Trusa pescarului incepator

Trusa pescarului incepator

Care sunt notiunile elementare pe care ar trebui sa le cunoastem in momentul in care ne-am apucat de pescuit?

Pluta. Informatii utile despre plute de pescuit

Pluta are rolul de semnalizator atunci cand pestii ataca momeala. Pluta poate fi realizata din diverse materiale pe care le putem gasi in natura (pana,cocea,lemn ) sau materiale din diferiti compusi (lemn de esenta speciala, plastic, pluta,spuma de mare-polistiren expandat).
Partea din pluta care ramane pe deasupra luciului apei se numeste antenna sau semnalizator. Aceasta poate fi viu colorata si/sau sufficient de lunga pentru a putea fi observata cu usurinta. Avem doua tipuri de plute: plute pentru ape curgatoare si pluta pentru ape statatoare. De mentionat faptul ca plutele pot fi atat fixe (distant dintre pluta si plub ramane constanta) cat si culisante (in acest caz folosim un opritor care va functiona ca loc de oprire al plutei-opritorul va fi pozitionat deasupra plutei)

Pluta oblica este o pluta folosita in apele cu un curent rapid, in raurile mari (Olt, Mures, Siret, Prut) si Dunare. In astfel de ape, oricat de greu ar fi plumbajul liniei, aceasta nu reuseste datorita curentului sa evolueze pe verticala. Stratul de apa de la suprafata curge mai repede, uneori ajutat si de vant, pe cand cel din profunzime curge mai incet, oprit de obstacolele de pe fundul apei. In aceste conditii o pluta normala nu poate sa stea decat inclinata, afectand sensibilitatea liniei.
Se poate trece peste acest inconvenient al inclinarii plutei si implicit creste sensibilitatea monturii prin folosirea unei plute oblice. De fapt la aceasta pluta numai chila este montata oblic fata de axul plutei, corpul acesteia si antena ramanand verticale. O alta modificare a acestei plute este corpul, extrem de aplatizat (3 mm grosime pentru o latime de 4-5 cm), pentru a fi cat mai hidrodinamic si a opune o rezistenta cat mai mica. Lungimea unei astfel de plute este de 30 cm.

Pluta wagler este pluta folosita la pescuitul prin metoda Sheffield, care se fixeaza pe fir intr-un singur loc. Acest fapt, precum si lungimea plutei (20 - 40 cm) ajuta la scufundarea firului dintre varful lansetei si pluta, sustragand astfel momeala de sub actiunea vantului. Corpul este de regula construit din pana de paun, balsa. Poate sa aiba antena, precum si un bulb in partea inferioara, care ajuta la coborarea centrului de greutate si implicit la sustragerea plutei de la actiunea valurilor si vantului. Tot pentru acest lucru, precum si pentru a lansa cat mai departe, pluta poate avea din constructie lest in partea inferioara.
O pluta de calitate are forma corpului asemanatoare unei picaturi de apa, cu antena subtire, eventual viu colorata; lestarea eficienta se face gardual, cu mai multi plumbi plasati pe fir in mod echidistant.
Plutele au diverse lungimi si greutati. Trebuie sa avem grija de un numar de factori in alegerea tipului de pluta : trebuie sa tinem cont de tipul de apa (statatoare sau curgatoare), de pestele vizat (anumiti pesti au trasaturi mai fine si este nevoie de plute mai sensibile), in fuctie de distant la care vrem sa lansam(cand vrem sa lansam la distante mai mari trebuie sa folosim o pluta culisanta cu o greutate intre 5-10g care sa accepte un plumb mai greu), in functie de momeala folosita (in cazul in care avem de gand sa folosim drept momeala pestisori vii de dimensiuni mai mari, automat vom folosi sip lute cu un gramaj ridicat).
Cum imi dau seama cand trage pestele la pluta? Pescuitul la pluta este cel mai usor si mai distractive tip de pescuit pentru orice incepator. In momentul in care pestele musca momeala pluta va trimite anumite raspunsuri catre voi.

Astfel, cand pluta:

Se duce la fund -> Un peste a muscat momeala si pleaca cu ea la adancime mai mare
Se ridica si sta pe lat (nu mai sta dreapta) -> Pestele vine cu momeala spre suprafata, astfel greutatea plumbului care tine pluta in echilibru fiind anulata
Se misca in plan vertical -> Acest comportment este specific cazului in care pestii ataca repetat momeala fara sa se intepe.
Pleaca de pe loc in plan oblic -> Pestele fuge cu momeala insa nu este cu siguranta intepat.
Nu sta dreapta deloc -> Verificati adancimea apei sau greutatea plumbului/plubilor sa fie aproximativ egala cu cea suportata de pluta
Se duce direct la fund fara sa stea in echilibru-> Greutatea plumbilor este mai mare decat cea suportata de pluta. Mai exista si posibilitatea ca pluta sa fie Sparta sau crapata si sa isi piarda flotabilitatea.

Mulinete

Mulinetele sunt de 2 tipuri: mulinete cu tambur rotativ si mulinete cu tambur fix. Mai intalnim si mulinete cu bucse, mulinete cu rulmenti si mulinete fixe. Cele mai raspandite si utilizate mulinete sunt cele cu tambur fix.
Pentru pescuitul rapitorilor sunt recomandate mulinetele cu tambur mic, usoare, cu cat mai multi rulmenti. Pentru pescuitul stationar sunt recomandate atat mulinetele cu bucsa cat si cele mixte. Pentru acest tip de pescuit se aleg modele de mulinete cu marimea tamburului 40-50 ce pot fi incarcate cu circa 100-150 m fir 0.3-0.35 mm. Avem,de exemplu, cazul pescuitului la crap, in care momeala trebuie plantata la 150-200 de metri sau cazul pestilor mai mari in care drill-ul se poate face pe distante mai mari.
Angrenajele mulinetelor trebuie anual unse cu ulei sau veselina in functie de recomandarile producatorului, altfel acestea se pot deteriora grav. La pescuitul pestilor mari sunt recomandate mulinetele cu frana pe fir, asa numitele bait-runner care sa permita pestelui sa ia fir pana in momentul in care ajungem sa blocam. Mulinetele ne dau posibilitatea sa reglam si momentul in care sa elibereze firul . In capatul tamburului se afla un buton care prin rotire stabileste presiunea la care mulineta sa nu mai opuna rezistenta si sa elibereze firul. In cazul in care aveti un fir care rezista la o greutate de 3 kg cel mai simplu ar fi sa legati de fir o greutate de 2-2,5kg si sa rotiti pana cand mulineta incepe sa elibereze firul.

Undita sau varga

Undita este unealta de pescuit alcatuita dintr-o varga flexibila, confectionata din trestie, sau materiale speciale (fibra carbon, grafit), dintr-o singura bucata sau din mai multe tronsoane, de care este legata o sfoara, un fir de material plastic rezistent, avand la capat o montura alcatuita din: carlig (1 -2 bucati), plumb si pluta, in care se infige momeala pentru a prinde pestele.
Lungimea unditei acesteia poate fi cuprinsa intre 2-7 m dar, in ultima vreme, utilizand materiale speciale, au fost confectionate vergi de peste 15 m. Majoritatea pescarilor aleg lungimea liniei egala cu lungimea unditei (de la varful unditei, unde este legat firul pan a in locul in care avem legat acul trebuie sa fie aceeasi distanta ca a unditei.)
Unditele din carbon sunt preferate celor normale datorita greutatii reduse. Pretul acestora este totusi mult mai mare decat al celor din fibra. Avantajul unei vergi, in pescuitul la pluta, este ca inteparea este mult mai energica si mai rapida decat in cazul unei lansete.

Minciogul si juvelnicul

Minciogul este o unealta de pescuit constand dintr-o plasa mica in forma de cosulet (de obicei din fir textil), prinsa de un suport in forma de cerc, semicerc, sau de 'V' care ajuta la fixarea plasei, folosita pentru aducerea la suprafata a pestelui prins cu navodul sau cu undita.
Suportul este prevazut cu o coada telescopica sau dintr-o singura bucata pentru manipulare la distanta.
Minciogul se aseaza intr-un loc cu apa ceva mai adanca (cat sa poata fi introdus sub peste), si nu se misca din acel loc decat atunci cand pestele este deasupra lui. Apoi cu o miscare rapida, se ridica minciogul. Nu incercati niciodata sa urmariti pestele cu minciogul, nu veti face decat sa il speriati, si cu o ultima zvacnire va poate scapa!
In mod normal coada minciogului are 1-1,5 metri. Pentru pescuitul in raurile de munte, practicat din apa cu cizme izolante, coada minciogului este traditional mai mica, de circa 10-20 cm. La polul opus se situeaza minciogul pentru pescuitul cu undita rubesiana (9-14 metri), care are de cele mai multe ori o lungime a cozii de pana la 4 metri.
Juvelnicul este o unealta de pescuit construita in trecut din scanduri, nuiele, stuf sau confectionata acum din plasa, in forma de cos (sac) folosita pentru pastrarea pestelui viu in apa avand un capat inchis iar celalat prevazut cu un sistem de inchidere pe unde se introduce si se scoate pestele.
Atentie in cazul rapitorilor. Este indicat sa folositi un juvelnic din material metallic pentru a evita pierderea pestilor. Am patit-o pe proprie piele ca din 6 stiuci prinse intr-o zi sa nu ma aleg cu niciunadin cauza ca au ros juvelnicul si au scapat. Stiu ca pare imposibil dar juvelnicul nu era rupt sau putrezit.
In caz ca se doreste eliberarea pestilor este bine sa se foloseasca juvelnic cu ochiuri mici. Acesta protejeaza pestele in apele cu lipitori (ataca branhiile pestelui). Juvelnicele cu ochiuri mari fac rani la botul si inotatoarele pestilor.
Juvelnicul se pune intr-un loc cu apa adanca, ferit de bataia directa a soarelui, cu un curent de apa care sa permita improspatarea acesteia.
La sfarsitul partidei de pescuit, pe langa uscarea obligatorie si indepartarea mucusului pestilor pastrati prin clatirea repetata in apa in care am pescuit, fiecare tip de juvelnic necesita intretinere specifica.
La juvelnicele din sarma se indeparteaza rugina si se vopsesc in fiecare iarna. La cele din ata ochiurile putrezite se refac. Mai avantajos din punct de vedere al intretinerii este un juvelnic din fire de nylon.
Lungimea juvelnicului este importanta in cazul in care din anumite motive nu puteti ajunge la malul apei. Cu cat va fi mai lung, cu atat va fi mai usor sa le dati drumul pestilor, fara sa va deplasati. O lungime care acopera cam toate cazurile ar fi 2-3 metri.In cazul in care juvelnicul va lipseste din arsenal puteti lega pestii prin branhii cu niste carlige speciale.

Carligul

Carligele se pot fabrica din diferite materiale : de la fierul obisnuit si ajungand pana la aur (carligele trofeu, de colectie). Carligul rezultat nu trebuie sa fie casant, dar nici prea maleabil, pentru a nu putea fi indoit de catre peste. Culoarea carligelor are o gama destul de variata. Pe malul apei insa, se folosesc carlige care au o culoare cat mai apropiata de cea a momelii. Culoarea poate fi unul dintre motivele datorita careia nu se prinde peste. Au existat nenumarate cazuri cand pestele ignora carlige de culoare galbena in detrimentul celor inchise la culoare.
Scara de masurare a carligelor incepe de la 26 (carligul cel mai mic), ajunge la 1 (carligul cel mai mare), dupa care se continua cu 1/0, 2/0, ajungand la carligele pentru pescuitul pestilor oceanici (rechini, marlini). Carligele duble sau triple se folosesc de obicei la pescuitul pestilor rapitori, la echiparea linguritelor artificiale, a woblerelor. Carligele se masoara in functie de distanta dintre varful lor si tija (deschiderea). Exista noduri care se preteaza mai bine pentru carlige cu paleta, altele pentru carlige cu ochet. Paleta este elementul care nu permite nodului facut pe tija carligului sa se desprinda de aceasta.
La pescuitul cu momeli vii, tija este mai lunga pentru a permite insirarea momelii, iar la pescuitul cu momeli artificiale , tija este mai scurta. Tot pentru pescuitul cu momeli vii, tija poate avea 1-2 spini indreptati in sus.
Varful carligului poate fi drept, indreptat spre tija carligului (inteapa mai greu, dar retine pestele mai bine), sau spre exterior (inteapa mai usor pestele, dar il si scapa mai usor). Capacitatea varfului de a intepa pestele este cea mai importanta calitate a unui carlig.
O alta calitate a unui carlig este rezistenta la coroziune, precum si rezistenta acestuia in cazul agatarilor repetate pe fundul apei. De aceea dupa fiecare agatare este indicata verificarea ascutimii varfului carligului. Daca la celelalte elemente ale unditei mai puteti face rabat la calitate, la carlige este bine sa alegeti ce e mai bun. Varful tocit nu se ascute (chiar daca era un carlig bun). Carligul fiind de obicei ascutit pe cale electrochimica, pila sau smirghelul nu vor face decat sa-l strice si mai mult.
Spinul are rolul de a retine pestele odata intepat. Nu trebuie sa fie nici prea ridicat, caz in care ar opune rezistenta la intepare, nici prea apropiat de carlig, caz in care nu si-ar putea indeplini functia de retinere a pestelui. Tendinta este de a pescui cu carlige fara spin deoarece ranesc pestele intr-o oarecare masura.

Pentru incepatori : despre ace si momeli

Pentru orice pescar, nimic nu este mai frustrant decat momentul in care, desi a intepat pestele, acesta scapa. De ce poate scapa? Din cauza unui ac necorespunzator.
Acul este o bucata de metal in forma unei bucle, cu un capat ascutit (si usor curbat inapoi pentru a nu permite perstelui sa scape) si unul bont sau carlig (folosit pentru a fi prins de fir).

Acele sunt numerotate invers proportional cu marimea. Astfel, un ac numarul 22 este mai mic decat un ac numarul 10. Un ac trebuie inlocuit in momentul in care acesta nu mai are varful ascutit sau da semne ca nu mai strapunge cu usurinta. Pentru a vedea stadiul in care se afla acul, plimbati-l de-a lunul unghiei (cu varful ascutit) si vedeti daca se agata sau intepati un fruct si observati cat de greu sau de usor strapunge pulpa.