Pregatirea tehnica in jocul de baschet

Pregatirea tehnica in jocul de baschet

Tehnica presupune efectuarea rationala si economica a unui anumit tip de miscari, specifice ramurilor de sport.

Tehnica cuprinde un sistem specializat de structuri motrice constituite potrivit regulamentelor fiecarui sport in vederea obtinerii randamentului superior in activitatea competitionala (Siclovan, 1984).

Tehnica este conditionata de nivelul de dezvoltare a capacitatilor conditionale si coordinative, aflandu-se in stransa relatie cu tactica, pregatirea psihologica, teoretica. În jocurile sportive, tehnica influenteaza prioritar solutionarea situatiilor complexe de joc, de aceea la grupele de sportivi incepatori, procesul de antrenament va cauta sa realizeze o baza motrica larga, care sa cuprinda mijloace din scoala alergarii, sariturii, aruncarii, mingii, spre deosebire de sportivii avansati, unde specializarea este stricta.

Antrenamentul de tehnica are drept scop imbunatatirea comportamentului motric al sportivilor prin dezvoltarea capacitatii de control, preciziei si stabilitatii executiilor, determinand marirea posibilitatilor de adaptare impuse de modificarea conditiilor situatiilor.

Dupa cum arata M. Epuran , citat de A. Dragnea si S. Mate-Teoria sportului, invatarea miscarilor in sport reprezinta un tip deosebit, deoarece performanta este concretizata tocmai in nivelul calitativ al executiei (gimnastica, patinaj artistic, inot sincron,etc.), iar in cazul jocurilor sportive , acestea reprezinta instrumentele intermediare prin care se manifesta si se evalueaza capacitatile coordinative, caracteristicile de forta, vitezasau de rezistenta ala miscarilor respective. Procedeele tehnice care se insusesc in diferite ramuri de sport trbuie sa prezinte cursivitate, viteza, forta, sa fie efectuate eficient in timp (rezistenta), coordonare, precizie, mobilitate, calitati care se dobandesc printr-un proces de antrenament care nu e numai instruire, ci se numeste dezvoltare fizica, dezvoltarea capacitatii de efort, dezvoltarea capacitatii psihice duse pana la maximum tolerantei umane.

Datorita cerintelor regulamentelor de concurs, invatarea in sport este un proces complex, care implica masuri metodice deosebite si inalta competenta profesionala.

Prioritati metodice privind invatarea tehnicii

Antrenorii trebuie sa stabileasca pentru fiecare esalon de instruire procedeele tehnice ce urmeaza a fi insusite si perfectionate intr-un anumit interval de timp, pornind de la nivelul pregatirii, particularitatile de varsta si individuale ale fiecarui sportiv in parte. Asigurarea unui volum sporit de munca, concretizat in repetari numeroase, constituie conditia de baza a insusirii in timp util a procedeelor tehnice programate pentru anumite perioade de instruire.

Concomitent cu insusirea trainica a procedeelor tehnice programate se va tine seama, pe cat posibil , de inclinatiile si optiunile personale ale sportivilor fata de unele executii tehnice, valorificandu-se astfel la maximum disponibilitatile acestora pentru obtinerea virtuozitatii tehnice.

În raport cu exigentele concrete ale concursului, tehnica trebuie sa fie programata in conditii de adversitate, pe timp de ploaie, vant, etc.; se poate vorbi despre o tehnica de competitie si nu una abstracta, rupta de nevoile concrete, multiple schimbatoare ale concursurilor.

Calea cea mai buna pentru insusirea si perfectionarea tehnicii este individualizarea pregatirii avand in vedere faptul ca sportivii poseda calitati fizice si psihice diferite.

Exersarea independenta a procedeelor tehnice sau numai a unor structuri din cadrul acestora are un rol foarte important, insa trebuie continuu dublata cu repetari efectuate in conditii analoage concursului, deoarece procedeele tehnice sunt invatate nu ca scop in sine, ci pentru a putea fi aplicate facil si eficient in competitie.

O atentie deosebita se va acorda selectionarii celor mai eficiente sisteme de actionare, menite sa asigure atat insusirea elementelor de miscare ce compun procedeul tehnic, dar si dezvoltarea calitatilor motrice aferente optimizarii executiei acestuia.

Evaluarea periodica a pregatirii tehnice cu ajutorul unor probe si norme de control.Cadrele de specialitate vor stabili cele mai semnificative structuri de exercitii pentr evidentierea nivelului pregatirii tehnice.

Exercitii specifice pentru:

a.pozitia fundamentala

1.alergare, la semnal, saritura cu aterizare in pozitie fundamentala (pe directia de deplasare; cu schimbarea de plan fata de directia de deplasare)

2.pe perechi ,, leapsa" cu atingera gambelor

3.jucatorii executa ,, joc de picioare si lucru de brate" in pozitie fundamentala joasa, la fiecare semnal sonor executand sprint-retragere, genuflexiuni, flotari, sarituri, etc.

b.deplasari

4.din pozitie fundamentala jucatorii executa deplasari cu pasi adaugati inainte, inapoi, lateral, oblic inainte, oblic inapoi individual, pe perechi prin imitare sau la indicarea directiei de catre profesor

5. in pozitie fundamentala de aparare, deplasare cu spatele oblic inapoi doi pasi stanga, doi pasi dreapta, la semnal sonor intoarcere180 grade, sprint

6.leapsa in doi

7.deplasare cu pasi adaugati intre doua linii ce se afla la 5 metri distanta una de cealalta. Dupa 5 lungimi sprint 15 metri

8.deplasare in pozitie fundamentala joasa cu pasi adaugati lateral, oblic inapoi, oblic inainte, alergare cu spatele, sprint, pe diferite trasee pe jumatate de teren sau pe tot terenul

c.schimbarile de directie si pirueta

9.deplasare pe toata suprafata terenului cu efectuarea de schimbari de directie cu franare pe un picior, sau folosind pirueta

10.alergari cu schimbari de directie cu franare pe un picior sau prin pirueta in dreptul unor jaloane

11.leapsa in doi pe o suprafata limitata de teren

12.,,micul maraton" si ,,marele maraton"

d.sariturile

13.pe perechi , sarituri cu atingerea palmelor intre parteneri

14.pe perechi, 4pasi adaigati lateral 10 sarituri cu bratele ridicate si atingerea palmelor intre parteneri

15.sarituri succesive pe loc, la semnal sprint, la urmatorul semnal oprire urmata de sarituri succesive pe loc

Aceste elemente tehnice fara minge vor fi exersate si in cadrul unor structuri de procedee tehnice, dupa cum urmeaza:

16.joc de picioare si lucru de brate, la semnal, pirueta (blocaj defensiv), saritura la panou, sprint cu schimbari de directie, la intoarcere alergare cu spatele

17.deplasari specifice atacantului (alergare cu variatii de ritm, ocoliri, fente, schimbari de directie, sprinturi bruste) simuland actiuni de demarcaj individual, in spatiu limitat; acelasi exercitiu cu aparator care va executa marcaj normal

18.jucatorii executa ,,joc de picioare si lucru de brate", iar la semnal, pirueta, saritura la panou, aterizare, sprint la linia de centru, oprire, retragere folosind pasi adaugati oblic inapoi spre pozitiile initiale de unde se reia exercitiul

19.stafete combinate folosind toate elementele tehnice fara minge, individual si pe perechi

a.pozitia fundamentala-reprezinta pozitia initiala in majoritatea procedeelor tehnice ale jocului de baschet, fiind mijlocul prin care atacantul cu minge realizeaza ,,tripla amenintare". Jucatorul va fi atentionat ori de cate ori primeste mingea sa actioneze intr-o pozitie fundamentala specifica, ceea ce-i va conferi un avantaj in actiunea sa impotriva aparatorului direct. De aceea exersarea acestui element tehnic se va realiza in cadrul stucturilor de procedee tehnice alaturi de prinderea si tinerea mingii, aruncarea la cos, driblingul, pasa.

b.prinderea si tinerea mingii

20.exercitii de jonglerie cu mingea:trecerea mingii in jurul soldurilor, genunchilor, trecerea mingii printre picioare in forma de ,,8", conducerea mingii rostogolite pe sol

21.aruncarea mingii in sus si prindere, cu ambele maini, cu o mana si prindere cu cealalta

22. fente: de pasare, de aruncare la cos, de plecare in dribling

c.pasarea mingii

23.pe perechi pase cu doua maini de la piept, cu pamantul, de deasupra capului

24. pase in doi cu doua mingi

25. pase in trei cu doua mingi

26. formatie de trei jucatori cu doua mingi: jucatorul fara minge

se deplaseaza spre cei cu minge (iese la minge) si primeste alternativ mingea de la coechipieri

27.pe perechi : jucatorul fara minge se afla la centru , cel cu minge la linia laterala a terenului. Dupa ce primeste pasa, jucatorul de la centru paseaza inapoi, alearga pana linia larerala opusa jucatorului cu minge si in viteza mare se intoarce inapoi pentru a reprimi mingea, dupa care reia exercitiul.

28.pase de pe loc cu peretele si cu partener

29. pasa de pe loc in 3, cu un aparator. Aparatorul este obligat sa atace jucatorul cu minge, iar dupa ce intercepteaza mingea schimba locul cu cel ce a gresit pasa

30. suveica simpla cu deplasare la sirul opus

31. suveica in dribling cu doua mingi

32.suveica simpla cu panoul

33. pasa in doi cu dribling si schimb de locuri

34.pasa in 3 cu schimb de locuri

Exercitiile alese se adreseaza consolidarii, perfectionarii paselor cu doua maini de la piept, paselor cu pamantul, paselor cu doua maini de deasupra capului, de pe loc si din deplasare.

Un loc important in lectiile cu studentii il ocupa structurile de procedee tehnice:

35. deplasare, prinderea mingii, pasa din deplasare

36. deplasare, prinderea mingii, dribling, pasa din deplasare

37. alergare, prindere de minge, oprire, fenta, dribling, pasa din deplasare

38. desen 2 si 3 de la pg. 42 din cartea de mai sus

Si desenele de la 43

d.oprirea si pivotarea

42.jucatorii 1 si 3 pleaca simultan in dribling, executa oprire, pivotare, pasa la jucatorul 2 , respectiv 4, care executa iesire la minge, prindere, oprire si continua exercitiul. Jucatorul 1 si 3 , dupa pasa schimba locurile.

43.Jucatorul 1 executa dribling, oprire, pasa, deplasare cu schimbare de directie, reprimirea mingii, oprire, aruncare la cos din saritura.

Jucatorul 2, executa iesire la minge prindere, oprire, pasa, deplasare pentru recuperare, dribling la coada celuilalt sir

DESEN PG 48

44.Jucatorul 1 executa dribling, prindere de minge, oprire, pivotare, pasa, deplasare, reprimirea mingii, oprire, dribling, aruncare la cos

Jucatorul 2 executa iesire la minge, prindere, oprire, pasa, recuperarea mingii la panou, dribling spre sirul opus

DESEN PG.48

e.driblingul

45. dribling cu variatii de inaltime, ritm, cu schimbari de directiecu trecerea mingii prin fata, cu pirueta, pe la spate, printre picioare

46.,,micul maraton" in dribling

47.leapsa pe perechi in dribling cu accent pe protectia mingii

48.stafete cu dribling cu o minge si cu doua mingi

f.aruncarea la cos

49.aruncari la cos din dribling din apropierea cosului, recuperare, dribling la centrul terenului, pirueta, reluarea exercitiului la acelasi panou

50. aruncari la cos din saritura cu recuperare proprie

51.aruncari la cos din saritura pe perechi sau pe grupe de 3 jucatori cu doua mingi

52. exercitiul ,, non-stop"

53.exercitii complexe cu desfasurare pe tot terenul

Pagina 68

54.concursuri de genul ,,cine inscrie mai multe cosuri" cu aruncari din dribling, saritura si aruncari libere