Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » pescuit
Cercetari ihtiofauna din zona litoralului romanesc

Cercetari ihtiofauna din zona litoralului romanesc



1. INTRODUCERE

Din cele mai vechi timpuri, pescuitul a fost o sursa majora de hrana pentru omenire, asigurand o ocupatie si avantaje economice celor care il practicau. Alaturi de alte surse de hrana, resursele de hrana ale marilor vin sa completeze necesarul de proteine al populatiei. Pestele marin este un aliment bogat in proteine, lipide si vitamine, calitatea proteinelor din pestele preparat fiind superioara celor din carnea de porc, vita si lapte. Datorita calitatilor carnii sale (continut ridicat in fosfor, in vitaminele B1 si A, aminoacizi esentiali) este un aliment hranitor si gustos. Acest lucru determina o crestere substantiala a consumului de peste de catre populatie, atat in stare proaspata sau congelata, cat si sub forma de semiconserve sau conserve.

Se admitea ca resursele acvatice vii erau un dar al naturii de o abundenta nelimitata. Dar, odata cu imbogatirea cunostintelor si dezvoltarea dinamica a sectorului de pescuit care a urmat dupa cel de-al doilea razboi mondial, acest mit a disparut, constatandu-se ca aceste resurse acvatice vii, desi regenerabile, nu sunt infinite si trebuie sa fie administrate cu grija daca vrem sa mentinem aportul lor la bunastarea nutritionala, economica si sociala a unei populatii mondiale in crestere.


Ihtiofauna Marii Negre a suferit modificari majore in ultimi 50 ani, atat in structura calitativa si cantitativa, cat si in comportamentul diferitelor specii. Aceste schimbari sunt consecinte ale activitatilor antropogenice, direct prin presiunea de pescuit si indirect prin deteriorarea conditiilor de mediu, in special in partea de vest a marii.

Managementul resurselor pescaresti este un proces integrat de adunare a informatiilor, analize, planificare, consultare, luarea deciziilor, alocarea resurselor, formularea si implementarea reglementarilor sau regulilor care vor guverna activitatea pescareasca in scopul de a asigura continuitatea productivitatii resurselor si realizarea de venituri (FAO, 1997).

In context marin, durabilitatea se refera atat la resurse, cat si la activitatea de pescuit ce le exploateaza (Christie, 1993) si trebuie avut in vedere ca sustinerea unei resurse si sustinerea pescuitului asupra resursei sunt in multe privinte obiective independente. De asemenea, trebuie avut in vedere ca alaturi de pescuit, alte activitati umane, precum si schimbarile naturale afecteaza mediul marin si in consecinta limiteaza bioresursele marine.

Datele si informatiile sunt necesare pentru formularea politicilor pescaresti, formularea planurilor de management si determinarea actiunilor de management. Acestea sunt esentiale pentru luarea deciziilor, de aceea este foarte important ca autoritatea de management sa se asigure ca datele si informatiile sunt analizate corect, diseminate acolo unde sunt cel mai bine utilizate si folosite corespunzator in luarea deciziilor.

In general, atat ihtiofauna Marii Negre cat si cea din zona costiera romaneasca si in mod particular populatiile de interes comercial in ultimile decenii au cunoscut mutatii severe si de cele mai multe ori imprevizibile. Dependent de specificul biologic al fiecarei specii de pesti, aceste mutatii se manifesta atat in structura si potentialul ihtiofaunei, cat si in aspectele etologice ale populatiilor.

Pentru majoritatea speciilor de pesti de la litoralul romanesc, formarea aglomerarilor pescuibile si disponibilitatea pestelui in pescuit sunt puternic influentate de variatia conditiilor de mediu. Cu mare atentie trebuie tratate aceste schimbari in disponibilitatea in pescuit, ca sa nu fie interpretate ca modificari in marimea stocurilor, conducand la luarea de decizii incorecte asupra actiunii de management.

