Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » familie » sport
Pregatirea fizica in jocul de baschet

Pregatirea fizica in jocul de baschet




Pregatirea fizica in jocul de baschet

Aceasta componenta are un rol deosebit in intregul proces de pregatire, determinand in ultima instanta randamentul sprotivilor in antrenamente si concursuri. Propriu-zis pregatirea fizica constituie pivotul pentru toate celelalte componente ale antrenamentului, contituind chiar baza de plecare pentru intregul process de pregatire.

Pregatirea fizica inglobeaza un intreg sistem (ansamblu) de masuri care asigura o capacitate functionala ridicata a organismului, prin nivelul inalt de dezvoltare a calitatilor motrice de baza si specifice, valori optime ale indicilor morfofunctionali, stapanire deplina a exercitiilor utilizate si o stare perfecta de sanatate.

Pregatirea fizica are importanta la toate nivelurilr de instruire, fiind diferita de la o ramura de sport la alta, in raport cu solicitarile specifice ale acestora. Astfel, la grupele de incepatori, pregatirea fizica are pondere foarte mare in economia de timp si mijloace folosite, raportata la pregatirea tactica, tehnica, etc.

Atat la grupele de incepatori, cat si la sportivii de performanta pregatirea fizica constituie baza de plecare si creeaza fundamentul necesar abordarii celorlalte componente ale antrenamentului.



Pregatirea fizica are ponderi diferite de la o ramura de sport la alta si, se asemenea, un caracter diferentiat. De pilda, pregatirea fizica a fotbalistilor este net superioara, sub anumite aspecte, celei necesare gimnastilor sau sprinterilor pe 100 si 200 m plat.

Se vorbeste de doua tipuri de pregatire fizica: generala sau multilaterala si specifica.

Pregatirea fizica generala

Pregatirea fizica generala asigura dezvoltarea calitatilor motrice de baza si a capacitatilor functionale ale organismului, in general, imbogateste fondul general de deprinderi motrice; asigura dezvoltarea armonioasa a indicilor morfofunctionali ce conditioneaza practicarea ramurii de sport.

Pregatirea fizica generala se realizeaza cu mijloace si metode cu caracter general sau imprumutate din alte ramuri de sport.

În jocurile sportive se folosesc exercitii variate cu adrese dintre cele mai diferite. Aceste exercitii sunt alese in conformitate cu cerintele ramurilor de sport, cu alte cuvinte, pregatirea fizica generala se "specializeaza" fara insa a deveni speciala.

Pregatirea fizica generala are ponderi diferite in pregatire, in functie de experienta sportivilor, astfel in instruirea incepatorilor, importanta acesteia si timpul alocat sunt mult mai mari decat in pregatirea sportivilor consacrati la care pregatirea fizica se specializeaza in mod considerabil.

A. Pregatirea fizica generala

1. Dezvoltarea analitica a musculaturii membrelor superioare, spatelui, abdomenului si membrelor inferioare

Sisteme de actionare a - b x nr. repetari

Exercitii pentru membrele inferioare  a = fete; b = baieti

Semigenuflexiuni, genuflexiuni

Genuflexiuni cu desprindere

Sarituri de pe banca de gimnastica cu schimbarea alternativa a picioarelor

Sarituri succesive in lungime

3 - 5 x 30 repetari

3 - 5 x 30 repetari

2 - 4 x 50 repetari

3 - 5 x 10 repetari

Exercitii pentru membrele superioare

Flotari in palme (in degete, in pumn)

Flotari cu picioarele sprijinite pe un plan ridicat

Tractiuni la bara fixa

3 - 5 x 20 repetari

3 - 5 x 10 repetari

3 - 5 x 7 repetari

Exercitii pentru dezvoltarea musculaturii abdominale

Din culcat dorsal ridicarea trunchiului la 90o,

revenire in culcat

Din culcat dorsal ridicarea picioarelor la 90o, revenire cu picioarele intinse

Din culcat dorsal ridicarea trunchiului, concomitent cu ridicarea picioarelor, revenire in culcat

Din atarnat la spaliere ridicarea picioarelor intinse la unghi de 90o

3 - 5 x 25 repetari

3 - 5 x 25 repetari

3 - 5 x 25 repetari

3 - 5 x 10 repetari

Exercitii pentru dezvoltarea musculaturii spatelui

Din culcat facial ridicarea picioarelor

Din culcat facial cu bratele intinse inainte ridicarea unui picior concomitent cu ridicarea bratului opus

Din atarnat cu fata la spalier, extensia membrelor inferioare

3 - 5 x 20 repetari

2 - 3 x 20 repetari

3 - 5 x 20 repetari

2. Cresterea mobilitatii coxo-femurale, scapulo-humerale, articulatiei pumnului si a elasticitatii si supletei musculare

Sisteme de actionare

Articulatia glezna - genunchi

Rotari ale genunchilor inspre interior si exterior

Stand pe talpa unui picior si pe varful celuilalt, rotarea gleznei spre interior si exterior

Apasarea cu palmele spre interior si exterior a articulatiilor genunchilor

Stand pe un picior, ridicarea genunchiului si tractiunea energica cu palmele pana ce acesta se lipeste de piept, piciorul de sprijin ramanand intins

2 x 20"

2 x 20"

2 x 10

Articulatia coxo-femurala

fandari laterale, inainte

fandat inainte, rasucirea trunchiului spre piciorul aflat inainte, dupa care spre piciorul din spate

stand lateral la spaliere cu un picior indoit sprijin pe sipca spalierului la nivelul soldului, rasucirea trunchiului spre piciorul indoit, aplecare spre piciorul de sprijin

asezat, cu picioarele indoite talpa in talpa, apasare cu palmele in jos a genunchilor

2 x 15

2 x 10

2 x 10

Articulatia scapulo-humerala

rotari ample de brate in toate planurile simultan si alternativ

rotari din articulatia pumnului spre interior si exterior

exercitii cu partener (stand spate in spate cu bratele apucate in sus, ridicarea partenerului lent, revenire)

15 -20 x

20 - 30 x

- 20 x

3. Dezvoltarea rezistentei generale



Sisteme de actionare

alergare in tempo uniform

alergare in tempo variat 50% si 75% pe 800 m (60 m - 50%, 40 m - 75%)

alergare 4 x (2 x 100m) accelerand progresiv pana la 75% din intensitatea maxima (pauze ce asigura refacerea incompleta)

alergare cu start din picioare pe 200 m

4 x

4. Dezvoltarea vitezei

Sisteme de actionare

sprijin la perete intr-o pozitie inclinata la un unghi de 45-60%, ridicarea unui genunchi, coborarea acestuia si reluarea exercitiului. Se executa acelasi exercitiu si ce celalalt picior (pentru viteza de accelaratie)

din aceeasi pozitie, alergare pe loc

alergare cu accelerare pe distanta de 20 - 30 m

intreceri pe perechi pe distanta 20 - 30 m

lansari de la start, din picioare, de jos, cu accelerare pana la tempoul maxim

3 - 5 x 15 repetari

3 - 5 x 15"

3 - 5 x

3 - 5 x

0 - 30 m

5. Dezvoltarea detentei

Sisteme de actionare

sarituri pe ambele picioare

sarituri cu genunchii la piept

sarituri la coarda pe un picior si pe doua picioare

sarituri din ghemuit in ghemuit

sarituri peste banca de gimnastica

urcari si coborari pe banca de gimnastica

alergare 10 - 15 m, oprire pe doua picioare, 10 sarituri pe verticala

alergare 10 - 15 m, oprire pe un picior, 10 sarituri pe verticala

sarituri pe ambele picioare, la semnal sonor sprint 10 - 15 m

sarituri cu genunchii la piept, la semnal sonor sprint 10 - 15 m

3 x 20

3 x 20

2 x 50

6 x 10

3 - 5 x 10

2 x 30"

5 x

5 x

5 x 20"

5 x 20"

Pregatirea fizica specifica

Pregatirea fizica specifica este definita ca proces de prelucrare selectiva a marilor functiuni si a motricitatii, in concordanta cu caracteristicile efortului specific ramurii sportive si obiectivele cu uremaza a fi atinse.

Pregatirea fizica specifica are un continut orientat cu precadere spre dezvoltarea capacitatii de efort specifice unei ramuri de sport, precum si a calitatilor motrice combinate prioritar si diferentiat, implicare determinand in ultima instanta randamentul specific. În unele ramuri de sport, performanta este strict determinata de nivelul de dezvoltare a unei calitati motrice (la haltere, la canotaj) sau al unui complex de calitati motrice (jocuri sportive, sporturi de lupta, etc.).

Pregatirea fizica specifica se realizeaza cu mijloace strict specializate care dezvolta combinatiile de calitati prioritar determinate de particularitatile ramurilor de sport, de grupele musculare angajate in efort, de tipul solicitarii, etc.

Pregatirea fizica specifica este o componenta organica indispensabila a sistemului general de antrenament. Functia acesteia in regimul de antrenament consta in intensificarea regimului de lucru al organismului in scopul de a activa procesul specializarii sale morfofunctionale si de a-l adapta conditiilor specifice ale activitatii sportive practicate.

Executarea unor exercitii de forta inclusiv a unor exercitii cu suprasarcini, are un rol important in sistemul mijloacelor de pregatire fizica specifica. Aceste exercitii sunt utilizate nu numai pentru dezvoltarea fortei, ci, mai ales, pentru intensificarea regimului de lucru al organismului sportivului. Acest regim de lucru vizeaza dezvoltarea unei ample game de posibilitati functionale si de solicitari motrice ale organismului (ex.: dezvoltarea vitezei de executie a miscarilor, a rezistentei, a frecventei si rapiditatii miscarilor fara suprasarcina, a capacitatii de relaxare musculara.

Alegerea mijloacelor de pregatire fizica specifica trebuie sa se bazeze pe principiul corespondentei dinamice dintre acestea si structura motrica a exercitiului competitional, in functie de urmatoarele criterii:

ponderea grupelor musculare solicitate in timpul lucrului (efortului);

traseul / directia miscarilor;

faza accentuata a traseului miscarii;

valoarea solicitarii fortei;

regimul de lucru muscular.

Metodele de pregatire fizica specifica reprezinta forme de organizare a efectelor de antrenament specifice, care, la nivelul parametrilor lor biomecanici, fiziologici si bioenergetici, se apropie la maximum de conditiile activitatii competitionale. Orice metoda de utilizare a mijloacelor de antrenament care sa garanteze un regim de efort adecvat (sau asemanator) conditiilor competitionale poate fi considerata metoda de pregatire fizica specifica.

Exista insa si metode in care se depaseste regimul de efort tipic competitional.

B. Pregatire fizica specifica

1. Dezvoltarea fortei specifice

Sisteme de actionare

Pentru elementele

de miscare in teren

deplasari laterale, inainte, inapoi, in pozitie fundamentala joasa, cu schimbarea si indicarea directiei la semnal sonor

sprint pe lungimea terenului, la semnal sonor alergare cu spatele, la urmatorul semnal continuarea alergarii

alergari cu schimbari de directie prin pirueta, in dreptul unor jaloane

leapsa in doi

3 - 5 x 30"

3 - 5 x 50"

5 x

2 x 60"

Pentru pase si aruncari la cos

pase in doi cu minge medicinala (distanta 3 - 4 m, greutatea mingii 1 kg)



pase in doi cu minge medicinala din sezand

pase in doi cu minge medicinala din sezand, dupa pasa, culcat dorsal, revenire in sezand

3-5x30 repetari

3-5x30 repetari

3-5x30 repetari

Pentru pase si aruncari la cos

aruncare la cos cu minge medicinala de la distanta de 3 - 4 m

aruncare la cos cu minge medicinala din apropierea panoului

aruncare la cos din pozitia sezand cu mingea medicinala

3-5x10 repetari

3-5x10 repetari

3-5x10 repetari

2 Dezvoltarea vitezei specifice procedeelor de atac si aparare

Sisteme de actionare

 

Pentru pase, dribling,

aruncari la cos

pase in doi cu doua mingi

pase in trei cu trei mingi

3 jucatori cu minge, paseaza celui de-al patrulea care trimite mingea inapoi

pase in 4 jucatori asezati in cerc, cu 3 mingi, la semnal sonor se schimba directia de pasare

dribling inalt, mediu, jos cu frecventa maxima

dribling cu frecventa maxima, la semnal sonor schimbarea mingii in cealalta mana

dribling pe loc, la semnal sonor, dribling din deplasare 10 - 15 m

aruncari la cos din saritura cu recuperare proprie

3-5x 30 repetari

3-5x 30 repetari

3-5x 30 repetari

3 x 5 x 60"

3 x 5 x 60"

2 x 3 x 30"

3 - 5 x

2-3x 20 repetari

Pentru pase, dribling, aruncari la cos

3 jucatori cu doua mingi, doi paseaza celui de-al treilea care arunca la cos de la distanta de 3 - 4 m

3 jucatori cu doua mingi, doi paseaza celui de-al treilea care se deplaseaza 2-3 m lateral dreapta, stanga, arunca la cos de la distanta de 3 - 4 m

5 - 6 mingi asezate pe sol, jucatorul ia mingea, arunca la cos de la distanta de 3 - 4 m contracronometru

3-5 x 20 repetari

3-5 x 20 repetari

- 7 x

3. Dezvoltarea rezistentei specifice

Sisteme de actionare

micul maraton in alergare

micul maraton in dribling

dribling pe lungimea terenului, 5 voleibalari la panou, intoarcere in dribling

pase in doi pe lungimea terenului, la intoarcere relatia 1 x 1

dribling cu schimbari de directie pe toata suprafata terenului

3 - 5 x

3 - 5 x

3 - 5 x

5 x

3 - 5 x 30"

A.      C. Pregatirea tehnico-tactica

Pregatirea tehnico-tactica a vizat la lectia cu studentii, corespunzator nivelului lor de pregatire si cunostinte, urmatoarele aspecte:

consolidarea tehnicii de atac si aparare;

consolidarea actiunilor tactice individuale si colective de atac si aparare;

consolidarea relatiei 1 x 1.

Pregatirea tehnica

Sisteme de actionare

În atac

actiuni cu finalizare de pe loc:



aruncari din saritura ce desprindere de pe loc

voleibolari la panou

aruncari din semicarlig

actiuni cu finalizare din deplasare

alergare, prinderea mingii din pasa, oprire intr-un timp, aruncare din saritura

3 x 20 repetari

3-5 x 20 repetari

3 x 20 repetari

2 x 20 repetari

2 x 20 repetari

În atac

alergare, prinderea mingii din pasa, oprire in doi timpi, aruncare din saritura

alergare, prinderea mingii din pasa, oprire, fenta de aruncare, aruncare din saritura

alergare, prinderea mingii din pasa, oprire, fenta de depasire, dribling, aruncare din saritura

alergare, prinderea mingii din pasa, dribling, aruncare cu o mana din deplasare

aruncari libere

actiuni fara finalizare:

iesire la minge, prindere din pasa, oprire, pivotare, pasa

iesire la minge, prindere din pasa, oprire,dribling, oprire, pasa

alergare, prinderea mingii, pasa din alergare

2 x 20 repetari

2 x 20 repetari

2 x 20 repetari

2 x 20 repetari

2 x 20 repetari

2 x 20 repetari

2 x 20 repetari

2 x 20 repetari

În aparare

deplasari in pozitia fundamentala corecta, individual

plasamentul corect si mentinerea acestuia intre cos si adversar (pe perechi, pe lungimea terenului, atacantul executa deplasare cu schimbari de directie, iar aparatorul va incerca sa mentina plasamentul corect, fara a fi depasit)

scoaterea mingii din dribling (doi jucatori cu doua mingi, in timp ce dribleaza fata in fata, incearca sa scoata mingea din dribling adversarului)

5 jucatori cu mingi in spatiul de 3 secunde dribleaza in timp ce fiecare incearca sa scoata mingile adversarilor in afara spatiului. Castiga cel care reuseste sa ramana cu minge.

3 x 30"

10 x

3 x 30"

2 x

Pregatirea tactica

Sisteme de actionare

În atac

consolidatea contraatacului  - direct cu dribling pe centru

cu un varf

recuperarea ofensiva

atacul in superioritate numerica

atacul rapid

combinatii tactice de 2 - 3 jucatori ("da si du-te", blocaj, incrucisare)

atacul pozitional - sistemul de atac cu un jucator pivot

atacul impotriva apararii om la om

atacul impotriva zonei

În aparare

marcajul atacantului fara minge

atacant primitor apropiat, indepartat

marcajul atacantului cu minge, care nu a efectuat driblingul, care dribleaza, care a terminat driblingul, care paseaza, care finalizeaza

apararea in inferioritate numerica

sisteme de aparare (om la om, zona  2 - 1 - 2)

Jocuri scoala 2 x 2, 3 x 3, 4 x 4, 5 x 5 pe jumatate de teren si pe tot terenul cu teme pentru atac si teme pentru aparare.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.