Estimarea numarului de organizatori nucleolari este un parametru important pentru aprecierea gradului de malignitate pentru tumorile tesutului conjunctiv.

8. Alaturi de parametri histologici de malignitate ( forma, dimensiuni, tinctorialitate celulara si nucleara; raport nucleu - citoplasma; indice mitotic; numar mediu de nucleoli pe nucleu), determinarea numarului de organizatori nucleolari este necesar a fi introdus pentru aprecierea diferentierii tumorilor benigne de cele maligne si pentru aprecierea gradului de malignitate.

Bibliografie

AFFOLTER, V.K., P.F. MOORE, 2002 - Sarcomul histiocitar, localizat si diseminat al celulelor dentritice la caine, Veterinary Pathologz 39 (1) Lawrence U.S.A.,74 - 83.

ANDREASEN C. B., O. R. HEDSTROM, P. ALLISON, 1993 - Mediastinal schwannoma in a horse - cytologie, histologic and imunohistochemical evalution. Vet. Clin. Pathol 22, 54-57.

BABA A.I., 2002 - Oncologie comparata, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 201-235.

BABA A.I., C. CATOI, 2003 - Morfopatologie generala, curs, Ed. Academic pres, Cluj- Napoca, 159-259.

BARNA I., R. BEGNESCU, S. BOLTE, N. MANOLESCU, I. MICLAUS, 1993 - Oncologie veterinara, Ed. Ceres, Bucuresti, 139 - 157.

CHUMAN H., 2003 - Current Topics in the Diagnosis and Treatment of Malignant Fibrous Histiocytoma, Gan To Kagaku Ryono 30:5, 626 - 633.

COLLAN Y., 1987- Application of morphometry in tumor pathology, Anal Quant. Cytol. Histol. 9, 79-88.

CROKER J., P. NAR, 1987 - Nucleolar Organizer Regions in Limfomas. In: J. Pathol, 142.

DANNY W.S., W.H. MILLER Jr., C.E. GRIFFIN, 2001 - Muller& Kirk's Small Animal Dermatology, 6 th, Ed. W.B. Saunders Company.

DOOLEY W.C., 1989 - Acid Giemsa technique for rapid identification of mitotic cells. J. Histochem. Cytochem, 37, 1553-1556.

KESSLER, MARTIN, 1999 - Tumoren der Haut, in: Kessler, Martin (Hrsg.) - Kleintieronkologie. Diagnose und Therapie von Tumorerkrankungen bei Hunden und Katzen, Blackwell Wissenschafts-Verlag, Berlin-Wien.

OLINICI C.D., M.F. VAIDA, 1997 - Metode de analiza cantitativa si morfologica in biologie si in medicina, Ed. Tehnica, Bucuresti,

YEKELER H., A.Z. YUMBUL, M.Z. DOYMAZ, 1995- A sensitive staining method for NORs, J. Pathol., vol.175, 449-452.

Incidenta si morfologia mastocitomului la caine - studiu retrospectiv pe 10 ani.

Mastocitomul este o tumoare a tesutului conjunctiv subcutanat dar poate fi intalnit si in organele interne. Incidenta cea mai ridicata a mastocitomului se intalneste la caine, diferiti autori gasesc o frecventa ce variaza intre 6 si 8 % din totalul neoplasmelor, reprezentand 20% dintre tumorile pielii la aceasta specie. Investigatia noastra s-a realizat pe parcursul a 11 ani (1993-2003) urmarindu-se toate formatiunile tumorale provenite de la specia canina. Un numar de 496 subiecti erau purtatori de formatiuni tumorale, din care 117 tumori, respectiv 23, 5%, erau tumori de origine mezanchimala. Mastocitoamele erau in numar de 7 reprezentand 5, 9% din tumorile mezenchimale. Diagnosticul de mastocitom s-a stabilit in urma examenului histopatologic a preparatelor colorate HE, TM iar pentru diagnotic de certitudine si pentru evaluarea gradului de malignitate s-a efectuat coloratia metacromatica cu albastru de metilen. Stabilirea gradului de malignitate s-a facut dupa scara Patnaik, ceea ce permite exprimarea prognosticului si stabilirea protocolului terapeutic..

Mastocitomul este una dintre tumorile mezenchimale frecvent intalnita la caine, mai frecvent la o varsta medie de 8-9 ani, rasa Boxer prezentand o predispozitie neta. Mastocitomul la caine poate aparea sub 3 forme:

cutanata, care este cea mai frecventa;

viscerala;

mastoctitoza sistemica.

MATERIALE SI MEODE

Anul.	Total tumori.	Total tumori.%	Tumori mezenchimale.	Tumori mezenchimale din total tumori.%	Mastocitom.	Mastocitom din tumori mezenchimale.%
Ttotal

Materialul folosit este reprezentat de 496 formatiuni tumorale provenite de la specia canina,   prezentate pentru diagnostic histopatologic la Disciplina de Morfopatologie si Diagnostic Necropsic Cluj-Napoca. Din acestea 117 formatiuni, respectiv 23, 5%, erau de origine mezenchimala. Mastocitoamle au fost in numar de 7, reprezentand 5, 9 procente din totalul tumorilor mezenchimale. S-au urmarit: rasa, varsta, sexul, localizarea precum si aspectele macroscopice ale mastocitoamelor. In vederea examenului microscopic fragmentele tumorale au fost fixate in formol tamponat 10% la un pH de 7, apoi au fost prelucrate prin tehnica la parafina facandu-se sectiuni, la microtom, de 4-5 µm. Coloratiile utilizate au fost: HE, TM si coloratia metacromatica cu albastru de metilen. Aprecierea gradului de malignitate s-a facut dupa scara Patnaik.

REZULTATE

Cazul 1. Formatiune tumorala cutanata, caine rasa Boxer, femela, 7 ani. Macroscopic: formatiune ovoida, diametru 4/3 cm, neacoperita de par, neagra, mobila, circumscrisa, dezvoltat in aproximativ 1 an. Microscopic: tumoarea este acoperita de epiteliu, urmeaza o zona de tesut conjunctiv fibros cu numeroase capilare. Sub epiteliu sunt numeroase mastocite care cresc numeric in profunzime. Mastocitele au dimensiuni mari, polimorfismul nefiind accentuat. Celulele sunt rotunde sau ovale iar raportul nucleu citoplasma este echilibrat. Nucleolul este greu observabil sau neobservabil la unele celule. Granulatiile citoplasmatice sunt dispuse la periferia citoplasmei. Mastocitele sunt uniform dispersate in masa tumorala, printre ele observandu-se si rare granulocite eozinofile. Nu se observa mitoze. In coloratia metacromatica: se evidentiaza granulatii mov la periferia celulelor. Gradul de malignitate, apreciat pe baza aspectelor macroscopice si microscopice, in conformitate cu scara Patnaik este I.

Cazul 2. Formatiune tumorala cutanata, caine rasa comuna. Macroscopic: formatiune pediculata situata intre ombilic si preput, consistenta moale. Microscopic: mastocitele sunt uniforme ca forma si marime, fiind uniform distribuite printre fibrele de tesut conjunctiv. Nucleii sunt intens colorati fara a se observa nucleolii Granulatiile citoplasmatice sunt intens colorate fiind distribuite in toata masa citoplasmatica. Nu se observa mitoze nici eozinocite.In coloratia metacromatica: citoplasma apare intens colorata datorita granulatiilor distribuite uniform in masa citoplasmatica. Gradul de malignitate a fost I.

Cazul 3. Formatiune tumorala cutanata, caine rasa Boxer, 3 ani. Macroscopic: formatiune ovoida, 2-3 cm diametru, acoperita de piele, densa la palpare, pe sectiune avea o culoare alb-sidefie. Microscopic: tumoarea este acoperita de epiteliu, vascularizatia nu este prea intensa. Mastocitele sunt rotunde sau ovale iar raportul nucleu citoplasma este echilibrat.. Mastocitele sunt uniform dispersate in masa tumorala, printre ele observandu-se si rare cuiburi de granulocite eozinofile. Mitozele sunt total absente. In coloratia metacromatica: se evidentiaza granulatii albastrui numeroase in citoplasma. Abundenta granulatiilor si gradul mare de maturizare determina o colorara intensa a citoplasmei mastocitelor. Aspectul microscopic a permis stabilirea gradului I de malignitate.

Cazul 4. Formatiune tumorala cutanata, caine rasa Boxer, 4 ani, mascul. Macroscopic: formatiune ovoida, ~3 cm diametru, situata in grosimea pielii fara aderente la tesuturile subiacente, localizata la nivelul membrului posterior drept. Microscopic: la suprafata se observa crusta sub aceasta apare tesut de grenulatie si imagini de regenerare epiteliala, numeroase capilare sanguine si histiocite. Tesutul conjunctiv este abundent in acesta observandu-se cuiburi de mastocite omogene. Mitozele sunt total absente precum si infiltratia cu eozinofile.. In coloratia metacromatica: se evidentiaza granulatii albastrui numeroase in citoplasma. Abundenta granulatiilor si gradul mare de maturizare determina o colorara intensa a citoplasmei mastocitelor precum si aspectul general, a determinat stabilirea gradul I de malignitate.

Cazul 5. Formatiune tumorala cutanata, caine rasa Boxer, 8 ani, femela. Macroscopic: formatiune ovoida, 4-5 cm diametru, recidiva situata in regiunea superioara a corzii jaretului, membrul stang. Microscopic: Mastocitele sunt polimorfe din punct de vedere al formei, dimensiunii si tinctorialitatii, evidentiindu-se si celule cu mai multi nuclei.pe alocuri gruparea mastocitelor da impresia de tumoare compacta. Nucleolii sunt variabili ca numar si dimensiune. Mitozele sunt rare. In coloratia metacromatica: se evidentiaza mastocite cu granulatii albastrui numeroase in citoplasma dar si celule cu granulatii reduse numeric si dispuse pe membrana citoplasmatica. S-a stabilit gradul de malignitate: II.

Cazul 6. Formatiune tumorala pulmonara, caine rasa Boxer, 16 ani. Macroscopic: formatiune extinsa pe o suprafata de aprosimativ 20 cm la nivelul lobului diafragmatic stang, forma conopidiforma prezentand discontinuitate prin necroza pleurei, pe sectiuneaspect de mixom, la periferie cu zone cartilaginoase. In ganglionii regionali nu s-au observat metastaze. Microscopic: peretele tumorii este format din tesut conjunctiv fibros, neomogen, din loc in loc in masa sa aparand zone mai mult sau mai putin celularizate, vascularizatia este intensa. In coloratia metacromatica: se evidentiaza mastocite cu granulatii albastrui numeroase in citoplasma dar si celule cu granulatii reduse numeric si dispuse pe membrana citoplasmatica. Gradul de malignitate stabilit a fost II.

Cazul 7. Formatiune tumorala cutanata, caine, rasa comuna, 10 ani. Macroscopic: formatiune situata la baza cozii, pielea fiind ingrosata si depilata. Microscopic: epiteliul apare necrozat iar in profunzime se observa reactie limfo-granulocitara, infiltrat macrofagic si histiocitar precum si numeroase mastocite dispuse in cuiburi. Metacromatic: mastocitele sunt uniforme si prezinta granulatii distribuite uniform in masa citoplasmatica. Aspectul microscopic a permis stabilirea gradului de malignitate.

DISCUTII

Din studiul nostru reiese ca incidenta tumorilor mezenchimale este de 23, 5%, iar din aceste 5, 9% sunt mastocitoame. Unii autori gasesc o frecventa a mastocitomului ce variaza intre 6 si 8 % din totalul neoplasmelor la caine.(1,2)

Varsta medie de aparitie a mastocitoamelor in studiul nostru este de 8 ani, date care sunt in conformitate cu literatura de specialitate care mentioneaza ca mastocitomul este mai frecvent la caini de 8 -9 ani.(1, 6, 7, 8, 9)

Rasa Boxer este mentionata in literatura ca fiind predispusa, ceea ce confirma si studiul nostru in care 5 cazuri de mastocitom au fost intalnite la rasa Boxer. In studiul nostru sunt afectati preponderent masculii cu toata ca sexul nu este predispozant.(1,2, 3, 6, 9)

Mastocitoamele la cazurile noastre erau localizate la nivelul tegumentului din regiunile posterioare ale trunchiului, literatura de specialitate mentionand ca mastocitoamele se pot intalni in orice regiune corporala dar in peste 50% din cazuri se intalnesc in regiunile posterioare ale trunchiului. De mentionat diagnosticarea unui caz rar de mastocitom, cu localizare viscerala la nivel pulmonar. Harvey si Sykes (1982) descriu pentru prima data mastocitomul localizat pe mucoasa traheala la un caine de 8 ani.

Aspectele microscopice au fost judecate in conformitate cu scara propusa de Patnaik, ceea ce ne-a permis sa stabilim gradul de malignitate al fiecarui caz. Astfel am diagnosticat 5 mastocitoame de gradul I si 2 cu gradul II de malignitate. In toate cazurile pentru un diagnostic de certitudine se impune coloratia metacromatica cu albastru de metilen.

CONCLUZII.

In perioada luata in studiu, 1993-2003, au fost inregistrate 496 formatiuni tumorale la specia canina, tumorile mezenchimale avand o pondere de 23, 5%, respectiv 117 formatiuni tumorale.

Mastocitomul a fost diagnosticat la 7 subiecti, reprezentand 5, 9% din totalul tumorilor mezenchimale.

Mastocitomul a fost diagnosticat la rasa Boxer in 5 cazuri, varsta medie a cainilor fiind de 8 ani.

O forma rara de mastocitom a fost diagnosticata la un caine, cu localizare la nivel pulmonar, celelate mastocitoame avand localizare cutanata.

Microscopic, prin coloratii obisnuite se poate suspiciona mastocitomul dar totusi diagnosticul de certitudine se face prin examinarea preparatelor colorate metacromatic.

Utilizand scara Patnaik s-a putut stabili gradul de malignitate al mastocitoamelor, 5 fiind incadrate in gradul I de malignitate iar 2 in gradul I. Aceste avand un rol foarte important in stabilirea prognosticului si a schemelor terapeutice.

BIBLIOGRAFIE.

BABA A.I., 2002 - Oncologie comparata, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 201-234.

BABA A.I., C. CATOI, 2003- Morfopatologie generala, Ed. Academicpres, Cluj-Napoca.

BAKER REBECCA, LUMSDEN J. H., 2000 - Color Atlas of Cytology of the Dog and Cat, Mosby, Inc.St. Louis, Mssoury 15-17, 44-45.

COTCHIN E., 1956 - Some comparative aspects of neoplasia in domestic animals, Brit.J.Radiol 29, 311-316.

HARVEY H.J., SYKES G., 1982 - Tracheal mast cell tumor in a dog, J. Am. Vet. 39 Med. Assoc.,18, 1097-1100.

JUBB K.V.F., KENNEDY P.C., PALMER N., 1993 - Pathology of Domestic Animals, Vol. I, Third Edition, San Diego, 519-520.

OGILVIE K.G., MOORE S.A., 1995 - Managing the Veterinary Cancer Patient, A. Practice Manual, Veterinary Learning Systems Co. Inc. Treton, New Jersey, 503-510.

STREFEZZI R.E.F., XAVIER J.G., CATAO-DIAS J.L., 2003 - Morphometry of Canine Cutaneous Mast Cell Tumors, Vet. Pathol. 40, 268-275.

THAMM D.H., MAULDIN E.A., VAIL D.M., 1999 - Prednison and Vinblastin chemotherapy for canine mast cell tumor - 41 cases (1992-1997), J. Vet. Intern Med., sept-oct 13(5), 491-7.

WIHROW S.J., MacEWEN E.G., 2001 - Small Animak Clinical Oncology, Third Edition, 261-279.