Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » familie » sport
Pregatirea unei echipe de fotbal inainte de competitie

Pregatirea unei echipe de fotbal inainte de competitie


MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV

"SZÁSZ ADALBERT"

LUCRARE PENTRU OBTINEREA COMPETENTELOR PROFESIONALE



Moto : " Munca, acest lucru compus din efort si vointa ne lumineaza si ne indeparteaza durerile."

Victor Hugo

Tema lucrarii:

Pregatirea unei echipe de fotbal inainte de competitie

Capitolul I

1:1 Introducerea

La cele mai inalte nivele , cantonamentele in vederea meciurilor oficiale se fac de obicei cu 2-3 zile inainte de meci pentru ca antrenorul sa poata pregati echipa pentru joc, atat tactic, tehnic, fizic cat si psihic la particularitatile adversarului.

La nivelele inferioare , cantonamentele in vederea meciurilor se fac cu 24 ore inaintea meciului, ori deloc. Dar dupa antrenamente si meciuri mijloacele de refacere trebuie asigurate atat la echipele cu nivele ridicate cat si la cele inferioare.

1:2 Argumentul lucrarii

In obtinerea marilor performante , un rol foarte important o are pregatirea psihologica speciala pentru joc. In acest sens antrenorul medical si psihologul pregateste echipa in functie de echipa adversa, de conditiile de concurs si clasamentul competitiei.

1:3 Scopul lucrarii

Fiecare elev devenind instructor, antrenor sau professor trebuie sa cunoasca etapele privind pregatirea unei echipe la antrenamente si pentru concursuri.

1:4 Motivarea lucrarii

Fiind elev in clasa XII -a doresc sa-mi continui activitatea la o echipa de esalon superior , apoi sa urmez cursurile unui colegiu sau facultate cu profil de sport.

Capitolul II

Metodica pregatirii echipei pentru meci

In pregatirea echipei pentru meci antrenorul trebuie sa se conduca permanent dupa principiul adoptarii antrenamentului la caracteristicile adversarului si ale competitiei . Aceasta adaptare a antrenamentului la specificul adversarului se realizeaza in mod frecvent si necesar in perioada competitionala careia in mod normal ii corespunde cicluri de antrenament saptamanale sau cu o durata corespunzatoare intervalului intre doua meciuri.

Aceasta adaptare a pregatirii echipei la particularitatiile adversarului se refera mai ales la tactica , respectiv la sistemele de joc din aparare si atac .

Pentru ca pregatirea speciala pentru fiecare meci realizata prin adaptarea sistemului de joc la particularitatiile adversarului, sa fie incununata de success, este necesar indeplinirea cel putin minimala a urmatoarelor conditii:

cunoasterea si aprecierea obiectiva a posibilitatiilor si a particularitatilor jucatorilor echipei proprii.

Asigurarea conditiilor materiale si organizatorice de pregatire normala

Cunoastera particularitatilor echipei si a jucatorilor adverse

Existenta unor colaboratori buni si experimentati : antrenor secund, medic, coordinator de joc, capitan de echipa

Cunoasterea si prevenirea influentei factorilor climatici asupra jocului, specific echipei proprii si adverse

In procesul pregatirii pentru meci activitatea antrenorului si a echipei poate fi impartita in etape. Calitatea muncii dusa in cadrul unei etape o influenteaza pe cea din etapele urmatoare si implicit comportarea echipei si rezultatul jocului.

Din experienta celor mai buni antrenori si a Institutului de Educatie fizica si Sport de la Bucuresti reiese ca principalele etape sunt urmatoarele:

2.1 Etapa I. Adunarea informatiilor necesare cunoasterii adversarilor si a conditiilor de joc:

Aici amintesc doar principalele date si materiale care trebuie sa stea la indemana antrenorilor.

Pentru culegerea datelor respective antrenorul va folosi urmatoarele surse:

Fisele de observatii : continutul si formula fiselor sunt foarte diverse , fiecare antrenor avand la latidudinea sa completarea lor.

Pentru ca datele culese despre o echipa sa aiba valabilitate , se recomanda observarea ei de 2-3 ori si pe cat posibil si la ultimul meci sustinut. De asemenea observatorii trebuie sa fie competenti , sa aiba experienta necesara. Ideal este ca echipa sa fie observata de antrenor, insotit uneori chiar de jucatori astfel incat acestia sa-si cunoasca bine adversarii, in special pe cei directi.

Pentru echipele care partcipa intr-o competitie de durata programata calendaristic( tur-retur) se recomanda ca antrenorul sa aiba cate o fisa separata pentru fiecare jucator advers, pe care o va completa dupa fiecare etapa de campionat, indifferent daca informatiile care stau la dispozitie nu se refera la toate rubricile prevazute. Fisele individuale trebuie sa furnizeze un material repartuizat pe factorii antrenamentului, care sa permita o apreciere cat mai obiectiva si completa a adversarilor. Ele se vor referii atat la actiunile si particularitatilor cu caracter pozitiv cat si la cele deficitare. Astfel cu ajutorul fisei se contureaza un profil al respectivului jucator, urmarindu-se combaterea si anihilarea aspectelor lui forte, totodata valorificarea de catre jucatorii proprii a lipsurilor pe care le prezinta. Pentru cararterizarea unui jucator advers, consider ca trebuie luate in considerare urmatoarele:

specificul lui ca aparator sau atacant

specificul lui in efectuarea actiunilor individuale si zonele de teren preferate pentru aplicarea acestora.

Tot in baza studiului fiselor amintite se face o estimare globala a echipei adverse , apreciindu-se:

sistemul de atac

sistemul de aparare

particularitatile pe celalti factori aiantrenamentului ( fizic, tehnic si psihic)

calitatea efectivului

comportarea din punct de vedere al numarului de sanctiuni primite

calitaea conducerii echipei de catre antrenor

Foile de arbitraj

Cand echipa nu poate fi observata sporadic, foile de arbitraj consultate la federatia de specialitate pot furniza unele date pretioase ca de exemplu:

-timpul de utilizare a fiecarui jucator

-procentajele si frecventa diferitelor actiuni

Datele sus amintite se vor aduna chiar daca nu a fost posibila observarea directa a echipei, ele fiind absolute neceare formularii unei echipe cat mai apropiate de realitate.

Comentariile presei de specialitate vor fi colectionate de antrenor si anexate fisei fiecarei echipe.

Convorbiri cu antrenorii echipelor care au intalnit respectiva echipa precum si aprecierile unora dintre componentii echipei proprii.

Odata cu terminarea adunarii materialelor informative , cu prelucrarea lui si cu stabilirea profilului adversarului , se termina prima etapa.


2.2 Etapa II . Compararea fortelor

Aceasta etapa presupune existenta unor date privind particularitatilor jucatorilor si echipei proprii, recoltate dupa aceleasi criterii care au servit la aprecierea adversarilor.

Compararea fortelor este o operatie foarte importanta , ea putand determina:

modificarea si mai ales adaptari ale sistemelor si a tacticii de baza de atac si in aparare

continutul pregatirii in ciclul respective de antrenament

planul tactic si sarcini tactice

comportarea echipei

Folosirea concluziilor obtinute in urma acestei comparari a fortelor, urmareste in principal valorificarea, in favoarea echipei proprii, a slabiciunilor in aparare ale adversarului si anihilarea fortei lui de atac

2.3 Etapa III Elaborarea planului tactic si a sarcinilor tactice

Inaintea elaborarii acestui material, si mai ales de a definitive planul tactic pe baza rezultatelor compararii fortelor, se recomanda ca antrenorul sa consulte un material bibliografic corespunzator, comparand si verificand calitatea masurilor pe care le preconizeaza cu experienta altora.

In continuare antrenorul va determina veriga principala in desfasurarea jocului de catre echipa proprie. In aceasta privinta va decide daca atacul va constitue veriga principala a succesului in joc, si in consecinta organizarea apararii va fii subordonata organizarii atacului si invers. Odata stabilita veriga principala, antrenorul va trece la adaptarea sistemelor de aparare si atac a echipei proprii, tinand cont de particularitatile adversarului si de veriga principala. Aceasta adaptare a sistemelor mentionate trebuie conceputa considerand ca adversarul va folosi cel mai incomod atac si cea mai eficace aparare impotriva echipei proprii. Voi incerca sa dau cateva exemple:

- Adversarul se apara bine in zona si slab om la om, in aceasta situatie echipa proprie va pune accentul pe contraatac trecere rapida din aparare in atac, continuata in atac improvizat, inainte ca echipa adversara sa se poata organiza.

Adversarul joaca intr-un ritm rapid si sustinut, echipa proprie va incerca sa impuna un ritm lent , bazat pe joc combinativ

Jucatorii echipei adverse sunt de talie mica echipa proprie va folosi pase inalte

Adversarul concentreaza atacul pe 1-2 realizatori atunci cel mai indicat este ca echipa proprie sa concentreze apararea si sa uzeze de un marcaj agresiv, si sa asiguram dublarea fundasilor

Adversarul are moralul instabil si jucatorii care au zile de mare eficacitate - atunci apararea proprie va proceda impotriva acestora tot cu un marcaj agresiv

adversarul prezinta o formatie cu jucatori foarte buni dar nu are reserve de valoare , atunci echipa proprie va ataca prin acsiuni individuale si collective elementare ( incrucisari , blocaje) pentru a determina echipa adversa sa faulteze si implicit sa fie sanctionat sau eliminate vreun jucator din echipa adversaa

- echipa adversa este pregatit slab fizic , echipa proprie va utiliza contraatacul si trecerea rapida din aparare in atac si se va apara agresiv.

In continuare antrenorul va stabili formatia pe care o considera capabila sa aplice sistemul de joc adoptat, deasemenea el va stabili rezervele in cazul schimbarilor de jucatori eventual la combinatiile de baza. Totoodata va incerca sa determine ipotetic unele masuri de actiuni tactice ale adversrului cu character general sau pe care le poate indica chiar in timpul jocului ca raspuns la tactica speciala a echipei proprii. Pentru aceste actiuni ipotetice antrenotul trebuie sa prevada solutii si sa le pregateasca practic la antrenamente.

Dupa ce antrenorul a stabilit teoretic planul tactic cu diferitele lui ipoteze, inclusiv surprizele pregatite de adversar in desfasurarea jocului si in general a realizat sarcinile expuse, trece la concretizarea lor.planul tactic se concretizeaza in sarcinile tactice individuale si collective, precum si in programul de pregatire in cicluri de antrenament, respectiv a carui aplicare constituie ultima etapa.

2:3:1 Obiective tactice

Sunt cele care concretizeaza adaptarea sistemului de joc , a tacticii de baza, la particularitatiile adversarului. Aceste sarcini trebuie sa corespunda particularitatiilor individuale ale jucatorilor proprii si sa le puna in evidenta valoarea.

2:3:2 Obiective tactice individuale

Desi sunt cele mai simple, raman si cele mai importante. Indeplinirea lor necesita pe langa pregatirea tehnico- tactica si pregatirea teoretica, psihologica si politico-morala speciala.

Sarcinile tactice individuale trebuie sa se subordoneze celor colective. Nu se poate conta pe hazard si nici pe improvizatie. Actiunile care alcatuesc sarcina tactica individuala trebuie cunoscute si exersate in conditii corecte. De exemplu un jucator primeste sarcina tactica individuala de a dubla un aparator, simpla enuntare a sarcinii nu este sufficient chiar daca jucatorul cunoaste bine actiunea respectiva el trebuie instruit asupra directiei din care va executa dublarea cat si cand va actiona inainte ca adversarul sa fi primit mingea sau dupa ce acesta a primit-o si incearca sa actioneze .

Aceleasi indicatii sunt necesare si in cazul unui aparator care are sarcina de a actiona agresiv impotriva unui stangaci conducandu-l pe partea dreapta a terenului si atacandu-l dur cand are mingea la picior.

Deasemenea, sarcinile tactice individuale ale unui jucator trebuie cunoscute de ceilalti coechipieri care au obligatia de a-l ajuta . In plus aceleasi sarcini le va primi si se va pregati sa le rezolve un alt jucator, pentru a face fata in situatia in care primul jucator nu corespunde sau este necesar sa fie schimbat

2:3:3 Obiective tactice colective

Constau in combinatii de 2-3 jucatori , effectuate in cadrul istemelor de atac sau de aparare, ele urmaresc de exemplu: anihilarea unui atacant foarte eficace, prin dublarea sau schimbul de adversary , o combinatie de atac in care 1-2 atacanti proprii sunt pusi in valoare pe patrea cea mai slaba a apararii adverse.

Sarcinile tactice colective trebuie sa favorizeze realizarea sarcinilor tactice individuale si in nici un caz caz sa le stinghereasca. De asemenea ele nu trebuie sa franeze ci sa favorizeze initiativa jucatorului in situatiile spontane aparute in joc, care ofera solutii noi: contraatac, interceptie, depasiri sau alte actiuni individuale.

Inafara celor indicate elaborarea planului tactic si a sarcinilor tactice individuale si collective este necesar ca antrenorul sa tina seama si de factorii climatici , care influenteaza atat pregatirea cat si aplicarea acestora. Dintre ei amintim mai ales cand jocul urmeaza sa se desfasoare in alta localitate, urmatoarele:

marimea terenului

maerialul si calitatea inventarului sportive si a instalatiilor

luminozitatea slaba

calitatea terenului.

2:4 Etapa IV- Elaborarea programului de pregatire pentru ciclul de antrenament

Saptamanal care cuprinde : numarul de antrenamente , durata lor, intensitatea efortului, exercitiile cele mai eficace, data meciului amical de verificare si alegerea adversarului corespunzator pregatirii.

Mai augam importanta pregatirii jucatorilor desemnati pentru realizarea sarcinilor tactice individuale si collective, bineinteles a intregii echipe.

Durata etapelor expuse este variabila. Etapa I are un character permanent, celelalte etape care de fapt indica succesiunea operatiilor metodice pe care trebuie sa le efectueze antrenorul se desfasoara de obicei in ultima zi sau in ultimele doua zile care preced inceperea ciclului de antrenament al carui final il constituie meciul.

Subliniez ca materialul folosit in diferitele etape ale pregatirii echipei pentru meci, va fi folosit si la elaborarea expunerii pe care antrenorul o va face im sedintele de pregatire si de analiza a jocului respective.

CAPITOLUL III

3:1 Sedinta de pregatire a meciului

Sedinta de pregatire a meciului este mult mai importanta dacat pare la prima vedere; incheiand pregatirile speciale facute in vederea meciului respectiv.

Principalele obiective si sarcini ale acestei sedinte sunt de ordin tehnic, psihologic educativ organizatoric si metodic. Dintre ele dau cateva exemple:

intelegerea de catre jucator a modului in care trebuie aplicat planul tactic pregatit in antrenamentul special.

Precizarea modului in care jucatorii vor colabora cu coechipierii care au indeplinit sarcini speciale

Precizarea modului in care sarcinile speciale ale unor jucatori se incadreaza in planul tactic al echipei

Contributia la inlaturarea tracului si ralizarea in randurile jucatorilora unei stari de start positive ,, gata de lupta''

Apreciarea realista a posibilitatilor adversarilor insa fara supra sau subestimari, stimularea increderii in fortele proprii ale coechipierilor, prin convingerea ca se poseda o pregatire buna

Stabilirea masurilor si comportarii jucatorilor in cazul eventualelor defectiuni

Contributia la stimularea si educarea componeneteleor politico-morale ale performantei ( disciplina, combativitate, calm)

Contributia la dezvoltarea nivelului pregatirii teoretice si metodice ale jucatorilor

Precizarea masurilor organizatorice privitoare la meci.

Desfasurarea sedintei

Sedinta se organizeaza cu aproximativ 24 de ore inaintea meciului, la sediul clubului. La sedinta participa jucatorii, antrenorul, personal medical si responsabilul organizatoric. Participarea altor personae din conducerea clubului este recomandabil numai in cazul cand acestea asista si la antrenamente, insotesc echipa in deplasare.

Durata sedintelor nu trebuie sa depaseasca o ora . Ea se fixeaza in general in aceeasi ora, cere se allege astfel incat jucatoriisa nu fie preocupati de alte activitati urgente. Prin buna organizare , ca si prin continutul si rezultatele ei, sedinta de pregatitre trebuie sa devina tot atat de necesara pentru jucatori ca si antrenamentele.

Sedinta este condusa de antrenor. Ordinea de zi prevede doua probleme : organizatorica si tehnica. La ambele se refera antrenotul si trage concluziile. Se recomanda ca problema organizatorica sa fie dezbatuta cea organizatorica pentru a permite jucatorilor si antrenorului sa se concentreze apoi asupra celei tehnice .

In cadrul problemei organizatorice antrenorul precizeaza:

-locul si ora prezentarii pe teren

- mijlocul de locomotie

- echipamentul (culoarea)

modul in care echipamentul , mingile si alte obiecte de inventar ajung la teren.

In incheiere antrenorul invita medicul si pe jucatori sa precizeze daca starea sanatatii este afectata. Dupa expunere jucatorii pot cere lamuriri suplimentare .

Dezbaterea problemelor de ordin tehnic

Aceasta parte a sedintei , bine pregatita, poate contribui substantial la buna comportare a jucatorilor, stimulandu-le participarea constienta, intelegerea, clarificarea si sistematiazrea sarcinilor. Totodata prin masurile preconozate si prin argumentarea stiintifica se ridica la nivelul de pregatire teoretica si metodoca a jucatorilor atat de necesare maestriei sportive.

Referatul antrenorului trebuie sa fie foarte bine sistematizat si sa cuprinda problemele esentiale. El va incepe cu o scurta introducere in care se fac aprecieri privind importanta meciului si perspectivele echipei in cazul victoriei , mai ales in meciurile decisive. Nu este recomandabil sa se treaca sub tacere consecintele unei eventuale infrangeri, dar nici sa se exagereze. Apoi antrenorul va caracteriza echipa adversa, expunand particularitatiile positive individuale si collective , caz si aspectele deficitare. In caracterizare se vor mentiona, privitor la calitati , cat si la lipsuri, urmatoarele:

-particularitatile de ordin fizic: gradul de dezvoltare a calitatilor motrice cum ar fi viteza, forta, rezistenta, precum si cele privind talia, robustetea etc.

-particularitatile de ordin tehnic si tactic: tehnica avansata sau rudimentara, stilul de joc, precizie ,eficacitate, joc organizat sau improvizat, principalii jucatori realizatori cu calitatile si defectele lor

- particularitatile de ordin moral-volitiv: combativitate, calm, masura in care se demobilizeaza in situatii grele, gradul de disciplina in joc.

Dupa aceasta expunere sitematizata antrenorul va incheia cu o apreciere globala asupra echipei adverse, exprimata in 2-3 fraze .

Incheiand caracterizarea adversarului va expune, comparativ, raportul de forte al echipei proprii fata de echipa adversa.

Daca raportul de forte este favorabil echipei proprii, concluzia trebuie sa mobolizeze jucatorii indemnandu-i sa confirme printr-o buna comportare , acest raport favorabil.

In cazul unui raport de forte defavorabil echipei proprii, se vor sublinia posibilitatile de ordin tehnic , tactic si moral-volitiv care , puse in valoare de jucatori .pot echilibra raportul de forte si pot asigura cel putin o evolutie mai buna.

Apoi antrenorul va prezenta modul in care presupune ca va actiona echipa adversa, precum si formatia probabila cu care acesta va incepe jocul. Fata de acesta va preciza modul de actiune a echipei proprii, precum si formatia care incepe.

Se dau indicatii privind incalzirea si apoi aplicarea planului tactic. La inceput este bine sa se precizeze sarcinile in aparare apoi in atac. In precizarea sarcinilor se va avea in vedere caracterul general al orientarii tactice , cat si sarcinile tactice speciale. In expunerea acestui punct, antrenorul va prezenta diferite ipoteze privind comportarea adversarului si varata modul in care echipa proprie o sa actioneze. Solutiile nu vor fi altele decat cele pregatite in antrenamentul special sau, in cel mai rau caz cunoscute jucatorilor si antrenate anterior. Tot acum se traseaza sarcinile speciale de mare raspundere, cim ar fi execuaterea loviturilor de pedeapsa.

Dupa epuizarea problemelor tehnice si tactice , antrenorul va insita pe problemele moral-volitiv. Va sublinia necesitatea cambativitatii, calmului, luptei organizate , disciplinei de joc. De asemenea va face o mentiune speciala pentru jucatorii tineri sau de rezerva , care trebuie sa se bucure de increderea si spijinul celor experientati. In incheiere va atrage atentia asupra comportarii demne si sportive fata de coechipieri, adversari, arbitru si public, indifferent de lipsurile manifestate de acestia.

Expunerea problemei tactice nu va depasi 20 de minute si va avea un caracter foarte concret.

Dupa expunere antrenorul da cuvantul jucatorilor , care pot face precizari si da sugestii atat de ordin general cat si anumitor coechipieri, mai ales celor cu sarcini speciale.

Nu se recomanda ca aceste discutii sa existe menajamente neprincipiale si sa nu se semnaleze lipsurile in comportarea anumitor jucatori. Practica arata ca astfel de menajamente destrama colectivul si franeaza buna purtare a echipei. Sesizarea lipsurilor duce la demobilizare numai in cazuri izolate , nu si oricum randamentul jucatorului criticat nu este mai scazut decat cel normal.

Ultimul dintre jucatori caruia se da cuvantul este capitanul echipei.

La sfarsitul sedintei, antrenorul trage scurte concluzii, si precizeaza linia in probleme pe care jucatorii le-au tratat necorspunzator. Din aceste concluzii va trebui sa reiasa ptimismul si mai ales incredera pe care antrenmorul o are in capacitatea jucatorilor si a echipei, precum si in masurile tactice preconizate.

Recomandarile specialistilor

cand meciul se disputa intr-o alta localiate , sedinta de pregatire se va organiza in localitatea respectiva, cel mai tarziu in seara care preceda meciul

Sedinta de pregatire nu va avea un caractre rigid, ea nu trebuie sa se deosebeasca de cele obisnuite , tinute la antrenament, antrenorul va face apel al intelegerea necesitatii de a actiona in sensul spus de el.

Pentru precizarea orientarii tactice se recomanda folosirea machetei terenului

Oricat de nefavorabile ar fii conditiile , sedinta de pregatire nu se organizeaza cu o ora sau cateva minute inaintea meciului

Cand nu exista alta solutie , inainte de incalzire antrenotul va indica formatia si va aminti jucatorilor sa aplice aceeasi directive date la unul din meciurile anterioare, in care echipa a fost victorioasa.

Sedinta de pregatire completeaza antrenamentul, sistematizeaza si consolideaza judicios pe calea constientizarii, elementele pregatirii speciale , dar nu poate inlocui pregatirea specifica realizata prin antrenament, nici suplini lipsurile privin calitatea si cantitatea acestuia.

3:2 Sedinta de analiza a meciului

Sedinta de analiza a meciului se organizeaza a doua zi dupa disputarea meciului sau la inceputul primului antrenament de dupa meci, darn u este indicat efectuarea analizei chiar dupa meci.

Sarcinile de analiza a meciului sunt:

verificarea din punct de vedere calitativ a orientarii tactice si metodice din cadrul pregatiriiefectuate special pentru meci;

evidentierea particularitatilor pozitve si a lipsurilor in pregatirea de baza a jucatorilor si a echipei;

completarea obiectivelor de pregatire a echipei in ciclul de antrenament urmator, prin precizarea lipsurilor care trebuie remediate;

generalizarea experintei de concurs si cresterea nivelului de pregatire teoretica si metodica a jucatorilor

Organizarea se desfasurarea sedintei urmeaza , in linii generale, aceeasi desfasurare pentru sedinta de pregatire a meciului.

Ca indicatii speciale specialistii mentioneaza urmatoarele:

-antrenorul isi va fundamenta ideile din referatul pe care-l va sutine pe cat mai multe date obiective: filme, inregistrari, procentaje.

-observatiile antrenorului vor sublinia in special elementele esentiale, atat pozitive cat si negative care au caracterizat comportarea echipei si nu se vor referi numai la anumite faze, prezentate rar in meci

- punctul central al analizei il vor constitui: valabilitatea orientarii tactice speciale pentru acel meci; calitatea jocului colectiv si individual in aplicarea planului tactic ; eficienta altor indrumari date de antrenor pe parcursul meciului si calitatea aplicarii lor de catre jucatori; activitatea creatoare a jucatorilor in meci. In general se vor evidentia cauzele care au determinat buna sau necorespunzatoare a jucatorilor si a echipei.

- Se recomanda ca dupa referatul antrenorului si cuvantul fiecarui jucator din formatie, sa vorbeasca si jucatorii de rezerva. Aceste lucruri ajuta atat la cresterea nivelului de pregatire teaoretico-metodica cat si la educarea acestora .

-In dezbateri se va evita sublinierea raspunderilor personale in caz de esec pentru ca nimeni nu greseste intentionat, cat si evidentierea ditirambica a comportarii exceptionale a unor jucatori; in schimb trebuie incurajati tinerii si debutatii.

- Se va lua o pozitie ferma fata de abaterile disciplinare, abaterile de la Fair Play.

- Daca este cazul vor lua cuvantul si persoane din conducerea clubului. Accentuand importanta castigarii meciului.

-Concluziile apartin antrenorului. Ele vor fi scurte si bine sistematizate , vizand: caracterizarea generala a comportarii in raport cu valoarea adversarului si cu calitatea pregatirii efectuate in ciclul de antrenament anterior meciului; evidentierea jucatorilor care au muncit si s-au comportat peste valoarea lor obisnuita; invataminte cu caracter teoretic-metodic pe care jucatorii trebuie sa le retina; sarcinile pregatirii in ciclul in care urmeaza.

In incheiere, antrenorul va multumi personal si din partea conducerii clubului, pentru efortul depus de catre jucator (numai in cazuri deosebite se vor face reprosuri), indemnandu-i sa se mobilizeze si mai mult in ciclul de antrenament care incepe.

Capitolul IV

Concluzii:

Fotbalul continua in toate tarile cu traditie sa evolueze spre inalta virtuozitate.

Cel mai important lucru pentru atingerea performantei este pregatirea echipei inainte de meci atat psihic, tactic cat si tehnic.

Conceptia de joc, moderna folosindu-se metode si mijloace specifice categoriilor cu care se lucreaza.

asadar pregatirea echipei pentru un meci sau turneu este esential

BIBLIOGRAFIE

Alexe Nicu - Antrenamentul sportiv

Editura Editis Bucuresti 1995

Dragnea A.- Antrenamentul sportiv

Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1996

Boroni G. - Pregatirea fizica

Editura Bucuresti 1998

Alexe Nicu - Antrenamentul sportiv modern

1993

Alexandrescu C. - Igiena edicatiei fizice si a sportului - 1997

Ionescu I.V. - Fotbal - Tehnica si tactica jocului - 1995

Mozzali A. - La preparatium Fisica del calciator - 1996

Matrac J. - Curs de baza ANFS Bucuresti - 1991

Matrac J. - Matrac M. - Fotbalul la copii si juniori - 1996

Stoian A. - Stoian J. - Fotbal, curs de baza, tehnica si tactica - 2003

Stoian A. - Stoian J. - Fotbal - Curs de specializor - 2003

Matroc J. - Curs de baza ANFS - 1994

Stoian A. - Stoian J. - Fotbal - Exercitii pentru pregatirea fizica, tehnica si tactica - 2002





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.