Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » pescuit
Tehnologiile de crestere in vederea valorificarii complexe a bioresurselor acvatice

Tehnologiile de crestere in vederea valorificarii complexe a bioresurselor acvatice



Tehnologiile de crestere in vederea valorificarii complexe a bioresurselor acvatice

Crestere vara I                        

Introducere

    Sistemele de crestere sunt metode de cultura diferentiate ecologic. Cele doua se diferentiaza prin temperatura apei, modul de reproducere si natura alimentelor artificiale. Progresele inregistrate in domeniul biologiei tind sa estompeze diferentele existente.

Metodele variaza de la cresterea in sistem extensiv pana la cele in sistem intensiv, inclusiv cresterea in monocultura sau policultura.

     Cea mai simpla modalitate  de crestere este reprezentata de cea in amestec de varste-policultura cu obtinerea de peste de consum in varsta de 2-4ani.


      Monocultura reprezinta tipul de crestere cel mai avantajos, in ceea ce priveste controlul efectivului si ritmul de crestere. 

 In monocultura amestecul de clase de varsta ale aceleeeasi specii este cel mai simplu mijloc de crestere al productiei. Regimul divers de hrana realizeaza o mai buna utilizare a resurselor trofice.

     Amestecul de specii pasnice in vederea cresterii cantitative a productiei este recomandat deoarece nici in conditii de mare densitate, o specie nu reuseste sa valorifice corespunzator baza trofica. Speciile manifesta preferinte in alegerea hranei; Yasuhov 1963 “speciile trebuie sa aibe un regim alimentar complementar”. Productia obtinuta prin policultura este cu 50% mai mare decat cea obtinuta prin monocultura.

Acest tip de crestere se poate realiza in trei faze:

-obtinerea de puiet prin modalitati diferite-reproducere artificiala sau reproducere natural dirijata in helestee de reproducere, helestee de parcare, predezvoltarea alevinilor si cresterea in vara I;

     Pentru realizarea acestei tehnologii se utilizeaza urmatoarele categorii de helestee:helestee de reproducere, helestee de predezvoltare si helestee de crestere vara I.

Helesteele de reproducere au dimensiuni mici 0,25-0,5 ha, in ele sunt parcati reproducatorii  dupa maturare.

Inainte de introducere in aceste bazine, reproducatorii sunt imbaiati cu solutie salina 2,5% pentru deparazitare. Ei putand depune ponta atat pe suport natural cat si pe suport artificial.

     Reproducerea artificiala este o metoda avantajoasa de obtinere a descendentilor in urma parcurgerii mai multor etape: hormonoterapie, mulgere, fecundare in mediu uscat sau in mediu umed.

     In cazul acestui tip de reproducere avem nevoie de bazine de parcare in care sunt bagati reproducatorii dupa injectare si pana in momentul ,mulgerii.

Descendentii obtinuti indiferent pe ce cale sunt introdusi in bazinele de predezvoltare.

     Acest tip de bazin are suprafata cuprinsa intre 0,5-1ha si o adancime medie de 50-70cm  si sunt destinate cresterii alevinilor de la varsta de 5 pana la 21, maxim 40 de zile.

    In aceste helestee pui parcurg  cea mai critica perioada a vietii lor datorita nivelului scazut de dezvoltare al tubului digestiv, trecand de la stadiul de hranire pasiva(endogene) la cea mixta si in final la hranirea activa(exogena). Sensibilitatea acestora se manifesta si prin vulnerabilitatea mare fata de paraziti.

     Aceste helestee trebuie sa  ofere puietului o bogata si adecvata baza trofica,conditii optime de temperatura si oxigenare pentru al ajuta in traversarea cat mai rapida a perioadei critice.

    La popularea acestor bazine trebuie sa avem in vedere durata cresterii si greutatea pe care o dorim sa obtinem.

    Dupa incheierea ciclului de predezvoltare, puietul predezvoltat se pescuie, se sorteaza si apoi se introduce in bazine de crestere vara I.

Bazinele de crester vara I  au o suprafata cuprinsa intre 2-5ha  cu o adancime optima de 1-1,2m.

       Primavara inainte de populare se pregateste bazinul prin urmatoarele activitati:se coseste vegetatia, apoi se inunda cu 15 zile inainte de populare, se stimuleaza productivitatea naturala prin amendare si fertilizare.

     In perioada de crestere alimentarea cu apa trebuie sa compenseze doar pierderile, de obicei debitele de primenire se situeaza sub 11l/s/ha, temperatura minima nu trebuie sa scada sub18C, intervalul optim este de 20-28 C.

    Obiectul activitatii de piscicultura consta in obtinerea productiei maxime de peste sub aspect cantitativ, calitativ sau economic.

      Exploatarea productivitatii biologice a ecosistemelor acvatice in scop piscicol se realizeaza extensiv, semiintensiv pe baza hranei naturale sau combinat cu administrarea de furaje.

     In ciprinicultura unde hrana naturala joaca un rol important, evaluara productivitatii naturale este fundamentala in stabilirea normei de populare si a planului de exploatare rationala.

       Exploatarea extensiva vizeaza prelevarea anuala a unei recolte de peste, echivalenta productivitatii naturale.

     Cresterea productiei de peste in exploatarea extensiva se realizeaza: cresterea densitatii de populare-populare controlata, amendarea si fertilizarea ceea ce duce la o crestere a productivitatii naturale inducand o crestere din nou a densitatii de populare. Aceasta reprezinta faza in care controlul se extinde si asupra hranei naturale, interventiile efectuate in vederea cresterii productiei, vor tine cont de factorii ce contribuie la o mai buna conversie a hranei, mentinerea oxigenului solvit peste 6mg/l.

     Exploatarea semiintensiva se caracterizeaza printr-un aport de furaje, cu efect direct asupra cresterii fertilitatii acestora si implicit asupra densitatii populatiiei piscicole.

     Exploatarea intensiva urmareste recoltarea cantitatii maxime de peste intr-un volum mic de apa  cu folosirea exclusiva sau inclusiva a furajelor. In acest tip de cultura scade importanta hranei naturale in avantajul  factorilor de mediu.Intensificarea cresterii este limitata de deprecierea acestora.

    In sistemele de crestere intensiva asigurarea unei bune oxigenari a apei este hotaratoare in realizarea productiei.

    Unul dintre obiectivele pisciculturii actuale este sporirea productiei de peste prin valorificarea unor resurse neconvenventionale de hrana, si in primul rand a rezervelor trofice naturale, existente in bazinele piscicole. Pentru indeplinirea acestui obiectiv se practica in cadrul CCDP Nucet cresterea in policultura a speciei Cyprinus carpio cu speciile fitoplanctonofage(H.molitrix,Ct. idella si A. nobilis). Aceste specii consuma in mod preferential surse trofice naturale, fito- si zooplancton. Policultura in amestec de specii este cea mai rentabila datorita utilizarii de catre populatia piscicola a tuturor nivelelor trofice. De aceea in stabilirea formulei de populare piscicultorul trebuie sa tina cont de regimul trofic natural al speciilor de pesti pe care doreste sa-l foloseasca in policultura. Cu cat sunt folosite in policultura specii ce au un spectru trofic cat mai variat, cu atat mai mult sunt mai bine valorificate nisele tofice ale helesteului populat, determinand o productie piscicola ridicata.

    In experimentele studiate s-a urmarit creerea unui model de management de crestere a pestelui, care sa urmareasca obtinerea unor productii ridicate de peste bazate pe o exploatare durabila adecvata a bazinelor acvatice.

   Acest tip de management urmareste utilizarea resurselor de hrana naturala existente in helestee pentru obtinerea unor productii ridicate si mentinerea calitatii superioare a mediului de crestere, prin controlul factorilor bio-chimici.  

Managementul tehnologic al cresterii in vara I

               Iesiri +NH3

              evaporare                                                                                           Intrari


nutrienti

fitoplancton

                                                                                                                                                    

 

 

detritus

Zooplankton

 

 

sedimente

peste

          Denitrficare                                                       Productie

Schema tenologica a sistemului de crestere(diagrama conceptuala)

   Material si metoda

        Descrierea bazei materiale

   Experimentul a fost initiat si organizat in  bazine apartinand complexului de helestee al Bazei experimentale nr.3 Cazaci, complex destinat cresterii vara I. 

   Bazinele satisfac cerinta tehnologica specifica acestui stadiu de dezvoltare, crestere vara I, in ceea ce priveste elementele dimensionale (suprafata, adancime), forma si mod de amplasare.

   Caracteristicile tehnico-constructive si functionale ale bazinelor implicate in experiment sunt:

- raportul dintre laturi: l/L= ˝;

- durata inundarii/desecarii: 12-48 ore;

- natura solurilor de pe fundul bazinului: complex de soluri aluviale, cu un continut redus de substanta organica;

- nivel apa subterana: 4,00 m sub cota medie a terenului;

Bazinele experimentale ce  formeaza amenajarea Cazaci-Marata sunt in numar de 9.Bazinele din trupul Cazaci  utilizate in experiment sunt in numar de 3 bazine de crestere:

-Bazinul de crestere nr.1 are o suprafata de 2,15 ha, forma triunghiulara si cu o adancime medie de 1,5m. Are un volum de 32250mc. Fundul bazinului are o inclinare uniforma catre instalatia de evacuare a apei.

-Bazinul de crestere nr.2 are o suprafata de 2,15 ha,forma trapezoidala  si cu o adancime medie de 1,5m si cu un volum de 32250mc. Fundul bazinului are o panta uniforma catre instalatia de evacuare a apei.

-Bazinul de crestere nr.3 are o suprafata de 2,3 ha si o adancime medie de 1,5m.Volumul de apa cuprins este de 34500mc.

    Pentru producerea puietului de o vara am parcurs urmatoarele etape:

-am populat cu larve provenite din reproducerea artificiala, realizata in cadrul CCDP Nucet. Formula de populare am stabilit-o in functie de nivelul productiei si al productivitatii bazinelor studiate. Structura pe specii a fost astfel conceputa incat productivitatea biologica sa fie cat mai complex exploatata si transformata in productie. Avand in vedere exploatarea celor doua resurse trofice principale prin piscicultura(bentos, plancton), am introdus in structura de populare atat specii de pesti planctonofagi, cat si bentofagi.

      Tabelul nr.   Hrana naturala a speciilor utilizate in policultura

Specia de peste

Componente ale hranei naturale a pestilor (organisme)

Areal de distributie in masa apei

Sanger

-nauplii de copepode si rotifere

-microcadocere si rotiferi

-cladocere,copepode si rotiferi

-fitoplancton

de la suprafata la nivelul de mijloc al apei, pe verticala, in zona pelagiala

Novac

-naupli de copepode si rotifere

- microcadocere si rotiferi

- cladocere,copepode si rotiferi,

fitoplancton

-zooplancton mare

de la suprafata la nivelul de mijloc al apei, pe verticala, in zona pelagiala

Cosas

-naupli de copepode si rotifere

-microcladocere si rotifere, microfitoplancton

-cladocere, copepode, chironomide si alte organisme bentonice

-fragmente de vegetatie macrofita

-vegetatie macrofita acvatica si terestra(frunze, ramuri tinere si fragede)

-plante superioare moi

de la nivelul de mijloc al apei, pe verticala, pana la fundul bazinului acvatic, in zona litorala a acestuia

Crap

-rotifere

-zooplancton mare, chironomide

-hrana specifica omnivorilor

zona bentala, profunda

-inainte de populare s-a realizat pregatirea bazinelor de crestere.

Lucrarile de pregatire a bazinelor au constat in:

-pe perioada de iarna au fost lasate pe uscat pentru mineralizare 

-inundarea bazinelor trebuie facuta cu doua saptamani inainte de populare, iar nivelul apei inainte de populare este maxim;

- tratarea pe timpul iernii cu amendamente calcaroase si dezinfectia totala cu clorura de var;

-asigurarea instalatiilor de alimentare si evacuare a apei cu site nytal avand latura ochiului de 0,5-1,0mm;

-in timpul perioadei de crestere se asigura furajarea puietului,care trebuie sa inceapa imediat dupa populare.  Furajarea se realizeaza cu furaje concentrate de origine vegetala(grau,orz,porumb) sau resturi industriale(sroturi)completate cu fainuri de origine animala,amestecul astfel realizat trebuie sa aibe un continut de proteina de cel putin 24%. Administrarea se face de 2-4 ori pe zi la mese instalate in numar de 3-4mese/ha. Furajarea se sisteaza in momentul in care continutul apei in oxigen scade sub valoarea de 5mg/l (valoare determinata dimineata inainte de rasaritul soarelui), si atunci cand temperatura aerului depaseste valorile de 28-30C;

-pe durata perioadei de crestere trebuiesc asigurate conditii optime de mediu in aceste bazine,ce constau in urmatoarele:

-Asigurarea debitelor de apa la cote optime, in medie 1,5  minim 0,8;

-controlul dezvoltarii biomasei planctonice si bentonice, precum si stimularea dezvoltarii acestora prin administrare de ingrasaminte minerale si organice in doze stabilite pe baza analizelor fizico-chimice si hidrobiologice de apa si sol ;

-controlul temperaturii apei de trei ori pe zi, inregistrarea acestora si realizarea de grafice cu variatia acesteea. Pe langa temperatura se urmareste si se noteaza orice fenomen meteorologic special(ploaie, furtuna, vant puternic, perioade caniculare, seceta prelungita);

-controlul oxigenului solvit care nu trebuie sa scada sub valoarea de 5-6mg/l;

-controlul starii de intretinere si sanatate a materialului piscicol prin pescuirii de control lunare sau bilunare, unde se urmareaste parametrii: greutatea medie individuala pentru fiecare specie in parte, aprecierea cantitatii de puiet existente in bazin la momentul realizarii pescuitului de control si starea de sanatate a pestelui.

METODE DE LUCRU

Indicatori de performanta tehnologica

Pe parcursul perioadei de crestere s-au realizat periodic pescuituri de control pentru determinarea parametrilor tehnologici:

-        supravietuirea(%);

-        greutatea medie finala(g);

-                  sporul de crestere (W) = Greutatea finala (Wt) – Greutatea initiala (W0) (g);

-                  rata de conversie a hranei (FCR) = Furajul total (F) / Sporul total de crestere (W) (g/g);

-                  productia unitara(kg/ha);

Pentru  ca rezultatele obtinute in urma pescuitului de control sa fie cat mai concludente s-a tinut cont de urmatoarele reguli:

-pescuitul s-a realizat de doua ori pe luna la un interval de 15 zile;

-recoltarea puietului s-a facut din zone diferite ale bazinului;

-numarul de pui prelevati a fost cuprins intre 50-100 de exemplare.

Monitorizarea calitatii apei

  

      Pentru realizarea unor conditii optime de viata pe durata desfasurarii experimentului s-au monitorizat urmatorii parametri fizico-chimici: temperatura, oxigenul, transparenta, pH-ul, duritatea, calciul, magneziul, alcalinitatea, azotatii, azotitii, fosfatii, substanta organica, clorurile si ionul amoniu.

     Masurarea temperaturii si a oxigenului s-a realizat zilnic, iar analiza celorlalti parametri s-a facut saptamanal.

    Oxigenul, temperatura si pH-ul au fost determinate cu ajutorul aparatului portabil WTV. Pentru transparenta am folosit discul Secchi.

    Determinarea celorlalti parametri s-a facut in laborator utilizand atat metode de determinare clasice cat si aparate ce functioneaza cu ajutorul chiturilor.

Monitorizarea starii de sanatate a materialului populat

   Materialul biologic a fost urmarit cu privire la comportamentul de hranire, al gradului de asimilare al hranei naturale si artificiale administrate, al modalitatii de inot si al orizontului in care inoata.

   In legatura cu acest aspect pot preciza faptul ca speciile fitoplanctonofage utilizate in policultura cu crapul sunt rezistente la bolile intalnite la speciile de pesti autohtone, cazand greu prada pasarilor ihtiofage. 

   Puietul analizat la pescuitul de control a fost studiat si din punct de vedere ihtiopatologic.

   Rezultatele studiului au evidentiat faptul ca nu au aparut imbolnaviri infe

cto-contagioase sau nespecifice pe durata perioadei vegetative.

   Bolile parazitare cel mai des intalnite sunt cauzate de parazitii: Mixoporidia, Ichthyophthyrius multifilis, Dactylogyrus,Sinergasilus si Lernaea.

   Factorii nespecifici ce determina imbolnaviri sunt reprezentati de: starea fiziologica precara a pestilor, hrana insuficienta sau de slaba calitate, valori necorespunzatoare ale factorilor fizico-chimici.

Administrarea amendamentelor

Din studiile efectuate amendarea se impune in urmatoarele situatii: pH-ul scazut, rezerva alcalina este mica si continutul in materie organica mare, cand exista pericolul aparitiei unor maladii in sistemele de crestere.

 Var nestins(CaO) este forma cea mai reactiva, dar si cea mai dificila de utilizat.

Aceasta forma reactioneaza violent cu apa formand hidroxidul de calciu. Reactia este exogena, fiind insotita de degajare de caldura.

    Administrarea de oxid de calciu si cianamida de calciu au efect antiparazitar si de crestere a pH-ului pana la 7-8, valoare favorabila sanatatii pestelui si celorlalti hidrobionti. Oxidul de calciu este o rezerva de bioxid de crabon necesara fotosintezei si formarii scheletelui, contribuind la neutralizarea efectului toxic al ionilor de magneziu, sodiu si potasiu. Este un mijloc rapid de ameliorare, creste activitatea biologica, accelereaza descompunerea materiei organice si a celulozei si cu asta riscul propagarii unor maladii si aparitiei unor deficite de oxigen, provoaca precipitarea materiei organice din masa apei, stimuleaza nitrificarea compusilor amoniacali.

           Metode de amendare: cand helesteul este vidat, imprastierea oxidului de calciu se poate face in doua reprize la interval de 15 zile.

     Se administreaza intre 500-759kg/ha in bazinele cu mal gros, sau 200-300kg/ha in cele cu mal putin. Are proprietati dezinfectante foarte puternice(1000-1500kg/ha).

     In cazul utilizarii acestuia pentru dezinfectia bazinului se administreaza toamna dupa vidare sau primavara cu 15 zile inainte de populare. In cazul in care bazinul este vidat se administreaza 1000kg oxid de calciu/ha sau 1500kg cianamida de calciu/ha.

     In helesteul inundat doza de oxid de calciu este de 200kg/ha, ph-ul nu trebuie sa ajunga la 9, daca se urmareste doar amendarea se administreaza 200kg oxid de calciu cu 15 zile inainte de aplicarea fertilizarii. Administrarea unei doze de 200kg/ha de oxid de calciu creste alcalinitatea cu o unitate.  

Varul hidratat (Ca(OH)2) este o forma reactiva si trebuie manipulata cu grija.  Se utilizeaza la o rata de 1,5 ori mai mare fata de CaO si are aceleasi  utilizari ca si acesta.

 Calcarul sau carbonatul de calciu(CaCO)-este forma care nu prezinta proprietati dezinfectante si nu trebuie utilizata in helesteele cu mal. Cantitatile recomandate sunt de 750-1000kg/ha.

Inainte de inundarea helesteelor se imprastie unifiorm pe toata suprafata acestuia var nestins in cantitatii cuprinse intre 500-750kg/ha.

   La administrarea varului trebuie sa avem in vedere si unele modificari ce ar putea apare in chimismul apei din helesteu

-monitorizarea valorii pH-ului pentru a impiedica cresterea acestuia peste valoarea de 9, deoarece amendarea determina cresterea pH-ului;

-duritatea totala sa nu depaseasca 15 grade germane;

-raportul dintre calciu si magneziu sa fie in totdeauna in favoarea calciului (Ca/Mg=4:1);

   Popularea helesteelor

    Bazinele au fost populate cu larve de crap, sanger,novac si cteno pe data de 1iunie,iar experimentul de crestere s-a desfasurat pe o perioada de 120 de zile. Materialul cu care s-a populat a fost obtinut prin reproducere artificiala.

S-au realizat urmatoarele variante experimentale:

Varianta martor : un bazin cu suprafata de 2,15ha-crestere policultura larve de crap cu ciprinide asiatice:

-215.000larve crap(100.000ex./ha)

-53.750larve sanger(25.000ex./ha)

-53.750larve novac(25.000ex./ha)

-107.500 larve cosas(50.000ex./ha)

Varianta I: un bazin cu suprafata de 2,15ha-crestere in policultura larve de crap cu ciprinide asiatice:

-215.000larve crap(100.000ex./ha)

-107.500larve sanger(50.000ex./ha)

-53.750larve novac(25.000ex./ha)

-53.750larve cosas(25.000ex./ha)

Varianta II: un bazin cu suprafata de 2,3ha-crestere in policultura larve de crap cu ciprinide asiatice:

-230.000larve crap(100.000ex./ha)

-57.500larve sanger(25.000ex./ha)

-115.000larve novac(50.000ex./ha)

-57.500larve cosas(25.000ex./ha)

   In bazinul martor s-a realizat cresterea cu administrare atat de furaje cat si de ingrasaminte organice si minerale.

   In varianta I s-a folosit numai administrarea de furaje si ingrasaminte mineralein cantitate de 300kg azotat de amoniu si 200kg superfosfat.

   In cea de-a doua varianta experimentala s-a administrat furaje si ingrasaminte organice.

Administrarea hranei suplimentare

MET DE LUCRU

In cresterea si puietului asigurarea necesarului de hrana, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ este un factor hotarator, in realizarea unor indici superiori ai cresterii. Nutritia larvelor si puilor ocupa, in furajarea pestelui, o importanta deosebita, in special in perioada dezvoltarii postembrionare, cand, inca nu s-au format toate tesuturile si organele, printre acestea numarandu-se si sistemul digestiv. Ca urmare, in aceasta perioada hrana naturala sau artificiala, pe care larvele o au la dispozitie, trebuie sa asigure un echilibru din punct de vedere al necesarului in principii nutritivi (proteine, lipide, hidrati de carbon, vitamine macro si microelemente), altfel, se vor inregistra dereglari grave in dezvoltarea ulterioara a organismului, cu urmari in scaderea drastica a cresterii, a indicelui de supravietuire si a starii de sanatate a larvelor si puietului.

Din studiile efectuate s-a constatat ca, in primele zile de viata, larvele de ciprinide de cultura au un spor de crestere foarte mare, acesta putand atinge 80 – 100% /zi, din greutatea corporala (Cadar, 1984). Pentru hrana larvelor de peste, in primele faze de dezvoltare, pe plan mondial se folosesc furaje specifice, de tip prestarter, in care predomina ingredientele de origine animala (lapte praf, faina de peste, faina de carne), dar si de origine vegetala (fainuri de soia, drojdie furajera, faina de srot de floarea soarelui, etc.) (Billard, 1995).

Pentru cresterea eficientei utilizarii furajului de catre larve, in perioada dezvoltarii postembrionare, dimensiunile particulelor de hrana nu trebuie sa depaseasca 80 microni(Nichifor).

     Administrarea furajelor a fost impartita in doua etape:prima etapa caracterizeaza stadiu de larve si alevini pana la varsta de 25 de zile, iar cea de-a doua etapa de furajare dureaza pana la finalul perioadei de crestere.     Durata perioadei de furajare a fost de 120 de zile.

    Furajarea loturilor experimentale s-a inceput de a doua zi de la populare,in prima zi pestii au fost lasati sa se acomodeze cu noul mediul de viata. Pentru primele 2 – 3 zile se administreaza 40% din greutatea larvelor, dupa care ratia creste progresiv, pe masura ce larvele cresc. Distribuirea furajului se face in tot cursul zilei, la intervale de 1 – 2 ore; de altfel, frecventa meselor joaca un rol deosebit in asigurarea sporului de greutate si cresterea eficientei furajului (cu cat pestele este mai mic, cu atat trebuie hranit mai des).

   Ratiile de furaj s-au stabilit in raport cu greutatea initiala a pestilor, modificandu-le treptat in functie de rezultatele obtinute la pescuitul de control.  La stabilirea ratiilor furajele am tinut cont si de temperatura apei, sistand administrarea furajului atunci cand temperatura a depasit 28C.

In urma studilor si cercetarilor intreprinse la CCDP Nucet s-a constatat ca nutritia larvelor de H. molitrix si A. nobilis este mai intensa intre orele 800 – 2200, iar intre  orele 400 – 600 hranirea se apropie de zero. La orele 900, intensitatea hranirii ajunge pana la 50% din maxim, crescand in continuare pana la 80%, intre orele 1200 – 1800 si scazand treptat spre noapte.(Nichifor).

    In primul stadiu predomina ingredientele de origine animala cu un grad foarte ridicat de digestibilitate:lapte praf, praf de  ou, faina de peste.

Compozitia biochimica a furajului utilizat la hranirea larvelor

 

Laptepraf                                                                                             10%

Fainadeoase                                                                                        25%

Prafe ou                                                                                               15%

Drojdiefurajera                                                                                     40%

Premix

    Distribuirea laptelui praf se realizeaza in 8 mese pe zi. S-a inceput cu o cantitate de 1kg lapte praf/zi crescand treptat pana cand s-a ajuns la sfarsitul etapei de crestere la 5kg/zi. 

Compozitia biochimica a furajului utilizat la hranirea puietului

 

Proteina                                                                                              32 %

Lipide                                                                                                   11%

Umiditate                                                                                               9%

Celuloza                                                                                             3,5 %

Cenusa                                                                                                 6 %

Ureaza activa                                                                                      0,3 %

Energiebruta                                                                               18,1 MJ/kg

Energie metabolizabila                                                                 14,4 MJ/kg 

Calciu                                                                                                1,2 %

Fosfor                                                                                                0,8 %

VitaminaA                                                                                10.000 UI/kg

Vitamina                                                                                    1800 UI /kg

Vitamina E                                                                                      60 UI/kg

VitaminaC                                                                                     150 UI/kg

Lizina                                                                                                 1,9 %

Metionina si cistina                                                                                 1 %  

Administrarea de ingrasaminte organice

    Pentru intensificare productiei piscicole prin aplicarea metodei de policultura si pentru realizarea valorificarii potentialului trofic s-a realizat ingrasarea bazinelor experimentale cu ingrasaminte organice pentru dezvoltarea bazei trofice.

    Ingrasarea bazinelor este o metoda indirecta de crestere a productiei prin stimularea lantului trofic si in special a primei verigi (dezvoltarea productiei primare macro si microfitice), esentiala in cazul cresterii in policultura, datorita rolului hotarator in valorificarea mai multor nivele trofice.

   Eficienta administrarii ingrasamintelor in helestee se manifesta printr-o dezvoltare masiva a fitoplanctonului, care schimbandu-si in timp componenta, determina depuneri detritice. Aceste depuneri furnizeaza o hrana abundenta bacteriilor si organismelor bentonice  ce intra direct sau indirect in hrana petilor.

Tab.  Compozitia medie a gunoiului de grajd proaspat

Parti componente

Amestecat

De cal

De vite cornute

De oi

De porc

Apa

Materie organica

Azot

Fosfor

Potasiu

Calciu

75,00

21,00

0,50

0,25

0,60

0,35

71,00

25,00

0,58

0,28

0,63

0,21

77,00

20,00

0,45

0,23

0,50

0,40

64,00

31,00

0,83

0,23

0,67

0,35

72,00

25,00

0,45

0,19

0,60

0,18

Dupa D.Davidescu si E. Davidescu.

 Tab. Cantitatea si compozitia chimica a gunoiului proaspat de pasare 

Provenienta

Cantitatea medie ce se poate acumula de la o pasare kg

Continutul de substante%

Apa

Azot

Fosfor

Potasiu

Gasca

Rata

Gaina

Porumbel

14

8

6

3

82

53

56

52

0,6

0,8-1,0

0,7-3,6

1,2-2,4

0,5

1,4-1,5

1,5-2,4

1,7-2,2

0,9-1,1

0,4-0,6

0,8-1,2

1,0-2,3

Dupa D.Davidescu si E. Davidescu.

   Anual prin procesele de nutritie, crestere si dezvoltare a pestilor se elimina cantitatii importante de elemente biogene din circuitul trofic, in raport direct cu productia realizata

   In studiile realizate in care avem densitate mare, se administreaza si ingrasaminte pentru realizarea unui aport de vitamine, aminoacizi esentiali, va ajuta la evitarea aparitiei bolilor de nutritie si la cresterea imunitatii pestilor.

                                                                                                                     

                        Fig. Distribuirea ingrasamantului organic

   Stabilirea necesarului de ingrasaminte s-a facut in corelatie cu cantitatea elementelor biogene prezente in apa bazinelor(raportul dintre azot si fosfor sa fie de 4:1), precum si din apa de alimentare si de nivelul biomasei.

     Cantitatea de substanta organica prezenta in apa bazinelor are un rol esential in variatia concentratiei de oxigen dizolvat. Atunci cand s-a administrat ingrasamant organic s-a avut in vedere ca substanta organica dizolvata sa nu depaseasca 55-80mg KMnO/l, tinand cont si de nivelul calciului si de capacitatea de mineralizare bacteriana.

     In bazinul martor(HC1- Cazaci) am distribuit o cantitate de gunoi de grajd de 18.275kg (8.500kg/ha). Jumatate din aceasta cantitate s-a imprastiat primavara devreme cand helesteul era pe uscat, in gramazi egale, distribuite uniform pe toata suprafata bazinului. Fiecare gramada continand intre 200-300 kg gunoi de grajd. Cantitate ramasa a fost distribuita dupa ce bazinul a fost inundat, in mai multe reprize, la un interval de doua saptamani. Prin aceasta se urmareste asigurarea unui nivel optim de nutrienti pentru dezvoltarea organismelor nevertebrate, ce constitue hrana pentru pesti.

Scopul urmarit de noi este de a realiza mai multe generatii de plancton intr-o perioada vegetativa, asigurand astfel hrana naturala abundenta pentru cresterea pestilor.                  

  Cantitatea distribuita si momentul administrarii a fost stabilit in corelatie cu nivelul substantei organice dizolvate, temperaturii, concentratiei de oxigen si a biomasei planctonice remanente.

   In varianta experimentala III am distribuit o cantitate de 23.000kg (10.000kg/ha). Administrarea s-a facut la fel ca in bazinul martor: jumatate din cantitate inainte de inundarea bazinului, iar cealalta dupa ce bazinul a fost inundat.

Administrarea ingrasamintelor minerale 

   La fel ca si ingrasamintele organice cele minerale se administreaza pentru  cresterea productivitatii naturale si implicit a celei piscicole in helesteele destinate cresterii in policultura.

            In urma studiilor efectuate s-a constatat ca pentru o aprovizionare corespunzatoare a apei cu substante hranitoare este necesar 1mg P, 7,2mg N si 44mg C, exprimata in masa: C:N:P=44:7,2:1. Practic, carbonul organic total nu limiteaza niciodata reproducerea algelor, dar pastreaza pH-ul de dupa amiaza la o valoare de 8,34. Formele de azot si fosfor accesibile pentru alge sunt amoniacul, nitritii si fosforul reactiv diluat, adica totalul celor trei forme de azot trebuie sa fie in raport ideal cu fosforul reactiv diluat (Horvath Laszlo-Pestele si crescatoriile de peste). Pentru asigurarea acestui necesar se realizeaza ingrasarea minerala a helesteelor.

   Ingrasamintele minerale administrate au fost reprezentate de azotat de amoniu si superfosfat.Distribuirea acestora se realizeaza in concordanta cu:

-nivelul azotatilor,care nu trebuie sa depaseasca 30mg NO/l, iar raportul intre azot si fosfor sa fie de 4:1.

- daca temperatura apei a depasit valoarea de 28-29C, am sistat administrarea;

- in functie de nivelul pH-ului,oxigenului.

- s-a stabilit ca in cazul unei concentratii optime de plante acvatice, transparenta apei determinata cu discul Secchi nu depaseste 20-30 cm. Administrarea de ingrasaminte minerale se realizeaza atunci cand transparenta apei depaseste 20-30cm. Dozele administrate pot fi intre 200-400kg azotat de amoniu si 100-300 kg superfosfat(M. Costache, M. Costache, C. Bucur, D. Radu, Biotehnologii de crestere a crapului de cultura,2006). Pentru inceput se introduc 50kg/ha azotat de amoniu si 30-50 kg/ha superfosfat. Daca dupa 5-6 zile nu se inregistreaza o dezvoltare vizibila a fitoplanctonului trebuie administrate una sau doua doze la intervale de 5-6 zile. Urmatoarele doze se vor stabili astfel incat sa fie mentinuta transparenta de 20-30 cm.

   Atat azotatul de amoniu cat si superfosfatul s-au distribuit la o temperatura a apei de 17-18C, pe toata suprafata bazinului inundat. Cantitatea totala a fost impartita in doua doze, care s-au imprastiat in reprize de doua zile.

 

   Rezultate si discutii

Indicatorii de performanta tehnologica

Urmarirea parametrilor tehnologici s-a facut pe parcursul a patru ani(2005-2008)?. In urma acestor studii s-a constatat ca cea mai buna evolutie a sporului de crestere si cea mai buna productie s-a obtinut in anul 2008.

Pe parcursul acestor ani de studiu s-a pastrat aceeasi formula de populare si aceesi densitate de populare, singurele variabile fiind cantitatea de furaje administrate si cea de ingrasaminte minerale si organice.

In tabelele urmatoare voi prezenta evolutia productiei in bazinele experimentale intre anii 2005-2008.

Helesteul HC1 Cazaci- 2,15ha-2005

Nr.crt

Specii populate

Densitatea de populare (ex.)

S%

Wt(g)

Productia

(kg)

1

Crap

215.000

23

50

2475

2

Sanger

53.750

26

53

742

3

Novac

53.750

27

55

800

4

Cosas

107.500

25

64

1743

5

Total

430.000

5760

Helesteul HC2 Cazaci- 2,15ha-2005

Nr.crt

Specii populate

Densitatea de populare (ex.)

S%

Wt(g)

Productia

(kg)

1

Crap

215.000

21

52

2340

2

Sanger

107.500

21

60

1355

3

Novac

53.750

20

50

530

4

Cosas

53.750

20

57

615

5

Total

430.000

4840

Hesteul HC3 Cazaci-2,3ha-2005

Nr.crt

Specii populate

Densitatea de populare (ex.)

S%

Wt(g)

Productia

(kg)

1

Crap

230.000

23

50

2650

2

Sanger

575.00

22

51

645

3

Novac

115.000

22

58

1470

4

Cosas

57.500

20

45

485

5

Total

460.000

5250

In acest an productia a depins foarte mult de evolutia temperaturii care a variat intre o valoare minima de 17C si maxima de 29,2C. Evolutia acestui parametru a fost relativ constanta pe toata durata perioadei de crestere ceea ce a permis respectarea programului de administrare a ingrasamintelor minerale si organice, precum si a furajelor.

Cantitatea de furaje administrata in acest an a fost de: 20.160kg furaj combinat in HC1 Cazaci,16.940kg furaj combinat in HC2 Cazaci si de 18.375kg furaj combinat in HC3 Cazaci. Variatia principalilor parametri chimici din acest an nu au influentat negativ evolutia biomasei planctonice.

HC1 Cazaci-2006

Nr.crt

Specii populate

Densitatea de populare (ex.)

S%

Wt(g)

Productia

(kg)

1

Crap

215.000

25

62

3353

2

Sanger

53.750

28

67

1000

3

Novac

53.750

25

63

850

4

Cosas

107.500

20

48

1032

5

Total

430.000

6235

HC2 Cazaci-2006

Nr.crt

Specii populate

Densitatea de populare (ex.)

S%

Wt(g)

Productia

(kg)

1

Crap

215.000

30

50

2900

2

Sanger

107.500

25

54

1460

3

Novac

53.750

20

42

449

4

Cosas

53.750

30

30

480

5

Total

430.000

5289

HC3 Cazaci-2006

Nr.crt

Specii populate

Densitatea de populare (ex.)

S%

Wt(g)

Productia

(kg)

1

Crap

230.000

23

52



2760

2

Sanger

575.00

25

42

610

3

Novac

115.000

28

60

1920

4

Cosas

57.500

20

40

460

5

Total

460.000

5750

HC1 Cazaci-2007

Nr.crt

Specii populate

Densitatea de populare (ex.)

S%

Wf(g)

Productia

(kg)

1

Crap

215.000

25

54

2910

2

            Sanger        

53.750

30

75

1200

3

Novac

53.750

26

60

850

4

Cosas

107.500

25

50

1500

5

Total

430.000

6460

 

HC2 Cazaci-2007

Nr.crt

Specii populate

Densitatea de populare (ex.)

S%

Wt(g)

Productia

(kg)

1

Crap

230.000

26

50

2800

2

Sanger

575.00

25

65

1755

3

Novac

115.000

28

41

615

4

Cosas

57.500

22

35

420

5

Total

460.000

5590

HC3 Cazaci-2007

Nr.crt

Specii populate

Densitatea de populare (ex.)

S%

Wt(g)

Productia

(kg)

1

Crap

230.000

25

47

2683

2

Sanger

575.00

22

50

635

3

Novac

115.000

28

72

2305

4

Cosas

57.500

22

48

610

5

Total

460.000

6233

Variatia productiei de puiet a fost mica in decursul anilor de studiu. Cresterea si dezvoltarea materialului piscicol a depins foarte mult de evolutia factorilor mediali si de interventiile tehnologice efectuate in acesti ani.  

-DE REFACUT NUMAI PE 2007 2008 (GRAFIC )

HC1 Cazaci

Specia

Data pescuitului de control

W0(g)

Densitatea de populare(ex)

S%

Wt(g)

Productia (kg)

Crap

02. 07.2008

12

215.000

27

60

3480

18.07.2008

16

02.08.2008

25

16.08.2008

29

03.09.2008

35

17.09.2008

43

01.10.2008

55

Sanger

02. 07.2008

6

53.750

30

62

1000

18.07.2008

12

02.08.2008

20

16.08.2008

30

03.09.2008

36

17.09.2008

42

01.10.2008

56

Novac

02. 07.2008

7

53.750

28

61

920

18.07.2008

13

02.08.2008

20

16.08.2008

26,5

03.09.2008

30

17.09.2008

40

01.10.2008

54

Cosas

02. 07.2008

5

107.500

25

50

1500

18.07.2008

10

02.08.2008

18

16.08.2008

28

03.09.2008

35

17.09.2008

41

01.10.2008

46

   In aceasta varianta de crestere s-a obtinut cea mai mai mare productie(6900kg), folosind atat fertilizarea minerala si organica, cat si administrarea de furaj combinat cu un continut de 32%proteina.

   La  obtinerea acestei productii ridicate au concurat mai multi factori. Cei mai importanti dintre acestia au fost temperatura si regimul oxigenului dizolvat care a permis dezvoltarea din abundenta a hranei naturale. Alaturi de acesti factori a contat foarte mult si operatiile tehnologice de pregatire si intretinere a baziului. Administrarea unui furaj echilibrat din punct de vedere al necesarului de elemente nutritive a dus de asemenea la o crestere si dezvoltare adecvata, precum si la intretinerea starii de sanatate a materialului piscicol din acest bazin.

   Hrana puietului de crap in cursul unui sezon este formata din 25% forme planctonice, 52% forme litorale si epifite si 23% forme bentonice(Wender 1949).

   Speciile din structura de populare care au valorificat cel mai eficient resursele trofice s-au dovedit a fi: crapul si sangerul care paricipa procentual la realizarea sporului de productie cu valori mai mari decat cele cu care participa la constituirea normei de populare.

                                 

                              

HC2 Cazaci-2008 

Specia

Data pescuitului de control

W0(g)

Densitatea de populare(ex)

S%

Wt(g)

Productia (kg)

Crap

02. 07.2008

10

215.000

28

52

3120

18.07.2008

15

02.08.2008

21

16.08.2008

26

03.09.2008

32

17.09.2008

40

01.10.2008

46

Sanger

02. 07.2008

8

107.500

25

65

1750

18.07.2008

16

02.08.2008

24

16.08.2008

39

03.09.2008

42

17.09.2008

50

01.10.2008

59

Novac

02. 07.2008

6

53.750

30

52

840

18.07.2008

14

02.08.2008

22

16.08.2008

30

03.09.2008

35

17.09.2008

40

01.10.2008

48

Cosas

02. 07.2008

5

53.750

22

36

440

18.07.2008

10

02.08.2008

16

16.08.2008

20

03.09.2008

24

17.09.2008

27

01.10.2008

30

Productia obtinuta in HC2 Cazaci a inregistrat cea  mai mica valoare comparativ cu celelalte doua bazine studiate, fapt ce il putem explica bazandu-ne pe faptul, ca in acest bazin nu s-au administat ingrasaminte organice. Lipsa administrarii acestora a condus la o slaba evolutie a bazei trofice din mediul acvatic, succesiunea principalelor grupe de fitoplancton nu a mai fost constanta, ceea ce a determinat si evolutia slaba a zooplanctonului.

Prezenta  unei baze trofice slab dezvoltate a condus la obtinerea celei mai scaute productii din acest an.

   Specia care a valorificat cel mai eficient resursele trofice a fost sangerul, are

  cea  mai mare rata de multiplicare a biomasei, o rata satisfacatoare o prezinta crapul si novacul, cosasul se afla pe ultimul loc.

                             

                              Fig.   Variatia indicilor tehnologici in HC2 Cazaci

HC3 Cazaci-2008

Specia

Data pescuitului de control

W0(g)

Densitatea de populare(ex)

S%

Wt(g)

Productia (kg)

Crap

02. 07.2008

14

230.000

25

54

3080

18.07.2008

20

02.08.2008

24

16.08.2008

30

03.09.2008

36

17.09.2008

41

01.10.2008

46

Sanger

02. 07.2008

9

57.500

28

58

935

18.07.2008

16

02.08.2008

22

16.08.2008

30

03.09.2008

36

17.09.2008

40

01.10.2008

42

Novac

02. 07.2008

6

115.000

30

60

2070

18.07.2008

15

02.08.2008

20

16.08.2008

29

03.09.2008

31

17.09.2008

40

01.10.2008

55

Cosas

02. 07.2008

6

57.500

26

51

765

18.07.2008

12

02.08.2008

16

16.08.2008

20

03.09.2008

28

17.09.2008

35

01.10.2008

42

   Productia obtinuta in acest bazin este determinata de cantitatea de furaje administrate si de evolutia biocenozelor din bazin. Din capitolele anterioare unde am prezentat evolutia parametrilor hidrochimici si hidrobiologici putem sa  tragem concluzia ca aportul adus de hrana naturala existenta in apa este determinanta in obtinerea productiei. Biomasa planctonica  a fost eficient  valorificata  de speciile planctonofage care inregistreaza  cea mai mare rata de multiplicare urmate de crap si cosas.

                       

                      Fig.  Variatia indicilor tehnologici in HC3 Cazaci

Calitatea materialului de cultura

                      

Modul in care sunt valorificate tehnologiile de crestere in sisteme intensiv, privind atat calitatea mediului cat si hrana administrate,se reflecta in final in calitatea materialului biologic si in nivelul indicatorilor bioproductivi(masa corporala individuala, indicele de supravietuire la anumite densitati de populare, ritmul de crestere).

Calitatea materialului biologic este reprezentata de totalitatea insusirilor concrete si caracteristici, care determina utilitatea lui, in raport cu scopul in care a fost creat, precum si eficienta sa economica.

In cazul aparitiei unor dereglari in mediul de cultura, ce determina acumularii de substante toxice la nivel celular, apar modificari ale insusirilor senzoriale(aspect, consistenta, culoare, miros si gust). 0Pentru a preveni instalarea acestor modificari se vor efectua analize biochimice lunare(umiditate, proteine, grasimi, cenusa).

                            Fig. Puiet obtinut la pescuitul de recolta

ConcluziI  

    In urma studiilor realizate putem spune ca utilizarea policulturii la  cresterea in vara I conduce la obtinerea unor productii ridicate datorita valorificarii tuturor niselor trofice din bazinele experimentale, productivitatea naturala a acestor bazinelor fiind eficient valorificata.

        Pentru cresterea puietului se recomanda utilizarea tehnologiei de crestere in policultura a crapului cu ciprinidele asiatice. Aceasta policultura duce la obtinerea unor productii mari, determinate de aportul adus de speciile de ciprinidele asiatice, care valorifica eficient potentialul trofic al bazinului.

      Bazinele recomandate pentru crestere si dezvoltare sa aibe dimensiuni mici cuprinse intre 1-5ha.

Pentru realizarea unor productii ridicate se recomanda:

  Creerea unui mediu favorabil dezvoltarii hranei naturale, esentiala in aceasta etapa de crestere a puietului. Prin administrarea de ingrasamant organic la intervale bine determinate in corelatie cu factori de mediu favorizeaza cresterea si mentinerea constanta a populatiilor de nevertebrate mici pe toata perioada vegetativa, populatii ce constitue hrana de baza a speciilor de ciprinide asiatice.

Dozele recomandate sunt cuprinse intre 500kg/ha si 10 000kg/ha.

  Fertilizarea trebuie realizata in doua etape: fertilizarea preliminara in bazinul neinundat pentru dezvoltarea hranei naturale si fertilizarea de intretinere realizata in bazin inundat la un interval de 2 saptamani. Aceasta mentine o dezvoltare relativ constanta a hranei naturale pe toata durata perioadei vegetative.

Mentinerea raportului Ca/Mg intre valorile 3-5.

Pe langa fertilizarea organica, aplicarea si fertilizantilor minerali.

Dozele minime recomandate pentru fertilizarea minerala la cresterea in vara I sunt de 0,2-0,3mg/l pentru PO4 si de 1,5-2mg/l pentru azot; dozele administrate pot fi intre 200-400kg azotat de amoniu cu 30-33% substanta activa si intre 100-300kg superfosfat cu 16% fosfor. 

  Popularea cu material piscicol de calitate superioara provenit din reproducerea artificiala a unui material biologic selectionat din rase pure.

De asemenea stabilirea densitatii initiale de populare si a formulei de populare este esentiala in stabilirea managementului de crestere in vara I, in policultura.

  Utilizarea unor furaje cu continut ridicat de proteina (32%), administrate in ratii corespunzatoare stabilite in functie de greutatile medii la populare si la pescuitele de control.

Analizand parametri tehnologici obtinuti la cresterea in vara I, putem sa mentionam urmatoarele:

-In martor si in varianta II s-a realizat cresterea in policultura a crapului cu ciprinidele asiatice in densitate de 200.000larve /ha. Varianta III s-a realizat tot o crestere in policultura a crapului cu speciile planctonofage, la o densitate de 200.000larve/ha.



-Procentul de supravietuire a fost aproximativ egal atat in cele doua variante experimentale(26,25%-varianta martor, 27,25%-variantaII), cat si in bazinul martor(27,5%).

-Procentul cel mai mare de supravietuire a fost inregistrat in varianta martor.

-Productia obtinuta pe unitatea de suprafata a variat in limite mici, cea mai ridicata fiind obtinuta in bazinul martor unde s-a administrat atat I grasaminte organice si minerale cat si furaje(3.210kg/ha). In varianta II in care s-a administrat decat ingrasamant mineral si furaj s-a obtinut o productie de 2.860kg/ha. Productia realizata in cea de-a treia varianta unde s-a administrat ingrasamant organic si furaj a fost de 2.980kg/ha.

     In varianta III in care s-a administrat ingrasamant organic in cantitate de 23.000kg(10.000kg/ha), productivitatea piscicola naturala a contribuit foarte mult pe langa furajele administrate la obtinerea unei productii mult mai ridicate decat in varianta II in care s-a administrat numai ingrasamant mineral.

   Crapul in acest tip de policultura are un rol esential datorat in principal spectrului de hranire. El determina accelerarea turn-overului nutrientilor, stimuland mineralizarea materiei organice si recircularea nutrientilor acumulati in sedimente.

   Actiunea complexa a impactului pe care il manifesta crapul in helesteele studiate, include doua faze: faza de bottom-up(limitarea resurselor) si faza de top-down (pradatoare)-de control.

Rolul important in echilibrul ecologic si biologic al bazinelor piscicole al speciilor H. molitrix si  A. Nobilis se remarca prin mentinerea unor conditii optime de crestere a pestelui in bazinele respective si valorificarea a doua componente ale lantului trofic (fito si zooplanctonul) pe care le transforma, cu cheltuieli minime, in carne de peste de calitate;

In situatia actuala, cand a inceput sa creasca ponderea speciilor de pesti rapitori in cultura sistematica, o parte din puietul celor doua specii de ciprinide asiatice, poate constitui un excelent potential trofic, in conditiile in care o astfel de hrana este greu de gasit in helestee.

Producerea materialului piscicol de doua veri

   Material si metode

    Realizarea experimentului de crestere in vara aIIa  a crapului in policultura cu ciprinidile asiatice s-a realizat in bazine apartinand Bazei experimentale nr.2 Cazaci-Marata.

   Complexul de helestee din cele doua baze, Cazaci-Marata si respectiv Nucet se alimenteaza cu apa o parte independent, iar altele prin din unul in altul prin instalatii de alimentare de suprafata sau de fund,evacuarea realizandu-se prin instalatii tip calugar.   

   Alimentarea cu apa a amenajarilor pentru Cazaci-Marata se realizeaza gravitational din paraul Ilfov prin intermediul prizelor Cazaci.

   Trupul Marata este constituit din 9 bazine experimentale dintre care folosite in studiul sunt numai 6 bazine crester vara aIIa:

-Bazin de reproducere nr.1 cu o suprafata de 0,2 ha si cu o adancime medie de 2,0m.Volumul de apa exploatat este de 4000mc.

-Bazinul de reproducere nr.2 are o suprafata de 0,4 ha si o adancime medie de 1,5m.Volumul de apa este de 6000mc.

-Bazinul de reproducere nr.3 are o suprafata de 0,4 ha,o adancime medie de 1,5m si un volum de apa de 6000mc.

-Bazinul de reproducere nr.4 avand o suprafata de 0,4 ha, o adancime medie de 1,5m si un volum de 6000mc.

-Bazinul de reproducere nr.5 are o suprafata de 0,4 ha,o adancime medie de 1,5m si un volum de apa de 6000mc.

-Bazinul de reproducere nr.6  cu o suprafata de 0,4 ha, o adancime medie de 1,5m si un volum de apa de 6000mc. 

Materiale si metode

Tehnologia producerii materialului de doua veri destinat popularii sau consumului presupune urmatoarele etape tehnologice:

-pregatirea bazinelor de crestere inainte de populare;

Pregatirea bazinelor  s-a facut dupa normele tehnologice din piscicultura traditionala. In perioada de iarna, cand bazinele era inca pe uscat, s-a administrat var nestins in cantitate de  500 kg/bazin. S-au verificat si reparat instalatiile de alimentare si evacuare cu apa ale fiecarui  bazin. Pentru a evita  patrunderea in bazine a puilor  de pesti salbatici, inundarea s-a facut prin site de nytal  cu ochiul de 1 mm.

-popularea sa se realizeze primavara devreme;

-utilizarea de specii cu spectru trofic diferentiat pentru evitarea concurentei la hrana pentru realizarea unei prroductivitatii ridicate;

-utilizarea de densitati optime de populare;

-asigurarea de conditii optime de viata prin asigurarea de nivele optime de apa in bazine si asigurarea de conditii optime dezvoltarii hranei naturale prin administrarea de ingrasaminte organice si minerale;

-furajarea pestelui cu furaje de calitate in vederea obtinerii sporului de crestere propus;

-controlul ritmului de crestere a pestilor, a starii de sanatate si a modului de valorificare al furajelor si hranei naturale prin stabilirea ritmului de crestere a acestuia s-a realizat prin pescuituri de control bilunare.

Indicatori ai performantei de crestere

Pe perioada desfasurarii experimentului de crestere pentru urmarirea si evaluarea proceselor de crestere si dezvoltare s-au realizat periodic pescuituri de control. In vederea realizarii acestui obiectiv s-au determinat urmatorii parametri tehnologici:

  

-   supravietuirea;

-   sporul de crestere (W) = Greutatea finala (Wt) – Greutatea initiala (W0) (g);

-   rata de conversie a hranei (FCR) = Furajul total (F) / Sporul total de crestere (W) (g/g);

-   productia unitara(kg/ha)

Monitorizarea parametrilor de calitate ai apei

Cei mai importanti parametri  de calitate ai apei care s-au avut in vedere pe parcursul desfasurarii experimentului au fost reprezentati de: concentratia de oxigen dizolvat, pH-ul si  temperatura  care au fost determinati zilnic,nivelul azotatilor, azotitilor,fosfatilor,consumul chimic de oxigen au fost determinati saptamanal.

Determinarea acestora s-a facut prin folosirea urmatorului echipament: concentratia oxigenului si procentul de saturatie  au fost determinate cu aparatul WTW Oxi 315 i, pH-ul a fost determinat cu pH-metrul WTW iar temperatura apei s-a determinat cu ajutorul unui termometru cu mercur.

Pentru ceilalti parametri urmariti s-au folosit metode de determinare standard(APHA,1985). Transparenta apei a fost masurata cu ajutorul discului Secchi.

Analiza datelor

Studiul privind cresterea in vara aIIa a crapului in policultura cu ciprinidele asiatice s-a realizat in sase bazine experimentale apartinand bazei experimentale Cazaci-Marata.

     

Materialul pentru populare provine din cadrul CCDP Nucet, obtinut din reproducerea artificiala a speciilor si cresterea in vara I in bazine trupului Cazaci(experiment prezentat in cap. anterior). Puietul a fost introdus la iernat in bazine apartinand CCDP Nucet, perioada in care a fost atent urmarit, realizand conditii optime de iernat.

Inainte de a fi introdus in bazine puietul a fost analizat din punct de vedere al starii generale de  sanatatii si a prezentei parazitilor.

Popularea helesteelor

Varianta I se realizeaza intr-un bazin cu o suprafata de 0,4 ha, formula de populare folosita este:

- 600 ex. crap.-42gr.(1.500 ex/ha)

-480 ex. sanger-50gr. (1.200ex/ha)

-200 ex. novac-50gr. (500ex/ha)

-120 ex. cosas -50gr. (300ex/ha)

Varianta aIIa de crestere s-a realizat intr-un bazin de 0,4 ha, avand urmatoarea formula de populare:

-600 ex. crap-45gr. (1.500ex/ha)

-480 ex. sanger-50gr. (1.200 ex/ha)

-200 ex.novac -55gr. (500 ex/ha)

-120 ex. cosas -50gr. (300 ex/ha)

Varianta aIIIa de crestere s-a realizat intr-un bazin de 0,4ha, utilizand urmatoarea formula de populare:

-600 ex. crap-50gr. (1.500 ex/ha)

-480 ex. sanger-50gr. (1.200 ex/ha)

-200 ex. novac-50gr. (500 ex/ha)

-120 ex. cosas- 50gr. (300 ex/ha)

Varianta IV de crestere s-a realizat int-un bazin de 0,4 ha, formula de populare utilizata este:

-600 ex. crap-50gr. (1.500 ex/ha)

-480 ex. sanger-46 gr. (1.200 ex/ha)

-200 ex. novac-50gr. (500 ex/ha)

-120 ex. cosas -50gr. (300 ex/ha)

Varianta V crestere s-a realizat intr-un bazin de 0,4 ha, in urmatoarea formula:

-600 ex. crap-46gr. (1.500 ex/ha)

-480 ex. sanger-50gr. (1.200 ex/ha)

-200 ex. novac-55 gr.(500 ex/ha)

-120 ex. cosas-50gr. (300 ex/ha)

Varianta VI crestere s-a realizat intr-un bazin de 0,4ha, in formula:

-600 ex. crap-50gr. (1.500 ex/ha)

-480 ex. sanger-50gr. (1.200 ex/ha)

-80 ex. polyodon-312 gr. (200 ex/ha)

-120 ex.cosas-50 gr. (300 ex/ha)

Popularea bazinelor experimentale s-a facut pe data de 10 mai 2008 la o temperatura a apei de  20C.

Hranirea pestilor crescuti in vara aIIa s-a realizat cu un furaj combinat ce are  un continut in proteina de 25%.

Compozitia biochimica a furajului utilizat in cresterea in vara aIIa: proteine 25 %, grasimi 4,5-5,6 %, hidrati  de carbon  27-33 %.

Amestecul furajer este compus din: sroturi de floarea soarelui  25 %, produse vegetale 25 %; cereale 30 %, tarate de grau 10 %, faina de carne 9 %, faina de peste 1 %.

Ratia initiala de furaj stabilita  pentru cresterea  pestelui in acest experiment  a fost de 2,5 % din masa corporala/zi. In prima zi a experimentului pestii au fost lasati sa se acomodeze  cu  noul mediu de viata fara a li se administra hrana. De a doua zi s-a inceput administrarea a 25 % din ratia calculata de furaj pentru adapatarea la intensitatea de hranire, iar in urmatoarele zile s-a continuat cu 50-75 si in final cu 100 % in cea de-a patra zi. Cantitatea totala de furaj/zi a fost administrata in 2 portii egale la  mese stabilite in puncte fixe. Zilnic s-a facut control la mesele de furajare pentru a se constata daca pestele consuma sau nu furajul. Pe parcursul experimentului, in urma rezultatelor obtinute la pescuitul de control,  ratia de furaj a fost diminuata la 2 %, respectiv 1 %, spre finalul experimentului.La stabilirea ratiei de furaje s-a tinut cont  de cantitatea de hrana naturala existenta si de temperatura apei.Atunci cand temperatura a depasit valoare de 28 0C, s- a sistat administrarea de furaje.

Inainte de inundare cu 3- 4 zile se administreaza ingrasamant organic, dozele stabilite in functie de nivelul elementelor biogene din apa.

Cantitatile de gunoi de grajd administrat sunt urmatoarele:

-in varianta I de crestere se administreaza 4.000 kg (10.000 kg/ha);

-in varianta aIIa de crestere s-a administrat 2.000 kg (5.000 kg/ha);

-in varianta aVa de crestere s-a administrat 2.400 kg (6.000kg/ha);

-in varianta aVIa de crestere s-a administra 2.000 kg (5.000kg/ha).

Ingrasamintele minerale administrate au fost in cantitatii de:

-in varianta I s-au administrat 30 kg superfosfatr si 50 kg azotat/ha ;

-in varianta II s-a administrat …;

-in varianta VI s-a administrat ….

Rezultate si Discutii

Indicatori de performanta tehnologica

          Dupa 120 de zile, pestii au fost pescuiti, observati din punct de vedere al starii ihtiopatologice, numarati si  cantariti  iar rezultatul cresterii a fost calculat cu ajutorul indexurilor prezentate in capitolul materiale si metode.

Pe durata anilor 2005-2007 am urmarit evolutia materialului piscicol din BR1, BR2 si BR3 Cazaci. Densitatea de populare si structura formulei de populare s-a pastrat de-a lungul celor patru ani.

Productiile obtinute pe parcursul anilor 2005-2008 in bazinele studiate au variat in functie de factorii climatici, productivitatea naturala a bazinului si de cantitatea de furaje administrate.

  

BR1 Marata2005-2007

Anul

Specii populate

Densitatea de populare (ex.)

Productia/bazin/an

(kg)

2005

Crap

Sanger

Novac

Cosas

600

604

2006

480

543

2007

200

555

120

Cea mai ridicata productie obtinuta pe parcursul anilor 20052-2007 in BR1 Marata s-a inregistrat in anul 2005. Aceasta se datoreaza in principal factorului temperatura ce a avut o evolutie relativ constanta, permitand o dezvoltare optima a principalelor grupe de fitoplancton. Evolutia masei fitoplanctonice nu a  inregistrat puncte de maxim sau de minim, fapt ce a condus la  o valorificare buna a acesteea de catre specia H. Molitrix,

BR2 Marata 2005-2007

Anul

Specii populate

Densitatea de populare (ex.)

Productia/bazin/an

(kg)

2005

Crap

Sanger

Novac

Cosas

600

1121

2006

480

1131

2007

200

1182

120

BR3 Marata 2005-2007

Anul

Specii populate

Densitatea de populare (ex.)

Productia/bazin/an

(kg)

2005

Crap

Sanger

Novac

Cosas

600

900

2006

480

929

2007

200

972

120

Din analiza factorilor climatici si tehnologici studiati pe durata acestor ani s-a

constatat ca in BR3 Marata productiile otinute exclusiv cu furaje fara utilizarea fertilizatilor organici si minerali au fost cele mai mici comparativ cu celelalte bazinei  studiate. Acest fapt s-a datorat unei pregatiri neadecvate a bazinului si a lipsei bazei trofice naturale. Din motiv ca in aceasta varianta de crestere nu s-au administrat fertilizanti, succesiunea generatiilor de plancton nu a mai decurs normal.

BR4 Marata 2005-2007

Anul

Specii populate

Densitatea de populare (ex.)

Productia/bazin/an

(kg)

2005

Crap

Sanger

Novac

Cosas

600

1013

2006

480

1032

2007

200

1075

120

Helesteul BR4 Marata se caracterizeaza printr-o evolutie progresiva a productiilor obtinute de-a lungul anilor 2005-2007. Chiar daca in helesteu nu s-au administrat decat fertilizanti minerali si furaje, productiile realizate au fost bune. Din capitolele anterioare am vazut ca evolutia factorului temperatura  a influentat foarte mult nivelul nutrientilor din apa helesteului, ceea ce a condus la o dezvoltare optima a bazei trofice naturale.

BR5 Marata 2005-2007

Anul

Specii populate

Densitatea de populare (ex.)

Productia/bazin/an

(kg)

2005

Crap

Sanger

Novac

Cosas

600

1013

2006

480

1053

2007

200

1100

120

Evolutia productiei in acest helesteu scoate in evidenta importanta operatiilor tehnologice de pregatire si intretinere a helesteelor. Administrarea de ingrasaminte organice a determinat pe fondul unor conditii climatice adecvate o dezvoltare normala a bazei trofice.

BR6 Marata 2005-2007

Anul

Specii populate

Densitatea de populare (ex.)

Productia/bazin/an

(kg)

2005

Crap

Sanger

Polyodon

Cosas

600

1097

2006

480

1147

2007

80

1160

120

Specia

Data pescuitului de control

W0(g)

Densitatea de populare(ex)

S%

Wt(g)

Productia (kg)

Crap

01.04.2008

42

600

92

436

240

02.05.2008

70

01.06.2008

116

03.07.2008

232

02.08.2008

278

03.08.2008

334

Sanger

01.04.2008

50

480

94

500

225

02.05.2008

82

01.06.2008

135

03.07.2008

270

02.08.2008

325

03.08.2008

422

Novac

01.04.2008

50

200

100

400

80

02.05.2008

82

01.06.2008

123

03.07.2008

246

02.08.2008

295

03.08.2008

340

Cosas

01.04.2008

50

120

100

250

30

02.05.2008

65

01.06.2008

78

03.07.2008

124

02.08.2008

150

03.08.2008

195

BR1 Marata 2008

 

BR2 Marata 2008

Specia

Data pescuitului de control

W0(g)

Densitatea de populare(ex)

S%

Wt(g)

Productia (kg)

Crap

01.04.2008

45

600

90

945

510

02.05.2008

120

01.06.2008

276

03.07.2008

480

02.08.2008

620

03.08.2008

740

Sanger

01.04.2008

50

480

96

990

455

02.05.2008

175

01.06.2008

340

03.07.2008

612

02.08.2008

700

03.08.2008

810

Novac

01.04.2008

55

200

95

948

180

02.05.2008

120

01.06.2008

305

03.07.2008

580

02.08.2008

690

03.08.2008

805

Cosas

01.04.2008

50

120

100

708

85

02.05.2008

108

01.06.2008

285

03.07.2008

415

02.08.2008

520

03.08.2008

600

BR3 Marata 2008

Specia

Data pescuitului de control

W0(g)

Densitatea de populare(ex)

S%

Wt(g)

Productia (kg)

Crap

01.04.2008

50

600

92

836

460

02.05.2008

110

01.06.2008

215

03.07.2008

405

02.08.2008

570

03.08.2008

665

Sanger

01.04.2008

50

480

94

734

330

02.05.2008



105

01.06.2008

205

03.07.2008

410

02.08.2008

525

03.08.2008

610

Novac

01.04.2008

50

200

95

763

145

02.05.2008

100

01.06.2008

216

03.07.2008

405

02.08.2008

520

03.08.2008

620

Cosas

01.04.2008

50

120

92

682

75

02.05.2008

106

01.06.2008

220

03.07.2008

400

02.08.2008

480

03.08.2008

560

BR4 Marata 2008

Specia

Data pescuitului de control

W0(g)

Densitatea de populare(ex)

S%

Wt(g)

Productia (kg)

Crap

01.04.2008

50

600

88

872

462

02.05.2008

132

01.06.2008

220

03.07.2008

410

02.08.2008

560

03.08.2008

700

Sanger

01.04.2008

46

480

92

977

420

02.05.2008

150

01.06.2008

328

03.07.2008

540

02.08.2008

680

03.08.2008

825

Novac

01.04.2008

50

200

100

790

158

02.05.2008

110

01.06.2008

280

03.07.2008

430

02.08.2008

510

03.08.2008

625

Cosas

01.04.2008

50

120

83

700

70

02.05.2008

98

01.06.2008

226

03.07.2008

400

02.08.2008

480

03.08.2008

575

Specia

Data pescuitului de control

W0(g)

Densitatea de populare(ex)

S%

Wt(g)

Productia (kg)

Crap

01.04.2008

46

600

92

909

500

02.05.2008

112

01.06.2008

228

03.07.2008

400

02.08.2008

590

03.08.2008

720

Sanger

01.04.2008

50

480

96

874

402

02.05.2008

105

01.06.2008

236

03.07.2008

505

02.08.2008

610

03.08.2008

722

Novac

01.04.2008

55

200

90

945

170

02.05.2008

120

01.06.2008

260

03.07.2008

508

02.08.2008

640

03.08.2008

772

Cosas

01.04.2008

50

120

92

709

78

02.05.2008

105

01.06.2008

215

03.07.2008

413

02.08.2008

504

03.08.2008

585

BR5 Marata

Specia

Data pescuitului de control

W0(g)

Densitatea de populare(ex)

S%

Wt(g)

Productia (kg)

Crap

01.04.2008

50

600

90

963

520

02.05.2008

138

01.06.2008

230

03.07.2008

478

02.08.2008

630

03.08.2008

775

Sanger

01.04.2008

50

480

94

990

445

02.05.2008

195

01.06.2008

320

03.07.2008

600

02.08.2008

710

03.08.2008

826

Polyodon 

01.04.2008

312

80

100

2.250

180

02.05.2008

705

01.06.2008

960

03.07.2008

1.300

02.08.2008

1.420

03.08.2008

1.780

Cosas

01.04.2008

50

120

83

700

70

02.05.2008

135

01.06.2008

210

03.07.2008

380

02.08.2008

430

03.08.2008

555

BR6 Marata 2008

Fig. Aristichthys nobilis pescuit la finele perioadei experimentale

Indicatorii tehnologi urmariti la cresterea in vara aIIa, au fost urmatorii:

-productia realizata in varianta I, unde s-a administrat atat gunoi de grajd cat si ingrasamand mineral este de 575 kg (productia unitara 1.438 kg/ha). Supravietuirea in acest caz este de 92% in cazul crapului, 94% la sanger si  de 100% in cazul novacului si cosasului.

Greutatile medii finale obtinute sunt: 436g crapul, 500g sangerul, 400g novacul si 250g cosasul.

In cazul acestei variante s-a obtinut productie maxima utilizand ingrasaminte minerale si organice.

-productia obtinuta in varianta II  crestere, realizata cu ajutorul atat a ingrasamintelor minerale si organice cat si cu furaje este de 1230 kg (productia unitara 3.075 kg/ha). Supravietuirea este de 90% in cazul crapului, 96% pentru sanger, 95% pentru novac si 100% pentru cosas. Cantitatea de furaje administrate in acest bazin este de 2.250 kg. factorul de conversie al hranei este de: 4kg/kg spor consumator.

Greutatile medii finale obtinute sunt: 945g crapul, 990g sangerul, 948g novacul si 708g cosasul.

-in varianta III crestere s-a realizat productie numai cu ajutorul furajelor. Aceasta fiind de 1.010 kg(productia unitara 2.525 kg/ha). Cantitatea de furaj administarta este de 2.000 kg, avand un factor de conversie 4kg/kg spor consumator.

Supravietuirea este 92% pentru crap, 94% pentru sanger, 95% pentru novac si 92% pentru cosas. Greutatile medii finale sunt de 836g la crap, 734g pentru sanger, 763g pentru novac si 682g pentru cosas.

-in varianta IV de crestere s-a obtinut productie cu ajutorul furajelor si ingrasamintelor minerale. Productia obtinuta este de 1.110 kg (productia unitara-2.775 kg/ha). Procentul de supravietuire a variat intre  88% in cazul crapului, la 90% la sanger, 100% in cazul novacului si 83% in cazul cosasului.

Cantitatea de furaj administrata este de 2.000 kg, cu un factor de conversie de 4kg/kg spor consumator.

In aceasta varianta greutatile medii finale sunt de: 872g crapul, 977g sanger, 790g novac si 700g cosasul.  

- in varianta V crestere s-a obtinut o productie de 1.150 kg (productie unitara 2.875kg/ha), productie realizata cu furaje si ingrasaminte organice. Cantitatea de furaj administrata este de 2.180 kg, cu un factor de conversie de 4kg/kg spor consumator. Procentul de supravietuire in acesta varianta este de: 92% pentru crap, 96% in cazul sangerului, 90% pentru novac si 92% cosas. Greutatile medii finale obtinute sunt: 909g crapul, 874g sangerul, 945g novacul si 709g cosasul.

In cea de-a VI varianta de crestere s-a obtinut o productie de 1.215kg (productie unitara 3.040 kg/ha), productie ce s-a realizat cu ajutorul atat a furajelor cat si a ingrasamintelor minerale si organice.

In aceasta varianta cantitatea de furaj administrata este de 2.220 kg, cu un spor de 4kg/kg consumator. Procentul de supravietuire este de 90% pentru crap, 94% pentru sanger, 100% pentru novac si 83% pentru cosas. 








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Clasificarea pestilor cartilaginosi
Clasa Chondrichthyes (Chondropterygii)
Clasificarea pestilor ososi
Studiul biocenozelor din bazinele studiate
Studii hidrochimice si pedochimice (privind campul experimental) in bazinele experimentale
Simturile pestilor
Subincrengatura Agnatha
Cum gasim undita potrivita pentru noi?


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu