Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » sport
Combaterea violentei in sport

Combaterea violentei in sport



Combaterea violentei in sport

De-a lungul timpului oamenii au evoluat de la cele mai primitive activitati  la unele complexe, datorita dezvoltarii societatii intr-un ritm alert. Unele dintre ele, schimbandu-se radical, au influentat comportamentul uman. Dorinta oamenilor de a demonstra ca sunt cei mai buni in toate activitatile pe care le intreprind a dus la aparitia violentei. Un exemplu concludent in acest sens este prezenta agresivitatii in sport aparuta din cauza dorintei competitorilor de a excela, chiar daca aceasta duce la ranirea adversarului, atitudine lipsita, bineinteles, de fair-play.

Lucrarea noastra isi propune realizarea unui studiu complex privind conflictul, agresivitatea si violenta in sport, factorii si formele de manifestare ale violentei in sport, situatii similare intalnite atat pe plan intern cat si  pe plan extern, precum si metodele de combatere a acestei violente.

            Conform definitiei din Dictionarul Explicativ al Limbii Romane , violenta reprezinta atat insusirea, caracterul a ceea ce este violent, cat si  putere mare, intensitate, tarie, lipsa de stapanire in vorbe sau in fapte, vehementa, furie. Desemneaza, totodata, si faptul de a intrebuinta forta brutala, fiind o incalcare a ordinii legale. Pe de alta parte, sportul este explicat ca fiind un complex de exercitii fizice si de jocuri practicate in mod metodic, cu scopul de a dezvolta, de a intari si de a educa vointa, curajul, initiativa si disciplina; fiecare dintre formele particulare, reglementate ale acestei activitati.


            Din definitie, putem observa ca violenta si sportul se situeaza pe pozitii antagonice. „Lupta' sportiva presupune un anumit grad de combativitate din partea celor care se intrec, caci in aceasta „lupta' fiecare parte urmareste sa castige, demonstrand ca este mai bine pregatita, sub aspectele ce caracterizeaza sportul respectiv. In aceasta lupta se manifesta o anumita incisivitate, fara insa a se ajunge la violentarea fizica sau verbala a opozantilor.   Caracteristica de baza a sportului este competitia, adica intrecerea intre sportivi. Aceasta presupune respectarea unor norme, reguli bine precizate incalcarea lor, fiind sanctionata prin lege.

            Primele competitii au fost Jocurile Olimpice Antice, denumite originar Jocuri Olimpice (Olympiakoi Agones). Acestea au constat dintr-o serie de competitii atletice care aveau loc pe o arena intre diferite orase ale Greciei Antice. Acestea au inceput in anul 776 i.Hr. in Olympia, Grecia si s-au serbat pana in anul 393, cand au fost desfiintate de imparatul roman Teodosiu I. Organizarea jocurilor, judecarea rezultatelor si decernarea premiilor se faceau de catre magistrati numiti Helladonike. Jocurile durau cinci zile si incepeau cu o procesiune solemna si cu jertfe, cu defilarea concurentilor si juramantul olimpic. Cea mai disputata proba, cea de pentatlon avea loc in ziua a patra urmata de intrecerile „hoplitodorilor” (oameni inarmati), alergarile de care si calaria. De-a lungul timpului, ordinea intrecerilor s-a modificat de nenumarate ori. In ziua a cincea erau premiati invingatorii (Olimpionike, invingator la Olimpia) care primeau o cununa din ramuri de maslin salbatic. Cei care isi mentineau titlul de campion la mai multe editii succesive sau erau castigatori a mai multor jocuri care se desfasurau pe teritoriul Greciei se numeau periodonikes. Jocurile Olimpice au fost cele mai vechi dintre cele patru evenimente atletice nationale care faceau parte din jocurile periodos, sau de “circuit”. Celelalte trei au fost: Jocurile Pytice din Delphi, Jocurile Istmice din Corint si Jocurile din Nemeea.

O deosebire importanta dintre Jocurile grecesti si cele moderne este ca toate evenimentele atletice indiferent de gradul de importanta erau organizate sub patronajul unei divinitati. La Delphi era onorat zeul Apollo, iar in Corint si Nemeea zeul Poseidon. Se credea ca zeii le dau atletilor forta fizica si abilitatea necesara pentru a putea participa cu succes la Jocuri, si drept urmare, atletii se inchinau la zeitatile respective.

Ceea ce ne demonstreaza ca predecesorii nostri faceau foarte bine distinctia dintre o competitie sportiva si violenta este faptul ca in timpul jocurilor olimpice incetau orice gen de conflicte politice si militare dintre cetatile grecesti, instituindu-se asa-zisa „pace olimpica”. Intervalul dintre doua editii se numea „olimpiada”. Evenimentele importante din istoria acestei perioade sunt exprimate prin numarul de ordine al Olimpiadei: de exemplu, lupta de la Termopile a avut loc in primul an al Olimpiadei 75 (480 i.Hr.). Traditia spune ca incepand cu anul 720 i.Hr. atletii concurau dezbracati. Ultima editie a jocurilor a avut loc in anul 392, fiind interzise doi ani mai tarziu printr-un edict al imparatului roman Teodosiu I, din prejudecata religioasa (acesta era crestin, iar membrilor acestui cult le repugnau toate traditiile legate de religiile pagane), el ordonand distrugerea cladirilor Olimpiei. Pana la acest moment final, timp de 12 secole Jocurile Olimpice s-au desfasurat neintrerupt o data la patru ani; au avut loc 293 de editii. In anul 426, Teodosiu al II-lea a ordonat distrugerea edificiilor din Olimpia.

Similar s-a intamplat si la romani,  luptatori de profesie din Roma antica se numeau gladiatori. Cuvantul „ gladiator” provine din limba latina „gladius” – „sabie”. Acestia se luptau pentru supravietuire in arena pentru distractia publicului roman, fiind de obicei sclavi. Lupta de gladiatori a durat in perioada dintre anul 264 i.Hr. si secolul V d.Hr., originea acestor asa numitor „jocuri” nu s-a clarificat, se presupune ca au un substrat religios legat de sarbatoarea mortilor, care a fost preluat de la etrusci.

Dorinta de afirmare a insotit dintotdeauna sportivul in competite, insa emotiile isi marcheaza teritoriul declansand un surplus de energie ce sta de fapt la baza manifestarilor sportivului. Aceste manifestari pot uneori sa depaseasca limitele si neputandu-si controla impulsurile sportivul recurge la agresarea adversarului. Sunt numeroase situatiile in care dorinta de victorie ii determina pe unii sportivi si chiar antrenori sa recurga la orice mijloace, inclusive a celor aflate in afara eticii sportive.

            Agresivitatea este o tendinta destructiva, cu efecte preponderent negative asupra acelora impotriva carora este indreptata si, in acelasi timp, asupra spiritului moral al sportivului. Comportamentul sportivilor, in general, dar mai ales in competitii este o problema serioasa care ne pune in atentie necesitatea pregatirii psihologice a sportivilor.



 Sportul de inalta performanta solicita la limitele neobisnuitului posibilitatile omului. In acest context, cunoasterea particularitatilor si a modalitatilor de realizare a reglarii si autoreglarii reprezinta mai ales in prezent conditia de baza a obtinerii marilor rezultate.

In masura in care fiecare individ va extinde aria intelegerii propriului comportament va reusii sa-si asigure un control mai bun asupra reactiilor sale care, altfel, sunt negandite si automate.

Factorii care influenteaza comportamentul individual si cel de grup al sportivilor sunt de natura psihica si sociala. Dintre acestia am identificat ca fiind mai pregnanti, urmatorii:

– nevoia de identitate,

– temperamentul;

– nevoia de a i se recunoaste valoarea;

– dorinta de a fi recompensat;

– frustrarea;

– increderea (sau nu) in fortele proprii;

– confortul interior in care intra starea de sanatate si starea psihica de moment;

– reusita/nereusita in plan profesional;

– rezultatul sportiv anterior;

– relatia cu coechipierii;

– relatia cu antrenorul si factorii responsabili;

– experienta anterioara;

– calificativul pe care il primeste din partea media si a publicului;

Spectacolul sportiv, ca orice forma de spectacol, este un fenomen social; este o forma de comunicare in masa. Intre spectatori si sportivi se creeaza o retea de relatii, de a carei existenta ne dam seama din manifestarile tribunei. Relatii se creeaza si intre spectatori, uneori existand doua tabere, fiecare dintre ele sustinand o echipa.

Spectatorii participa la competitii pentru ca indragesc sportul respectiv, pentru ca vor sa sustina sportivii sau pentru simplu fapt ca o astfel de activitate poate fi una de distractie si relaxare.

            De regula, in timpul competitiei agresivitatea si violenta se exprima prin limbaj, iar uneori spectatorii nemultumiti de evolutia sportivilor pe care-i sustin recurg la gesturi violente traduse prin aruncarea de obiecte in teren, huiduind adversarii, ba uneori chiar si propriile simpatii. Mai grave sunt acele situatii cand spectatorii nemultumiti de rezultat la sfarsitul meciului ii agreseaza pe arbitrii, pe sportivii din echipa adversa. De asemenea sunt situatii cand si suporterii pasnici recurg la astfel de manifestari, prin copierea celorlalti. Indiferent care sunt cauzele, trebuie subliniat faptul ca violenta (indiferent de formele de manifestare) in sport ia o amploare tot mai mare, exemplele care pot fi aduse in sprijinul acestei afirmatii fiind numeroase.

Spectacolul sportiv exercita influente variate asupra tuturor participantilor, fiecare cu rolul sau. Daca pentru spectatori competitia este un mod convenabil de a-si iesi din rolul de fiecare zi si a juca „rolul' omului eliberat de conveniente, in cazul celor care fac spectacolul, problema apare diferit, din mai multe unghiuri.Acest spectacol, cu tot ce se intampla pe teren, devine camp de referinta pentru manifestarile patimase, a pronosticurilor.

Conform teoriei lui Dollard „frustrarea produce instigarea la diferite tipuri de raspuns unul dintre acestea putand fi agresivitatea'.In orice grup, anumiti membrii sunt predispusi sa fie selectionati ca si surse de model in detrimentul altora. Valoarea functionala a comportamentelor demonstrate de diferite modele este de o importanta deosebita in determinarea modelelor care vor fi observate cu atentie si a celor care vor fi ignorate.

Oamenii de stiinta care sunt preocupati de scaderea si controlul agresivitatii isi pun intrebarea daca o societate isi poate diminua „fondul' de energie agresiva prin abaterea ei spre canale care nu ar fi periculoase cum ar fi concursurile sportive. Nu este un consens clar asupra subiectului. Konrad Lorenz priveste toate sporturile ca fiind forme de lupta ritualizata. Desi contin o motivatie agresiva care lipseste in cele mai multe jocuri ale animalelor, ele ajuta la mentinerea sanatatii oamenilor, principala lor functie fiind cea de descarcare catarhica a agresivitatii. Astfel sportul furnizeaza o cale de iesire pentru formele colective de entuziasm militant care sunt asociate cu nationalismul agresiv. Hebb si Thompson sugereaza ca sporturile pot fi un mijloc util pentru crearea si eliberarea unei cantitati optime de frustrare, contribuind astfel la stabilitatea sociala. Lorenz, Frank si altii au vazut un folos foarte mare in Olimpiade ca fiind promotoare ale cooperarii si a sportivitatii, desi nu poate fi negat ca in anumite ocazii Olimpiadele au devenit arene ale ostilitatii internationale (Nuremberg, 1936), ale conflictului violent, (Munchen, 1972), si a manevrelor diplomatice pentru a exprima opozitia fata de tara organizatoare (Moscova, 1980; Los Angeles 1984).

In ultima perioada, autorii si-au exprimat ingrijorarea ca in anumite circumstante sportul poate scapa de sub control, exacerband atat impulsurile agresive ale sportivilor cat si ale spectatorilor, tensiunea internationala, reaua vointa si ostilitatea. Daca exista un „fond' de energie agresiva retinuta (o ipoteza care nu a fost demonstrata niciodata), sporturile reprezinta o contrapondere sau o supapa de siguranta, pentru ca cele mai multe competitii sportive se desfasoara in pace, iar cei care pierd nu au de obicei resentimente fata de invingatori. Competitiile internationale, daca sunt abordate doar ca si sporturi, intr-un spirit de fair-play, pot contribui la intarirea bunavointei si amabilitatii internationale, dar competitiile sportive, ca si religiile si comertul, sunt neutre din punct de vedere politic, si nu conduc in mod necesar la pace, in mod special daca guvernele, miscarile ideologice, organizatiile politice, sau partizanii politicilor de natura etnica incearca sa le exploateze pentru scopurile lor. Pentru a conclude nu putem spune cu siguranta daca sporturile atenueaza sau stimuleaza agresiunea intre indivizi si intre natiuni.



Avand in vedere faptul ca prevenirea si combaterea violentei in sport constituie o prioritate a tuturor institutiilor statului cu atributii in acest sens, in conditiile exacerbarii acestui fenomen la nivel national si international, in scopul concertarii eforturilor tuturor institutiilor si organismelor cu atributii in acest domeniu, pentru stoparea producerii in apropierea si in locurile de desfasurare a competitiilor si jocurilor sportive a unor asemenea fapte, in temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 1 pct. VI.3 din Legea nr. 404/2005 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul Romaniei adopta  ORDONANTA nr.11 din 26 ianuarie 2006
pentru prevenirea si combaterea violentei in sport, textul
actului fiind publicat in M.Of. nr. 83/30 ian. 2006.

          Proiectul a fost adoptat cu 198 de voturi pentru, 4 impotriva si 11 abtineri, in conditiile in care deputatii care au luat cuvantul au exprimat, de la tribuna Camerei, numai opinii favorabile asupra necesitatii acestei legi desi au fost cativa care au considerat-o 'perfectibila'. Potrivit legii in discutie, spectatorii care patrund pe suprafata de joc pot primi o amenda cuprinsa intre 1000 si 3000 lei sau prestarea a 150 – 300 ore activitati in folosul comunitatii, precum si interzicerea accesului la competitiile si jocurile sportive de genul celor la care au savarsit fapta. Amenda intre 1000 si 3000 de lei pot primi si cei care fac specula cu bilete.

Organizatorii de evenimente sportive pot primi si ei amenzi care merg pana la 50.000 de lei daca nu respecta unele prevederi precum cele legate de interzicerea vanzarii, distribuirii sau consumului de bauturi alcoolice in arenele sportive.

De asemenea, este interzisa afisarea in arena sportiva a simbolurilor, sloganelor sau textelor cu continut obscen sau care incita la denigrarea tarii, la xenofobie, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, la discriminari de orice fel si la violenta, indiferent pe ce suport ar fi inscriptionate. In plus este interzis accesul in stadioane precum a persoanelor aflate in vadita stare de ebrietate, care au asupra lor bauturi alcoolice, arme sau munitii de orice fel, ori faclii, torte, petarde.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

[1] Bandura, A, Aggression: A social learning theory, Prentice-Hall, inc., Englewood Cliffs, New Jersey, 1973.

[2] Bon, G. Le, Psihologia maselor, Bucuresti, Editura stiintifica, 1991.

[3] Dollard, D., Doob, I., Miller, N.,Mower, O si Sears, R., Frustration and Aggression, New Haven, Conn., Yale University Press, 1939.

[4] Epuran, M., Modelarea conduitei sportive, Bucuresti, Edit. Sport-Turism, 1990.

[5] Epuran, M si colab., Psihologia sportului de performanta, Bucuresti, Editura FEST, 2001.

[6] Marolicaru M., Factorii determinanti ai comportamentul individual si de grup la sportivi, Lucrare comunicata la sesiunea C.N.C.S., Bucuresti, 1998.

[7] Marolicaru M., Spectacolul sportiv si psihotribuna, Lucrare comunicata la Sesiunea C.N.C.S., Bucuresti, 1997.

[8] Neculau, A. (Coord.), Psihosociologia rezolvarii conflictului, Iasi, Polirom, 1998









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




LUCRARE DE LICENTA EDUCATIE FIZICA SI SPORT - Studiu statistic privind eficacitatea procedeelor de aruncare la poarta la nivelul jucatorilor specializ
TERMINOLOGIA GIMNASTICII
Tehnica in canotaj cu vasle si rame
Influenta si puterea media
Comportament in situatii de criza - fotbal
Sistemul nervos central si efortul fizic
CONCEPȚIA DE PREGATIRE - VOLEI
Inlocuirea cadrului echipei - fotbal


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu