Evaluarea spitalului judetean slatina

EVALUAREA SPITALULUI JUDETEAN SLATINA DIN PUNCT DE VEDERE AL CALITATII SERVICIILOR OFERITE

- PROIECT DE MANAGEMENT -

1. Descrierea situatiei actuale a spitalului

A1. Tipul si profilul spitalului

Spitalul Judetean Slatina este o unitate de asistenta medicala cu profil pluridisciplinar, de nivel judetean, aflata in domeniul public al Consiliului Judetului Olt.

A2. Caracteristici ale populatiei deservite. Spitalul deserveste atat populatia orasului Slatina, de aproximativ 70.000 locuitori, cat si populatia Judetului Olt, de circa 500000 locuitori.

A3. Structura spitalului:

Spitalul are in structura 28 de sectii si compartimente distincte, care totalizeaza 1106 de paturi si 9 paturi de spitalizare de zi, o unitate de primiri urgente, camere de garda, 5 laboratoare (de analize medicale, de radiologie si imagistica medicala, de anatomie patologica, de sanatate mintala si de explorari functionale), doua farmacii, un compartiment de prevenire si control al infectiilor nosocomiale si cabinete de specialitate. Distributia numarului de paturi pe sectii este redata in graficul nr. 1.

Graficul nr. 1 - Numarul de paturi pe sectii, Spitalul Judetean Slatina, 2007

A4. Resurse umane: La nivelu)l spitalului exista 1150 de angajati, din care:

- 9% medici;

- 2 % alt personal sanitar cu studii superioare;

- 59% asistenti medicali;

- 30% personal auxiliar.

Structura personalului pe categorii se prezinta in Graficul nr.2.

Graficul nr. 2 - Structura personalului pe categorii in Spitalul Judetean Slatina

A5. Activitatea spitalului:

Analiza activitatii spitalului s-a facut pe baza indicatorilor din Tabelul nr. 1. Sursa acestor indicatori au constituit-o raportarile curente catre Casa de Asigurari de Sanatate Olt. Este de mentionat ca indicatorii corespunzatori anului 2006 sunt calculati pentru structura de atunci a spitalului si ca la inceputul anului 2007, numarul total de paturi a fost redus cu 153 de paturi.

Analizand rezultatele prezentate in tabel, constatam urmatoarele:

- rata de utilizare a paturilor s-a situat in jurul valorii recomandate de 80% pentru multe dintre sectiile spitalului. Cele mai aglomerate sectii au fost urmatoarele: chirurgie infantila, diabet zaharat, gastroenterologie, nefrologie, neurologie, compartimentul de neuropsihiatrie, sectiile de obstetrica ginecologie (in special sectia II), de recuperare, recuperare neurologica adulti si sectia boli cronice. Dintre sectiile de acuti se disting in special gastroenterologia si obstetrica-ginecologie II care au avut o rata de utilizare in jutul valorii de 100%. Daca analizam si durata medie de spitalizare in sectiile "aglomerate", constatam ca aceasta este, in general, fie usor sub media pe tara, fie nesemnificativ deasupra mediei nationale, ceea ce demonstreaza ca in aceste sectii se desfasoara intra-adevar o activitate intensa si ca gradul de aglomerare, masurat prin rata procentuala de utilizare a paturilor este real, si nu survine ca o consecinta a unei durate de spitalizare mai lungi.

- sectiile de cronici (cu exceptia compartimentului de recuperare neuromotorie pentru copii) se remarca printr-o rata de utilizare de aproape 100%, in conditiile in care durata medie de spitalizare e comparabila cu media nationala. Din acest motiv, reducerea recenta de paturi nu a afectat sectiile pentru pacienti cronici.

- per ansamblu sectii de acuti, rata de utilizare a paturilor este de 74,76 %, ceea ce reprezinta o valoare usor inferioara valorii recomandate. Probabil ca recenta reducere a numarului de paturi a corectat acest fapt si va avea ca rezultat o rata de utilizare optima pentru anul 2007.

- exista, de asemenea, unele sectii, in care rata de utilizare a paturilor este mult inferioara valorii recomandate, de 80% (sectia de boli infectioase, compartimentul de chirurgie toracica, compartimentul de endocrinologie, medicina interna, neonatologie prematuri, oftalmologie, oncologie medicala si pediatrie). Desi durata medie de spitalizare in aceste sectii este inferioara mediei nationale (in cazul sectiei de neonatologie prematuri si a celei de pediatrie este chiar semnificativ redusa, reprezentand circa 60% din media nationala), totusi ramane problema supradimensionarii lor si, in consecinta, a adecvarii dimensiunilor lor (numar de paturi) la adresabilitatea reala din judet. De altfel, recenta reducere a numarului de paturi a incercat sa corecteze structura spitalului, afectand sectia de boli infectioase (20 paturi reduse, representand 28% din structura initiala a sectiei), compartimentul de chirurgie toracica (5 paturi reduse, reprezentant 33%), compartimentul de endocrinologie (5 paturi reduse, respectiv 50% din structura initiala), sectia de medicina interna (15 paturi reduse - 18%), pediatria (15 paturi reduse, respectiv 17%) etc.

O solutie care ar fi putut fi luata in calcul pentru imbunatatirea dimensionarii spitalului ar fi constat in reorientarea unor paturi din aceste sectii catre sectiile de cronici, care sunt subdimensionate.

- Durata medie de spitalizare pe sectii este comparabila cu media nationala, fiind, pentru cele mai multe sectii, inferioara acesteia. Exceptia face sectia de chirurgie plastica, unde durata medie de spitalizare este cu doua zile mai mare decat media nationala. De asemenea, se observa ca in compartimentul de chirurgie toracica si in sectiile neonatologie prematuri si pediatrie, durata medie de spitalizare este semnificativ mai  mica decat media nationala. In cazul sectiei de pediatrie se observa ca si indicele de case-mix este mai mare decat media nationala, ceea ce induce ideea ca in aceasta sectie activitatea desfasurata este performanta, tratandu-se cazuri grave, intr-un interval de timp mai scurt, in timp ce la sectia neonatologie prematuri ICM-ul este mai redus decat media nationala, ceea ce arata ca una din explicatiile duratei medii de spitalizare este mai scurte este patologia mai putin complicata decat media nationala.

- Indicele de case-mix este in cele mai multe cazuri apropiat sau superior mediei nationale, lucru firesc pentru un spital judetean, care preia toate cazurile complicate din judet. Totusi exista unele sectii, in special in specialitati chirurgicale (chirurgie infantila, chirurgie plastica, chirurgie toracica, ortopedie, urologie), in care ICM-ul este inferior mediei nationale, fapt ce sugereaza fie o problema de raportare, fie ca pacientii cu o patologie mai complexa prefera sa se trateze in spitale pe care le considera mai performante, posibil din centre universitare (apropierea de Craiova si apropierea relativa de Bucuresti ne permit sa formulam o asemenea ipoteza), fie ca in aceste specialitati medicii au o experienta profesionala mai redusa si prefera sa trimita cazurile complicate la spitale mai performante. Situatii similare se observa la sectiile de neonatologie si neonatologie prematuri, precum si la unele specialitati de medicina interna (nefrologie, gastroenterologie).

A6. Bugetul spitalului

In anul 2006, SJ Slatina a avut venituri totale in valoare de 50723,39 lei, iar diviziunea acestora pe surse de finantare este redata in graficul de mai jos. Se observa ca 90% din veniturile spitalului provin din FNUASS (graficul nr. 3).

Executia cheltuielilor a fost echilibrata (spitalul a cheltuit in totalitate veniturile repartizate) si nu a inregistrat datorii. Repartitia chelruielilor pe categorii este redata in tabelul nr. 2. Se observa ca ponderea cheltuielilor de personal in totalul cheltuielilor este sub 50%, ceea ce se incadreaza in standardele recomandate pentru o unitate performanta.  i

Sursa: Raportarile curente ale spitalului catre CASOlt

Tabelul nr. 2 - Cheltuielile SJ Slatina pe categorii, 2006

Sursa: Bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul 2006

A7. Dotarea tehnica

Dotarea cu aparatura medicala a spitalului este corespunzatoare cantitativ  insa o buna parte din ea este uzata moral si necesita inlocuiri?? In anul 2006 nu au fost alocate fonduri pentru aparatura de inalta performanta. Din punct de vedere al circuitelor functionale, trebuioe mentionat ca spitalul a fost autorizat cu plan de conformare, care exira in mai 2007.

B. Analiza SWOT a spitalului

C. Probleme critice ale spitalului

1. Unitate mare, cu un volum mare de activitate si cu o nevoie acuta de control a costurilor

2. Structura de personal subdimensionata si amentinarea ca forta de munca cu cele mai bune performante sa paraseasca spitalul, in favoarea unui loc de munca in state mai dezvoltate ale Uniunii Europene

3. Existenta unui numar mare de cazuri cronice in ciuda faptului ca spitalul este destinat pacientilor acuti ai aglomeratie in  sectiile de cronici

4. Necesitatea indeplinirii masurilor cuprinse in planul de conformare si a reabilitarii unor circuite functionale, in caz contrar spitalul neindeplinind conditiile de autorizare sanitara.

5, Lipsa unor informatii concrete privind calitatea serviciilor medicale si a directiilor de dezvoltare ce trebuie avute in vedere in strategia pe termen mediu si lung a spitalului

D. Problema prioritara

Problemele identificate s-au analizat cu ajutorul diagramei cauza-efect. A rezultat ca problema determinanta este reprezentata de lipsa unor informatii, instrumente si proceduri concrete privind calitatea serviciilor medicale si a directiilor de dezvoltare ce trebuie avute in vedere in strategia pe termen mediu si lung a spitalului

E.Plan de imbunatatire a managementului spitalului

E1) Scop: Imbunatatirea  calitatii serviciilor medicale oferite de Spitalul Judetean Slatina, prin refacerea circuitelor de functionare si prin imbunatatirea activitatii personalului medical mediu

E2) Obiective si indicatori

1) Modernizarea circuitelor functionale ale   spitalului in termen de 1an

- indicatori:

- obtinerea autorizatie de functionare fara plan de conformare in luna mai 2007

2) Imbunatatirea activitatii personalului mediul din spital

- 40% din asistentii medicali au facut cel putin un curs de formare in domeniul comunicarii cu pacientul pana la sfarsitul anului 2009

- cresterea nivelului de satisfactie al pacientilor cu 10% in primul an, cu 20% in al doilea an si cu 50% la sfarsitul celor trei ani, avand ca referinta anul 2007

- cresterea cu 40% a nivelului de satisfactie a personalului medical pana la sfarsitul anului 2009

E3) Activitati corespunzatoare obiectivului 1

Achizitia unui nou generator in termen de 9 luni - 250000 lei

Sursa proprie de apa in termen de 12 luni - 400000 lei

Achizitia de rezervoare de acumulare in termen de 12 luni - 200000 lei

Achizitia de rezervoare de apa pentru incendiu in termen de maxim   15 luni 80000 lei

Sistem propriu de colectare ape uzate in termen de 18 luni - 250000

Echipamente frigorifice in termen de 18 luni - 40000

Activitati corespunzatoare obiectivului 2:

2.1. Evaluarea nivelului de satisfactie a personalului mediu in legatura cu conditiile de munca - 6 luni

2.2. Evaluarea nivelului de satisfactie al pacientilor externati in legatura cu activitatea personalului mediu - in trimestrul 2 2007 si in ultimul trimestru al anilor 2007, 2008, 2009

2.3. Evaluarea principalelor nevoi de formare ale asistentilor medicali - trim 2,3 2007

2.4. Redactarea unui proiect avand drept scop dezvoltarea capacitatii institutionale a spitalului - 3 luni; proiectul va incerca sa acceseze foncuri UE din Fondul de Dezvoltare Sociala. Proiectul va fi supus aprobarii Comisie Europene prin Programul operational"Dezvoltarea Capacitatii Administrative" si va avea un buget de 50000 EUR.

2.5. Formarea personalului conform nevoilor specifice, in cadrul proiectului - anul 2008

2.6. Dezvoltarea de mecanisme de asihurarea calitatii activitatii personalului mediu - trim 2,3 2008

2.7. Evaluarea rezultatelor proiectului - trim 4 2008

2.8. Implementarea continua la nivelul intregului spital a mecanismelor de asigurare a calitatii - anul 2009

Graficul Gantt privind programarea activitatilor

Resurse financiare necesare pe activitati, la fiecare obiectiv

Resurse umane necesare: pentru a indeplini obiectivele fixate, in afara personalului medical mediu existent in spital vor fi implicat: 1 inginer, 1 jurist, 1 economist (pt elaborarea documentatiei si derularea proceselor de achizitii publice si reparatii). Pentru studiile de

Resurse materiale: 2 calculatoare, 1 imprimanta, mobilier pentru birou, consumabile

Responsabilitati: In indeplinirea obiectivelor vor fi implicati: conducerea spitalului, personalul TESA, sefii de sectii, personalul de la departamentul de informatica

E4. Rezultate asteptate

Imbunatatirea circuitelor functionale ale spitalului si obtinerea autorizatiei de functionare in viitor fara plan de conformare

Indeplinirea conditiilor pentru demararea acreditarii

Cresterea satisfactiei pacientilor in legatura cu noile conditii

Cresterea satisfactiei personalului medical si cresterea productivitatii activitatii acestuia

Cresterea calitatii actului medical

E5. Monitorizare - Indicatori: respectarea graficelor de lucrari pentru obiectivele de investitii, respectarea planurilor de lucru pe obiective si activitati, planuri de munca

E6. Indicatori de evaluare ce vor fi utilizati sunt urmatorii:

- obtinerea autorizatie de functionare fara plan de conformare in luna mai 2007

- formarea a 40% din asistentii medicali in domeniul comunicarii cu pacientul pana la sfarsitul anului 2008

- cresterea nivelului de satisfactie al pacientilor cu 10% in primul an, cu 20% in al doilea an si cu 50% la sfarsitul celor trei ani, avand ca referinta anul 2007

- cresterea cu 40% a nivelului de satisfactie a personalului medical pana la sfarsitul anului 2009