Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » pescuit
Prezentarea bazei CCDP Nucet

Prezentarea bazei CCDP Nucet





Prezentarea bazei CCDP Nucet

     Infintata in anul 194, ca baza experimentala ca baza experimentala a institutului de Cercetari Piscicole al Romaniei,statiunea de Cercetari Piscicole de la Nucet a avut ca principala preocupare,in perioada 1941-1960, dezvoltarea si promovarea crapului de cultura.Din anul 1960, odata cu introducerea  in Romania a ciprinidelor asiatice, C.C.D.P Nucet a devenit centrul de aclimatizare si elaborare a tehnologiilor de reproducere artificiala si crestere a acestor specii, fiind in acelasi timp si principalul producator de material biologic pentru unitatile de productie piscicola.

    Centrul de Cercetari Piscicultura Nucet este amplasat in sudul Romaniei,la 60 km nord-vest de Bucuresti si la 20 km sud-est de Targoviste, pe parcursul paraului Ilfov, afluent pe stanga al Dambovitei, aval de lacul de acumulare Ilfoveni. Vecinatatile amenajarii sunt:

-in partea de nord –terenuri agricole;

-in partea de sud-terenuri agricole si o parte a satului Cazaci;

-in partea de est-terenuri agricole si soseaua Nucet-Baleni;

 -in partea de vest – acumularea Ilfoveni.

    Alimentarea cu apa a amenajarii piscicole este in intregime gravitationala realizandu-se prin cele doua stavilare amplasate pe paraul Ilfov.Aceste stavilare asigura nivelul pentru trei prize de apa. 

Baza experimentala este o amenajare de helestee cu un grad inalt de compartimentare, avand o suprafata  totala de de 104ha, din care 71ha reprezinta luciu de apa, cu adancimi cuprinse intre 0,5-2,5m.

   Suprafata ocupata de complexul de helestee este repartizata in doua trupuri in functie de sistemul de alimentare cu apa:Cazaci-Marata si Nucet.

a) trupul Cazaci-Marata cuprinde  un numar de 18 bazine piscicole ce au utilizare multipla in functie de procesele tehnologice, ocupand o suprafata totala de 21ha. Volumul de apa acumulat in aceasta baza se repartizeaza din amonte in aval astfel:

-pe suprafata de 11,2ha exista un numar de 5 helestee de crestere cu o adancime medie a apei de 1,5m si un volum de apa acumulat de 168 000m3;

-pe suprafata de 1,4ha exista un numar de 4 helestee de reproducere cu o adancime medie a apei de 1,4m si un volum de apa acumulat de 19 000m3;

-pe uprafata de 5,8ha exista un numar de2 helestee de crestere cu o adancime medie de 1,4ha si un volum de apa acumulat de 81 200m3;

-pe suprafata de 2,6ha exista un numar de 7 hlestee de reproducere ,avand adancimea medie de 1,5m si un volum acumulat de apa de 39 000m3.

b) trupul Nucet are o suprafata de luciu de apa de 49,6ha repartizata pe mai multe tipuri de helestee, ce asigura activitatea de cercetare in domeniul pisciculturii.

Suprafata este repartizata in urmatoarele tipuri de helestee:

-Helestee de crestere in numar de 14 ce ocupa o suprafata de 43,5ha,cu o adancime medie de 1,4m si un volum de apa acumulat de 60 9000m3.

-Helestee cu utilizare multipla(reproducere, experienta, prematurare, maturare, iernat) in numar de 39, ocupand o suprafata de 6,1ha, cu o adancime medie de 1,0-1,3m si cu un volum de apa acumulat de 67 000m3.

Intreaga cantitate de apa, prin tranzitare, se evacueaza in paraul Ilfov.

   Complexul de helestee din cele doua baze, Cazaci-Marata si respectiv Nucet se alimenteaza cu apa o parte independent, iar altele prin din unul in altul prin instalatii de alimentare de suprafata sau de fund,evacuarea realizandu-se prin instalatii tip calugar.   

Alimentarea cu apa a amenajarilor pentru Cazaci-Marata se realizeaza gravitational din paraul Ilfov prin intermediul prizelor Cazaci.

Sistemul de alimentare cu apa al amenajarilor se compune din:

-priza Cazaci;

-canalele de alimentare CA1,CA2 SI CA3;

-instalatii de alimentare si evacuare cu apa.

     Priza Cazaci este o priza gravitationala in curent barat,amplasata pe paraul Ilfov(Hm=342), aval de barajul acumularii Ilfoveni, la cca.200m de aceasta, putand sa tranziteze un debit de 71mc/s, care asigura alimentarea cu apa a amenajarii Cazaci-Marata. Ridicarea nivelului apei se realizeaza cu ajutorul unui baraj deversor echipat cu 7 stavilare plane(grosime pila=35cm;h stavila=1,8m; b stavila=1,55m; cota creasta deversor=205,9;  NMR=207,7;cota radier canal aductiune CA1=206,8; cota talveg=204,06), care sunt actionate manual prin intermediul unui  mecanism conic intr-o treapta si a rotii  cu cavile.

    Canalul de alimentare Cazaci-Marata (CA1+CA2+CA3). CA1 este dalat pe o lungime de cca. 100m incepand cu zona prizei  si are sectiune trapezoidala(B=3,4m ,b=1m,m=1:2,h=1,2-2m,Q=6,12mc/s). Acest canal are traseu pe digul de centura mal drept Cazaci de unde se ramifica CA2(B=4m, b=0,8m, m=1:1,5, Q=2,14mc/s),care traverseaza paraul Ilfov prin intermediul unui apeduct realizat din beton armat avand sectiune dreptunghiulara(h=0,8 m;I=0,4m;L=15m, Q=2,14mc/s), si continua pe digul de centura mal stang Marata, prin canalul CA3(B=4m,b=0,8m, m=1:1,5, h=1m,Q=3,5mc/s).

   Instalatiile de alimentare cu apa sunt de tip calugar, cu urmatoarele caracteristici:h corp vertical=1-2,5m functie de h dig; L corp orizontal=3-6m;Dn corp orizontal=200-600mm.

    Evacuarea apelor din amenajarile piscicole se realizeaza prin instalatii de evacuare de tip calugar, astfel:

Trupul Cazaci: evacuarea apelor se face direct in paraul Ilfov din fiecare bazin piscicol;

Trupul Marata: evacuarea apelor se realizeaza in paraul Ilfov separat, cu exceptia iazului HC2 care evacueaza in canalul de centura.

Debite de apa autorizate in sursa

Perioada

Qtotal prelev.(mc/s)

Q umplere

(mc/s)

Qintretinere

(mc/s)

Qcompletare

(mc/s)

Qevacuare

(mc/s)

Ianuarie

0,081

-

0,054

0,027

0,027

Februarie

0,090

-

0,060

0,030

0,030

Martie

0,119

0,037

0,054

0,027

0,073

Aprilie

0,424

0,209

0,139

0,069

0,293

Mai

0,276

0,074

0,134

0,067

0,172

Iunie

0,282

0,050

0,150

0,081

0,201

Iulie

0,224

-

0,146

0,078

0,146

August

0,231

-

0,153

0,078

0,153

Septembrie

0,231

-

0,150

0,081

0,150

Octombrie

0,188

0,083

0,067

0,040

0,217

Noiembrie

0,171

0,080

0,058

0,030

0,313

Decembrie

0,085

-

0,056

0,029

0,056

Tab

Debite de apa captate(mc/s)

Debite de apa captate(mc/s)

maxim

mediu

minim

maxim

mediu

Minim

0,424

0,200

0,160

0,313

0,153

0,122

Experimentele efectuate au dus la obtinerea puietului de o vara si a materialului de doua veri.

Caracteristicile fiziografice si hidrologice ale sursei de alimentare, elementele topografice si pedologice ale terenului si elementele climatice determina caracteristicile mediului acvatic creat in interiorul helesteelor.

     Sursa de alimentare are o influenta destul de mare asupra conditiilor de viata prin actiunea factorilor climatici si a elementelor fizico-chimice(actiunea microorganismelor si modificarile fizico-chimice favorabile vietii si echilibrului biologic,ce imbunatatesc mediul in substante minerale, organice si echilibrul materiei vii).    

     Aceasta  poate avea un rol important in cresterea continutului de calciu din helesteu, prin aport propriu. Continutul in azot si fosfor este influentat in mod negativ de debitele ridicate.  

    Elementele ce sufera modificari in raport cu nivelul debitelor sunt :continutul in substanta organica si substante biogene si nivelul oxigenului dizolvat.

      Influenta sursei de alimentare este determinata de volumul debitelor de alimentare.

     In cazul helesteelor  cu debitelor mici, apare o crestere a substantelor biogene, ce are o consecinta directa asupra dezvoltarii biocenozelor planctonice. Acesta depinde de starea de intretinere si igiena a helesteului.

     Intre debite si suprafata helesteului se stabileste o dependenta, astfel in cele de suprafata mica si  cu debite reduse trebuie acordata o atentie marita gradului de igiena ala fundului de helesteu, o calitate buna a apei de alimentare si un control atent al dezvoltarii macrovegetatiei. Rolul pe care il au debitele de alimentare si de recirculare este de a asigura o permanenta in alimentarea cu cantitatii reduse dar continui de substante biogene. Imbunatatirea continua a concentratiei de substante biogene este importanta pentru asigurarea de conditii optime dezvoltarii si inmultirii bazei trofice.

      In helesteele alimentate cu debite mari se inregistreaza o scadere a biomasei planctonice, caracterizata printr-o tendinta de uniformizare a cantitatilor si numarului de indivizi. Aceasta se realizeaza prin aplatizarea dezvoltarii excesive a unor specii.

      In aceste helestee in raport invers cu biomasa planctonica se afla biomasa bentonica, care inregistreaza o crestere aparenta.

      Debitele mari determina un nivel omogen si ridicat al oxigenului, pe cand debitele mici caracterizeaza o variatie mare in continutul in oxigen fiind dependent de temperatura si vegetatia acvatica.

    Concentratia substantei organice este scazuta in helesteele cu debite mari.

    Comparativ cu helesteele de suprafete mari in cele cu suprafete mici apar mai des probleme in exploatare. In acestea rolul debitelor de recirculare este hotarator pentru desfasurarea in conditii optime a procesului de exploatare si de mentinere a potentialului productiv al helesteului.

   In functie de debitele de recirculare putem clasifica helesteele in felul urmator:

-sistemele de crestere a pestelui: cu debit scazut, intermediar si mare, fiecare fiind controlat de un proces bio-geo-chimic de baza diferit.

        Debitele de recirculare se stabilesc in functie de concentratia de oxigen, substanta organica si pH. O influenta deosebita o are starea de intretinere si igiena a bazinului. Debitele mici stimuleaza dezvoltarea planctonului prin accelerarea procesului de mineralizare,cresterea se produce chiar daca popularea este densa. In structura planctonului, creste ponderea cladocerelor,raspandirea uniforma a planctonului este favorabila populatiei piscicole. Crapul in varsta de o vara este mai puternic influentat  de debite decat cel de doua veri.

    Helesteele cu rata mica de recirculare functioneaza ca si culturile aglomerate de alge, iar problemele de calitate a apei se manifesta prin inhibarea cresterii, urmate in cazuri extreme de mortalitate in masa a pestilor.

   Debitul de recirculare intermediar din helestee functioneaza ca si chemostat, ele  se manifesta prin prabusirea ocazionala a fitoplanctonului ducand la consum de bacteri, iar schimbarile chimice rezultate pot cauza mortalitatea in masa a pestilor.

Sistemele cu debit mare de recirculare, in general nu altereaza calitatea apei.

Prezenta in cantitati mai mari a substantelor biogene in helesteele alimentate cu debite mici favorizeaza o dezvoltare mai buna a biocenozelor planctonice.

    Realizarea  unor relatii intre suprafata si nivelul unui helesteu determina spatiul de dezvoltare al organismelor acvatice.

     Diversitatea spatiului piscicol(volumul de apa folosit ca mediu de viata, determinat ca suprafata)are consecinta remarcabila in dezvoltarea vietii din bazin si in situarea si evolutia gruparilor ecologice(Mircea Niculescu-Duvaz, Ecologia alimentatiei naturale si suplimentare la crapul de cultura,1971,cap.4.1.2.pag.75).

      Intr-un helesteu de suprafata mare apar si variatii ale nivelelui apei destul de mari,ceea ce determina o diferentiere si o variatie de organisme distincte atat pe orizontala cat si pe verticala. Spre deosebire de acestea in cele de suprafata mica  apare o uniformitate mare in densitatea si dezvoltarea grupelor de organisme acvatice.

     Helesteele cu suprafata mare au o baza trofica saraca,o productivitate piscicola slaba ceea ce determina o productie mica de peste la hectar in regim natural.

    Din punct de vedere al adancimii, in helesteele cu adancimi mari se dezvolta organismele eterotrofe(ex.:bacterii fixatoare de azot), iar in cele de adancimi mici se remarca o dezvoltare a organismelor autotrofe prin dezvoltarea micro- si macrofitelor.




loading...


.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Pescuitul la Stiuca
Acid sau baza-efectul asupra nadei
Cele mai folosite momeli
Clasa Chondrichthyes (Chondropterygii)
Hypophthalmichthys molitrix (Val. 1844)
Pescuitul
Bombix artificiala
Studiul biocenozelor din bazinele studiate




loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu