CLASIFICAREA AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE

CLASIFICAREA AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE

Desi aceste autoritati au o denumire comuna autoritati ale administratiei publice, in practica, intre ele exista deosebiri determinate de modul lor de formare, de organizare, de competenta etc. Cu alte cuvinte, autoritatile administratiei publice se clasifica in mai multe tipuri, dupa mai multe criterii:

• Dupa modul lor de formare

Potrivit acestui criteriu vom constata ca autoritatile administratiei publice sunt de doua feluri, si anume:

1.autoritati ale administratiei publice alese, cum sunt consiliile judetene, municipal, orasenesti si

comunale, precum si primarii.

2.autoritati ale administratiei publice numite, cum sunt: ministri, conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, prefectii si conducatorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si celorlalte institutii de specialitate ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale judete, municipii si orase.

• Dupa natura autoritatilor  publice.

Potrivit acestui criteriu, autoritatile administratiei publice se impart in:

1.autoritati ale administratiei publice colegiale, alcatuite din mai multe persoane cum sunt Guvernul si consiliile judetene, municipale, orasenesti si comunale;

2.autoritati ale administratiei publice individuale, adica formate de o singura persoana: ministri

conducatorii celorlalte institutii si organe de specialitate ale administratiei publice centrale,

prefectii si conducatorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si celorlalte organe de

specialitate ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ teritoriale precum si

primarii.

De regula, autoritatile colegiale sunt alese, dupa cum autoritatile individuale sunt numite, cu exceptia primarilor, care sunt alesi.

-autoritatile colegiale isi desfasoara activitatea in prezenta majoritatii persoanelor ce le compun

si adopta prin vot acte administrative ca urmare a deliberarilor;

-in schimb, autoritatile individuale emit prin decizie personala acte administrative.

O trasatura comuna activitatii acestor autoritati este aceea ca, la ambele categorii de autoritati, aceasta activitate se desfasoara pe baza si in vederea executarii legii.

• Dupa criteriul  competentei teritoriale autoritatilor administratiei publice.

Din punctul de vedere al competentei teritoriale, autoritatile administratie pubice se impart in:

1- autoritati centrale, sau statale, care isi exercita atributiile pe intreg teritoriul tarii,

2- autoritati locale, a caror competenta se exercita in limitele unitatii administrativ-teritoriale in

care functioneaza: judet, municipiu, oras sau comuna.

3- autoritati interjudetene, cum sunt Regionalele CFR, sau autoritati constituite pe criterii militare la nivel de regiune.

• Dupa criteriul competentei materiale, autoritatile se impart in:

1- autoritatile cu competenta generala, care sunt acele autoritati ale administratiei publice competente in toate domeniile de realizare a atributiilor puterii executive. Din aceasta categorie fac parte: guvernul consiliile judetene municipale, orasenesti si comunale .

2- autoritatile cu competenta de specialitate, create pentru a desfasura o activitate specifica puterii executive, cum sunt: ministerele, alte organe de specialitate care se organizeaza in subordinea Guvernului sau a ministerelor, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate. La randul lor, autoritatile de specialitate se clasifica in:

2.a.Organe de ramura, care-si exercita atributiile intr-un singur domeniu, cum sunt

ministerele si organele subordonate lor;

2.b.Organele de domeniu, care-si exercita atributiile in mai multe domenii de activitate cum ar fi Serviciul Roman de Informatii.

Aceasta diversitate are totusi reguli comune si anume: 1- autoritatile cu competenta speciala se subordoneaza, de regula, celor cu competenta generala de la acelasi nivel teritorial, acestea din urma exercitand conducerea coordonarea, indrumarea si controlul celor dintai; 2- autoritatile cu competenta generala pot decide si in probleme de competenta speciala, de ramura sau de domeniu, in vreme ce autoritatile cu competenta limitata nu pot proceda la fel; 3- desi intre organele de ramura si cele de domeniu nu exista raporturi ierarhice, totusi primele sunt legal obligate sa prezinte ultimelor situatii si date necesare activitatilor de sinteza, coordonare si control.

Dupa durata functionarii distingem autoritati ale administratiei publice cu caracter permanent, si autoritati temporare, cum ar fi diversele comisii create pentru situatii determinate (calamitati, recensamant, alegeri, improprietarire funciara) cu activitate limitata in timp.

Dupa modul lor de conducere distingem,

1- autoritati ale administratiei publice cu conducere unipersonala cum sunt ministerele (conduse de un ministru) , prefecturile (conduse de un prefect) agentiile nationale de reglementare (conduse de un presedinte), etc.

2- autoritati publice cu conducere colegiala, in care mai multe persoane participa la actul decizional, in cadrul unui consiliu sau colegiu;

3- autoritati deliberative, in care autoritatea publica, in plenul sau, exercita participa la adoptarea deciziilor cum este cazul guvernului sau al consiliilor locale.

Dupa natura activitatii desfasurate se disting autoritati de administratie activa, nejurisdictionala, si autoritati administrative jurisdictionale care solutioneaza litigii derivand din incalcarea legii adoptand acte juridice definitive sau stabile (de pilda, comisiile judetene de reconstituire a dreptului de proprietate funciara).

Dupa plenitudinea puterilor conferite exista autoritati cu competenta deplina, decizionala, si altele cu competenta auxiliara, ajutatoare. Primele pot emite acte juridice, iar ultimele desfasoara activitati de pregatire a emiterii, de punere in executare si de control a realizarii actelor juridice, functionand in cadrul sau pe langa autoritatile cu competenta deplina.

Dupa modul de exercitare a competentei distingem autoritati cu competenta proprie sau exclusiva si autoritati cu competenta delegata sau incredintata, primele exercitandu-si competenta in nume propriu, iar ultimele in numele altei autoritati care le-o confera sau le-o retrage dupa necesitati.