Schimbarile in componenta ihtiofaunei piscicole de la litoralul romanesc se remarca indeosebi la nivelul numarului indivizilor in populatiile specifice. Pentru mai multe specii de pesti, populatiile au scazut asa de rapid incat si-au pierdut importanta din pescuitul comercial, ramanand doar ca reprezentanti zoologici ai speciei. Daca la nivelul anilor ’60–’70 existau 26 de specii comerciale de pesti care au dat productii de sute de mii de tone la nivelul intregului bazin al Marii Negre, in prezent numarul acestora a scazut treptat, ramanand in principal speciile: Sprattus sprattus / sprot, Merlangius merlangus euxinus / bacaliar, Engraulis encrasicolus / hamsie, Mullus barbatus ponticus / barbun, Trachurus mediterraneus ponticus / stavrid, Pomatomus saltatrix / lufar, Psetta maxima maeotica / calcan, Squalus acanthias / rechin, Neogobius melanostomus /

strunghil, Mesogobius batrachocephalus / hanos, etc.

Totusi datorita tendintelor de redresare a ecosistemului marin, ca urmare a unor reduceri ale amplorii refacerii infloririlor algale, semnalate inca din anii’90, in ultima perioada in sectoarele sudice ale litoralul romanesc au reaparut carduri izolate de Sarda sarda / palamida si Scomber scombrus / scrumbie albastra. De asemenea, in ultimi ani s-a observat o crestere a populatiilor catorva specii pelagice mici precum Atherina boyeri / aterina, Clupeonella cultriventris / gingirica,

dar si a unor specii de fund din zona costiera.

Modalitatea colectarii datelor pentru managementul pescariilor variaza substantial, depinzand printre altele de natura pescuitului, personalul si facilitatile disponibile, importanta economica si sociala a pescuitului. Indiferent ce metode sunt utilizate, cantitatea si calitatea datelor vor avea o influenta directa asupra managementului resurselor. Furnizarea promta si la timpul potrivit a datelor si informatiilor pentru luarea deciziilor si intreprinderea de actiuni corespunzatoare este esentiala pentru un management pescaresc efectiv.

1.1. Justificarea si obiectivele lucrarii

Lucrarea isi propune sa-si aduca o modesta contributie la o mai buna intelegere a schimbarilor ecologice la care este supusa ihtiofauna de la litoralul romanesc, pentru a permite o exploatarea durabila si eficienta si de catre generatiile urmatoare.

Obiectivul general al lucrarii a fost cunoasterea si intelegerea modificarilor survenite in structura ihtiofaunei sub impactul presiunii antropice. Pentru aceasta s-au urmarit fenomenele cunoscute in domeniu, s-au intreprins actiuni de cunoastere a unor aspecte noi si de ultima ora, care introduse in cadrul unei strategii manageriale privind dezvoltarea de ansamblu a zonei costiere, sa conduca la rezultate favorabile generatiilor urmatoare.

Atat in faza initiala, cat si pe parcursul elaborarii lucrarii, s-au avut in vedere urmatoarele obiective specifice:

*       Evidentierea particularitatilor ecologice si etologice ale principalelor speciilor de pesti, in contextul modificarilor ce au intervenit in ecosistemul pontic;

*       Identificarea resurselor pescaresti cu importanta industriala;

*       Distributia spatiala si sezoniera a principalelor aglomerari de pesti supuse exploatarii industriale;

*       Stabilirea cantitativa si calitativa a capturilor, precum si a efortului de pescuit;

*       Determinarea principalilor indicatori biologici ce caracterizeaza stocurile de pesti (structura pe clase de lungimi, masa, varsta, intensitatea reproducerii, hranirii, relatia lungime / masa, parametrii cresterii, ratele de mortalitate, recrutare / completare);

*       Determinarea starii actuale a populatiilor de pesti de interes comercial;

*       Elaborarea recomandarilor privind managementul resurselor de clupeide;

*       Alinierea masurilor de gestionare si a metodelor de control, la normele internationale si diminuarea gradului de incertitudine in luarea deciziilor prin aplicarea principiului dezvoltarii durabile in gestionarea resurselor marine vii;

*       Fundamentarea protectiei si conservarii stocurilor.

Ne-am propus ca pe baza documentarii si a cercetarilor proprii sa contribuim la dezvoltarea suportului stiintific necesar elaborarii unei strategii, inclusiv prin abordarea unor probleme practice, de management, facand ca efortul de cercetare sa nu fie un simplu exercitiu teoretic. Totodata, incercam sa oferim solutii la o serie de aspecte care au fost considerate importante si care au putut fi abordate la momentul si functie de posibilitatile oferite. Insa problemele nu sunt nici pe departe epuizate, impunandu-se continuarea cercetarilor pentru verificarea rezultatelor obtinute si asigurarea

gestionarii, conservarii si protectiei stocurilor de pesti.

Lucrarea se adreseaza tuturor celor implicati intr-o masura mai mare sau mai mica in cercetari haleutice, indiferent de nivelul de pregatire, si poate constitui un punct de plecare pentru astfel de activitati. Nu in ultimul rand, prin cantitatea si calitatea datelor ce le cuprinde, constituie un material documentar util.

Originalitatea lucrarii este data de contributiile personale, prin participarea directa la unele cercetari desfasurate in zona pontica in perioada 2006-2009, prelevarea si analiza de date proprii, prelucrarea acestora, formularea ipotezelor si a concluziilor.

Lucrarea contine 11 capitole, din care 6 reprezinta rezultatele cercetarilor proprii, 52 tabele, 117 figure si grafice originale.

1.2. Istoricul cercetarilor ihtiofaunei din zona litoralului romanesc

Inca din cele mai vechi timpuri, omul a cunoscut existenta diferitilor reprezentanti ai faunei Marii Negre, si a facut distinctii clare intre acestia, in special cand a fost vorba de speciile de pesti comerciali. Proba acestui lucru poate fi gasita atat in evidentele arheologice cat si in numele multor specii de pesti, multe dintre acestea avand radacini latine sau grecesti vechi (exp. Chefal / kefal, lufar / lüfer, stavrid / istavrid, scrumbie / uskumru, barbun / barabulia). Alte specii si-au luat numele din islandeza veche (seld / hering), slava (osetr / nisetru), italiana (sardel / sardea) si turca (sevriuga / pastruga). O astfel de diversitate etimologica dovedeste faptul ca au existat legaturi comerciale pe termen lung intre zona Marii Negre si restul lumii. De remarcat faptul ca perioada de cunoastere empirica a durat mii de ani.

Primele studii sistematice asupra ormanismelor Marii Negre au fost facute de cercetatorii rusi de la Academia de Stiinte Sankt Petersburg.

Intre 1800-1900 s-au descris numeroase specii de pesti din Marea Neagra (Pallas P.S. / 1793 – 1810, Nordman A. / 1837, Kessler C.T. / 1857 – 1858, Ostrumov A. A. / 1896).

Dupa 1900, cercetarile ihtiologice iau amploare, incep studiile ihtioplanctonului (Vodianitki V.A. / 1927), apare prima carte despre hamsie (Pusanov I.I. / 1927), se publica prima Monografie a Marii Negre (Antipa Gr. / 1941), urmata de Monografia pestilor din Marea Neagra (Svetovidov A.N. / 1964) si Fauna RPR ,,Pisces – Osteichthyes, vol. XIII (Banarescu / 1964).

Urmeaza numeroase studii si lucrari referitoare la Marea Neagra si ihtiofauna marina, dintre care mentionam: Ghidul faunei Marii Negre si al Marii de Azov (Morduhai Boltovski F.D. / 1968 – 1972), Ihtioplanctonul Marii Negre (Dehnic T.V. 1973), The Black Sea (Sorokin Zu.I / 1982), Concepte moderne despre compozitia ihtiofaunei Marii Negre si a schimbarilor ei (Rass T.S. / 1987), Lista speciilor Marii Negre (Rass T.S. Boltacev A. / 1999), Ecologia Marii Negre (Sorokin Zu.I. / 2004).



Cercetarile asupra ihtiofaunei Marii Negre au o traditie indelungata in tara noastra, fiind initiate inca de la sfarsitul secolului trecut de Grigore Antipa, care in anul 1893, a organizat o prima expeditie de cercetare, pe o perioada de noua luni, pe intregul bazin al Marii Negre la bordul navei ²Elisabeta². Cu aceasta ocazie a publicat in monografia ²Marea Neagra² observatii asupra clupeidelor si sturionilor si a explicat mecanismul bioproductiei in partea de nord-vest a Marii Negre.

Prezenta resurselor pescaresti in Marea Negra, in special a sprotului este mentionata de Brauner (1912), dupa cele trei exemplare pescuite in limanul Nistrului si Fage in 1920, in partea nordica a Bosforului. Nikolski (1923) mentioneaza prezenta acestuia, sub denumirea de Spratella serdinka, la Oceakov iar Drenski (1924) cea a speciei Clupea maeotica, la coasta bulgareasca, in realitate fiind una si aceeasi specie. Deasemenea sprotul, sub denumirea Spratella sprattus phalerica, a fost mentionat si descris in lucrarile autorilor Berg (1931), De Buen (1935), Slastenenko (1936), Borcea (1936). In 1948, Berg descrie pentru prima data sprotul din Marea Neagra ca Sprattus sprattus phalericus, denumire sub care a fost studiat si de Kazanova (1949) si Svetovidov (1952).

Din deceniul trei al secolului XX, studiul in domeniu a capatat un cadru institutionalizat prin infiintarea de catre profesorul Ioan Borcea la Agigea a primei Statiuni Zoologice Marine. In 1932 Grigore Antipa a infiintat Institutul Biooceanografic la Constanta, acesta devenind cu timpul Statiune de Cercetari Marine ce a promovat cercetari asupra oceanografiei fizice, chimice si biologice. Pe masura dezvoltarii cercetarilor la Marea Neagra, apar mai des si mai detaliat informatii cu privire la raspandirea si biologia pestilor, fiind publicate lucrari privind reproducerea (Vodianitki, 1936; Pcelina, 1936; Koseakina, 1938; Maleatski, 1938), rutele de migratie, determinarea varstei si date privind pescuitul clupeidelor (Klainenberg, 1936 si 1937; Pileavskaia, 1938). Prezenta clupeidelor la coasta Caucazului a fost remarcata de Golencenko (1940) iar primele lucrari privind prolificitatea sunt publicate de Krotov (1941).

Dupa cel de-al II-lea razboi mondial, cercetarile la Marea Neagra capata o insemnatate mare, fiind studiat rolul clupeidelor ca veriga in lantul trofic al Marii Negre, fiind publicate o serie de lucrari privind zonele si perioadele de reproducere; Smirnov (1950, 1951), Aleev (1952, 1953), Pavlovskaia (1952, 1954), Kazanova (1952, 1954),  Zaitev (1953, 1954); hrana larvelor, tineretului si adultilor; Gorbunova (1958), Zaitev (1958), Cautis (1958), Oven (1959), Smirnov (1959), Duka (1959), Gheorghiev, Alexandrova si Nicolov (1960), Lipskaia (1960) Dimov (1961), Cautis, Iliescu si Luscan (1964). Primele date privind structura populatiilor de clupeide apartin cercetatorilor Cautis (1958, 1962, 1968, 1970) Leonte si Munteanu (1957) Porumb (1958), Zinevici (1971), iar primele aprecieri ale rezervelor si prognozelor de pescuit a resurselor pescaresti au fost realizate de Ivanov (1960), Starusenko (1965), Dimov (1965), Stoianov (1966).

In ultimii 60 de ani, multi specialisti au efectuat studii asupra florei si faunei marine, precum si studii de sistematica, cu rezultate remarcabile, in zone caracteristice litoralului romanesc (Bacescu, Gomoiu, Petran, Muller, Cautis, Parcalaboiu, Porumb si altii).

In anul 1970 a fost infiintat un institut specializat (IRCM / INCDM) in domeniul cercetarilor marine, aici realizandu-se un inventar al florei si faunei marine, precum si studii asupra structurii calitative si cantitative a populatiilor din ecosistemele marine. Pana in anul 1990, problematica privind resursele vii a fost orientata cu precadere asupra studiului biologiei speciilor, dupa aceasta data accentul punandu-se indeosebi pe protectia mediului, evidentierea cauzelor diminuarii fondului genetic si al reducerii capturilor pescaresti ca urmare a intensificarii antropice in mediul marin.

In ultimii ani se constata usoare imbunatatiri ale calitatii mediului la litoralului romanesc datorate reducerii nutrientilor deversati prin apele Dunarii, dar si a unor actiuni de reducere a poluarii mediului marin. Aceste imbunatatiri si-au gasit ecou in calitatea biodiversitatii marine, inclusiv a componentei sale inseparabile – diversitatea ihtiofaunei.

De asemenea, s-au semnalat si modificari in structura ihtiofaunei marine din zona marina determinate indeosebi de factori antropici, ca si posibilitatile privind controlul, protectia si reabilitatea ihtiofaunei de la litoralului romanesc al Marii Negre in contextul exploatarii durabile a resurselor pescaresti.

In paralel au fost dezvoltate cercetari pentru punerea la punct a metodelor de evaluare a stocurilor organismelor exploatabile, fiind demarate programe comune cu tarile riverane. Astfel, in cadrul Programului GEF de mediu pentru Marea Neagra a fost constituit la Institutul Roman de Cercetari Marine Constanta, Centrul Regional de Activitate pentru Pescuit din Marea Neagra.

2. MATERIAL SI METODE DE LUCRU

Colectarea datelor si informatiilor nu constituie un scop in sine, dar este esentiala pentru luarea decizilor. Modalitatea colectarii datelor pentru managementul pescariilor variaza substantial, depinzand printre altele de natura pescuitului, personalul si facilitatile disponibile, importanta economica si sociala a pescuitului. Indiferent ce metode sunt folosite, cantitatea si calitatea datelor colectate vor avea o influenta directa asupra managementului resurselor. Furnizarea prompta si la timpul potrivit a datelor si informatiilor pentru a fi luate decizii si intreprinde actiuni corespunzatoare este esentiala pentru un management pescaresc efectiv.

Metodologia si tehnicile care au fost utilizate atat pentru colectarea, verificarea, prelucrarea si analizarea datelor, precum si pentru realizarea evaluarii stocurilor sunt in general cele acceptate pentru bazinul Marii Negre si in concordanta cu metodologia internationala.

Ansamblul conditiilor mediale constituie un factor important ce contribuie la formarea si mentinerea aglomerarilor pescuibile. De aceea s-a impus studierea dinamicii evolutiei factorilor mediali si stabilirea influentei pe care acestia o au asupra populatiilor de pesti.

Evaluarea situatiei actuale a factorilor de mediu si antropici care afecteaza resursele marine vii din zona costiera, a gradului lor de influenta precum si stabilirea impactului exploatarii resurselor marine vii asupra mediului si activitatilor socio-economice zonale s-a facut prin:

a) stabilirea factorilor antropici si gradul lor de influenta asupra resurselor marine vii

In acest sens s-a analizat impactul factorilor abiotici (temperatura apei marine, curenti marini, valurile, salinitatea apei marine, oxigenul si alte gaze dizolvate, lumina) si biotici (relatiile intraspecifice si interspecifice la pesti, bacteriile si virusurile, plantele, crustaceii, viermii, molustele, celenteratele, pradatorii de varf) asupra starii resurselor marine vii.

b) stabilirea factorilor antropici si gradul lor de influenta asupra resurselor marine vii

Dintre factorii antropici cu grad mare de influenta asupra rsurselor marine vii, au fost analizati: poluarea atmosferica, agricultura, activitatile urbane, turismul, industria, navigatia si exploatarile marine de petrol si cel mai important, exploatarea resurselor marine vii, in mod special pescuitul.

Prelevarea esantioanelor din capturi

Capturile pescuitului industrial constituie principala sursa de material pentru studiul populatiilor, prin extrapolarea rezultatelor obtinute la ansamblul populatiei din care provin exemplarele analizate. Desi prin pescuit s-a facut deja un triaj al exemplarelor unei populatii pescaresti, datorita selectivitatii uneltei de pescuit, totusi capturile pescuitului industrial reprezinta o sursa utila de informatii pentru studiul populatiilor, intrucat intereseaza in mod deosebit populatiile exploatabile industrial. Se obtin in acelasi timp informatii deosebit de pretioase privind recrutarea (lungimea, greutatea, varsta la care organismele acvatice intra in pescuit).

Esantioanele luate in lucru pentru studiul populatiilor de pesti sunt formate dintr-un numar de minimum 200 exemplare, prelevate randomizat.

Esantioanele pentru determinarea varstei sunt prelevate dupa metoda stratificata, adica prin asigurarea pentru fiecare clasa de lungime a unui numar constant de material de varsta - 10 exemplare (pe cat posibil 5 masculi si 5 femele) din esantionul pentru studiul frecventei pe lungimi si din afara lui.

Esantioanele pentru frecventa lungimilor se preleveaza si se analizeaza ori de cate ori se schimba aspectul capturii unei specii, din punct de vedere al lungimii, dar nu mai putin de un esantion pe luna pentru fiecare din speciile principale ale unei capturi. La 5-10 esantioane pentru frecventa lungimilor trebuie asigurat un esantion pentru frecventa varstelor.

Tabel 2.1

Structura materialului biologic de esantionaj, prelevat in perioada 2006 – 2009,

in zonele traditionale pescuitului romanesc

Nr.

crt.

S  P  E  C  I  A

Denumire

populara

1

Sprattus sprattus



sprot

 

2

Psetta maxima maeotica

calcan

 

3

Engraulis encrasicolus

hamsie

 

4

Merlangius merlangus ponticus

bacaliar

 

5

Trachurus mediterraneus

stavrid

 

6

Mullus barbatus ponticus

barbun

 

7

Neogobius melanostomus

strunghil

 

           

Analiza esantioanelor

Frecventa pe lungime si greutate

Masuratorile pentru determinarea frecventei pe lungime a populatiilor pescaresti servesc la evaluarea stocurilor acestor populatii.

Esantioanele luate in lucru pentru studiul populatiilor de pesti au fost formate dintr-un numar de 200 exemplare, pentru fiecare specie, colectate absolut la intamplare, in patru loturi de circa 50 indivizii din patru locuri diferite ale unei capturi de cateva kilograme de peste pentru cel marin, luate la intamplare din captura talienelor, din puncte pescaresti situate de-a lungul litoralului intre Periboina si Vama Veche. Totodata, s-au prelevat esantioane din traularile efectuate cu navele de pescuit industrial, precum si cele de sondaj efectuate cu nava de cercetare a INCDM.

            Lungimea care se masoara (totala, la furca, etc.), intervalul de lungime folosit, modul de masurare (pe sexe, sau ambele sexe la un loc) sunt in functie de specie, talia speciei respective si dimorfismul sexual.

            Ca regula generala la toate speciile de pesti din sectorul marin romanesc se masoara lungimea totala - definita ca distanta masurata de-a lungul axului longitudinal al corpului, de la varful botului, pana la capatul celei mai lungi radii caudale. La speciile cu caudala bilobata se poate masura si lungimea la furca - definita ca distanta masurata de-a lungul axului longitudinal a corpuluji, la varful botului pana la varful V-ului pe care il formeaza lobii caudalelor bifurcate.

            Intervalul dintre clasele de lungimi este de 0,5 cm pentru speciile de talie mica (sprot, bacaliar, hamsie, stavrid, aterina, guvizi) si 3 cm pentru cele de talie mare (calcan).

            Analiza unui esantion pentru frecventa lungimilor la exemplarele de talie mica se efectueaza astfel: exemplarele masurate cu ihtiometrul se impart pe clase de lungime. Se numara apoi exemplarele din fiecare clasa pe sexe (care se determina prin disectie) si se noteaza frecventa numerica pe fiecare clasa, in formularele pentru frecventa lungimilor. La exemplarele la care analiza se cere facuta separat pe sexe, se completeaza fise separat pe sexe. La esantioanele alcatuite din exemplare de talie mare se masoara individual fiecare exemplar, notand elementele cerute de analiza si apoi se efectueaza sirul de frecventa a lungimilor.

            Greutatea medie a exemplarelor pe fiecare clasa de lungime se determina prin cantarirea globala a tuturor exemplarelor unei clase de lungime si sunt inregistrate valorile determinate in formular, urmand a fi obtinuta prin calcul pe baza tuturor esantioanelor. Exemplarele de talie mare se cantaresc individual.

            Recoltarea materialului pentru determinarea varstei

                    Materialul folosit pentru determinarea varstei in vederea obtinerii frecventei pe varste in esantioanele analizate este alcatuit in principal din solzi si otolite.

            Solzii se colecteaza din anumite zone ale corpului pentru a nu se colecta solzi abia formati, cu degenerarea partii centrale sau din linia laterala, care pot da nastere la erori, sau sunt necitibili. Inainte de raclarea suprafetei corpului cu un bisturiu sau cutit, se recomanda curatirea locului de colectare cu o carpa si cu dosul cutitului pentru indepartarea eventualilor solzi straini si a mucusului. Solzii rezultati prin raclare se pun spre pastrare in carnetele de solzi astfel numerotate incat sa se poata cunoaste la cititrea varstei elementele meristice ale exemplarului de la care s-au colectat. Pe carnetelul de solzi, sau otolite, se scriu: denumirea speciei, intervalul intre care se colecteaza materialul pastrat in carnetel, numele navei, etc.

            Otolitele se colecteaza din urechea interna a pestilor situata la baza creierului. La ele se ajunge printr-o sectiune oblica a capului prin partea dorsala, pornind deasupra ochiului, exact la baza creierului, sau dupa indepartarea arcurilor branhiale prin frangerea cu penseta a bazei osoase a creierului imediat inaintea primei vertebre. Din urechea interna otolitele se scot usor fara a fi sfaramate cu penseta si se pun intr-o picaura de apa pe dosul mainii stangi pentru a se curata de sange si de membrana transparenta ce le inconjoara. Otolitele astfel colectate (perechi), se pastreaza in tuburi mici de sticla (de triaj planctonic), pliculete, sau carnetele folosind acelasi sistem de numerotare ca si pentru solzi.

            Ca frecventa, materialele pentru determinarea varstei se vor preleva conform cerintelor de determinare a frecventei varstei amintite mai sus.

            Materialele colectate pentru determinarea varstei vor fi pregatite pentru citirea varstei in laborator, astfel:

-       solzii se scot din locul de pastrare, se curata si se degreseaza in apa, alcool, solutie 10% NaOH, solvent organic, etc. si se aseaza intre doua lame de sticla in numar de 2-8, care se strang bine si se leaga la capete cu leucoplast. Pe leocoplast se transfera sistemul de numerotare din carnet;

-       otolitele pot fi citite direct (cazul celor mici si transparente), sau dupa o pregatire prealabila (degresare, mentinere in solutii pentru transparentizare, prajire, sectionare, etc.), conform unor metode specifice.

            Citirea propriu zisa a inelelor anuale de pe solzi, care indica varsta, se face la documator sau la binocular. Otolitele se citesc la binocular in stare libera sau in imersie (apa, alcool, glicerina). Varsta citita la fiecare exemplar se inregistreaza in formularul frecventei varstelor.

            Raportul intre sexe si stadiul de maturare al gonadelor

            In vederea determinarii sexului si gradului de maturare a gonadelor la pesti se procedeaza la disectia exemplarelor luate in studiu si la inregistrarea observatiilor facute in formularul de frecventa varstelor conform urmatoarelor scari de apreciere vizuala (Nicolski, 1962):

            - Stadiul I: Indivizii tineri; glandele genitale sunt foarte slab dezvoltate si au aspectul unor cordoane, sau benzi inguste, ce adera la peretii cavitatii generale; sexul nu poate fi determinat cu ochiul liber;

            - Stadiul II: Indivizii ce matureaza pentru prima data, sau indivizi dupa prima reproducere, ce se pregatesc pentru o alta; glandele sunt foarte mici, insa sexul poate fi determinat dupa forma lor, ovarul are un aspect intrucatva granular, insa icrisoarele nu se disting; pe fata interna a ovarelor, tubulare sau ovale, trece un vas sanguin mare, care este invizibil pe testicule; testiculele pot avea aspectul unui organ latit, cu o margine ascutita;

            - Stadiul III: Glandele sunt inca departe de a fi mature, insa sunt deja destul de dezvoltate; ovarele ocupa 1/3 -1/2 din volumul cavitatii abdominale si contin icrisoare mici, netransparente, bine vizibile cu ochiul liber; rupand peretele ovarian, se observa ca icrele formeaza mici aglomerari, alcatuite din cateva icrisoare; testiculele se ingusteaza spre partea lor posterioara; sectionand un testicul, observam ca marginile sectiunii raman regulate si nu se scurg (nu se deformeaza); suprafata lor este deseori roz la culoare din cauza abundentei vaselor sanguine mici; in acest stadiu unele specii raman vreme indelungata, cateodata din toamna pana in primavara.



            - Stadiul IV: Glandele genitale au atins aproape dezvoltarea completa si ocupa 2/3 din cavitatea abdominala, ovulele sunt mari, transparente si se separa foarte usor unul de altul; apasand pe abdomen, icrele si spermatozoizii se scurg uneori in mici cantitati prin orificiul genital, find insotite deseori de urme de sange; vasele sanguine de pe gonade sunt putin vizibile; testiculele sunt de culoare alba si daca le sectionam, marginea lor se deformeaza, iar sperma se scurge; acest stadiu este foarte scurt si trece repede in urmatorul.

            - Stadiul V: Indivizii sunt in plina reproducere, cu produsele sexuale curgand; icrele si laptii sunt atat de maturi, incat curg prin orificiul genital la cea mai mica apasare si nu in picaturi ci in jeturi.

            - Stadiul VI: Indivizii ce au eliminat complet produsele sexuale, cavitatea generala nu este ocupata in intregime de catre organele interne; ovarele si testiculele sunt foarte mici, stoarse, primele uneori cu resturi izolate de icre, inflamate si foarte bogat irigate cu sange, dupa cateva zile inflamatia dispare si glandele trec in stadiul II, bineanteles daca pestele se va mai reproduce odata.

            Stadiile intermediare se inseamna cu cifre duble VI-II, II-III, III-IV, etc.

Statistica capturilor si a efortului de pescuit

            Componenta calitativa si cantitativa a capturilor de pesti s-a obtinut din statistica pescuitului

ce s-a realizat prin centralizarea, pe perioade de timp, a datelor optinute de la societatile comerciale de profil si prin interviuri cu pescarii.

            Efortul de pescuit (nr. nave, nr. taliene, zile de activitate) s-a obtinut, de asemenea, din datele societatilor comerciale si a inregistrarilor efectuate de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura. Datele statistice servesc la evaluarea biomaselor exploatabile si a capturilor admisibile.

                    Determinarea relatiei lungime totala (Lt) - masa (W)

S-a utilizat relatia (Carlander, 1977)

W =  a · Ltb  

unde: W = masa corpului pestelui; Lt  = lungimea totala a pestelui; a si b = constantele regresiei.

            Valorile a si b s-au determinat utilizand metoda celor mai mici patrate (Snedecor, 1968), inclusa in programul FISHPARM (Prager M., Saila S. and Recksiek C.W., 1987, 1989, 1994).

            Estimarea parametrilor de crestere

            Cresterea constituie aspectul pozitiv in dinamica unui stoc de pesti, studiul cresterii insemnand in special determinarea marimii corpului ca o functie de varsta. Parametrii de crestere (L¥, k, to) sunt valori numerice intr-o ecuatie Von Bertalanffy prin care putem prognoza marimea corpului unui peste cand acesta ajunge la o anumita varsta.

            Pentru corelarea acestor parametri s-au utilizat urmatoarele ecuatii (Von Bertalanffy, 1938):

;              ;           

                                     in care:   L t – lungimea la varsta t (cm);   W t – masa la varsat t (g);

                                                            L¥ / W¥  - lungimea / masa maxima; k - parametru de crestere;

t – varsta (ani); to – varsta ipotetica la care L = W = 0;

e - baza logaritmilor naturali.

Pentru evaluarea parametrilor L¥, W¥, k, to s-a utilizat programul FISHPARM (Prager M., Saila S. and Recksiek C.W., 1987, 1989, 1994) si urmatoarele ecuatii (Pauly, 1984):

;           ;     ;      

in care:                Lt, Lt+1  talii medii in ani consecutivi; a, b - coeficienti de regresie.

Estimarea ratelor de mortalitate

            Parametrii utilizati cand descriem mortalitatea se numesc 'rate de mortalitate' si reflecta numarul de disparitii in unitatea de timp. Cel mai usor mod de a descrie schimbarile in numarul pestilor dintr-un stoc este de a urmari soarta larvelor eclozate in aceeasi perioada de timp (a unei cohorte). Se considera mortalitatea dintr-o cohorta, mortalitatea totala Z ca fiind compusa din mortalitatea cauzata prin pescuit F si aceea datorata altor cauze naturale (mortalitatea naturala M).

* Estimarea coeficientul mortalitatii naturale (M) cu relatia empirica propusa de Pauly (1980):

                                                 unde T – temperatura medie a apei in arealul de distributie a stocului;


* Estimarea mortalitatii totale (Z) cu relatia lui Pauly (1982):

                                                            unde:      Z  - mortalitatea totala; L, k - parametri de crestere;

                                                                           L - lungimea medie a exemplarelor capturate;

   Lc - lungimea medie, prima captura;

   N - numar de exemplare;

   T - temperatura medie anuala (sC) a apei.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




LEWIS READ: Chod Rig - Cenusareasa monturilor
Calendarul pescarului
Clasificarea pestilor ososi
Specii de organisme acvatice utilizate in dieta pestilor de acvariu
Cele mai folosite momeli
Tipuri de noduri
Tolba pescarului
Noduri pescaresti - Cum sa fac nod la ace de pescuit?


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu