Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » pescuit
Studiul biocenozelor din bazinele studiate

Studiul biocenozelor din bazinele studiate



Studiul biocenozelor din bazinele studiate

Introducere

Biocenoza este un sistem supraindividual, reprezentand un nivel de organizare al materiei vii, alcatuit din populatii legate teritorial si interdependente functional.

In plan economic o specie cu  cat are o pozitie mai joasa in lantul trofic cu atat poate sa realizeze o productie mai mare;

Lanturile trofice cu cat sunt mai scurte cu atat sunt mai productive. Aparitia unui nivel trofic nou sau cresterea activitatii la nivelul consumatorilor,  cresterea numarului de populatii, realizeaza un anumit grad de intinerire a nivelelor precedente si mentinerea acestora la un inalt potential productiv.   Ecosistemele se dezvolta in sensul maximalizarii intrarilor de energie,proces  care se realizeaza  prin cresterea gradului de organizare si diversitate. Acesta tinde catre o diversitate optima si o stabilitate maxima.


   Productivitatea maxima se realizeaza in fazele tinere ale succesiunii ecologice, faze in care si exploatarea resurselor este rentabila.

  Tehnologul poate interveni in derularea succesiunii si mentine ecosistemul  in faze succesionale favorabile intereselor sale. Acesta fiind exprimat de  utilizarea maxima a capacitatii de productie a ecosistemului, dar in limite rationale.

   Toate interventiile tehnologice ce cresc intensitatea factorului ecologic in cadrul intervalului optim de actiune, optimizeaza procesele ecologice fundamentale pe baza carora se realizeaza productia biologica si in final productia de peste.

   Intensificarea productiei nu trebuie sa deprecieze  calitatea mediului, afectarea generaza retroactiuni negative, ce se resfrang asupra calitatii productiei  si a mediului.

   Piscicultura este o activitate profitabila din punct de vedere economic si ecologic pestele  este un produs cu valoare alimentara deosebita, un indicator de calitate al mediului si un important instrument ecologic de reabilitare si mentinere a calitatii acestuia.

    Procesele ecologice fundamentale prin care se realizeaza productia biologica sunt:

-circuitul energiei si elementelor minerale;

-legile productiei biologice sunt legile ce guverneaza  circutul acestora; locul de desfasurare al celor doua procese fiind ecosistemul;

-unitatea elementara a productiei biologice, unitate ce integreaza ierarhia sistemelor biologice de nivel biocenotic in ansamblul factorilor ecologici( mediul ei de existenta).

   Circuitul este rezultatul activitatii populatiilor din structura biocenozei. Pe baza lui ecosistemele se autointretin si se dezvolta  populatiile din structura biocenozei  organizate functional pe compartimente trofice, aflandu-se in relatii de interdependenta si complementaritate functionala.

   Compartimentul de baza al structurii trofice include toate populatiile capabile sa capteze, fixeze si transforme, energia solara in energie utila sistemelor biologice, energie concentrata in biomasa.

  Producatia de biomasa realizata, pe baza energiei solare, elementelor minerale, bioxidului de carbon si a apei, este posibila datorita clorofilei.     Productia  de biomasa realizata prin fotosinteza este productia  primara.            Organismele purtatoare de clorofila sunt producatorii primari. Productia de biomasa disponibila compartimentelor superioare, ale  consumatorilor, este productia primara neta. Aceasta este utilizata direct de catre consumatorii primari-fitofagii si indirect de consumatorii secundari- carnivorii.

     Intre populatiile diferitelor compartimente, exista relatii trofice, populatiile diferitelor compartimente aflate in relatii trofice, realizeaza lanturi. Aceste populatii ce intra in structura compartimentelor si au o pondere numerica mai mare de 10% sunt  dominante.

    Lanturile trofice ale caror verigi sunt constituite din populatiile dominante sunt lanturi trofice principale-caile principale ale circuitului  energiei si materiei. Sistemele biologice  consuma energie pentru mentinerea si cresterea gradului de organizare. Sensul biologic al consumului este reprezentat de cresterea si reproducerea acestor sisteme. Ecosistemul este strict dependent de intrarea permanenta de energie.  Populatiile ce constituie verigile lanturilor trofice realizeaza transferul energiei  de la un nivel la altul , lanturile trofice sunt ,cai ale circuitului materiei si energiei prin ecosistem. Circuitul pe lantul trofic se realizeaza cu un mare consum de energie, peste 40% din energia intrata se sonsuma in respiratie si doar 20-40 % din energia asimilata de consumatori se regaseste in productia secundara. Pe circuit energia sufera un proces de transfer cu degradarea unei parti sub forma de caldura  si transformare calitativa; concentrare la nivelul verigilor trofice pe lant creste, calitatea energiei, eficienta utilizarii ei si consumul(energia de intretinere) si scade energia disponibila. Circuitul energiei pe lantul trofic are un caracter liniar.    Circuitul elementelor minerale se desfasoara concomitent cu cel al energiei, caracterul limitat al stocului disponibil de nutienti  obliga structura trofica sa recicleze materia organica excedentara eliberand astfel nutrientii, proces realizat  de o categorie speciala de consummatori; descompunatorii. Reciclarea transforma in acest fel o sursa finita intr-o sursa infinita, circuitul elementelor minerale are un caracter ciclic.

   Mineralizarea substantei organice consuma aproape 80% din energia intrata in ecosistem. Analizand parametri cantitativi si calitativi  ai fluxului de energie si materie  pe lantul trofic constatam  scaderea  cantitativa si cresterea calitativa a acestuia pe lantul trofic;  creste consumul  de energie la nivelul verigilor trofice, creste  eficienta utilizarii energiei si  diminandu-se volumul biomasei disponibile pentru nivelelor superioare.

  Fluxul de energie are un caracter continuu, el se multiplica de cateva sute de ori pe lantul trofic. Bilantul energetic este pozitiv, cea mai mare productie de biomasa o furnizeaza compartimentul producatorilor primari. Productivitatea primara creste invers proportional cu talia si ciclul de viata al producatorilor primari, iar productivitatea biologica este in relatie cu  lungimea lantului trofic, cu cat este mai scurt cu atat este mai productiv.

      Interdependenta populatiilor din biocenoza este rezultatul evolutiei lor in comun. Aceasta interdependenta este rezultatul efectului  de acumulare, transformarii si transferului de materie, energie si informatie in cadrul sistemului biocenotic.

      Procesele amintite stabilesc diversitatea interna, integralitatea si alte insusiri de sistem ale biocenozelor. Una dintre cele mai importante consecinte ale relatiilor de interdependenta este si productivitatea biologica.

     Organizarea in plan structural a sistemelor biologice de nivel biocenotic sau a celor de nivel ierarhic superior reflecta heterogenitatea si variabilitatea spatio-temporala a unitatilor hidrogeomorfologice(UHGM). Prin activitatea lor, componentele biocenozelor moduleaza de asemenea in spatiu si timp atat structura canlitativa a unitatilor hidrogeomorfologice cat si domeniile lor de fluctuatie cu caracter de regim(botnariuc N.,1976;Botnariuc N.,Vadineanu A.,1982). Pentru o caracterizarea  completa a structurii biocenozei se utilizeaza o serie de indici structurali: frecventa, abundenta relativa, dominanta, constanta, fidelitatea, echitabilitatea si diversitatea.

Frecventa –reprezinta proportia in care se regaseste specia analizata in numarul de probe studiate.

Abundenta relativa reflecta proportia in care se gaseste specia luata in studiu fata de celelalte specii intalnite in probe analizate.

     Acest indice structural al biocenozei este de preferat sa fie exprimat atat prin numar de indivizi cat si prin biomasa.

 Dominanta exprima influenta pe care o exercita una sau mai multe specii asupra structurii si functionarii biocenozei.

Constanta este un indice influentat de frecventa speciilor.In raport cu aceasta avem:specii constante cu o frecventa de peste 50%; specii accesorii cu o frecventa cuprinsa intre 25-50% si specii accidentale ce au o frecventa sub 25%.

Fidelitatea –este redata de legaturile ce se stabilesc intre specia studiata si celelalte specii ale ecosistemului si cu acesta insusi. Acest indice clasifica speciile in:specii caracteristice unui anumit ecosistem(ex:Artemia salina ce traieste numai in ape hipersaline);specii preferentiale;intamplatoare si ubiquiste.

Echitabilitatea exprima modul cum este distribuita abundenta relativa la speciile unei biocenoze sau a unui compartiment din biocenoza.

Diversitatea este un indice structural determinat de numarul de specii din ecosistem.Cu cat acesta este mai mare cu atat si diversitatea este mai mare. Echitabilitatea influenteaza si ea intr-o anumita proportie gradul de diversitate.

      Relatiile interspecifice ce se stabilesc intre populatiile componente ale unei biocenozei determina integritatea biocenozei si implicit a intregului sistem, precum si calitatea si cantitatea productivitatii biologice a ecosistemului.

Aceste relatii de interdependenta sunt directe si indirecte manifestant o complexitate si diversitate deosebita. Relatiile de natura directa sunt:

Neutralismul –speciile implicate in acest tip de relatie nu se influenteaza in nici un fel;

Competitia –se manifesta prin actiunea negativa a unei specii asupra alteia datorita concurentei la hrana, pentru adapost;

Mutualismul –relatie de dependenta intre speciile implicate,de pe urma careia au de castigat amandoua;

Cooperare –nu este obligatorie, dar este benefica pentru speciile implicate;

Comensalism –este o relatie de tip gazda specie “comensala”, in care existenta acesteia este dependenta de existenta gazdei;

Amensalism –relatie in care unul dintre componente”amensalul”este afectat de unii produsi excretati de celalalt partener.Nici aceasta relatie nu este obligatorie;

Parazitism –relatie in care gazda este afectata de prezenta parazitului.Este o relatie obligatorie;

Predatorism –relatie in care pradatorul isi omoara prada.Relatia este obligatorie.

Cea mai importanta relatie stabilita intre componentele unei biocenoze este reprezentata de structura trofica a acesteia. Aceasta structura trofica este rezultatul relatiilor de nutritie.

Din punct de vedere al structurii trofice, biocenoza este formata din trei grupe functionale: producatorii, consumatorii de ordine diferite si reducatorii(descompunatorii).

Materiale si metode

Metode de analiza folosite in determinarea parametrilor biotici din bazinele experimentale

    Facorii biotici isi desfasoara viata in cele doua mari componente ale mediului acvatic: pelagialul si bentalul.

    In pelagial intalnim organismele planctonice reprezentate de fito si zooplncton, iar in bental se intalneste fito si zoobentosul.

    Un prim pas in procesul de urmarire a factorilor biotici este stabilirea punctelor de recoltare din masa helesteului.

    Recoltarea probelor pentru o evaluare cat mai exacta se realizeaza in trei puncte: alimentare, mijlocul helesteului si la evacuare.

Analiza  fito si zooplanctonului

     Datorita faptului ca acesta este reprezentat de organisme microscopice recoltarea se realizeaza cu ajutorul unei cani gradate, care este introdusa usor in masa apei (maxim 0,5m adancime), pentru a impiedica tulburarea apei. Volumul de apa recoltat este de 0,3-1l, care apoi este trecut in sticle din material plastic.

    Zooplanctonul fiind reprezentat de organisme de dimensiuni mai mari se recolteaza cu ajutorul fileului planctonic.

Pentru prelevarea unei probe de zooplancton se filtreaza prin fileul planctonic un volum de 10-50l apa.Concentratul de zooplancton se trece apoi in sticle de plastic.

Dupa ce au fost recoltate atat probele de fito cat si cele de zooplankton, trebuiesc pastrate la temperaturi scazute si analizate intr-un interval de maxim 6-12 ore. Daca nu au fost analizate se recurge la conservarea acestora cu ajutorul unor substante fixatoare:

-aldehida formica 4%(formol), ce se adauga la proba colectata in proportie de 2-3%;

-solutie Lugol (10g iod, 20g KI, 200ml apa distilata si 20g acid acetic glaciar), pastrata in sticle de culoare inchisa si care se adauga probei in proportie de 1:100.

Pentru aprecierea cantitativa volumetrica sau gravimetrica, probele planctonice se concentreza prin sedimentare, filtrare sau centrifugare.

    Sedimentarea probelor se realizeaza, dupa ce au fost agitate timp de 24-72 de ore in eprubete gradate. Se noteaza volumul sestonului rezultat in fiecare eprubeta si apoi se insumeaza valorile respective ale acestuia impreuna cu volumul de apa total din care provine( ml seston /l apa), sedimentul fiind transferat intr-o sticla acoperita.

Sedimentarea este o metoda preferata celorlalte metode, fiind neselectiva si nedistructiva, dar prezinta si dezavantajul nesedimentarii tuturor formelor(nanoplancton, flagelate).

    Filtrarea prin membrane celulozice impregnate cu acetona sau alcool etilic se foloseste in cazul organismelor planctonice foarte mici, cu greutatea specifica inferioara celei a apei.

    Centrifugarea probelor se recomanda in cazul necesitati interpretarii cat mai rapide a probei recoltate. Din proba agitata in prealabil se iau cu pipeta volume masurate si se introduc in eprubete de centrifugare, care se centrifugheaza timp de 5-15 min., cu 1000-3000turatii/min.

Probele fitoplanctonice concentrate pot fi analizate atat cantitativ(densitate, biomasa) cat si calitativ(taxoni) la microscop.

   In general,numararea organismelor fitoplanctonice se face la microscop, cu ajutorul camerelor de numarare cu volume cunoscute: Burker-Turk, Nageotte, Palmer-Maloney, Sedgwick-Rafter.

Foarte frecvent este utilizata camera de tip Burker-Turk, care prezinta o retea de petratele ce insumeaza o suprafata de 9 mm, inaltimea fiind de 0,1mm.

Pentru calcularea densitatii fitoplanctonice, a numarului de organisme pe unitatea de volum de apa analizata(nr. ex/ml), se aplica relatia:

X=(1000/A)*a, unde:

X- numarul de organisme dintr-un mililitru de proba initiala;

a-numarul de organisme numarat pe lama de numarare;

A-rezultatul raportului dintre numarul de mililitri pe proba initiala(N) si numarul de mililitri de proba dupa concentrare (n), respectiv A=N/n

Cantitativ, pe langa estimarea densitatii, se poate determina si biomasa fitoplanctonului, respectiv volumul de alge prezente.

Aprecierea cantitativa a fitoplanctonului se poate realiza si biochimic (prin metode colorimetrice), prin dozarea continutului de clorofila “a” al apelor de suprafata, un indicator al starii lor trofice.

Determinarea clorofilei “a” permite obtinerea unor imformatii rapide asupra continutului relatival unei ape in organisme fotosintetizante.

Metoda se bazeaza pe faptul ca toate plantele autotrofe au un continut foarte ridicat de clorofila “a”, clorofila insolubila in apa, dar solubila in metanol, etanol, butanol, eter etilic, acetona, cloroform.

Odata cu determinarii cantitative se realizeaza si determinari calitative: grupe sistematice,taxoni, specii dominante.

Metode de laborator pentru evaluarea productivitatii

Biomasa fitoplanctonica este o masura indirecta de evaluare a productivitatii ce poate furniza date utile pentru evaluarea stadiului trofic al bazinului.

Fitoplanctonul stabileste cel mai bine nivelul trofic al bazinului: pentru apele oligo si mezotrofe este caracteristic un raport scazut intre numarul fitoplanctonului si biomasa sa, iar pentru cele hipertrofe este caracteristic un raport ridicat. 

In cazul bazinelor de adancime mare se recomanda prelevarea probelor sa se realizeze la cat mai multe nivele din zona fotica, sa se calculeze biomasa fiecarui nivel in parte si valoarea medie a biomasei fitoplanctonice pe intreaga zona fotica.

Stadiul trofic

Biomasa maxima a fitoplanctonului in zona fotica(mg/dm)

ultraoligotrof

0-1

oligotrof

1-3

mezotrof

3-5

eutrof

5-10

hipertrof

peste 10

 

Determinarea concentratiei pigmentilor fotosintetici-clorofila ”a”

Toate plantele verzi contin clorofila “a”, care constitue 1-2% din greutatea uscata a algelor planctonice.

Pe langa clorofila “a”, fitoplanctonul mai contine si clorofila “b” si “c”, xantofite,ficobiline si caroteni.

Determinarea clorofilei “a”  din fitoplancton se face prin trei metode: spectofotometrica,fluorometrica si cromatografica, prima fiind cea mai utilizata.

Dozarea clorofilei “a” este o metoda biochimica, indirecta de masurare a productiei primare a plantelor, a capacitatii lor de fotosinteza, dar aceasta nu constitue o masura sigura a planctonului, deoarece cantitatea de pigmenti/ celula depinde de o serie de factori: de mediu, de natura speciei, de starea fiziologica a organismului.

Valorile clorofilei “a” pentru diferitele grade trofie a apei unui lac:

Stadiu trofic

Media anuala in zona fotica(mg /m)

Media valorilor maxime anuale in zona fotica(mg/  m)

ultraoligotrof

 1

 2,5

oligotrof

 2,5

 8

mezotrof

2,5-8

8-25

eutrof

8-25

25-75

hipertrof

25-75

75

      In aprecierea gradului de trofie al unui lac putem lua in considerare si prezenta unor anumite organisme indicatoare.

      Se apreciaza ca in apele oligotrofe se intalneste un numar mare de specii, dar reprezentate de un numar mic de indivizi si de o biomasa fitoplanctonica scazuta. Algele albastre sunt mai rar reprezentate, la fel si vegetatia macrofita.

Spre deosebire de apele oligotrofe, cele eutrofe sunt reprezentate de un numar mare de indivizi si de o biomasa crescuta.

Tab. Organisme ce caracterizeaza apele oligotrofe si eutrofe

Grupe si organisme caracteristice

Apa oligotrofa

Apa eutrofa

Organisme algale

Bacillariophyta

-Cyclotella

-Tabellaria

Chlorophyta

-Desmidium

-Staurastrum

Chrysophyta

-Dinobryon

 

Cyanophyta

-Anabaena

-Aphanizomenon

-Microcystis

-Oscillatoria

Bacillariophyta

-Asterionella

-Fragilaria

-Melosira

Organisme zooplanctonice

Cladocera

-Bosmina coregoni

-Bosmina obtusirostris

Cladocera

-Bosmina londirostris

-Daphnia cucculata

-Diaptomus gracilis

Pentru evaluarea corecta a gradului de eutrofizare al apelor, pe langa parametrii biologici este absolut necesara si determinarea unor indicatori fizico-chimici.

Structura planctonului din bazinele experimentale

   In urma analizei calitative a fitoplanctonului s-a evidentiat patru grupe taxonomice majore: Chlorophyta, Bacillariophyta, Cyanophyta, Pyrophyta.

Dintre acestea cel mai des intalnim  din grupa Chlorophyta, iar din cadrul acesteea cel mai frecvent apar specii ale ordinului Chlorocales.     

Din analiza calitativa a zooplanctonului s-a constatat prezenta a patru grupe taxonomice dominante: protozoare, rotiferi, cladocere si copepode.


Tab. Dinamica fitoplanctonului in helesteele de crestere vara I studiate in perioada 2008

Helestee l

Luna

Abundenta relativa numerica(%)

Numar total mii cel/mc

Cyanophyta

Dinophyta

Chrysophyta

Bacillariophyta

Euglenophyta

Chlorophyta

HCI

Iunie

Iulie

August

Septembrie

55,1

65,6

86,5

4,1

0,3

-

-

0,1

-

-

-

91,8

5,8

0,5

4,3

1,5

1,0

1,0

0,6

0,6

37,8

32,9

8,6

1,9

30480

20467

37010

29544

HCII

Iunie

Iulie

August

Septembrie

8,5

21,4

26,3

4,6

-

-

-

0,2

-

-

-

79,1

0,5

10,0

0,3

3,7

0,9

1,4

0,3

0,6

90,1

67,2

73,1

11.8

11710

7474

30523

92295

HCIII

Iunie

Iulie

August

Septembrie

58,8

4,4

80,4

35,4

-

-

-

-

-

-

-

29,9

3,5

1,8

0,9

9,0

1,8

0,4

0,9

2,1

35,9

93,4

17,8

23,6

13600

24009

11948

15361

Tab.    Dinamica zooplanctonului in helesteele de crestere vara I  studiate

                                                                                                  in perioada 2008

Helestee

Luna

Abundenta relativa numerica(%)

Densitate

numerica

Exemplare/mc

Protozoare

Rotifere

Cladocere

Copepode

HCI

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

-

-

-

-

4,2

-

66,4

57,3

13,8

81,3

-

6,7

16,0

31,7

7,3

-

26,9

26,7

54,5

7,2

-

357000

200000

328000

256000

HCII

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

-

-

-

-

3,7

-

13,7

32,9

12,1

72,2

-

1,5

42,2

73,2

9,3

-

84,8

24,9

14,7

14,8

-

349000

834000

656000

144000

HCIII

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

-

-

1,7

-

-

-

75,5

79,2

3,6

64,0

-

3,7

6,4

77,6

-

-

20,8

12,7

18,8

36,0

-

141000

461000

440000

200000


 

Dezvoltarea fitoplanctonului in bazinele studiate a depins foarte mult de:

-de cantitatea si dinamica nutrientilor din apa;

-densitatea de populare(cresterea masei algale dupa introducerea pestilor a fost

observata de mai multi autori, Carpenter et. Al 1987, Havens 1991);

-structura formulei de populare.

 Variatia fitoplanctonului in HC1 Cazaci

 

 

 


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Evolutia masei fitoplanctonice in acest bazin a depins foarte mult de aportul de

 fertilizanti minerali si organici. Dezvoltarea fitoplanctonului nu a fost mereu

proportionala cu intrarile de nutrienti, fapt ce reiese si din fig. .

 

 

 

 

Variatia fitoplanctonului in HC2 Cazaci

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Distribuirea  de fertilizanti minerali (cu azot si fosfor), impreuna a favorizat dezvoltarea

intensiva a fitoplanctonului, determinand cresterea eficientei in HC2 Cazaci.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                        Variatia fitoplanctonului in HC3 Cazaci

 

 

                                   

 

 

 

DINAMICA ZOOPLANCTONULUI-ABUNDENTA RELATIVA

Variatia zooplanctonului in HC1 Cazaci

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Din fig se observa formele dominante apartin rotiferelor si cladocerelor .

Variatia zooplanctonului in HC2 Cazaci

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Variatia zooplanctonului in HC3 Cazaci

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Componenta

 fitoplanctonului si zooplanctonului in perioada desfasurarii experimentului in bazinele de crestere vara I 2004-2008

B 1- mai

B 2-mai

Fitoplancton

Zooplancton

Fitoplancton

Zooplancton

Navicula sp.

Keratella cohlearis

Pediastrum sp.

Cyclops sp.

Microcystis sp.

Cyclops sp.

Scenedesmus sp.

Keratella sp.

Scenedesmus sp.

Synedra sp.

Asterionella sp.

Navicula sp.

Asterionella sp.

Microcystis sp.

Ankistrodesmussp.

Tetracoccus sp.

B 1-iunie

B 2 -iunie

Fitoplancton

Zooplancton

Fitoplancton

Zooplancton

Navicula sp.

Keratella cohlearis

Pediastrum sp.

C yclops sp.

Microcystis sp.

Cyclops sp.

Scenedesmus sp.

Keratella sp.

Scenedesmus sp.

Asplanchna sp.

Synedra sp.

Daphnia sp.

Asterionella sp.

Bosmina sp.

Navicula sp.

Bosmina sp.

Nitzschia  sp.

Filinia sp.

Asterionella sp.

Branchionus sp.

Phacus sp.

Daphnia sp.

Microcystis sp.

Tetraspora sp.

Ankistrodesmussp.

Cryptomonas sp.

Tetracoccus sp.

Coelastrum sp.

Chlamydomonas sp.

Peridinium sp.

Chlorella sp.

Pediastrum sp.

B 1- iulie

B 2- iulie

Fitoplancton

Zooplancton

Fitoplancton

Zooplancton

Navicula sp.

Branchionus sp.

Pediastrum sp.

Cyclops sp.

Microcystis sp.

Cyclops sp.

Scenedesmus sp.

Filinia sp.

Scenedesmus sp.

Synedra sp.

Branchionus sp.

Anabaena sp.

Navicula sp.

Euglena sp.

Asterionella sp.

Ankistrodesmus sp.

Microcystis sp.

Peridinium sp.

Ankistrodesmussp.

Volvox sp.

Dicellula sp.

Phacus sp.

Chlamydomonas sp.


raedon sp.

Anabaena sp.

Melosira sp.

Oscillatoria sp.

Tetraedron sp.

Phacus sp.

B 1 - august

B 2 - august

Fitoplancton

Zooplancton

Fitoplancton

Zooplancton

Navicula sp.

Keratella cohlearis

Pediastrum sp.

Branchionus sp.

Microcystis sp.

Cyclops sp.

Scenedesmus sp.

Keratella sp.

Scenedesmus sp.

Asplanchna sp.

Synedra sp.

Daphnia sp.

Asterionella sp.

Tintinopsis sp.

Navicula sp.

Asplanchna sp.

Nitzschia  sp.

Daphnia sp.

Asterionella sp.

Phacus sp.

Microcystis sp.

Tetrastrum sp.

Ankistrodesmus sp.

Cryptomonas sp.

Tetracoccus sp.

Coelastrum sp.

Melosira sp.

Chlamydomonas sp.

Phacus sp.

Peridinium sp.

Cryptomonas sp.

Chlorella sp.

Aphanizomenon sp.

Pediastrum sp.

Coelastrum sp.

Anabaena sp.

Anabaena sp.

Euglena sp.

Melosira sp.

Melosira sp.

Chlamydomonas sp.

Dicellula sp.

Tetrastum sp.

B 1- septembrie

B 2 - septembrie

Fitoplancton

Zooplancton

Fitoplancton

Zooplancton

Navicula sp.

Keratella cohlearis

Pediastrum sp.

Branchionus sp.

Anabaena sp.

Cyclops sp.

Scenedesmus sp.

Keratella sp.

Scenedesmus sp.

Daphnia sp.

Synedra sp.

Daphnia sp.

Asterionella

Navicula sp.

Asplanchna sp.

Nitzschia  sp.

Asterionella sp.

Phacus sp.

Melosira sp.

Melosira sp.

Ankistrodesmus sp.

Cryptomonas sp.

Tetrastum sp.

Coelastrum sp.

Melosira sp.

Peridinium sp.

Phacus sp.

Cryptomonas sp.

Aphanizomenon sp.

Coelastrum sp.

Anabaena sp.

B 3- mai

B 3-iunie

Fitoplancton

Zooplancton

Fitoplancton

Zooplancton

Navicula sp.

Keratella cohlearis

Pediastrum sp.

Cyclops sp.

Scenedesmus sp.

Cyclops sp.

Scenedesmus sp.

Keratella sp.

Asterionella sp.

Daphnia sp.

Synedra sp.

Navicula sp.

Asterionella sp.

Microcystis sp.

Ankistrodesmussp.

Tetracoccus sp.

B3-iulie

B 3-august

Fitoplancton

Zooplancton

Fitoplancton

Zooplancton

Navicula sp.

Keratella cohlearis

Pediastrum sp.

C yclops sp.

Microcystis sp.

Cyclops sp.

Scenedesmus sp.

Keratella sp.

Scenedesmus sp.

Asplanchna sp.

Synedra sp.

Daphnia sp.

Asterionella sp.

Bosmina sp.

Navicula sp.

Bosmina sp.

Nitzschia  sp.

Filinia sp.

Asterionella sp.

Branchionus sp.

Phacus sp.

Microcystis sp.

Tetraspora sp.

Ankistrodesmussp.

Cryptomonas sp.

Tetracoccus sp.

Coelastrum sp.

Chlamydomonas sp.

Peridinium sp.

Chlorella sp.

Pediastrum sp.

B 3- septembrie

Fitoplancton

Zooplancton

Navicula sp.

Branchionus sp.

Microcystis sp.

Cyclops sp.

Scenedesmus sp.



Anabaena sp.

Euglena sp.

Ankistrodesmus sp.

Peridinium sp.

Volvox sp.

Phacus sp.


Rezultate si  discutii

      Aprecierea variatiei parametrilor biologici pe durata desfasurarii experimentului s-a realizat si cantitativ.

      In urma analizelor efectuate in bazinul HC1 Cazaci in care fertilizarea minerala cu 64,5kg/bazin de fosfor si 107,5kg/bazin azot, fertilizare organica 18 275kg/bazin, furajare -24 150kg furaje combinate cu 32% proteina, ciclul de productie-120 zile s-a obtinut datele din tabelul urmator:

Tab.

Biomasa medie fitoplanctonica (kg/ha)

Biomasa fitoplanctonica totala

(kg/ ciclu de productie)

Biomasa medie a zooplanctonului (kg/ha) 

Biomasa totala a zooplanctonului (kg /ciclu de productie)

Biomasa planctonica totala (kg/ciclul de crestere)

435

17400

93

1870

19270

Biomasa exprima greutatea vie a materialului biologic. Valorile inregistrate de biomasa planctonica sunt caracteristice apelor eutrofe. Comandata termic derularea succesiunii populatiilor planctonice a avut un curs normal,  dupa inundare asistam la aparitia in plancton a microfitelor: cloroficee si diatomee, urmate de aparitia zooplanctonului, rotifere si ciclopide, cresterea temperaturii, determina diversificarea, aparitia de noi specii in cadrul fiecarei grupe.

   In mai, fitoplanctonul  prezentat prin cloroficee si diatomeie, este reprezentat prin 8 taxoni, in iunie 13, in iulie 17.

   In august odata cu cresterea si mentinerea unor temperaturi ridicate  apar si cresc  ca biomasa si procent de reprezentare in fitoplancton cianoficeele;  Aphanizomen sp. Anabaena sp., Mycrocystis sp., declinul lor in a treia a decada a lunii august a  determinat o crestere marcata a substantei organice solvite.        Zooplanctonul dominat de rotifere a prezentat o diversitate slaba pe toata durata ciclului de crestere, rotiferul Keratella sp.se remarca printr-o prezenta indelungata in plancton, sporadic apar; Brachionus, Filinia si Asplachna, dintre crustacee, bine reprezentate sunt ciclopidele: Cyclops si Diaptomus, cladocerele prin Ceriodaphnia au aparitii  sporadice. Dominanta rotiferelor in zooplancton s-a datorat turnoverului ridicat   prin care acestea facut fata   presiunii consumatorilor.

Total intrari de energie:furaje + hrana naturala =43 420 kg/ciclu

Eficienta ecologica 3210/43420=7,39%

   Speciile din structura de populare care au valorificat cel mai eficient resursele trofice s-au dovedit a fi: crapul si sangerul care paricipa procentual la realizarea sporului de productie cu valori mai mari decat cele cu care participa la constituirea normei de populare.

   In bazinul HC2 Cazaci in care fertilizarea minerala a fost de 64,5kg/bazin fosfor si 107,5kg/bazin azot si furajele administrate de 21525kg, furaje combinate cu 32% proteina, biomasele au inregistrat urmatoarele valori:  

Tab.

Biomasa medie fitoplanctonica (kg/ha)

Biomasa fitoplanctonica totala

(kg/ ciclu de productie)

Biomasa medie a zooplanctonului (kg/ha) 

Biomasa totala a zooplanctonului (kg /ciclu de productie)

Biomasa planctonica totala (kg/ciclul de crestere)

420

16828

56

120

16948

Total intrari de energie furaje+ hrana naturala=38473 kg/ciclu. Eficienta ecologica  2860/16948 =16,87%. Fitoplanctonul a fost dominat de cloroficee; Scenedesmus sp. insotite de diatomeie, Asterionella sp.

  In zooplancton sunt prezente  rotiferele prin: Asplachna sp. si ciclopidele  prin,  Diaptomus sp.

   Specia care a valorificat cel mai eficient resursele trofice a fost sangerul, are

  cea  mai mare rata de multiplicare a biomasei, o rata satisfacatoare o prezinta crapul si novacul, cosasul se afla pe ultimul loc.

In bazinul HC3 Cazaci- varianta cu fertilizare organica 23000 kg/bazin si furajare cu furaje combinate 23975kg/bazin cu 32% proteina.

Tab.

Biomasa medie fitoplanctonica (kg/ha)

Biomasa fitoplanctonica totala

(kg/ ciclu de productie)

Biomasa medie a zooplanctonului (kg/ha) 

Biomasa totala a zooplanctonului (kg /ciclu de productie)

Biomasa planctonica totala (kg/ciclul de crestere)

390,6

15624

54

1040

16664

Total intrari furaje + hrana naturala=26664 kg/ha. Eficienta ecologica 2980/16664=17,88%.

   Biomasa planctonica prezinta un raport fitoplancton/ zooplancton optim si  sustine eficient consumatorii, acestia inregistreaza rate de multiplicare a biomasei apropiate  de potentialul biotic al speciilor respective.

   In fitoplancton identificam prezenta euglenoficeelor cu  genul Phacus sp. cloroficeelor, prin  Pediastrum sp. si a  diatomeelor prin Synedra si Nitzschia sp.

    In zooplancton sunt prezente rotiferele prin genul Asplachna sp. si ciclopidele prin Cyclops sp. Biomasa planctonica  a fost eficient  valorificata  de speciile planctonofage care inregistreaza  cea mai mare rata de multiplicare urmate de crap si cosas.

                    

         Fig. Variatia biomasei totale fitoplanctonice in bazinele experimentale

                        

            Fig. Variatia biomasei totale zooplanctonice in bazinele experimentale

                        

            Fig. Variatia eficientei ecologice in bazinele experimentale


Tab. Dinamica fitoplanctonului in helesteele studiate

Helestee

Luna

Abundenta relativa numerica(%)

Nr.total mii cel/mc

Cyanophyta

Dinophyta

Chrysophyta

Bacillariophyta

Euglenophyta

Chlorophyta

HCI

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

83,0

79,0

77,0

71,4

20,0

-

-

-

-

1,7

1,8

-

-

2,9

-

4,6

1,2

2,2

5,7

18,3

0,5

0,6

2,2

1,4

5,0

10,1

19,2

18,6

18,6

55,0

23119

40320

14391

14979

  6416

HCII

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

92,1

50,5

28,8

62,4

18,2

-

0,3

-

-

0,5

0,4

10,2

-

-

52,2

2,3

12,1

37,9

1,8

6,4

-

1,6

16,0

8,2

0,9

5,2

25,3

17,3

27,6

21,8

51320

29680

  9273

11978

23477

HCIII

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

71,5

39,0

62,4

85,3

59,9

-

-

-

-

0,7

-

-

-

-

7,4

2,3

11,7

-

-

3,0

0,5

6,5

5,4

2,4

6,0

25,7

42,8

32,2

12,3

23,0

47409

  6160

31781

22516

14410

HCIV

Iunie

Iulie

August

Septembrie

62,0

58,3

87,2

57,5

0,2

0,8

-

0,4

-

-

-

9,4

3,7

-

1,1

2,8

1,2

2,5

2,7

2,4

32,9

38,4

9,0

27,5

41600

12801

28148

30717

HCV

Iunie

Iulie

August

Septembrie

65,3

22,4

53,8

35,8

0,2

-

-

0,7

-

-

13,9

20,8

4,8

6,0

17,1

28,4

5,0

19,4

3,0

1,4

24,7

52,2

12,2

12,9

33670

7153

39256

29853

HCVI

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

62,2

33,1

43,0

93,0

68,0

-

-

-

0,3

-

-

-

-

-

-

0,7

-

3,7

1,2

1,7

0,5

6,2

5,7

2,6

5,9

32,8

66,7

52,6

5,3

30,1

36543

6348

32876

30521

28567

        Tab. Dinamica zooplanctonului in bazinele studiate

Helestee

Luna

Abundenta reletiva numerica(%)

Densitate numerica

Ex/mc

Protozoare

Rotifere

Cladocere

Copepode

HCI

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

-

-

-

6,2

2,4

6,5

29,2

30,0

6,2

29,3

-

23,9

54,2

75,0

65,9

93,5

46,9

15,8

12,6

2,4

83000

256000

320000

85000

109000

HCII

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

-

2,9

17,9

6,6

4,6

4,8

41,2

66,3

40,0

63,6

-

17,7

9,5

20,0

31,8

98,2

38,2

6,3

33,4

-

149000

113000

253000

40000

117000

HCIII

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

-

-

3,1

5,3

10,3

12,8

17,6

68,8

36,8

79,4

-

60,8

15,6

47,4

10,3

87,2

21,6

12,3

10,5

-

147000

197000

85000

51000

77000

HCIV

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

-

-

15,0

-

-

-

66,7

72,5

42,9

87,0

-

3,1

2,5

50,0

10,6

-

30,2

10,0

7,1

2,4

-

256000

106000

37000

227000

HCV

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

-

-

5,8

1,8

7,2

-

61,7

75,0

72,9

60,4

-

33,1

14,4

8,2

25,2

-

5,2

4,8

17,1

7,2

-

709000

277000

453000

296000

HCVI

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

-

-

-

-

1,2

40,6

2,4

83,8

93,8

97,6

-

97,2

10,8

3,0

1,2

59,4

0,4

5,4

3,2

-

341000

2610000

941000

258000

435000


Analiza cantitativa a probelor de hidrobiologie din bazinele de crestere vara aIIa

                                                                                              

In bazinul BR1 Marata productia  s-a realizat prin fertilizare minerala cu 12kg fosfor si 20kg azot  si fertilizare organica cu 4000kg gunoi grajd.

Tab.

Biomasa medie fitoplanctonica (kg/ha)

Biomasa fitoplanctonica totala

(kg/ ciclu de productie)

Biomasa medie a zooplanctonului (kg/ha) 

Biomasa totala a zooplanctonului (kg /ciclu de productie)

Biomasa planctonica totala (kg/ciclul de crestere)

450

18000

72

1440

19440

Eficienta ecologica  a intrarilor de energie 1438/19440=7,39%.  Productivitatea piscicola in  helesteul BR1 Marata =0,89.

Structural  planctonul prezinta o diversitate de specii fito si zooplanctonice proprie starii de eutrofie medie, in care sunt reprezentate toate grupele cu o usoara dominanta a  cianoficeelor in fitoplancton si a ciclopidelor in zooplancton. In ihtiocenoza crapul si sangerul au cea mai mare rata de multiplicare a biomasei, dar, aportul la sporul de productie arata ca sangerul  participa cu un procent care depaseste cota de participare in norma de populare explicabil prin specializarea trofica a sangerului si pozitia sa in lantul trofic,  datorita incapacitatii de a valorifica  eficient planctonul,  sursa principala de hrana in helesteu. Cosasul are cea mai mica rata de multiplicare a biomasei.   Cresterea ciprinidelor in policultura vara a doua pe baza hranei naturale, stimulata prin fertilizarea minerala si organica este eficienta ca productie dar mai ales prin calitate. Baza  trofica  se dovedeste capabila sa sustina trofic densitati sporite ale speciilor in structura ihtiocenozei, specii care au si ritmuri satisfacatoare de crestere.

       

         

                   Variatia fitoplanctonului in BR1 Marata


                   Variatia zooplanctonului in BR1 Marata

 

 

   In bazinul BR2 Marata,  productia s-a realizat prin fertilizare minerala cu 12kg/bazin fosfor si 20kg/bazin azot, fertilizare organica cu 2000kg gunoi de grajd si furajare cu furaje combinate in cantitate de 2250 kg/ha, avand  cu un  continut de 25 % proteina.

Tab.

Biomasa medie fitoplanctonica (kg/ha)

Biomasa fitoplanctonica totala

(kg/ ciclu de productie)

Biomasa medie a zooplanctonului (kg/ha) 

Biomasa totala a zooplanctonului (kg /ciclu de productie)

Biomasa planctonica totala (kg/ciclul de crestere)

560

22400

82

1640

24080

 Eficienta ecologica  =5,10%. Productivitatea piscicola a helesteului BR2 Cazaci = 0,94.

      Fitoplanctonul constituit din cloroficee si diatomeie in prima parte a intervalului de crestere a suferit modificari de structura in a doua parte a intervalului prin aparitia cianoficeelor care au avut un maxim de biomasa in a II- decada a lunii august zooplanctonul a avut o structura monotona; rotifere si ciclopide pe toata durata ciclului de productie ritmurile de multiplicare ale biomasei sunt apropiate de potentialul biotic al speciilor sustinerea trofica a ihtiomasei  s-a realizat in optim, crapul si sangerul  au excelat, primul a beneficiat  de furaje, pe care le-a valorificat eficient in prezenta unei baze trofice naturale satisfacatoare cantitativ si calitativ, pe toata durata sezonului de crestere secundul gratie calitatii hranei si specializarii trofice. Novacul desi are un ritm inalt de multiplicare al biomasei  nu atinge performantele  crapului si sangerului.

                            Variatia fitoplanctonului in BR2 Marata

     

Variatia zooplanctonului in BR2 Marata

In bazinul BR3 Marata productia s-a realizata prin  furajare -furaje combinate cu 25% proteina -2000 kg.

Biomasa medie fitoplanctonica (kg/ha)

Biomasa fitoplanctonica totala

(kg/ ciclu de productie)

Biomasa medie a zooplanctonului (kg/ha) 

Biomasa totala a zooplanctonului (kg /ciclu de productie)

Biomasa planctonica totala (kg/ciclul de crestere)

232

9280

32

640

9920

Total intrari energie 11920, eficienta ecologica a utilizarii energiei=21,18. Productivitatea piscicola in helesteu 3 crestere =0,93.

  Fitoplanctonul este divers reprezentat, in prima parte a intervalului de crestere cloroficeele si diatomeiele domina biomasa acestuia iar in a II

a parte apar si cianoficee dar fara o cota de reprezentare care sa le confere dominanta ,in zooplankton pe linga rotifere si ciclopide in aII-a parte  apar si cladocere pentru un scurt interval de timp.

Populatia de crap este beneficiara incontestabila a activitatii de furajare, acesta  participand la realizarea sporului de productie intr-un procent mai mare fata de  cota de participare in formula de populare. Celelalte specii din structura normei de populare; novacul  are o participare sensibil egala, urmat ca performanta de sanger, pe ultimul loc se aflandu-se cosasul. 

                  

                       

                            Variatia fitoplanctonului in BR3 Marata

              

Variatia zooplanctonului in BR3 Marata

      In bazinul BR4 Marata, obtinerea productie  s-a realizat cu ajutorul furajelor combinate cu 25% proteina in cantitate de 2000 kg/bazin si a fertilizantilor minerali.

Biomasa medie fitoplanctonica (kg/ha)

Biomasa fitoplanctonica totala

(kg/ ciclu de productie)

Biomasa medie a zooplanctonului (kg/ha) 

Biomasa totala a zooplanctonului (kg /ciclu de productie)

Biomasa planctonica totala (kg/ciclul de crestere)

365

14600

60

1200

15800

Eficienta ecologica 2775/17800=15,58%.

   Productivitatea piscicola a helesteului BR4 Marata  =0,93. Fitoplanctonul este dominat in prima jumatate a intervalului de crestere de diatomeie urmate de cloroficee care persista pina la finele lunii iulie cind apar cianoficeele fara sa domine prin biomasa.

    In zooplancton rotiferele domina o lunga perioada, spre sfarsitul lunii iulie apar ciclopidele, cu care isi impart dominanta pina la finele perioadei, fertilizarea minerala determina o structura calitativa a bazei trofice care avantajeaza sangerul,  acesta valorifica eficient biomasa fitoplanctonica si realizeaza un ritm de crestere apropiat de potentialul sau biotic, participarea sa la realizarea sporului de productie depaseste cota de participare in formula de populare  al doi-lea ca performata crapul, desi  dispune de resurse pe masura exigentelor, nu reuseste sa atinga performanta realizata de sanger,  pe locul trei in ierarhie se situeaza novacul, se pare ca suportul trofic nu corespunde calitativ exigentelor sale.

                      

                         Variatia fitoplanctonului in BR4 Marata


Variatia zooplanctonului in BR4 Marata

    Productia de peste realizata in bazinul BR5 Marata s-a obtinut prin administrarea a 2180kg/bazin de furaje combinate cu 25%proteina si fertilizanti organici 2400kg.

Biomasa medie fitoplanctonica (kg/ha)

Biomasa fitoplanctonica totala

(kg/ ciclu de productie)

Biomasa medie a zooplanctonului (kg/ha) 

Biomasa totala a zooplanctonului (kg /ciclu de productie)

Biomasa planctonica totala (kg/ciclul de crestere)

445

17827

56

1120

18947

 Intrarile de  energie sunt realizate prin administrarea de furaje 2000kg si de gunoi  de grajd 2400kg.

Eficienta ecologica 2875/23527= 12,22%. Productivitatea piscicola in helesteul BR5 Marata=0,94.

   Fitoplanctonul releva influenta  tipului de fertilizare , prezenta si dominanta euglenoficeelor,  permanenta cloroficeelor si slaba reprezentare a celorlalte grupe: diatomeiele si cianoficee.

   Zooplanctonul este dominat de rotifere in prima parte a intervalului si de  ciclopide in a doua parte. Productia de peste realizata prin acest tip de interventie este satisfacatoare prin ritmurile de crestere al populatiilor. Din structura si cota de participare la sporul de crestere constatam un echilibru intre cota de participare a primelor trei specii la formula de populare si la sporul de productie,   ritmul de crestere cel mai mare il are crapul, care, in competitia pentru resurse, prin valorificarea furajelor are avantaj net  in raport cu ceilalti consumatori 

                          

Variatia fitoplanctonului in BR5 Marata

 

  

Variatia zooplanctonului in BR5 Marata

   In bazinul BR6 Marata productia s-a realizat prin fertilizare organica cu 2000 kg/bazin, minerala cu 12kg fosfor si 20 kg azot si administrare de furaje combinate cu 25% proteina-2220 kg/bazin.

Biomasa medie fitoplanctonica (kg/ha)

Biomasa fitoplanctonica totala

(kg/ ciclu de productie)

Biomasa medie a zooplanctonului (kg/ha) 

Biomasa totala a zooplanctonului (kg /ciclu de productie)

Biomasa planctonica totala (kg/ciclul de crestere)

328

13120

38

760

13880

 Intrarile de energie antropica: 2400kg gunoi de grajd si 2180kg furaje. Eficienta ecologica 3040/16142=18,83%. Cantitativ biomasa planctonica  caracterizeaza o apa cu un nivel mediu de troficitate  confirmat si de prezenta euglenoficeelor in structura alaturi de cloroficee.

Variatia fitoplanctonului in BR6 Marata

                                Variatia zooplanctonului in                   

BR6 Marat a

           



Variatia densitatii  numerice a zooplanctonului


 Zooplanctonul este dominat de ciclopide prin Diaptomus si Cyclops  prezenta polyodonului in structura de populare a influentat pozitiv cresterea crapului si sangerului care participa la sporul de productie cu 80% ritmurile de multiplicare ale biomasei sunt apropiate de potentialul biotic al speciilor respective in al II-lea an de viata.

Valoarea productivitatii piscicole in helesteul BR6 Marata =0,93.

Fig. Variatia biomasei zooplanctonice totale

Fig. Variatia biomasei planctonice totale

Fig. Variatia eficientei ecologice

Fig. Variatia productivitatii piscicole


 

Analiza bentosului

   Bentosul-este reprezentat de populatii de organisme ce isi desfasoara o parte sau tot ciclul ontogenetic pe substratul bazinului.

Probele de bentos, functie de comunitatea de organisme studiata, se imparte in trei grupe: [caiet lab. Luiza]

Macrobentos- include organisme animale , vizibile cu ochiul liber;

Microbentos- include organisme vegetale unicelulare, coloniale si pluricelulare de dimensiuni microscopice ce traiesc pe fundul malos sau malo-nisipos si este format din diatomee, cianoficee si cloroficee.

Macroflora –include plante superioare submerse, emerse, palustre si sunt caracteristice in special apelor stagnante.

Pentru recoltarea probelor de bentos am folosit draga apucatoare(Marinescu). Dupa recoltare, conservarea probelor am realizat-o cu solutie de formol.

In urma analizei probelor s-a determinat compozitia calitativa si cantitativa a bentosului din bazinele experimentale, fiind redate in tabelele urmatoare.



                             Tab.  Dinamica biomasei bentonice in bazinele de crestere varaI

Helestee

Luna

Densitate numerica

Mii ex/ha

Biomasa

Kg/ha

Viermi %

Moluste

Larve insecte

Nemato-

de

%

Oligoche-

te

%

Anplide %

Gasteropo-de

%

Chirono-mide

%

Ceratopogonide

%

Culicide

%

Insecta

varia %

HCI

Mai

Iunie

Iulie

August

Septem-brie

3,108

888

1776

888

-

1,690

1,154

4,040

2,042

-

-

-

-

-

-

36,8

34,6

27,5

60,9

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

63,2

65,4

72,5

39,1

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

HCII

Mai

Iunie

Iulie

August

Septem-brie

2664

1332

888

3996

-

3,240

0,804

1,463

0,133

-

-

-

-

100

-

30,1

44,4

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

69,9

55,6

100,0

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

HCIII

Mai

Iunie

Iulie

August

Septem-brie

4884

4440

3995

-

3552

1,780

7,244

19,580

-

0,088

2,5

0,6

-

-

100

32,5

92,6

1,6

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

65,0

6,8

98,4

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

                             Tab.  Dinamica biomasei bentonice in bazinele de crestere varaII

Helestee

Luna

Densitate numerica

Mii ex/ha

Biomasa

Kg/ha

Viermi %

Moluste

Larve insecte

Nemato-

de

%

Oligoche-

te

%

Anplide %

Gasteropo-de

%

Chirono-mide

%

Ceratopogonide

%

Culicide

%

Insecta

varia %

HCI

Mai

Iunie

Iulie

August

Septem-brie

3108

  888

1776

  888

    -

1,690

1,154

4,040

2,042

   -

-

-

-

-

-

36,8

34,6

27,5

60,9

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

63,2

65,4

72,5

39,1

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

HCII

Mai

Iunie

Iulie

August

Septem-brie

2664

1332

888

3996

-

3,240

0,804

1,465

0,133

-

-

-

-

100

-

30,1

44,4

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

69,9

55,6

100

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

HCIII

Mai

Iunie

Iulie

August

Septem-brie

4884

4440

3995

-

3552

1,780

7,244

19,580

-

0,088

2,5

0,6

-

-

100

32,5

92,6

1,6

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

65,0

6,8

98,4

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

HCIV

Mai

Iunie

Iulie

August

Septem-brie

5328

888

888

6216

-

16,290

3,425

1,642

5,594

-

-

-

-

-

-

36,8

-

-

4,8

-

57,8

-

-

-

-

-

-

-

-

-

5,4

-

100

95,2

-

-

-

-

-

-

-

100

-

-

-

-

-

-

-

-

HCV

Mai

Iunie

Iulie

August

Septem-brie

6216

444

-

3108

4440

4,75

1,91

-

2,752

0,310

-

-

-

-

14,3

18,7

-

-

-

85,7

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

81,3

100

-

61,3

-

-

-

-

38,7

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

HCVI

Mai

Iunie

Iulie

August

Septem-brie

15984

3552

888

3108

3552

15,360

42,715

31,479

19,136

6,342

0,3

-

0,1

-

0,7

91

0,8

21,2

2,3

40,5

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

8,7

97,6

76,6

97,7

30,8

-

1,6

2,1

-

-

-

-

-

-

28

-

-

-

-

-

     


                          

                       Variatia biomasei bentonice la cresterea in vara I

      Abundenta relativa in HC1 Cazaci

            Abundenta relativa in HC2 Cazaci                  

         

 

Abundenta relativa in HC3 Cazaci

Variatia biomasei bentonice la cresterea in vara aIIa


Concluzii

   Trasaturile functionale ale retelei trofice in helesteu sunt influentate de caracterul regulat al dezorganizarii biocenozei prin vidare. Dupa inundare dezvoltarea succesiva a diferitelor grupe de organisme vegetale si animale intretine o colonizare a mediului si o modificare a conditiilor fizico-chimice, care permite stabilirea unei biocenoze organizate a carei functionare asigura productia de peste. Instalarea biocenozei se realizeaza totdeauna dupa aceeasi schema;succesiunea diferitelor grupe este conditionata de modul de alimentare si temperatura.

In urma studiului se desprind urmatoarele:

- in conditii hidro si pedochimice asemanatoare, evolutia succesiunii biocenotice a ecosistemelor acvatice studiate  a prezentat particularitati datorate interventiei noastre prin structura de populare si administrare cu fertilizanti. 

    Derularea succesiunii ecologice atat in bazinele de vara I cat si in cele de vara  aIIa a fost lenta, fara momente de maxim semnificative:

-pima faza de biocenoza deschisa caracterizata prin aparitia progresiva a organismelor, dezvoltarea acestora si modificarea graduala a caracteristicilor fizico-chimice ale mediului;

-cea de-a doua faza de biocenoza inchisa in timpul careia relatiile interspecifice  au conditionat structura si functionarea ecosistemului.

     Valorile medii lunare ale biomasei planctonice au inregistrat o crestere progresiva, picurile inregistrate au fost in perioada iunie- august. Acest lucru a fost determinat de sustinerea biomasei prin adaosul de fertilizanti, controlul riguros si mentinerea parametrilor de crestere in limite optime:

-        monitorizarea permanenta a factorilor fizico- chimici;

-        mentinerea debitelor de alimentare si recirculare la valori adecvate intretinerii derularii succesiunii biocenotice

    In cadrul fazei de biocenoza deschisa se disting trei etape, care corespund dezvoltarii :organismelor heterotrofe, autotrofe si a consumatorilor.

      In prima etapa descompunatorii ataca materia organica si elibereaza elementele minerale, iar  bioxidul de carbon se consuma. Oxigenul dizolvat si ph-ul scade din cauza vitezei mari de dezvoltare, bacteriile ating maximul inaintea protozoarelor.

      In a doua etapa imbogatirea apei in saruri minerale si bioxid de carbon creaza un mediu favorabil autotrofelor. Acestea elaboreaza productia primara, producerea de oxigen, grabind mineralizarea materiei organice moarte, astfel realizandu-se un echilibru intre productie si consumul de oxigen. Echilibrul realizat  determina stabilizarea pH-ului.

      Ultima etapa se caracterizeaza prin aparitia si dezvoltarea consumatorilor: rotifere-cladocere si mai apoi  a copepodelor, consumatorii limiteaza dezvoltarea fitoplanctonului. Se instaleaza un echilibru intre productia primara si consumul acesteea care antreneaza o stabilizare si a conditiilor fizico-chimice in care se restrang fluctuatiile oxigenului solvit. Consumatorii integreaza materia organica in circuit si stabilizeaza biotopul.

     Faza de biocenoza inchisa se caracterizeaza prin acumularea materiei organice in organismele diferitelor nivele trofice si in particular in pesti.

     Aceste faze se repeta dupa fiecare distrugere a biocenozei.

     Cadenta succesiunii diferitelor grupe este dictata de temperatura, consumatorii apar dupa 30 de zile primavara si 10 zile vara. Cunoasterea fazelor succesionale permite adaptarea structurii biocenozei la exigentele alimentare ale pestilor sau stimularea unui anumit nivel trofic.

Densitatea de populare a avut un rol important atat in dezvoltarea  fitoplanctonului cat si a zooplanctonului din bazine.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Bombix artificiala
Rezultate obtinute cu privire la influenta hranei vii în dieta pestilor de acvariu din specia xipfo (xiphophorus helleri – heckel)
Cum gasim undita potrivita pentru noi?
Cele mai folosite momeli
Simturile pestilor
Pescuitul la Somn
LEWIS READ: Chod Rig - Cenusareasa monturilor
Pescuitul


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu