Pescuitul la Somn

Pescuitul la Somn

Somnul (Silums glanis)

Denumiri populare : codau harca, irma . Dupa marime, mai poarta si urmatoarele denumiri : placi, exemplare mici pina la 30 cm ; moaca, de 30 - -40 cm, pina la 250 g ; somnicos, somnotei, pina la 1 kg ; somn codau, pina la 4 kg ; somn irma, pina la 10 kg.
Dimensiuni. Se prind in mod curent in apele Dunarii si in alte ape curgatoare somni de 1 m si chiar mult mai mari ; nu rareori in Dunare se prind si somni de 5 m, cu peste 100 kg.
Raspindirea. Este un peste rapitor cu o arie mare de raspindire, din Ural la Rin , in toate apele ce se varsa in Marea Neagra, Baltica, Caspica, lipsind In unele ape din Balcani. De asemenea, se incearca popularea lui in Franta si in alte tari. In Europa centrala urca pe Dunare, populind de mult lacurile din Celioslovacia, Polonia si alte tari care nu au legatura cu ape mari curgatoare.
Si la noi este prezent in toate marile lacuri, balti, precum si in toate apele curgatoare in zonele de deal si cimpie.

Descrierea si felul de viata.


Este cel mai mare peste de apa dulce, numit in popor si ,,crocodilul' apelor dulci. Pe seama somnului - circula multe ,,povesti', din care unele mai sint si adevarate. Astfel pescarii au observat uneori rate si chiar giste disparute prin tragerea lor la fund de catre spmni. De asemenea, marele nostru savant Gr. Antipa relata la timpul sau un caz rar, cind un somn gigant a inecat un om in mijlocul Dunarii ! In zilele noastre insa somnul a devenit mai fricos din cauza circulate! fluviale si, desigur, a pescuitului intensiv.
Somnul este un peste foarte fricos, mai ales cel mare, ceea ce se confirma si prin faptul ca vineaza numai noaptea, sta la adincime si in bulboane, .iar simtul vazului e foarte slab. Are in schimb alte simturi dezvoltate, pe care pescarii sportivi trebuie sa le cunoasca : astfel, auzul este foarte dezvoltat, deoarece vine imediat la piuitul slab al unui soricel pus ca momeala in apa sau la zbaterea unei broaste priponite ca momeala s.a.
De asemenoa, simtul pipaitului il completeaza pe primul, iar cel al mirosului in special, este exceptio­nal : de exemplu, resturile de viscere de la abator le simte repede (ca rechinii).
Mustatile ii sint de mare ajutor, folosindu-le ca pe un radar. Nu rareori, pe Dunare, in barca, pescarii surprinsi de o ploaie de vara cu tunete observa somni mari plescaind la suprafata, dar nu de placere, ci de frica. Cauta adapost in cotloane linistite si de multe ori vin la mai sub punti sau sub bacuri. Adeseori la podurile umblatoare ancorate la mai, somnii intra in unghiul dintre mai si podul umblator, la adapost.
Somoteii umbla in cirduri, imprudenti si mereu flaminzi. printre milurile din preaima malurilor. Somnii mari cum s-a mai aratat, prefera sa manince noaptea, cind pot fi auziti plescaind din coada la suprafata apei dupa pestisori sau broaste.
Primavara intra in balti pentru reproducere, iar somoteii circula in cirduri, cind pot fi prinsi usor si la undita intre ape, cu pluta sau fara pluta pe fund, cu rime mari. Se pescuiesc bine primavara si cu larve de rusalii, pe canale si girle.
Vara somoteiul maninca de asemenea aproape toata ziua si in special dimineata si spre seara. Pe timp usor noros musca bine toata ziua. Pe canicula, ziua nu musca nici cu nadire.
Toamna coboara mai in adinc dupa peste mic si daca il cautam acolo raspunde de obicei la momeala cu rime, broasca s.a.
Coloratia capului e de un cenusiu inchis, cu burta alb-murdar. Este greoi in miscari (somnoros) ; somnii batrini sint singuratici. Are un cap turtit, cu o gura mare, cu dintisori conici pe ambele falci. Pe falca inferioara are inustati lungi. Pielea este fara solzi, cu mucozitati.
Pescuitul somnului

Pe Dunare si in Delta Dunarii somnul se pescuieste de catre localnici cu unelte rudimentare, insa ei ii cunosc salasurile.
In apele noastre somnii isi tradeaza prezenta prin plescaitul facut spre suprafata. Daca e zgomot, se misca mai rar si numai la fund.
Pe riuri, somnul va fi cautat in apropierea bulboanelor, sub copcile de sub maluri si, desigur in locurile miloase.

Momeala somnului este diversa. In ordinea preferintei, pe prirnul loc se afla tiparii apoi rosioara, balosul, obletii si alti pestisori. Rimele mari de namol (zise serpesti), lipitorile, rimele albe, rimele de roua, soriceii vii, broscutele, coropisnitele, buchetul de viermusi, matele de pasari si singele inchegat s.a. constituie momeli bune pentru somn.Buchetul de rime serpesti care ating 20 cm , si groase de 1 cm, rimele negre de mil ce se gasesc pe malul dunarii , in mlastinile acesteia, sint si ele momeli bune pentru monstrii.acestea se infig pe cirlig lasind libere cam 30 % din extremitatile lor.Virfurile acestora se taie usor pentru ca sa se raspindeasca in apa aromele atragatoare pentru somn.
Broscutele sint o alta atractie pentru somn, ele nu trebuie sa fie mai mari de 10 cm, trebuie sa fie vioaie,nu trebuie sa infigem acul in musculatura piciorului pentru a nu determina paralizii.Se poate agata cirligul fie sub tegumentele zonei posterioare.
Aceasta dupa un anumit timp de la lansare va sta cuminte pe fundul apei , dupa care va incerca sa iasa la suprafata, atragind astfel atentia somnului.
Cind e vorba de momeala din tiparii pescarii spor­tivi din Delta Dunarii ii cauta in mil, in locuri stiute de ei, si ii pastreaza in anumite gropane. dar in bidoane mari (de lapte), gaurite si astupale ia capac cu sita rara de metal. Valoarea bidoanclor pentru pescarii sportivi este mare, iar ei le numesc in gluma ,,mine' ; desigur ca aceste ,,mine' sint fixate la mal.

Nddirea la pescuitul somnului nu se face decit cu singe sau maruntaie de abator. Totusi, in lacuri, unii pescari nadesc in anumite gropane stiute cu un soricel sau o broscuja, cu o zi, doua inainte, la anumite ore spre seara, tocmai in scopul de a atentiona somnul.

Varga la pescuitul somnului, dealtfel ca si nailonul si acul, trebuie sa fie solida, ca la pescuitul marin. Oricum, orice pescar isi ia masuri de siguranta, in speranfa capturarii unui somn mare. In general, organizarea unditei trebuie sa fie ca cea aratata la crap mare : varga cu virf rigid de 3-5 m, din carbon,sau materiale rigide, pentru pescuitu] de la mal sau din barca.

Lanseta va fi scurta, de 2-2,50 m, caci altfel nu o putem minui - lansetele lungi sau vergile lungi sint incomode la somn.

Mulineta poate fi un multiplicator sau cu tambur fix, cu cca 50 m nailon.

Nailonul este discutabil ca diametru caci poti prinde o moaca cu acelasi nailon cu care prinzi un somotei sau un somn de 5 kg. Dar tot asa de bine un somn poate rupe un nailon si chiar smulge undita. Oricum, diametrul minim admis este de 0,35 mm.

Struna pantru somn trebuie sa fie mai lunga, si anume, de 30-40 cm; somoteii se pot pescui chiar fara struna, la mal, cu legatura direct pe fir.

Struna metalica este obligalorie la monturi si lingurite, soareci, broaste. Aceasta struna trebuie sa fie din lita de otel, ca la stiuca, mai lunga la monturi, si anume, de 30-40 cm.
Montuiile cu pestisori se fac la fel ca cele de !a stiuca, de exemplu : tip ,,crocodil' cu doua ancore, tip Chapman cu doua palete, ca sa-i imprime miscari ondulatorii, naturale, avind si 2 sau 3 ancore legate pe momeala din care una spre coada si doua sub burta.

Toate aceste monturi se pregatesc inaintea partidei, nu in barca. O montura usoara si simplu de ,,montat' pentru pestisorul viu, rapida chiar si pe balta, este urmatoarea : un ac cu inel se infige usor sub aripa dorsala a pestisorului si tot de inelul acului mai legam din timp doua cirlige duble, prinse cu lita, care vor atirna pe laturile pestisorului, dar tot de acelasi inel al acului vom prinde din timp si struna metalica sau, la risc, numai nailon de 0,60-0,80 mm ; pestele va avea mobilitate la inot.
La pestisorii (momeala) mai mari, la acest sistem cele doua cirlige duble se leaga cu guta intre ele pe sub burta. Desigur, partea metalica a monturii se pregateste acasa, urmind a o prinde de pestele viu.
Alta montura de momeala la un peste (de preferat viu), de exemplu mihalt sau tipar, se face in dreptul primelor aripioare sub sira spinarii.
La carasel si la caracuda mica, vie, care e preferata de somn, acul va fi mare, cu tija lunga sau struna de metal, si se va infige mai intii sub aripa dorsala, apoi va fi tras complet afara, introdus sub urechi prin branhii si scos prin gura cu virful cit mai mult afara. Aceasta montura pentru pestisorii vii este usor de facut; daca au murit, pestisorii se pot schimba.
Acete si ancorele sint in functie de pestisorul mo­meala. Acele vor fi mari, cu tija lunga, caci somnul are o gura mare.
In general, acele pentru somn se folosesc astfel :
- la un pescuit cu broasca vie sau soricei vii, tipari, mihalt folosim ace simple 2/0-1/0 sau ancore triple nr. 2-3 ori mai mici, dupa caz ;
- la un pestisor caracuda, carasel si alte albituri folosim ace nr. 3 si chiar mai mari, dupa caz, cum s-a mai aratat ;
- la pescuitul cu rime serpesti si alte rime mari folosim ace nr. 1-3 ;
- la pescuitul cu coropisnite si alte momeli fo­losim ace nr. 3-6.

Soriceii se prind pe sub piele, deasupra spinarii, fara a rupe sira spinarii, si se plaseaza in apa incet.
De retinut ca la toate momelile acele trebuie sa iasa bine in afara.

Linguritele vor fi de tip blincher ondulatorji. grele, stralucitoare pe o parte sau numai lucitoare si se trag la adinc, ca la stiuca. Desigur, se vor trage maj incet si se vor folosi numai unde stim ca sint somni, in lunile iunie, august.

Pluta poate fi folosita sau nu la somn, dar e preferata, deoarece somnul nu este un peste care sa fie sensibilizat de o pluta si de zgomot. Desigur, se fo!osesc plute mari de orice fel. Unii folosesc la lacuri si plute glisante, dar credem ca nu este cazul.

Plumbul poate fi folosit ca la crap sau la stiuca, preferabil cu gaura, ca nailonul sa culiseze, sau plat, cind pescuim cu plumbul inainte, ca la crap.

Metodele de pescuit la somn sint cu pluta, la mal sau din barca, cu momeala de pesti vii, la 30-40 cm de fund , sau de suprafata, cu broscute. soricei ori coropisnite ; mai pot fi intre ape, cu rime s.a.
Pescuitul cu lingurite la somn este de fapt la intimplare, caci de cele mai multe ori musca stiuca, iar spre suprafata, avatul si chiar vaduvita.

O metodd foarte veche pentru pescuitul somnului la noi, metoda care se pare ca este uitata sau necunoscuta de multi, este pescuitul cu geamandura. Me­toda este statica, pe loc, pe vreme linistita, si vizeaza capturarea somnului mare intr-un loc sau o zona la mare distanta de mal, unde se stie ca e salasul lui sau unde umbla dupa vinat.
Unealta este in principiu un plutitor lung, format din cotor de trestie, taiat fara crapaturi la capete, cu o lungime de 1,5-2 m. Trestia se astupa perfect la ambele capete cu pluta taiata ceva mai lunga decit un dop, ca sa iasa din gaurile trestiei si sa serveasca si
ca o completare a plutitorului. In ultimul timp aceste dopuri se confectioneaza din polistiren.
Firul se fixeaza de-a lungul batului in asa fel ca sa culiseze relativ si aceasta se realizeaza prin cite o legatura pe trestie, la ambele capete. peste firul de nailon. Legatura se face prin trecerea peste circumferinta cotorului de trestie a sforii de matase groasa, care se innoada bine; firul de nailon se trece astfel pe sub aceste doua legaturi de la ambele capete ca sa culiseze.
Firul de la capatul cu momeala pestisor va sta la o adincime de 0,5-1 m sub geamandura. Acul mare sau ancora se infige intr-un peste viu, de cca 200 g, pe sub creasta dorsala. Momeala este de preferint.a un tipar mare (100 g).
Acul trebuie sa fie mare si sa iasa din pestisor.
O geamandura imbunatatita este cea cu lest de plumb prismatic, de cca 50-70 g, gaurit, prin care trece firul. Acest lest priponeste geamandura de fundul apei si nu impiedica manevrele de intepare si aducere a pestelui la mal de la distanta mare, unde e amplasata.
Geamandura nu se poate ,,lansa' cu nici o mulineta, ci va fi plasata din barca intr-un loc de care ne indepartam chiar la 30-50 m. Pulem deci pescui si in barca, dar la mal este cel mai comod si sigur. Distanta fata de momeala este determinata de faptul ca somnului ii place linistea, este timid si are tabieturi , poate sa muste si la 4-5 ore, dar metoda e categoric eficienta. Controlul momelii se face la 2-3 ore, la babusca mai ales, caci este mai sensibila, dar la mihalt, biban si tipar se poate face mai rar, tragind usor de nailon, cind vom simti daca momeala se misca.
Cind somnul musca la geamandura, aceasta se apleaca oblic sau chiar se scufunda si o trage dupa el. Pentru siguranta, intepam bine. Se mulineaza incet la inceput, oricit s-ar zbate somnul, si cautam sa-1 ametim cu aer (prin pompaj) spre suprafaja, apoi il scoatem cu precautie la locul potrivit. La pescuitul cu geamandura nailonul este foarte gros.
Lupta cu un somn mai mare, la undita cu pluta si alte unelte, este indelungata, dar captivanta. Daca somnul nu se agata de vreun obstacol, il invingem sigur si avem nevoie doar de rabdare si ajutoare, in special in momentul in care pestele infrint a ajuns la mal. In apa putin adinca scoaterea unui somotei se face in felul urmator : in botul pe jumatate deschis virim degetul mare, stringem puternic si cu celelaite degete. apoi tragem in sus. Cea mai sigura este scoaterea pestelui din apa cu cirligul gafa. Eventual, se loveste precis din barca cu acul gafei in ceafa, daca bineinteles ajungem la el.
Dupa ce am scos somnul din apa, este bine sa mergem mai departe de mal, pentru ca este in stare sa se zbata puternic si este greu de stapinit. Daca il omrim imediat cu gafa in cap, il asezam intr-un sac de plastic rezistent.
Daca somnul ne scapa in lupta - si asa ceva se intimpla des - vom sti cit a fost de mare, chiar daca nu am apucat sa-1 vedem ; cind loveste firul cu coada lasa pe fir mucozitati care ne indica dimensiunile lui reale.

Pescuitul somnului vizeaza indeosebi exemplarele mari, fiecare pescar dorind sa prinda un exemplar cat mai mare si nu "moace" de 1-2 kg. De aceea pescuitul acestor exemplare este diferit de cel al celorlalti pesti, de mai mici dimensiuni.

De regula somnul este sedentar, nemiscandu-se prea mult in jurul locului sau de vanatoare, localnicii cunosc aceste locuri (fiind un peste teritorial, acolo unde s-a prins un somn mare, peste catva timp va veni un altul sa-i ocupe locul). Pescarilor aflati la pescuit doar pentru o zi-doua nu le ramane decat sa se ghideze dupa experienta si configuratia locului. Un copac prabusit in apa, un cotlon sapat in malul raului, o groapa din mijlocul lacului sunt tot atatea locuri preferate de somn. Ca regula generala, somnul se gaseste acolo unde are sa se ascunda, adica in preajma oricarui obstacol aflat in apa. Intr-un canal de irigatie din campie, nu mai adanc de jumatate de metru am avut surpriza sa pescuiesc doi somotei .. cu cauciucul, respectiv cand am ridicat din canal o anvelopa de masina pe care cei doi somotei o gasisera extrem de buna drept ascunzatoare. Somnul mai mare pleaca la vanatoare noaptea, si uneori se aude plescaitul pe care il face la suprafata apei cu coada. Somoteii vaneaza in carduri, chiar si in timpul zilei.
Momeala folosita la prinderea somnului este foarte diversa. Se folosesc cu succes coropisnitele, caraseii,ramele mari serpesti, broscutele, tiparii.
Coropisnita este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. Se poate trage pe carlig, dar astfel nu va mai atrage pestele decat prin miros si partial prin vaz. Mai bine o legam de tija carligului cu ata, tinand-o astfel vie o perioada mai mare de timp si sporindu-i sansele de a fi reperata datorita miscarilor ei.
Caraseii de circa 10-15 cm ii prindem in carlig fie de buza superioara, fie de spate, avand grija sa nu le lovim coloana vertebrala. Detalii in articolul Pescuitul la rapitori cu momeli vii. Atat caraseii cat si tiparii ii prindem fie la undita, la mal, fie cu un halau (napatca).
Ramele serpesti le scoatem chiar de pe malul baltii. Sunt de culoare neagra-verzuie, aspre la pipait si foarte rezistente, de dimensiuni mari. Cea mai mare pe care am prins-o a fost de aproape 1 cm diametru si 30 cm lungime. Cel mai bine se pun in buchet pe un carlig cu tija lunga, numarul 1/0. Fiind rezistente nu vor putea fi mancate de pestii mici si vor ramane mult timp pe fundul apei in asteptarea somnului vizat. Sunt o momeala buna si pentru crapul mare, astfel ca putem avea surpriza sa prindem un astfel de peste. pq529c1593rqqm
Broscuta se prinde trecandu-i carligul printre oasele picioarelor din spate. Se pune pe fir in apropierea ei o bucatica de pluta care sa o impiedice sa se ascunda in malul de pe fund. Din 10 in 10 minute se scoate la suprafata pentru a-i permite sa respire.

Nadirea nu se practica la pescuitul somnului, poate doar de catre unii localnici care stiu precis unde isi are salasul, cu mate de gaina, resturi alimentare in descompunere.
Lanseta va fi de 3-3.50 metri pentru pescuitul de pe mal si de 2.50-3 metri la pescuitul din barca, cu o actiune de minim 50-100 de grame. Materialul din care este construita poate fi carbon dar si fibra de stica solida este buna, mai ales datorita actiunii sale telescopice.
Mulineta va fi una mare, cu o capacitate de minim 100 metri de fir de 0.40. Cel mai bine ar fi sa puneti pe ea cam 150 de metri de fir, nu putine fiind cazurile cand un somn nu a putut fi oprit desfasurand tot firul de pe mulineta. Iar cand acel somn este captura vietii, regretele de a nu fi avut fir suficient sunt tardive. Mulineta poate fi atat cu tambur fix dar si cu tambur rotativ, sau o mulineta multiplicatoare.
Nailonul va avea diametrul in functie de talia pestelui cautat, dar oricum peste 0.35 mm. Pe mulineta se vor pune 100-150 metri de fir. Struna pentru pescuitul la somn va fi metalica pentru exemplarele mari, din sarma de otel de 30-40 cm lungime. Pentru somnii mai mici de pana la 5 kg se poate folosi si o struna dintr-un nailon mai gros, de 0.60.

Carligele vor fi cu tija lunga, mari, deoarece somnul are gura mare. De obicei se folosesc numerele 2/0-1/0 pentru carasel, broasca, 1-2 pentru pescuitul cu rama.
Plumbul va fi de o greutate care sa permita lansarea monturii si tinerea acesteia (carasei, tipari) pe loc.
Se poate pescui atat cu lanseta cu pluta (fixa sau culisanta), fie cu lanseta cu plumbul pe fundul apei. Se lanseaza in apropierea locului banuit a avea somn, cu grija pentru a nu strica momeala din carlig mai ales atunci cand aceasta este un pestisor viu sau o coropisnita. Atentie de asemenea pentru a nu depasi puterea de aruncare a lansetei si a risca ruperea acesteia. Lanseta va fi supravegheata tot timpul iar atunci cand este lasata nesupravegheata (cu totii stim ca de obicei chiar in astfel de momente trage pestele) este bine sa fie legata de maner cu o sfoara legata de un copac, o piatra.
Inteparea somnului se face puternic, pentru a asigura patrunderea carligului in gura osoasa, plina de dinti. Vom astepta cateva momente, pentru a fi siguri ca momeala a fost inghitita de catre somn si abia apoi vom intepa.
Scoaterea somnului mare la mal este cea mai dificila parte a pescuitului acestuia. In primul moment acesta nu se misca, parand ca am agatat o cioata. Il putem scoate din aceasta stare ciupind usor firul lansetei si producand astfel vibratii.
In momentul imediat urmator, cand realizeaza ca ceva nu este in ordine, somnul pleaca in viteza si de obicei acesta este punctul critic. Poate sa intre in adapostul sau de sub apa, sa se indeparteze fara sa-i pese prea mult de noi sau sa rupa firul datorita unei frane prea tare stranse. Daca nici una din aceste situatii nu se intampla si reusiti sa mentineti contactul cu pestele, aveti toate sansele sa-l vedeti pe mal.
Obosirea somnului se realizeaza ritmic, aducandu-l treptat cu gura la aer, fara a-l grabi, nu rare fiind drill-urile de 30-50 de minute, in functie de talia pestelui. Dificultatea luptei cu somnul nu consta atat in zbaterea acestuia cat in greutatea sa, de care stie sa profite indoindu-se ca un arc si ramanand pe fundul apei.
Odata obosit si adus la mal sau langa barca, somnul poate fi ridicat cu minciogul (atunci cand incape), cu gafa (un instrument de intepat foarte bine ascutit si curbat ca un carlig) sau cu mana bagata in gura pestelui.
Pescuitul somnului la clonc
Cloncul este un lemn curb scobit la un capat care produce un zgomot infundat la lovirea apei. Zgomotul sau vibratiile produse sunt de natura a scoate somnul din ascunzatoarea sa, acesta ridicandu-se la suprafata in cautarea prazii. Nu incercati sa va faceti singuri un astfel de clonc, acesta este un instrument pe cat de primitiv pe atat de complex precum un bumerang, o cat mai mica diferenta fata de "original"; anuland complet actiunea sa.
Pescarul se afla in barca (de obicei sunt doi pescari unul pescuind iar altul tinand barca deasupra locului banuit a avea somni) cu doua-trei lansete. Plumbul este greu pentru a tine firul intins chiar in curent, ajungand pana la 200 de grame. Momeala este fie o coropisnita, fie un pestisor sau un buchet de rame. Se mai leaga pe fir si cateva fire de lana rosie pentru sporirea atractivitatii.(surse :https://pescuitmania.ro/)

Poate cel mai important lucru pe care ar trebui sa-l stim despre somn este ca acesta este un peste teritorial care nu are spatii foarte intinse de vanatoare. De obicei isi conserva energia si prefera momeala aflata in vecinatatea sa. Un lucru stiut de majoritatea pescarilor este ca in locul in care a fost prins un somn mare este foarte probabil ca intr-o perioada de timp foarte scurta sa mai pice si altii la fel de mari (principalul motiv este ca un loc de 'vanatoare' bun aduce pestele la dimensiuni foarte mari si automat acel loc va fi preluat de un alt exemplar mare).

Somnul nu este un peste care se sperie usor, asa cum o face crapul. Odata ce a sesizat hrana nu sta pe ganduri. Cu toate acestea nu trebuie sa ne grabim sa-l intepam la prima trasatura, decat daca aceasta este foarte hotarata.

La pescuit de somn pe Exemplarele de peste 25 de kilograme se gasesc in raurile mari (Olt, Mures, Prut, Siret, Cris), in Dunare si  in Delta ,precum si in lacurile mari de campie. Mai putem intalni exemplare impresionante si in balti private care au acordat o atentie speciala acestui tip de peste.

Cand trage somnul? Desi au existat capturi impresionante inregistrate in timpul zilei, cea mai buna perioada pentru pescuitul somnului este dupa lasarea intunericului. Cel mai indicat interval este cuprins intre orele 20-24 si 04-06. Somnul devine activ si iese la vanatoare dupa lasarea intunericului: daca vom avea ocazia vom vedea sarituri imediat cum se lasa intunericul.

Ce momeala folosim la pescuitul somnului? Cele mai frecvent utilizate momeli: Rama de pamant, viermusi, pestisori (mai ales in ape curgatoare), boboci de rata, carne usor alterata (intestine,ficat), broaste, brotacei, coropisnite,etc. Ramale de pamant au o lungime de aproximativ 8-10 centimetri si au avantajul de a fi usor de procurat si de a nu fi nici costisitoare. Poate cel mai mare dezavantaj la pescuitul somnului cu rama de pamant este ca putem atrage si alte tipuri de pesti. Viermusii sunt foarte rar folositi si cu rezultate inconcludente. Cu toate acestea exista pescari care sustin viermusii ca momeala, desi, personal nu am incercat. Poate cele mai utilizate tipuri de momeala folosite la somn sunt intestinele de pasare si ficatul de porc usor alterat. Somnul este sanitarul baltii si are obiceiul de a curata fundul baltii, preferand adesea carnea aflata in usoara descompunere. Deoarece mai mult de jumatate din dieta acestui peste este compusa din resturi intestinele si ficatul dau cele mai bune rezultate. O alta momeala folosita este bobocul de rata. Desi oarecum cruda, metoda da roade. Cum se foloseste? Se lasa bobocul liber pe suprafata apei, cu acul sau ancora legata de picior. Acest tip de pescuit se practica mai ales pe perioada noptii (de retinut este faptul ca somnul este un peste nocturn). Ultima momeala prezentata, insa poate prima din meniul somnului este coropisnita. Coropisnita este probabil una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. Se poate trage pe carlig, dar astfel nu va mai atrage pestele decat prin miros si partial prin vaz. Este preferabil sa legam coropisnita de tija carligului cu ata, tinand-o astfel vie o perioada mai mare de timp si sporindu-i sansele de a fi reperata datorita miscarilor ei.

Pe scurt despre ustensile Cel mai important aspect la somn este firul. Acesta trebuie sa aiba o grosime de 0,5-0,6 mm. Daca va hotarati sa folosit un fir mai gros nu gresiti cu nimic (unii pescari apeleaza din ce in ce mai des la fire textile pentru prinderea exemplarelor de poveste). Varga. Doua cuvinte ar trebui sa o caracterizeze: rezistenta sau ultra-rezistenta. De ce? Pescuitul somnului este mai mult un exercitiu fizic decat o problema de tehnica (poate in momentul in care pestii se agata de obstacolele existente pe fundul apei sau se inconvoaie in namol). Carligul trebuie sa fie cat mai mare si cat mai rezistent. Atentie! Somnul este un somn un peste extrem de puternic. Nu trasatura este energica cat este lupta. Potrivit unui mit pescaresc, un somn a fost prins la osia masinii. In ce fel? Firul textil a fost legat de osia masinii peste noapte, iar dimineata masina misca energic de la lupta somnului, motiv pentru care s-au si trezit pescarii nostri. Poveste sau nu,somnul are forta sa miste greutati mari din loc.

Momeala folosita in pescuitul somnului.

Tiparul este una dintre cele mai bune momeli pentru somn, in special la pescuitul intre ape; este preferat si de stiuca, biban, clean si mreana. La pescuitul pe Dunare si in Delta nu se concepe pescuitul la somn fara tipari.

Coropisnita este o momeala preferata de somn, mreana si clean. Atrage atentia pestelui prin zumzetul pe care il scoate, momindu-l repede.
Se poate pastra intr-un vas mare de metal sau butoias cu resturi uscate vegetale ce putrezesc. Recipientul trebuie pastrat la temperature scazute.Pana la locul de pescuit le transportam in pamant moale, pus intr-o cutie spatioasa un capac perforat. Se monteaza pe un carlig mai mare, infipta. Varful carligului se lasa liber afara.

Maruntaiele sunt o momeala  foarte eficienta pentru pescuitul somnului, bibanului si cleanului pe timp de toamna. Se folosesc mate de gaina, de rata sau gasca (crude). Este suficienta o bucata da 3-5 cm lungime si specialistii care le folosesc afirma ca este bine ca atunci cand se taie pentru momeala, sa nu fie golite de continut.

Ramele de balta traiesc in solul din jurul baltilor si mlastinilor si ajung si la 25 cm. Se mai numesc si rame serpesti. Se pastreaza foarte bine pe carlig, ceea ce este un avantaj, in special la prinderea salaului etc. in Delta Dunarii sunt momeala preferata pentru somn, crapul mare si nu le refuza desigur nici bibanul.

Lipitorile constituie o momeala vie de baza pentru pestii mari, avand calitatea de a fi vioaie si foarte rezistente. Se gasesc usor in apele statatoare cu funduri mocirloase. Se prind usor cu mana, fara teama. Lipitoarea este momeala de baza in Delta Dunarii pentru somn, salau, tipar, crap mare etc.

Pescuitul somnului

Este visul oricarui pescar de apa dulce; o confruntare cu un partener de calibrul 'monstrului apelor' nu poate fi uitata toata viata. Este cel mai mare peste din apele noastre interioare (a nu se uita de morun), ajungand la lungimi de 4 m si greutati de peste 200 kg. Acum nu incercati sa visati la somni de dimensiunile astea, dar, oricum o captura de peste 10 kg poate sta oricand in randul trofeelor personale si putini sunt cei care se pot lauda cu astfel de realizari. Nu se stie niciodata care din descinderile pe Prut sau pe Dunare, de exemplu, se poate transforma in cateva secunde in 'Operatiunea Monstrul'.

Ustensile folosite
Ansamblurile lanseta-mulineta cu care pescuim la crap ar fi deajuns deocamdata. De precizat ar fi faptul ca o verificare atenta a tuturor 'punctelor slabe' ar elimina eventualele rateuri, si aici ma refer la verificarea legaturii carligului (care ar fi bine sa fie de cel putin nr. 1 si cu ochet), la capetele agrafei si la firul de pe tambur (0,35 minim, la pescuitul stationar). O lanseta cu o actiune peste medie (250 gr sau 3 lvr) si un minciog adecvat, ar spori indiscutabil sansele de a aduce somnul pe mal.

Tehnici
Pescuitul la somn se poate practica de pe mal sau din barca. Daca practicati pescuitul cu naluci puteti folosi twistere (de cel putin 15 cm), fie shad, fie grub. Pentru pescuitul la distanta si la adancime mai mare se poate adauga lest. Atentie insa la agatatura. Si cum exceptiile intaresc regula, mi-aduc aminte, anul trecut, luna august, acumularea Ciric 1, in jur de ora 11, la rotativa nr 1 (?!) s-a prins somn de aproximativ 5 kg. Personal l-am ajutat sa scoata pestele pe mal cu ajutorul minciogului. Rotativa era asa de tare inghitita, ca abia se mai zarea antirasucitorul in fundul gurii.

Pescuitul stationar, cu plumbul pe fundul apei, da rezultate bune cea mai lunga perioada a anului. Momeli principale: buchet de rame serpesti sau de pamant, coropisnita, broscuta, pestisor viu sau mort, mate de peste sau de pasare (daca acestea sunt putin alterate e si mai bine, somnul fiind si necrofag). Daca faceti o incursiune in Delta Dunarii nu uitati de chiscari sau de raci. Anul trecut pe bratul Sf. Gheorghe, la fiecare doi din trei somotei prinsi, am gasit in stomacul lor raci intregi, semidigerati.

Drilul
Daca la capatul firului va veni o moaca sau un somotei, varful lansetei se va scutura de cateva ori fara a fi intins firul precum la crap. Cu cat dimensiunea mustaciosului este mai mare, atacul devine mai violent si precis, in ciuda aspectului sau lenes. Inteparea trebuie sa fie ampla si in forta. Odata intepat, somnul va pleca hotarat, fapt ce ne obliga la verificarea franei tamburului de fiecare data la inceputul partidelor de pescuit la somn. In general, nu este un luptator aprig, dar prin masivitatea lui va pune la grea incercare atat rabdarea pescarului cat si rezistenta sculelor folosite. In cazul in care somnul capturat este de pana intr-un metru lungime, folositi un minciog cu deschidere mai mare, iar daca adversarul are o marime considerabila, apucati-l de mandibula, protejati de o manusa. Al vostru va fi. Fiti pescari adevarati si nu bagati gafa in bietul peste caci oricum este prea gras pentru consum.

Greseli (inerente?)
Poate din nerabdare, emotie sau pur si simplu din nestiinta, pescarii fac greseli care de multe ori le dau dureri de cap.

Lansarea
Multi pescari nu respecta valoarea greutatii inscrisa pe lanseta, sau isi aleg plumbul la valoarea maxima, uitand de momitor si de nada pentru incarcatura, suprasolicitand astfel structura lansetei. Un ansamblu cu o greutate bine aleasa, care sa se inscrie in plaja valorilor de actiune a lansetei, va va ajuta sa faceti lanseuri mult mai lungi si mai precise.

Precizia aruncarilor
Pentru pescuitul intr-un anumit punct (in care am nadit), unii pescari folosesc line-clipul, acea 'unghie' de pe tamburul mulinetei, si astfel aruncarile nu vor fi niciodata mai lungi decat a fost facut reglajul. Pana aici toate bune si frumoase. Dar ce te faci cand la capatul firului va fi un 'senior', iar in momentul inteparii, acesta va avea 'nevoie de fir'. Banii investiti in teribila mulineta cu o frana a tamburului impecabil reglata, vor fi aruncati pe fereastra (in acest caz), iar 'seniorul' se va alege, in cel mai rau caz, cu carligul dumneavoastra.

Inteparea pestilor
Toata lumea stie ca nu de fiecare data, pestele va intinde firul inspre larg, ci poate veni cu carligul spre mal. In acest caz, firul se va detensiona si va aparea acea 'burta'. Inainte de a intepa, mulinati de cateva ori pentru intinderea firului, altfel riscati frangerea lansetei prin ducerea acesteia mult pe spate, facand un unghi prea ascutit cu firul in momentul stabilirii contactului cu pestele.

Agatatura
O alta situatie in care se poate distruge lanseta (sau varga), este aceea cand se incearca ruperea firului ca o ultima solutie in cazul agataturii, prin incovoierea si suprasolicitarea lansetei. In astfel de situatii, ruperea firului se va face in lungul vergii (fixe) sau cu mana protejata de o carpa, in cazul lansetei.

Diametrul firelor
Acestea trebuie acordate cu puterea lansetelor pe care lucreaza. Am vazut multi pescari care nu dau atentie la acest aspect si folosesc fire mult prea groase pe lansete facute cel mult pentru naluci usoare. In astfel de cazuri are de suferit lungimea lansarii, precizia acesteia (mai ales pe vant) si nu in ultimul rand integritatea lansetei. Nu este recomandabila nici folosirea firelor subtiri pe lansete rigide. Nu tine. Se rupe la lansare.

Folosirea minciogului
Daca ati ajuns sa folositi minciogul in cazul unui peste mai mare, nu-l ridicati din apa pana-n 'podul casei'. Riscati ca dispozitivul de fixare al plasei minciogului (care de multe ori e firav construit) sa cedeze, ori sa se franga manerul sub greutatea pestelui.

Pescuitul somnului

Pescuitul somnului vizeaza indeosebi exemplarele mari, fiecare pescar dorind sa prinda un exemplar cat mai mare si nu 'moace' de 1-2 kg. De aceea pescuitul acestor exemplare este diferit de cel al celorlalti pesti, de mai mici dimensiuni.

Trofeele de somn, exemplarele de peste 20 de kilograme se gasesc in raurile mari (Olt, Mures, Prut, Siret, Cris), in Dunare si Delta acesteia, precum si in lacurile mari de campie.

De regula somnul este sedentar, nemiscandu-se prea mult in jurul locului sau de vanatoare, localnicii cunosc aceste locuri (fiind un peste teritorial, acolo unde s-a prins un somn mare, peste catva timp va veni un altul sa-i ocupe locul). Pescarilor aflati la pescuit doar pentru o zi-doua nu le ramane decat sa se ghideze dupa experienta si configuratia locului. Un copac prabusit in apa, un cotlon sapat in malul raului, o groapa din mijlocul lacului sunt tot atatea locuri preferate de somn. Ca regula generala, somnul se gaseste acolo unde are sa se ascunda, adica in preajma oricarui obstacol aflat in apa. Intr-un canal de irigatie din campie, nu mai adanc de jumatate de metru am avut surpriza sa pescuiesc doi somotei . cu cauciucul, respectiv cand am ridicat din canal o anvelopa de masina pe care cei doi somotei o gasisera extrem de buna drept ascunzatoare.

Somnul mai mare pleaca la vanatoare noaptea, si uneori se aude plescaitul pe care il face la suprafata apei cu coada. Somoteii vaneaza in carduri, chiar si in timpul zilei. 51529cpf93rqm2g

Momeala folosita la prinderea somnului este foarte diversa. Se folosesc cu succes coropisnitele, caraseii, ramele mari serpesti, broscutele, tiparii.

Coropisnita este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. Se poate trage pe carlig, dar astfel nu va mai atrage pestele decat prin miros si partial prin vaz. Mai bine o legam de tija carligului cu ata, tinand-o astfel vie o perioada mai mare de timp si sporindu-i sansele de a fi reperata datorita miscarilor ei.

Caraseii de circa 10-15 cm ii prindem in carlig fie de buza superioara, fie de spate, avand grija sa nu le lovim coloana vertebrala. Detalii in articolul Pescuitul la rapitori cu momeli vii. Atat caraseii cat si tiparii ii prindem fie la undita, la mal, fie cu un halau (napatca).

Ramele serpesti le scoatem chiar de pe malul baltii. Sunt de culoare neagra-verzuie, aspre la pipait si foarte rezistente, de dimensiuni mari. Cea mai mare pe care am prins-o a fost de aproape 1 cm diametru si 30 cm lungime. Cel mai bine se pun in buchet pe un carlig cu tija lunga, numarul 1/0. Fiind rezistente nu vor putea fi mancate de pestii mici si vor ramane mult timp pe fundul apei in asteptarea somnului vizat. Sunt o momeala buna si pentru crapul mare, astfel ca putem avea surpriza sa prindem un astfel de peste. pq529c1593rqqm

Broscuta se prinde trecandu-i carligul printre oasele picioarelor din spate. Se pune pe fir in apropierea ei o bucatica de pluta care sa o impiedice sa se ascunda in malul de pe fund. Din 10 in 10 minute se scoate la suprafata pentru a-i permite sa respire.

Nadirea nu se practica la pescuitul somnului, poate doar de catre unii localnici care stiu precis unde isi are salasul, cu mate de gaina, resturi alimentare in descompunere.

Lanseta va fi de 3-3.50 metri pentru pescuitul de pe mal si de 2.50-3 metri la pescuitul din barca, cu o actiune de minim 50-100 de grame. Materialul din care este construita poate fi carbon dar si fibra de stica solida este buna, mai ales datorita actiunii sale telescopice.

Mulineta va fi una mare, cu o capacitate de minim 100 metri de fir de 0.40. Cel mai bine ar fi sa puneti pe ea cam 150 de metri de fir, nu putine fiind cazurile cand un somn nu a putut fi oprit desfasurand tot firul de pe mulineta. Iar cand acel somn este captura vietii, regretele de a nu fi avut fir suficient sunt tardive. Mulineta poate fi atat cu tambur fix dar si cu tambur rotativ, sau o mulineta multiplicatoare.

Nailonul va avea diametrul in functie de talia pestelui cautat, dar oricum peste 0.35 mm. Pe mulineta se vor pune 100-150 metri de fir. Struna pentru pescuitul la somn va fi metalica pentru exemplarele mari, din sarma de otel de 30-40 cm lungime. Pentru somnii mai mici de pana la 5 kg se poate folosi si o struna dintr-un nailon mai gros, de 0.60.

Carligele vor fi cu tija lunga, mari, deoarece somnul are gura mare. De obicei se folosesc numerele 2/0-1/0 pentru carasel, broasca, 1-2 pentru pescuitul cu rama.

Plumbul va fi de o greutate care sa permita lansarea monturii si tinerea acesteia (carasei, tipari) pe loc.

Se poate pescui atat cu lanseta cu pluta (fixa sau culisanta), fie cu lanseta cu plumbul pe fundul apei. Se lanseaza in apropierea locului banuit a avea somn, cu grija pentru a nu strica momeala din carlig mai ales atunci cand aceasta este un pestisor viu sau o coropisnita. Atentie de asemenea pentru a nu depasi puterea de aruncare a lansetei si a risca ruperea acesteia. Lanseta va fi supravegheata tot timpul iar atunci cand este lasata nesupravegheata (cu totii stim ca de obicei chiar in astfel de momente trage pestele) este bine sa fie legata de maner cu o sfoara legata de un copac, o piatra.

Inteparea somnului se face puternic, pentru a asigura patrunderea carligului in gura osoasa, plina de dinti. Vom astepta cateva momente, pentru a fi siguri ca momeala a fost inghitita de catre somn si abia apoi vom intepa.

Scoaterea somnului mare la mal este cea mai dificila parte a pescuitului acestuia. In primul moment acesta nu se misca, parand ca am agatat o cioata. Il putem scoate din aceasta stare ciupind usor firul lansetei si producand astfel vibratii.

In momentul imediat urmator, cand realizeaza ca ceva nu este in ordine, somnul pleaca in viteza si de obicei acesta este punctul critic. Poate sa intre in adapostul sau de sub apa, sa se indeparteze fara sa-i pese prea mult de noi sau sa rupa firul datorita unei frane prea tare stranse. Daca nici una din aceste situatii nu se intampla si reusiti sa mentineti contactul cu pestele, aveti toate sansele sa-l vedeti pe mal.

Obosirea somnului se realizeaza ritmic, aducandu-l treptat cu gura la aer, fara a-l grabi, nu rare fiind drill-urile de 30-50 de minute, in functie de talia pestelui. Dificultatea luptei cu somnul nu consta atat in zbaterea acestuia cat in greutatea sa, de care stie sa profite indoindu-se ca un arc si ramanand pe fundul apei.

Odata obosit si adus la mal sau langa barca, somnul poate fi ridicat cu minciogul (atunci cand incape), cu gafa (un instrument de intepat foarte bine ascutit si curbat ca un carlig) sau cu mana bagata in gura pestelui. Unii folosesc si un retevei de lemn cu care lovesc pestele in cap cand acesta ajunge la mal.

Pescuitul somnului la clonc

Este un pescuit care se practica indeosebi de catre pescarii profesionisti pana la aparitia metodelor mai noi si mai 'productive', gen curentul electric. Cloncul este un lemn curb scobit la un capat care produce un zgomot infundat la lovirea apei. Zgomotul sau vibratiile produse sunt de natura a scoate somnul din ascunzatoarea sa, acesta ridicandu-se la suprafata in cautarea prazii. Nu incercati sa va faceti singuri un astfel de clonc, acesta este un instrument pe cat de primitiv pe atat de complex precum un bumerang, o cat mai mica diferenta fata de 'original' anuland complet actiunea sa.

Pescarul se afla in barca (de obicei sunt doi pescari unul pescuind iar altul tinand barca deasupra locului banuit a avea somni) cu doua-trei lansete. Plumbul este greu pentru a tine firul intins chiar in curent, ajungand pana la 200 de grame. Momeala este fie o coropisnita, fie un pestisor sau un buchet de rame. Se mai leaga pe fir si cateva fire de lana rosie pentru sporirea atractivitatii.

Momeli naturale - coropisnita

Coropisnita este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. Mirosul caracteristic al acesteia este depistat de catre 'mustacios' de la mare distanta, si sunt locuri pe Dunare unde o coropisnita in carlig echivaleaza cu un somotei.

Cum o gasim

Cel mai adesea o gasim din intamplare, sapand dupa rame. Dar putem sa o cautam cu sanse mari in rasadnitele din gradinile de legume. Aceste rasadnite sunt cultivate primavara devreme pe un substrat de gunoi de grajd in care coropisnitele prefera sa ierneze datorita caldurii degajate. Prezenta coropisnitei se recunoaste prin micile ridicaturi la suprafata solului si dupa prezenta plantutelor ofilite care se smulg usor, acestea fiind retezate de la radacina. Uneori in noptile de vara o putem vedea zburand in jurul unui bec aprins.

Cum o pastram

A doua problema, dupa gasirea coropisnitelor, este pastrarea lor. Vom folosi un vas de minim 10 litri (acvariu vechi, galeata, etc.). Cu cat vasul este mai voluminos, cu atat 'confortul' coropisnitelor va fi mai mare si implicit durata lor de viata in captivitate. Cea mai buna densitate ar fi de o coropisnita / un litru de pamant.

Pentru a nu se rani intre ele le vom taia cu o forfecuta varfurile labelor scormonitoare. Nu le vom rupe labele in intregime fiindca vor supravietui mult mai putin.

Pamantul va fi umed si afanat, cel de la musuroaiele de cartita, de padure sau de gunoi fiind cel mai bun. La nevoie vom amesteca niste frunze in pamant normal. Vom amesteca de asemenea si cativa morcovi, tulpini si radacini de plante, cartofi, pentru hrana coropisnitelor.

Vasul cu coropisnite il vom tine cat mai departe de soare si caldura. Ideal ar fi un beci. De asemenea, trebuie sa il tinem acoperit cu un capac, altfel vom avea ocazia sa descoperim ca o desi are un aspect atat de greoi, coropisnita poate totusi zbura.

Pana la locul de pescuit vom transporta coropisnitele intr-un vas mai mic, de genul unei galeti de plastic de 5 litri umpluta cu pamant reavan si cu frunze, cu capac prevazut cu gauri mici pentru aerisire. Vom avea tot timpul grija sa nu o lasam in bataia directa a soarelui si vom umezi din cand in cand pamantul, daca este nevoie.

Cum pescuim

Se foloseste pe carlige simple cu tija aproximativ de lungimea ei, numarul 1/0 - 3/0. Pentru a rezista mai bine in carlig, mai degraba o legam de tija acestuia, cu ata subtire, trecuta de cateva ori in jurul ei, decat sa o strapungem ca pe o rama. 

RETETE

Somn cu varza

Ingrediente:

• 1 kg somn
• 2 linguri de ulei
• 1 ceapa
• 1 kg varza murata
• 3 linguri de faina
• 200 ml smantana
• 1 legatura de marar
• sare
• 2 lingurite de boia

Mod de preparare:

Ceapa tocata se prajeste in ulei, se presara boia, se adauga varza amestecata cu marar, putina apa si se fierbe inabusit.
Pestele taiat felii si sarat se da prin faina amestecata cu boia si se prajeste in ulei pana devine crocant.
Jumatate din varza calita se asaza intr-un vas termorezistent, pe acesta se aranjeaza feliile de peste, care se acopera cu varza ramasa, apoi se stropesc cu smantana. Se dau la cuptor sa se prajeasca bine.
Se garniseste cu orez picant in stil mexican.

Pana de somn

Ingrediente:

• 1 ½ kg peste
• sare
• usturoi,
• ulei
• otet

Mod de preparare:

Se prepara din somn proaspat sau sarat. Cel mai bun este cel cu peste proaspat. Se sareaza si se lasa pina a doua zi. Se fierbe rasol. Se asaza pe farfurie si cind este inca fierbinte se toarna peste el ulei si apoi usturoi pisat, diluat cu zeama in care a fiert pestele si se pune otet dupa gust.

Somn in aluat

Ingrediente:

Pentru 8 portii

• 1 lamaie (stoarsa si coaja rasa),
• 2 linguri de marar proaspat tocat
• 2 linguri de patrunjel verde tocat
• 1 lingurita piper negru proaspat macinat
• 1 somn mare (1,6-1,8kg.), eviscerat si taiat file
• 700g. aluat fraged (din magazin)
• 275g. spanac, oparit si tocat
• 1 lingurita de nucsoara macinata
• 75g. branza de vaci
• 1 ou batut pentru uns aluatul
• marar proaspat pentru ornat

Pentru sosul olandez

• 175g. unt nesarat
• 3 galbenusuri
• sucul de la 1/2 lamaie

Cum se prepara sosul olandez:

Se pune untul intr-o craticioara cu fundul gros si se incalzeste usor pana se topeste. Se ia de pe foc si se indeparteaza spuma. Se lasa sa se raceasca putin. Separat, se bate timp de 30 secunde, 3 linguri de apa cu galbenusurile si se potriveste de sare si piper.
Se pune amestecul cu galbenusurile intr-un castron in bain-marie si se bate timp de 5 minute. Se iai de pe foc si se bate, se adauga putin cate putin untul, pana ce sosul se ingroasa. Se adauga sucul de lamaie si asezonati dupa gust.

Mod de preparare:

Se amesteca sucul de lamaie, mararul, patrunjelul, piperul si un praf de sare. Se aseaza cate un fileu de peste intr-o tava putin adanca, se toarna amestecul pregatit si se freca putin pentru ca sa se patrunda. Se pune fileurile astfel pregatite unele peste altele, se acopera cu folie de aluminiu si se lasa la marinat timp de 1 ora.
Se preincalzeste cuptorul la 200*C. Se intinde 225g din aluatul fraged in forma de dreptunghi, mai mare cu 2,5 cm. decat fileurile, se aseaza intr-o tava de copt si se inteapa din loc in loc cu o furculita. Se coace timp de 15 minute pana se ridica si se rumeneste. Se scoate pe un gratar si se lasa sa se raceasca.
Daca se foloseste spanac proaspat, se fierbe timp de 10 minute pana se inmoaie. Se scurge si se stoarce bine de apa. Se amesteca cu coaja de lamaie, nucsoara, branza de vaci si se potriveste de sare.
Se aseaza foaia de aluat coapta inapoi in tava de copt si se pune in mijloc 1/2 dinfileuri, cu pielita in jos, se decupeaza surplusul de foaie de jur imprejur si se lasa doar o margine de 12 mm. de aluat. Se toarrna amestecul cu spanac si se acopera cu restul de fileuri, cu pielita in sus, ca si cum ati reconstitui forma pestelui.
Se intinde pe o suprafata presarata cu faina o cantitate de 275g. aluat fraged, in forma de dreptunghi, cu 5 cm. mai mare decat fileul. Se unge marginile foii cu ou batut, acoperiti cu foaia necoapta si inveliti cu ea marginile pe dedesubt.
Se intinde o foaie din aluatul ramas si se taie fasii subtiri pentru a orna in forma de gratar. Se taie doua deschizaturi in aluat pentru a permite aburului sa iasa. Se unge cu ou batut si se coace timp de 40-45 minute, pana ce creste frumos si se rumeneste.