Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » sport
ACTIVITATEA SPORTIVA SI BIOLOGIA FEMEII

ACTIVITATEA SPORTIVA SI BIOLOGIA FEMEII



ACTIVITATEA  SPORTIVA  SI  BIOLOGIA FEMEII

DE CE?

'Sporturile feminine sunt impotria legilor naturii'

                                                            Pierre de Coubertin (1902)

            ' Prin traditie sportul a fost un prerogativ al barbatilor si a servit ca un laborator pentru socializarea baiatului intr-un barbat integrat in societate. In acelasi timp, cerintele fizice si comportamentale ale competitiilor sportive au reprezentat antiteza a ceea ce feminitatea se presupune a reprezenta. Societatea se temea ca participarea femeii in astfel de activitati i-ar masculiniza comportamentul. Opinia generala era ca femeia care gaseste satisfactie in activitatea sportiva nu era 'chiar normala', trebuia sa existe o disfunctionalitate la nivelul glandelor sale, tradandu-si feminitatea. '


                                     Dorothy V.  Harris si Susan E. Jennings (1976)

'Societatea insa apreciaza major activitatea fizica sportiva a barbatilor, si doar o tolereaza pe cea a femeilor. Efortul pentru barbati este considerat un factor pozitiv, ii face mai puternici, mai competitivi, mai 'barbati'. '

                                                                 Jerilyne  C.  Prior (1990)

Rolul kinetoterapeutului – activ, avand in vedere ca exercitiul fizic reprezinta un real ajutor pentru intarirea si mentinerea sanatatii atat in viata obisnuita a femeii, cat mai ales in perioada de maternitate. Femeia cu o buna pregatire fizica anterioara poarta mai usor sarcina, nasterea decurge mai rapid, durata lehuziei este mai scurta fata de femeia cu obiceiuri sedentare. Exercitiile pot fi folosite in toate cele 3 ipostaze ale maternitatii - graviditate, lehuzie, lactatie.

Dupa ce participarea femeilor a fost acceptata la J.O.  din 1912 la 2 ramuri sportive (inot si tenis) cu inregistrarea a 57 de participante, la editia din 1976 de la Montreal, numarul participantelor a depasit 1000. Mai mult, in ultimii ani femeile solicita participarea in competitii oficiale in unele sporturi sau probe considerate drept probe masculine (maraton, pentatlon modern, fotbal, judo, culturism). Este motivul pentru care controlul medical al acestor activitati se impune cu stricta necesitate pentru ca sanatatea femeii sa nu fie periclitata. Medicul nu poate admite aplicarea fara discernamant a eforturilor specifice pregatirii barbatilor, pentru ca menirea  principala a  femeii ramane procrearea, iar acest atribut impune o supraveghere riguroasa a sportivelor.

Femeia - caractere comune si particulare

            Intre indivizi exista variatii complexe astfel incat putem spune ca o cursa cu adevarat corecta nu poate nicicand sa aiba loc. Unii concurenti pot fi dotati cu caractere genetice ce ii favorizeaza, alti au beneficiat de un antrenament mai bun, de o alimentatie bine condusa sau de echipament sportiv mai performant. Separarea tuturor acestor variabile este imposibila, dar totusi se folosesc unele criterii cum ar fi varsta (juniori, seniori)  si sexul.

            Datorita diferentelor anatomice si fiziologice femeile nu pot atinge performanta masculina (presupunand o egalitate a factorilor dieta, antrenament si genetic). Daca o femeie realizeaza un timp mai bun decat un barbat aceasta se realizeaza printr-un antrenament mai intens.

            Principalele diferente intre cele doua sexe sunt fiziologice si includ :

- cresterea in inaltime si greutate pana la 10 ani este aproximativ egala intre sexe ; intre 10 -15 ani, fetele depasesc baietii cu cca. 4-5 cm in inaltime si cu 3-4 kg in greutate.

- oasele femeii reprezinta aprox. 70% din greutatea scheletului masculin.

- diametrul biacromial este mai mic, diametrul bitrohanterian este in schimb mai mare  la femei ; pelvisul mai larg la femei scade eficienta mecanica crescand unghiul in procesul de unire a genunchilor.

- femeia adulta este mai scunda cu 10-12 cm si mai usoara cu aproximativ 10 kg decat un barbat de aceeasi varsta.

- muschii reprezinta 27-32% din greutatea corpului (40-45% la barbati).

- tesutul adipos reprezinta 22-28 % din greutate (8-15 % la barbati) cu o alta repartizare corporala (tipul ginoid, android). Aceasta inseamna ca la aceeasi greutate corporala femeile au cu 13% mai multa grasime decat barbatii, deci mai putina masa activa

- centrul de greutate este cu aprox. 0,6% mai jos ca la barbati

- tendonul lui Achile, important in alergare, este mai scurt la femei.

- capacitatea vitala = 2500 – 3000ml (3500-4000 la barbati);

- frecventa respiratorie = 16-18/1' (12-14/1' la barbati);

- debitul cardiac = 3,1 l (5,1 l la barbati); volumul sanguin total este cu 20% mai scazut la femei.

- volumul cardiac = 579 ml (797ml la barbati);

- frecventa cardiaca = 70-80/1' (60-70/1' la barbati);

- fractia de ejectie ventriculara este cu 10% mai mica la femei decat la barbatii de aceeasi statura si greutate;

- TA  = 100-120 mmHg (120-140 mmHg la barbati);

- numarul hematiilor = 4-4,5 mil/mmc ; Hb= 14g% ( 5 mil/mmc ; Hb = 15-16g% la barbati);

- secretia gastrica  este aproximativ 1000 ml  (1500 ml la barbati);

- ficatul si splina sunt mai mari (41/36,5);

- excretia renala este redusa;

- functia endocrina este dominata de secretia ovariana si de relatia acesteia cu hipofiza, tiroida si suprarenalele;

- siatemul nervos este mai excitabil, mai labil vegetativ, dar indemanarea este superioara cu 6% fata de B.

- ciclul menstrual implica un stres fiziologic si psihologic putand duce in unele cazuri la scaderea performantei.

            Ipoteza ca femeia ar avea o abilitate crescuta in oxidarea acizilor grasi ceea ce i-ar oferi un avantaj in sporturile de anduranta lunga si foarte lunga nu a fost validata experimental.

            Cercetarile nu au aratat diferente intre capacitatea femeilor si cea a barbatilor de oxidare a acizilor grasi, pentru persoanele antrenate, dar au aratat nivele superioare de oxidare la femeile neantrenate comparativ cu barbatii neantrenati.

Aceste date morfofunctionale sunt reprezentative pentru caracterele medii ale persoanelor nesportive. Activitatea sportiva modifica substratul morfofunctional cu valori care pot uneori depasi valorile barbatilor  nesportivi.

            Deci cum procedeaza femeile?

            Nici unul din recordurile mondiale feminine de pana acum nu le-a depasit pe cele masculine, dar intervalul care le separa scade mereu. Femeile se perfectioneaza deci la o rata mai rapida decat barbatii. Daca aceasta rata de perfectionare continua in ritmul actual in curand va sosi un timp cand femeile ii vor intrece pe barbati, cel putin in competitiile sportive.

            Predictia pentru aceasta realizare este pentru anul 2035 in majoritatea sporturilor si chiar mai devreme pentru maraton.

            Dar se va mentine rata? Unii autori explica ritmul rapid de crestere al performantei feminine prin faptul ca femeile au intrat in lumea sportului relativ tarziu si astfel beneficiile antrenamentului pe intervale, antrenamentului de varf, pregatirii psihologice si alimentatiei specifice au fost condensate intr-o perioada scurta.

             

Dar. . .  este ea o femeie?



            Daca un atlet de elita ar concura intr-o competitie feminina, cel mai probabil el ar castiga cursa, ceea ce n-ar fi corect. In majoritatea cazurilor nu exista dubii asupra sexului unui concurent, dar exista si posibilitatea unei inselatorii deliberate sau a unei dezvoltari sexuale ambigue.

            In 1932 J.O. din Los Angeles au fost castigate de Stella Walsch (nascuta Walasiewicz) din Polonia la proba de 100 m. Cativa ani mai tarziu ea a fost ucisa intr-un schimb de focuri intre gangsteri in sud si autopsia a dezvaluit ca era in realitate. . .  barbat.

            In 1936 la olimpiadele din Berlin, Dora Ratjen din Germania a fost a 4-a la saritura in inaltime si mai tarziu a fost descoperita ca fiind de sex masculin.

            In ideea combaterii unor astfel de inselatorii s-au introdus teste care identifica sexul participantului la competitie; toate femeile atlet participante la nivelul sportului international trebuie sa prezinte un certificat ce atesta sexul feminin. Poate pana in anul 2035, atletii vor fi obligati sa prezinte si un certificat care sa le ateste sexul masculin!

            Problema sexului atletilor a fost considerata in 1964 in Tokyo de catre CIO (Comitetul Olimpic International) si s-a stabilit necesitatea unei comisii medicale care sa se ocupe de aceasta problema.

            Cum cele mai vizibile diferente intre cele doua sexe sunt cele anatomice, initial aceste comisii inspectau fizic participantele. Aceste examinari erau considerate degradante de catre femei si adaugau un stres in plus competitiei sportive. De abia in 1968 s-a introdus un test genetic realizat pe fragmente de mucoasa bucala.

            Din cei 46 de cromozomi ce contin informatia genetica in fiecare celula umana numai doi sunt implicati in determinarea sexului. La femeie acesti doi cromozomi sunt identici (XX) iar la barbat exista un cromozom X si un cromozom mai mic Y (XY). In celula este efectiv utilizat un singur cromozom X, astfel incat femeile pot fi considerate ca avand un cromozom X in plus.

            Acest cromozom se reduce la o cantitate minima de material genetic in interiorul nucleului denumit corpusculul Barr. Daca examinarea microscopica a celulelor extrase din mucoasa bucala releva prezenta corpusculului Barr atunci concurentul respectiv este cu siguranta o femeie.

            Intre 1972 si 1984 au fost excluse aproximativ o concurenta din 400 pe baza testului corpusculului Barr; in 1984 la J. O.  din Los Angeles au fost respinse 6 concurente. Nu  toate aceste concurente au incercat deliberat sa insele vigilenta organizatorilor; majoritatea sufereau de anumite perturbari glandulare cu afectarea dezvoltarii sexuale normale, cum este sindromul testiculului feminizant. Indivizii cu acest sindrom sunt genetic masculi dar le lipseste proteina (codata la nivelul cromozomului Y) care impiedica dezoltarea organelor feminine. Actual este posibila si detectarea genei de pe cromozomul Y care codifica aceasta proteina permitand astfel o capacitate si mai ridicata a testelor pentru stabilirea sexului.

                                   

            Influenta ciclului menstrual in performanta

            Ciclul menstrual este un atribut aparte al femeii. Faptul ca efortul fizic intens poate intarzia aparitia primei menstruatii sau poate aboli ciclul odata instalat, a condus la concluzia ca acest tip de efort este daunator pentru femeie si de aceea trebuie evitat.

            O optica mai recenta arata ca aceste schimbari sunt temporare, reversibile si reprezinta o adaptare normala la efortul fizic intens; ele vor dispare odata cu scaderea intensitatii efortului. Pentru intelegerea acestor modificari si a relatiei lor cu efortul, este necesar sa recapitulam cateva din aspectele particulare fiziologice si biochimice ale sistemului reproducator feminin.

La fetele sportive din tara noastra, menarha se declanseaza la 13,7 ani; sportul de performanta inceput prepubertar tinde sa creasca aceasta cifra la 14,1 ani. In ceea ce priveste corelatia dintre ciclul menstrual si sportul de performanta se remarca urmatoarele:

- cresterea tulburarilor functionale menstruale in legatura cu intensificarea efortului;

- tulburarile prin insuficienta predomina la gimnastica si atletism fond;

- polimenareea apare mai ales la canotaj, caiac, atletism;

- menometroragii in special la canotaj, handbal, scrima (uneori in legatura cu practicarea efortului de forta haltere, in timpul menstrei).

In general, marea majoritate a tulburarilor ciclului menstrual pot fi incadrate in sindroame de suprasolicitare. In acest sens, prin modificarea metodicii de pregatire si adaugand un tratament de substitutie hormonala, se pot obtine rezultate bune privind sanatatea si rezultatele sportive. Un studiu elaborat de CM arata ca performanta sportiva la ciclu a fost modificata in 66% cazuri, diminuata in 6-15% si crescuta in restul, in masura in care antrenamentele s-au desfasurat si-n perioada ciclului, dar cu unele restrictii metodice.

Din prelucrarea datelor antropometrice, a unor indici de corelatie, reiese ca practicarea anumitor ramuri de sport la nivelde performanta lasa amprente caracteristice asupra aspectului morfologic, al armoniei corporale, a compozitiei corpului (prin proportia de M.A. si T.A.) cu diferente semnificative fata de grupele de nesportivi

            In timpul perioadei reproductive femeia produce un ovul la fiecare 28 de zile. In cazul unui contact sexual in perioada de ovulatie va avea loc fertilizarea, dar graviditatea va apare numai daca ovulul fertilizat este implantat la nivelul mucoasei uterine (fig. 2.7.1).

 

    

Fig. 2.7.1. Structura aparatului genital feminin

            In vederea realizarii acestei implantari mucoasa uterina (endometrul) este inlocuita lunar, odata cu inlocuirea avand loc si pierderi minore de sange (menstruatia), urmate de o faza intensa de reconstructie. Timpul este esential in reconstructie deoarece endometrul regenerat trebuie sa fie gata pentru ovulul urmator in cazul in care acesta va fi fertilizat.

            Aceasta balanta a pierderilor si refacerilor este echilibrata de patru hormoni. Hormonii sunt substante chimice elaborate de un anumit organ (glanda) si eliberati in fluxul sanguin ce ii conduce spre un organ 'tinta' asupra caruia actioneaza.

            In cazul nostru, doi dintre hormoni (LH - hormonul luteinizant si FSH - hormonul foliculinizant) sunt eliberati de glanda hipofiza (lobul anterior) situata in apropierea creierului si influentata direct de hipotalamus.

            Acesti hormoni, cunoscuti si sub denumirea de gonadotropine, controleaza dezvoltarea ovulului in ovar, ovulatia (eliberarea ovulului din ovar) si secretia ovariana de estrogen si progesteron, cei doi hormoni sexuali feminini.

            Hormonii sexuali feminini sunt de natura steroidica, similara din punct de vedere chimic cu cea a hormonilor masculini (testosteronul) si cu cea a hormonilor anabolizanti de care abuzeaza unii atleti, dar diferita total prin efectele lor (fig. 2.8.2).

            Hormonii steroizi controleaza resinteza endometrului si influenteaza glanda hipofiza prin mecanisme de feed-back negativ controland astfel secretia gonadotropinelor

            La primele zile ale vietii fiecare din cele doua ovare ale femeii contin aproximativ 1 milion de ovule, fiecare inconjurat de celule ce formeaza foliculul ovarian. La inceputul unui ciclu menstrual cativa din acesti foliculi isi maresc volumul dezvoltand o cavitate plina cu lichid ce inconjoara ovulul (fig. . 2.8.3); in ziua a 6-a unul din foliculi incepe sa se dezvolte mai rapid, depasindu-i pe ceilalti.

            Acest folicul produs de obicei alternativ in fiecare luna in unul din cele 2 ovare se transforma in foliculul de Graaf.

            Dezvoltarea acestui folicul este initiata de o crestere a FSH-ului in primele zile ale ciclului iar in jurul zilei a 14-a cresteri ale LH si FSH determina ovulatia.

            Ovulul este preluat de trompa uterina si isi incepe calatoria spre uter, ajutat de miscarile cililor celulelor tubare. In timpul acestei calatorii poate avea loc fecundatia, urmata de prima diviziune celulara cu formarea blastocistului ce se va implanta ulterior in mucoasa uterina pentru a-si continua dezvoltarea in embrion.

            In timpul dezvoltarii foliculului de Graaf, celulele sale secreta estrogeni si acest hormon steroidian joaca un rol major in eliberarea gonadotropinelor ce determina ovulatia. Imediat dupa ovulatie, celulele foliculului de Graaf se multiplica rapid si se dezvolta in corpul luteal ce secreta cantitati mari din al II-lea hormon steroid, progesteronul. Aceasta va cauza o scadere a eliberarii gonadotropinelor din glanda hipofiza.



Daca fecundatia nu are loc, corpul luteal incepe sa degenereze in ziua a 24-a a ciclului, astfel incat hormonii steroidieni nu se mai produc si rata lor de secretie scade. In consecinta se va produce menstruatia si reinceperea ulterioara a unui alt ciclu.

Daca fecundatia are loc, corpul luteal nu mai degenereaza si va continua sa secrete estrogen si progesteron, mentinand concentratii ridicate ale hormonilor steroizi in sange si impiedicand astfel menstruatia si initierea unui nou ciclu.

Fig. . 2.8.2. Structura hormonilor feminini.

Fig. 2.8.3. Formarea embrionului

             

             

            Daca se produce fertilizarea, mucoasa uterina - endometrul - dezvolta o irigatie sanguina foarte bogata pentru a asigura hranirea embrionului,. Daca fertilizarea nu se produce, atunci endometrul este inlocuit si aceasta are ca rezultat menstruatia. Scaderea concentratiei estrogenului si progesteronului in sange odata cu degenerarea corpului luteal determina cresteri si descresteri alternative ale fluxului sanguin endometrial.       Predomina descresterea gradata si celulele endometrului lipsite de oxigen mor. Aceasta va atrage leucocitele care elibereaza o enzima ce distruge proteinele ce leaga celulele intre ele. Tesutul se distruge si este eliminat prin menstruatie, impreuna cu sangele din capilarele alterate. Acest sange formeaza 50-75% din fluxul menstrual.

            In timpul perioadei de mijloc a ciclului menstrual, estrogenul stimuleaza multiplicarea celulelor epiteliale si dezvoltarea intensa a capilarelor. Se dezvolta de asemeni si glandele uterine ce secreta un lichid in interiorul uterului, asigurand conditii optime pentru supravietuirea spermatozoizilor si implantarea blastocistului.

            Antrenamentul intens si regulat poate afecta ciclul menstrual pe diverse cai, nu toate daunatoare ci unele din ele chiar benefice. Asa cum se intampla cu unele fenomene fiziologice exista o variatie individuala considerabila in efectele efortului asupra ciclului menstrual.

            * Intarzierea aparitiei primei menstruatii (menarha). Menarha se instaleaza in medie in tarile civilizate din vest in jurul varstei de 12 ani. In sporturi ca gimnastica, inotul, dans modern, balet, menarha este adesea intarziata. Nu exista nici o dovada ca aceasta ar avea un efect daunator asupra vietii reproductive ulterioare.

            * Scurtarea ciclului. Ciclul menstrual poate fi divizat in 4 faze (fig. 2.8.4) : faza foliculara; faza ovulatorie; faza luteala si faza menstruatiei.

            Efortul fizic intens, mai ales in antrenamentul de varf poate reduce faza luteala cu 3-4 zile. Cauza ce determina aceasta modificare nu este cunoscuta; se presupune ca este legata de modificari in secretia hormonilor gonadotropi.

            * Scaderea durerilor menstruale. Perioada de disconfort si durere pe care o incearca majoritatea femeilor la menstruatie este cauzata de prostaglandine - hormoni interni care isi cresc concentratia pe masura ce estrogenul si progesteronul scad in faza luteala. Dupa efort secretia prostaglandinelor scade printr-un mecanism necunoscut.

Fig. 2.8.4. Fazele ciclului menstrual

            * Reducerea stresului pre-menstrual. Scaderea pre-menstruala a hormonilor steroizi cauzeaza la anumite femei un set de raspunsuri incluzand iritabilitate, depresie, sensibilitate crescuta a  sanilor, retentie de lichid si scaderea apetitului, sindrom denumit pre-menstrual. Dupa unii autori responsabil de aceste modificari este testosteronul a carui concentratie creste dupa efort. Testosteronul este secretat si la femeie de glandele adrenergice iar unele din efectele antrenamentului pot fi rezultatul actiunii acestui hormon. Nivele inalte pot interfera cu actiunea hormonilor feminini conducand la perturbari ale ciclului si scaderea stresului premenstrual.

            * Lipsa ovulatiei. Daca schimbarile de concentratie ale hormonilor in timpul fazelor ciclului sunt mari, ovulatia poate sa nu aiba loc. Aceasta modificare in sine nu este daunatoare (daca femeia nu doreste sa ramana gravida) dar poate fi un semn ce indica supraantrenamentul.

            * Lipsa menstruatiei. Oligomenoreea (cicluri neregulate) si amenoreea (absenta menstruatiei timp de 6 luni consecutiv) sunt cele mai dramatice efecte ale antrenamentului intens si regulat. In cadrul alergatorilor de performanta, incidenta iregistrata pentru acest simptom a fost de 50%. Cauza precisa a acestor modificari nu este pe deplin cunoscuta dar se pare ca efortul nu poate fi singurul responsabil: o dieta cu un continut scazut de hidrati de carbon, stresul emotional sau o infectie virala sunt adesea factori asociati. Scaderile asociate amenoreei in nivelul estrogenilor pot reduce depunerea de calciu in oase, cu aparitia osteoporozei ce conduce la cresterea riscului de injurii osoase (fracturi).

            Problema devine extrem de importanta avand in vedere faptul ca femeia adulta, cel mai frecvent dupa menopauza incepe sa piarda fosfati de calciu din oase si astfel osteoporoza afecteaza varsta de mijloc cu atat mai mult cu cat densitatea osoasa este deja scazuta la varsta adolescentei si a primei tinereti. Exacerbari pot surveni mai ales la femeile cu un regim alimentar alterat (anemie si bulimie). In America au fost inregistrate cazuri de femei tinere cu densitati osoase la nivelul coloanei vertebrale echivalente cu cele ale unor femei de 70-80 de ani.

            In aceste cazuri este necesara suplimentarea calciului sau o terapie bazata pe hormoni. Aceste implicatii ne asigura de obligativitatea cunoasterii lor de catre sportiva si antrenor in scopul remedierii aspectelor negative acolo unde este posibil.

            Deci daca atletismul afecteaza ciclul menstrual, este valabila si implicatia inversa? Considerand modificarile fiziologice implicate raspunsul este da. Studiile stiintifice insa nu ofera un raspuns concludent : dupa unii autori performanta optima se obtine in faza luteala (inainte de menstruatie), dupa altii dupa menstruatie, iar pentru a treia categorie nu exista nici o diferenta. Din cele 107 femei, campioane olimpice in diverse sporturi, interogate de Ingman in 1953, numai 39 de atlete s-au plans ca performanta a fost negativ afectata in timpul menstruatiei, iar doua au afirmat ca ea a fost imbunatatita.

            Cunoasterea stiintifica a fenomenelor implicate in ciclul menstrual sugereaza ca performanta ar trebui sa fie optima imediat inainte sau imediat dupa ziua ovulatiei. In timpul antrenamentului intens, articulatiile, tendoanele, muschii si oasele sunt supuse unui stres puternic.

            Modificarile hormonale afecteaza si ele aceste tesuturi si s-a inregistrat o crestere a numarului de injurii in timpul perioadei menstruale. Aceasta sugereaza ca antrenamentele intense trebuie evitate in aceasta faza si daca este posibil si in zilele ce o preced.

            Mai exista si o alta strategie in abordarea problemei : folosirea pilulei contraceptive.  Aceasta pilula contine un amestec de steroizi sintetici ce actioneaza ca estrogenul si progesteronul natural; administrate pe cale bucala ei determina schimbarile lunare normale. Nivelul ridicat si constant al acestor hormoni sintetici steroizi 'pacaleste' corpul femeii facandu-l sa creada ca a avut loc fecundatia astfel incat nu se vor mai induce ovulatii.

            Tipic pilula se administreaza zilnic, timp de 21 de zile urmat de o pauza de 7 zile in care produce menstruatia. Atletelor li se poate prescrie o pilula care necesita o pauza pentru menstruatie dupa 63 de zile.

            S-au alcatuit diferite regimuri pentru a reduce doza hormonala, pentru a minimaliza orice efort advers cu mentinerea eficacitatii acestui tratament. Pilula poate fi prescrisa si femeilor ce sufera de sindrom pre-menstrual sau de pierderi severe de sange in timpul menstruatiei. Exista argumente experimentale ca femeile sportive care folosesc anticonceptionalele sufera mai putine traumatisme in timpul perioadei pre-menstruale. Totusi ca in cazul oricarui tratament medicamentos beneficiile trebuie puse fata in fata cu dezavantajele, ambele putand varia de la individ la individ.



Factorul alimentatie

            Pentru majoritatea persoanelor, apetitul este cel care regleaza consumul alimentar. Alterarea acestui mecanism duce de obicei la obezitate,dar la unii indivizi, in majoritatea lor femei, pot aparea si altfel de tulburari.

            * Anorexia nervoasa se caracterizeaza printr-o teama morbida de a se ingrasa. In cazuri extreme poate duce la moartea prin infometare

            * Bulimia nervoasa se caracterizeaza prin ingerarea unor cantitati enorme de alimente, in general bogate in hidrati de carbon. Hrana este consumata in intimitate si administrarea ei este urmata de o stare de vinovatie intensa si de autoinducerea starii de voma.

            Si barbatii sufera de alterari ale alimentatiei, dar mult mai rar decat femeile. De ce? Posibil datorita ciclului menstrual care influenteaza caracterele alimentare, exacerbate si de factorii emotionali la care femeia este mai sensibila.

Formele feminine zvelte, cu un continut scazut de grasimi sunt 'la moda' atat pentru femeia obisnuita cat si pentru femeia atlet careia aceasta forma ii ofera si avantaje in performanta. Se impun astfel diverse diete de slabit. Cea mai mare incidenta a afectiunilor alimentare se inregistreaza intre 15-24 de ani cu o repartitie maxima in randul dansatoarelor de balet (7-28%). Intr-un studiu desfasurat pe 93 de alergatoare de elita, 37% au acuzat anorexie sau bulimie.

            Aditional tulburarilor de alimentatie, antrenamentul poate deveni o extensie a anorexiei nervoase - o pedeapsa a corpului pentru a scapa de presupusul exces de tesut adipos. Riscul este cel al supraantrenamentului, leziuni ale tesuturilor moi si poate creste in continuare in conditiile sub-alimentarii. Este foarte important in aceste situatii ca antrenorul sa recunoasca primele semne ce indica o alterare a regimului alimentar si anume:

 * scadere severa a greutatii corporale;

 * preocuparea exagerata a atletului pentru mancare;

 * refuzul de a manca in companie;

 * preocupare exagerata pentru greutatea corporala;

 * modificari de comportament;

 * vizite regulate la toaleta dupa mese;

 * criticarea  frecventa a propriului corp.

            Atleta gravida

            Cu putin timp in urma se credea ca o femeie ce alearga in timpul graviditatii va sfarsi prin a pierde fatul; de aceea femeile erau sfatuite sa duca o viata cat mai sedentara timp de 9 luni. Apoi in 1970 a aparut o noua idee, mai intai in SUA, iar apoi in Anglia; femeile au inceput sa participe la crossuri de amatori dar si la competitii serioase si maratoane. Ele au devenit mai sanatoase si intr-o forma fizica mai buna si nu au vrut sa renunte la noul stil de viata nici in perioada de graviditate. Medicii s-au opus acestei idei, dar femeile si-au continuat antrenamentele si au nascut mai usor decat in conditii normale, copii la fel de sanatosi ca si ai mamelor care nu au facut sport. Medicii au fost obligati sa-si revizuiasca opiniile si in 1989 s-au elaborat niste ghiduri pentru realizarea exercitiului fizic si a alergarii in timpul sarcinii de catre Colegiul American al  Obstetricienilor. Beneficiile pe care le aduce alergarea in timpul graviditatii sunt urmatoarele:

 * inlaturarea problemelor asociate in mod normal cu sarcina: constipatia, raul de dimineata, varice.

 *   reducerea riscului de castig excesiv in greutate.

 *   reducerea duratei travaliului cu 2 1/2 h in primul stadiu si cu 20 min in stadiul doi.

 *   confort fizic si psihic.

Reluarea antrenamentelor  se poate face la 4 luni de la nastere pentru femeile care nu alapteaza si  la 6 luni pentru cele care alapteaza.

Notam ca indispensabil examenul medical inainte si-n timpul practicarii efortului fizic. Sunt indicate mersul in aer liber, masajul, procedeu de calire cu respectarea unei igiene exemplare.

 
Se contraindica eforturile violente, sariturile, eforturile prelungite. De asemenea, efortul fizic este contraindicat femeilor cu tulburari grave, aparute la nastere.

De retinut

Competitia nu reprezinta totul, multe femei participand la activitatea sportiva nu numai pentru rezultate personale  care sa se ridice la nivel de record national/international, ci pur si simplu pentru  beneficiile sportului  ce includ:

            * Efecte favorabile asupra starii de spirit;

            * O stare de sanatate fizica si psihica;

            * O abilitate crescuta de a controla greutatea corporala.

  Efectele fiziologice ale exercitiului fizic asupra organismului femeii gravide sunt:

- intarirea musculaturii abdominale si  perineale, cu prevenirea rupturilor de perineu la nastere;

- educarea respiratiei cu influente favorabile asupra metabolismului si  circulatiei;

- combaterea unor tulburari induse de sarcina: constipatia, diskinezia biliara, varicele, unele efecte psihice negative;

- prevenirea obezitatii, a excesului ponderal, mentinerea aspectului estetic.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Structurile clubului in domeniul amatorilor si profesionistilor - fotbal
LUCRARE DE LICENTA EDUCATIE FIZICA SI SPORT - Studiu statistic privind eficacitatea procedeelor de aruncare la poarta la nivelul jucatorilor specializ
Scurta istorie a canotajului romanesc
Tehnica in canotaj cu vasle si rame
ACTIVITATEA SPORTIVA SI BIOLOGIA FEMEII
Personalitatea instructorului - fotbal


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu