Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » legislatie » administratie
Organizatii internationale

Organizatii internationale

Organizatii internationale

 

In termeni generali o organizatie este o asociatie care poate fi statatla sau es6atala, cu pers fizice, juridice, de nationalitati diferite si avande de regula scopuri nelucrative.

Prima categorie de “asociatii”asociatii organizatii internationale interguvernamentale.

A doua categorie sunt cele neguvernamentale.

Numarul org internationale interguv a crescut de la 37 pana la aprox 500 de organizatii care anteneaza doar statele.

Vezi conventia de la viena asupra tratatelor articolul 2.

Organizatiile din sistemul natiunilor unite relevauna dintre trasaturile fundamentale ale societatii internationale contemporane, tendinta institutionalizarii raporturilor dintre state. Dpdv al sociologiei re lint este bine ca relatiile dintre state sa fie institutionalizate. Emeric Cruce 1623 porneste de la principiul interdependentei statelor si propune constituirea unei organizatii universale pentru promovarea comertului, incepand astfel institutionalizarea relatiilor interstatale. Alaturi de el ar fi abatele de Saint Pierre, in sec. XVII propunea crearea unui parlament sau a unei adunari generale pentru rezolvarea disputelor, care sa si decidea cu o majoritate de doua treimi aplicarea de sanctiuni collective, inclusive de ordin military. Aceasta idea este sustinuta si de William Pen. Deasemenea proiectul lui Emanuel Kant pentru o pace perpetua, din 1795. El propune o federatie deschisa tuturor statelor, in cadrul carora sa fie n congres care sa resolve disputele. In 1840 americanul William Mark propune o societate a natiunilor.  Din secolul XIX asistam la proliferarea organizatiilor internationale. Revolutia industriala, dezvoltarile stiintei din sec XIX au micsorat distantele dintre natiuni, a caror coordonare nu se putea realize decat prin intermediul Organizatiilor internationale. De pilda, aparitia telegrafiei a impus infiintarea uniunii telegrafice internationale. Descoperirea undelor herziete si generalizarea telegrafiei fara fir au dus la constituirea Uniunii radio-tv.

Dupa al doilea razboi modnial schibarile sunt mai marik, mai ales in domeniul comertuluim, al transferului de tehnologie, dezvoltarii regionale etc..

Cel mai important document-structura pentru reglementarea comertului dupa razboi a fost Gatto, un accord de reglementare din 1947, ale carui principii de baza au fost incorportate in organizatia de baza a comertului create in 1995. Relatiile financiare si monetare au tinut prima pagina in aceast doemmeniu.

Un alt factor decisive in cresterea numarului reglementarilor institutionalizarii a tiut de efectul conjugat al noilor probleme cu care se confrunta societatea internationala, ale carui proportii globale nu pot fi decatsupuse unui tratament global. Cresterea populatiei si apoi descresterea demografica,  saracia si deeriorarea mediulu, epuizarea unor resurse, utilizarea spatiului marin, cosmic etc., poate ca nu s-au gasit cele mai adecvate solutii, dar organizatiile internationale indeplinesc o functie untila in canalizarea unor parti a raporturilor de interdependenta dintre state si asigurarea unor mijloace adecvate pentru cooperare. Rolul acestor organizatii

Principalii actori ai sistemului intenational de rel internationale sunt in principal 2: statele nationale si organizatiile internationale interrguvenrnamentale. In caz particular, organizatiile au demonstrate ca au mecanismele necesare pentru decizii, sunt instrumente indispensabile sistemului international.

Cea mai simpla forma de organizatii internationale este asocierea de state inzestrata cu o constitutie  organe commune, poseda personalitate juridical distincta de a statelor.

Cele doua tratate de la Viena rinvind dreprul tratatelor exclude formele de asociere care opereaza la nivel international sin u actioneaza prin intemediul statelorl. Unii autori mai adauga la asocierea de state si scopul comun.

Trei reguli:

1.      Sa aiba ca parti contractante statele, desi unele nu sunt reprezentate numai de state, ci Consiliul Europei de pilda este reprezentare parlamentara.

2.      2. Acordul de vointa a partilor, care ia forma unui tratat de obicei, care reprezinta actele constitutive, statut, carta etc.. Prin aceste statute se creaza si obligatii reciproce.

3.      3. Asocierea statelor in organimzatii internationale presupune obiective sau scopuri commune. Cresterea numarului organizatiileor dupa al doilea razboi mondial este datorata si diversificarii aparute in ceea ce priveste scopurile.

4.      4. Organizatia trebuie sa aiba o structura organizationala proprie.

5.      5. Asocierea trebuie sa se desfasoare in baza dreptului international.

6.      Efectele cumulate ale statutului dau organizatiei personalitatea juridical, in temeiul caruia acestea beneficiaza de drepturi si au obligatii pe teritoriulstatelor member, in raport cu interesele acestora si cu subiectele de dreprt international. Si-au dobandit … Sgera raporturilor pe care le pot angaja sunt limitate la domeniile pentru care au fost constituite. Aceasta nu iimpiedica insa calificarea organizatiilor internationale ca subiecte independente in raporturile internationale, ca entitati distincte ale comunitatii internationale.

 

Clasificareaorganizatiilor. Criterii

E destl de greu sa fie clasificate dupa criteri rigide. Datorita diversitatii actelor constitutive, datorita suprapu nerii atibutiileor.

Un criteriu este compozitia, functiile, structura institutionala.

Compozitie – cele care au vocatie universala, tari din toate continentele, sau cu character regional, adica continental. Universal este Organizatia natiunilor unite. Regionala o organizatie cu un numar de state in baza principiiului continuitatii geografice. Unele organizatii cu character universal n-au reusit sa de4vina universale cu adevarat. Ele sunt extreme de eterogene pentru ca au capacitate economice, tehnologice, militare diferite, motiv pentru care se si bucura de influente universale. Cele regionale s-au facut pe zone mai mici, datorita unor interese commune, unele ca de pilda organizatiile esteuropene s-au create sub impactul comunismului. In general organizatiile regfionale sunt mai omogenme, pentru ca sunt state care au sisteme pol9ticie aswemanatoare, o baza politica asemanatoare, proxsimitati mgeografice etc.. stfel Uniunea Europei Occidentale este un exemplu. Comunitatiile europene devenite uniunea europeana. Banca europeana de dezvoltare create in 1991. In America Organizatia statelor Americane, create prin Charta de la Bogota. Asociatia nord-americana de libershimb. NaftA, Piata comuna a sudului, Merco sud 1991; In aAfrica organizatia unitatii africane 1963; Organizatia economica a satelor africii de vest 1975. In Asia asociatia natiunilor asiei de sud-est, ASEAN 1967; Tratatul de asistenta mutuala, Noua Zeelanda, Australia, SUA, ANZUS 1951 etc..

            Dupa domenii de activitatea sunt doua mari grupe de organizatii: politice si tehnico-economice, care la radnul lor se impart in altele mai mici.

Organizatiile politice: ONU, care insa se implica in orice fel de probleme, nu numai politce, cu exceptia unor atributii strict militare.

Organizatii politice cu character regional. Organizatia Unitatii Africane, Organizatia Styatelor Americane, Liga araba, Consiliul economic, care are si el o componenta primordial politica, darn u are compontene militarea si economice.

            Cea mai larega categorie este a organizatiilor tehnico… Uniunea Postala, Uniunea Meteorologica etc., pana la institutii care necesita actiuni sociala, Organizatia internationala a muncii, Institutii financiar-bancare, FMI, banca internationala pentru constructie si dezvoltare; pana la cele care au activitati culturale si stiintifice, UNESCO, organizatii internationale din domeniul industriei si agriculturii Organizatia natiunilor unite pentru dezvoltare industriala.

            Din punct de vedere a structurii sunt organizatii de cooperare si organizatii denumite de integrare sau supranationale. Cele mai multe sunt de cooperare. Organizatiile de integrare trebuie private cu reserve.

Din perspective personalitatii lor juridice, o organizatie internationala se creaza printr-un accord intre statele care vor deveni member. Fie actul de nastere este un tratat multilateral, sau un accord in forma simplificata, sau unele acorduri de servicii vamale intre state participante. Instrumentele juridice prin care sunt create aceste acte constitutive saau devenit diferite. De pilda PACT al societatii natiunilor. Carta ONU, Constitutie, pentru OIM, statut pentru Agentia internationala pentru energie atomica. Sau act constitutive pentru Organizatia pentru alimentatie si agricultura PHARE etc..

Negocierea acestui act se face in conferinte diplomatice, prima din istoria contemporana find conferinta din 1905 prin caqre s-a elaborate actul constitutive al Institutului international al agriculturi,. Franta a initiat conferinta de la Paris in urmna caruia s-a creat CECO, iar SUA, URSS, Masrea Britanie si China au convocat in 1955 Conferinta de la San Francisco prin care s-ae elaborate cartha ONU.

Intrarea in vigoare a actului cdonstitutiv se face prin ratificarea de catre statele member. Modificarea actului constitutive se face cu acceptul membrilor sub doua forme: revizuire si amendare.

Privind persoanalitatea juridical este distincta de a statelor member si se manifesta aat in ordine intenatioanala cat si in ordinea juridical a statelor member.

Organizatiile, dupa tipologia organizarii mai pot fi grupate in functie de structurare in informale si formale in functie de gradul de implicare emotionala a membrilor grupuri primare, secundare; in functie de obiectivele specifice.

Organizatiile internationale au dreptul sa incheie tratate pe segmeentul lor de activitate, sa stabileasca relatii diplomatice. Au atutonomie financiara.dreptul de a prezenta reclaatii pentru daunele suferite.

Toate organizatiile au un organ deliberative plenar, adnunare geneala, organ deliberative restrans, conskiliul de securitate a ONU, organ administrat9v,  Secretariat general, organe tehn icesi consultative si organe jurisdictionale Curtea de jutsie a comunitatii europene.

O

 

Organizatia pentru agricultura si alimentatie FAO

Agricultura intereseaza prentur ca peste 300 miloioane de copii sugfera de malnutritie in lume. Pentru a gestiona acest deficit, idea infiintrari organizatiei penru alimentaite si agricultura s-a luat in 1943 actul constitutive FAO de la Kebec din 1945 a hotarat unele punerea in vigoare a constitutiei semnat de 42 guverne. Initial sediul a fost la WQAsington si din 1951 s-a stability la Roma. In 1956 intre Fao si Onu s-a incheiat un accord prin care a fostr recunoscuta ca institutie a ONU si l;ucrand in stransa colaborare cu alete organizatii ale ONU, prin intermediul Consiliului economic si social al ONU, ECOsoc.

Obiectivele Fao coordonarea obiectivelor internationale pentru combaterea foametei deservind tarile dezvoltate si in curs de deazvoltare si actionand  ca un forumn unde toate natiunile se intrunesc pentru dezaberea si rezolvarea probleelor in domeniu. Activitatea Fao are 4 zone:

1.      prelucrarewa informatiilor

2.      2. ASsigurarea unor conditiide expertiza

3.      assigurarea unui loc de intalnire pentru natiuni.

4.      ;punerea in practica a …

5.      Fao are propriu site web accesat lunar de milioane de utilizatori si o biblioteca cu peste 700000 volume. Isi indreapta expertiza catre statele member 147 mnembri plus UE. Este un forum neutru atat pentru antiunile bogate cat si penru cele sarace. Informatiile fao sunt puse in paractica de sute de proiecte din lunme, genstioneaza milioane de dolari si ajuta oamenii.

 

 

FAO are peste 5 birouri regionale, fiind cea mai puternica retea de birouridupa ONU? Aceasta retea de birouri este folosita si de alte organizatii. Are 78 birouri nationale pe langa sediul central de la Roma. Fondurile necesare activitatii FAO provin din 3 surse principale:

1.      contributia stateelor member; Nici un  sat membru nu poate contribui cu mai mult de otreime din total, dar nici cu mai putin de 0,04% din total.

2.      Sume oprovenite din donatiile tarilor doritoarre.

3.      de la programul natiunilor Unite pentru dezvolttare PNUD.

Primul buget FAO din 1945 a fost doua milioane de dolari. In 2005-2006 bugetul a ajuns la 800 milioane dolari. Pentru a-si plati programele FAO apeleaza la Banca regionala pt dezvoltare, primeste fonduri pentru campanii, din partea tarilor dezv ale lumii.

Are cateva domenii oprioritare in ultimii ani:

1        combaterea lipsei de proteine in alimentatiel;

2        Un program care doreste obtinerea unor cereale bogat nutritive.

3        Altul care priveste agricultura;

4        Protejarea mediului inconjurator.

Romania devine membra FAO la 9 nov 1961. S-au creat mai multe proiecte mari cu ajutorul FAO: irigati in campia Dunarii, Baragan. S-au specializat experti in strainatate etc..

      Si FAO are nevoie de reforme. Reforma ar trebui sa inceapa cu un nou statut. E greru de realizat asa ceva, datorita marii expansiuni a tuturor organizatiilor internationale.

Cel mai important obiectiv international ese securitatea alimentara; folosirea expertilor, realizarea unor legaturi intre sectorul privat sic el public. Au existatmai multe docmenteL: reforma FAO; in 1999 s-a adoptat un docmunet valabil pna in 2015, constitutia FAO. Aceasta are 22 rticole. Este una dintre organizatiile cele mai importante ale lumii contemporane, care si-a nmutat inteeresul pe securitate alimentara.

 

Organizatia internationala a muncii

Este create in 1919. In 1919 in textul tratatelor de pace a fost introdusa si organizatia internationala a muncii (partea 13 a tratatelor). Este singura, alaturi de ONU care e trecuta in tratat de pace. Este o institutie schitata inainte de primul razb mond, dar car porneste avand baza juridical tratatul de la Versailles si o conferinta a muncii, reunite la Washibngton in 1919 care a ales consiliul de administatie in frunte cu Albert Thomas. La sf celui de al doilea razb prrin crearea ONU, la articolul 57 din Carta este amintita si OIM ca insititutie specializata. Documentul cae sta la baaza sa este constitutia OIM, care sublineaza express ca aseasta org este una specializayta in sistemul ONU.

In 2005 su 2006 OIM avea 124 state  ember. Orice stat membru ONU poate fi membru OIM.

Constitutia OIM prevede dispozitii referitoaee la preocedura de retragere din organizatie. Nu exista excludere din organizatie. Este organizatia care colaboreaza strans cu ONU, FAO OMS, UNRESCO si cu ONUDI. Membrii sai sunt state suverane si independente. In organelle si orgamismele organizatiei participa, inafara de reprezentantii statelor, si delegate ai muncitorilor si ai celor care angajaza, potrivit formulei: 2 rep guv, unul din partea muncitorilor si unul din partea anagajatorilor.

Cel mai important organ OIM este conferinta, care se intruneste annual, formate din delgati pe principiul 2,1,1, dezbate proceduri de munca si sociale, eleaboreaza noreme sociale internationale sub forma de conventii si recomandari si stabileste obiectivele sociale ale organizatiei. Se intruneste de obicei la Geneva unbde isi are si sediul. ASunt maimultecomisii in intrerioarul conferintei.

Alt organ este Consiliul de administratie, care dirijeaza activitatea intre conferinte si cuprinde 24 reprezentanti ai guv, 12 ai muncitorilor si 12 aii angajatorilor. Din cei 24 de delegate guv 10 permanenti.

Alt organ biroul international al muncii sau secretariatul, cu sedul la Viena. Aici functioneaz doua institutii internat imp: innstitutul international pt studii sociale infiintat la Geneva 1960 cu scopul de a facilita celor interesati schimburi de pareri, idei in domeniul politica … Institutul acvorda o imp deosebita cercetarii.

Centru international pentru perfectionarea tehnica si profesionala infiintat in 1965 la Torino. Vizeaza specializarea lucratorilor.

Alte organisme ale OIM: organisme, comisii si comiteete regionale.

      Activitat4a OIM poate fi grupata pe trei domeniii:

1.      Activitate normative;

2.      Cooperare si asistenta tehnica.

3.      Schimba de idei, experiente etc..

Conferinta genrala OIM reglementeeaza mai toate deomeniile de interes in aceasta zona: interzicerea muncii fortate, eliminarea discriminaqrii in domeniul angajari, durata zilei de muhnca, securitate sociala, protectie impotriva bolilor profesionale.

Diferenta i9ntre conventii si recomandari este juridical. Conventiile sunt instrnmente juridice ce urmeqza a fi ratificate,statele obligandu-se sa aplice dispozitia lor sis a introduca normele respective in legislatie. Recomandarile nu sunt obligatorii sau supuse ratificarii, cid oar utlizate ca sursa de insspiratie pt legislatiile nationaqle.

Pana in 1939 erau doar 67 conventii adoptate, acm se vorbeste de 300-400. Cele mai importante acte se refera la salarii egale intre femei si barbate, la munca in colonii etc…

In calitate de semnatara a tratuatului de la Versailles Romania este cons9iderata membru fondator. In perioada interbelica a participat la toate conferintele la nivel guv, a ratificat 17 conventii. A ratificat zxiua de munca de 8 ore din 1921. A ratificat legea privind varsta minima a copiilor in munca maritime. Saptamana de lucru, examenul medical obligatoriu. In 1940 Romania a incetat de a mai fi membra a organizatiei pentru ca nu si-a achitat obligatiile banesti. Romania si-a reluat activitatea in 1956 ca urmare a primirii in ONU din 1955. Conventiile si rexcomndaril

Din 1976 Romania nu a mai aoptat nici o conventie, fiind apoi acuzata ca nu repecta normele ratificate mai inainte, cum ar fi dreptul de asociere. Din 1981 si-a pierdut dreptul de vot. In 1990 Romaniei I s-a redat dreptul de vot si calitatea de membru cu drepturi de;pline. Din 1992 exista la Bucuresti un birou al corespondentuluiOIM. Romania a intrat in randurile celorlalti membrii.

 

 

                        Agentia internationala pt energie atomica

            Este considerate centrul mondial in domeniul cooperarii fortei atomice. A fost infiintata in cadrul ONU in 1957. Secretariatul are sediul general la Viena, iar birouri regionale se gasesc la Geneva, New-York, Toronto, Tokio. Conduce si sprijina centrele de cercetare si laboratoarele stiintifice plasate in Austria, la Monaco sau Trieste. Secretariatul are o echipa de 2200 pofesionisti din 90 tari. Directorul este Mohamed Hel Baradei,. Sunt alti 6 directori generali adjuncti.

            Bugetul din 2005 era de aproape 200 milioane de dolari. Misiunea este sa …

S-a creat in 1957 cand energia atomica ridica multe controverse. Drepturile de erificare si control ale organizatiei sunt foarte mari, dar comisarii sunt impiedicati de multe ori.

Organizatia apare ca reactie la solicitarea lui Eisenhauer. Statutul a fost realizat de 81 state care l-au aprobat in 1957. Au fost celebrele crize Coreana si Cubaneza. Pana in 1990 agentia bnu a fcost prea eficienta.

In 1968 s-a semnat tratatul asupra nonprolliferarii nucleare. YTratatul este deposit, deoarece permitea doar catorva state sa detina arme nucleare. Dupa criza petrolului din 1973 a crescut atractia spre forta nuclkeara in domeniul public. S-au creat multe centrale bazate pe puteresa nucleara pana in anii 1980, iar dupa dezastrl de la Cernobal nu s-a nmai cobnstruit nici o centrala.

In 1991 oprin descoperirea programului clandestine de arme al Iracului si prin descoperirea faptului ca Coreea democrata nu respecta tratatul nonproliferarii, au inceput sa apara indoieli asupra competentei agentiei. In ultimii ani s-a ameliaorat secyuritatea interantionala. In 1995 tratatul nonproliferarii a fost facut pernmanent, iar in 1996 adunarea genrala a ONU a adoptat si a dat spre semnare un tratat de interdictie a testelor nuycleare, care se fac in continuare totusi.

In ultimii ani munca agentiiei a luat dimesniun impresionante, mai ales din perspective contra masuirilor in perspective terorismului international.

Sunt 6 depoartamente: de management, stiinta nucleara si aplicatii, enegie nucleara, siguranta si.l nucleara, cooperare tenica, garantii si verificari.

Deciziile se iau de catre conferinta generala formata din reprezentantii tuturor statelor member, ikntruniti annual in luna septembrie. Este un comitet de conducere format din 35 state member desemnate si alese de conferinta.

Pana in acest moement sunbt 138 state member. Din 1957 fiind si Roania, adica chiar de la infiintare. Ultimele state sunt Burchina Faso, Honduras etcc. Coreea a aderat in 1974 si s-a retras in 1994. Cambogia a aderat in 1958 si s-a retras bn 2003.

Obiectivele sunt controlul si suprevegherea in domeniul fortei nucleare.

Garantii: pe langa primirea rapoartelor poate trimite inspectori dupa conultarea statelor implicate si poate verifica orice daca I se pun la dispozitie mijloace4.e. Agentia ar trebui sa suspende memnbrii care nu se conformeaza regulementului sis a retraga serviciile oferite pentru obiective civile.

Relatia cu alte organizatii: Cu ONU exista  relatii cu toate organismele ONU.

Agenita si-a facut strategii pe termen mediu. Are publicatii proprii, fiind lider in publicatiile din domeniul nuclear. Publicatiile acopera canm 15 teme, avand ziare, reviste, documente si centre docujmentare. Activitatea fiin d stiintifgica inn general, dar si olitica. Activitatea agentiei ramane deschisa in munele state, cu prioritate ibn Iran, tara care accepta partial verificarile expertilor agentieii si are mari probleme de comunicare cu republica deomcrata COreeana, care nefiind membru nu repsecta sin u primeste inspectori ai agentiei. Nu exista garantii ca verificarile in teren pot da dimensiunile coecte a situatiei in teren. Este oricum un canal de comunicare care incearca in masura resurselor limitate, sa gaseasca solutii la problema terorismuluinuclear.

 

 

                        Liga Natiunilor apare in 1908 ca termen, cand Leon Boujois propune un nou system de organizare a relatiilor i9nternationale. Aceastaideea a fost agreata de grupuri de asociatii din idiverse tari. In 1915 se creaza o Liga pentru intarirea pacii. Cel care traseaza contururile ligii este istoricul si presedinele americiiWodroow Wilson. El propune o asociatie universala a natiunilor care sa asigure pe langa garantiile de securitate proprietatea economica, accesul l materii prime, libertatea neingradta a circulatiei, siguranta navigatiei maritime, administrarea coloniilor printr-un system de mandate. Ideea lui Wilson a fost concretizata in 1918 prin mai multe proiecte venite de la alte natiuni, princiipile acestor proiecte vizand in primul rand asigurarea securtitatii collective prin opunerea fata de aggressor printr-un front comun al statelor participante. Mihjloacele de realizare a obiectivelor find diferite. Americanii doreau doar sanctiuni economice, britanicii voiau imbinarea mecanismelor militatre cu cele coercitive economice, iar francezii voiau o armata internationala pemanenta. Ar fi trebuit sa se creeze arbitraje obli9gatorii, conferinte ale … si o curte internationala permanenta.

In contextual tratatelor de pace si sub influenta opozitiei senatului American, pentru ca nu eau clare in text conditiile de retragere, nu erau clare garantiile, nu erau clare prevederile fata de garantarea liberttaii comertului si navigatiei s-a accentuat spiritual de compromise in cadrul discutiilor pentru adoptarea satutlui ligii natiunilor. Preveederile statului privind dezarmarea au fost diminuate. De ex Consiliul Ligii primea sarcina de a formula proiecte de reducere a armatmentelor, si de control al comertul;ui cu asrme. S4 eliminau prevederile privind eliminarea serviciului military obligatoriu, iar productia particulara de arme era declarata doar nedorita. S-a infiintat doar un comitet permamnent dcoconsultativ pe probleme militare. SUA s-au retras din liga inca din 1920 datorita neratificarii statului de catre senbat. Japonia s-a retras in 1933 datorita problemei Manciuriene, iar Italia in 1937 dupa sanctiunile ineficiente adoptate de Liga impotriva ei din cauza atacarii Abisiniei. A fost admisa ca membra permanenta Germania in 1926, care s-a retras in 1933 dupa venirea laputere a nazistilor. URSS a fost acceptata in 1934. Numarul memrilor nepermanenti ai consiliului crescand la 6 si apoi la9. Adunarea generala avvea cate tyrei delegatii in fiecare tara membra. COnsiliul prrezenta rapoarte anuale in ffata adunarii si mai era un secretariat. Statutlul Ligi Natiunilor, ca rezultat al unui dificil compromise intre diferitele interese ale initiatorilor reflecta un consens limitat privind anumite obiective si anumite interese. De pilda in domeniul securitatii si cooperarii internationale, totul fiind extreme de limitat. Acest lucru a dus la esecul Ligii pe diectia adsigurarii securitatii internationale si a eliminarii razboiului pentru ca marile puteri invingatoare din razboi au pus pe primul plan asigurarea securitatii proprii prin pedepsirea si slabirea statelor invinse, mai ales a Germaniei, prin reglementari treritoriale care sa aiba in vedere interesele lor specifice si ale statelor aflate in sfera lor de influenta.

            Al doiilea obiectiv esential l-a constitu in izolarea Rusiei sovietice si impiedicarea expansiunii spre vest a revolutiei bolsevice. Pacea izvorata din aceste considerente nu a fost rezultatul unui consens European, ceea ce a pus de la inceput sub semnul intrebarii durabilitatea sistemului creat.

            Principalul rezultat al noii organizarii europene a fost prabusirea imperiilor multinationale si crearea statelor mici in limitele carora au ramas numeroase minoritati. Impartirea continentului in state invingatoare si invinse, puternice si slabe, tendintele de hegemonie au creat intense convergente care au facut dificila mentinerea pacii si stabilitatii. Practic Europa s-a divizat in 3 tabere opuse:

1. tabara anglo-franceza 9interesasta in mentinera Germaniei in inferioritate si a Rusiei sovietice in state de izolare; tabara grermana interesata in revizuirea prevederilor tratatelor considerate nedrepte si tabara sovietica interesata in spargerea “cordonului sanitary” impus de anglo-francezi si iexpanssiunea ideilor bolsevice spre centrul si vestul continentului. In deceniul 3 politica de concilierepromovata de Franta in eforturile lui Aristide Briand, ministru de externe si premier au dus la aparitia tratatului de la Locarno din 1925 si a Pactului Briand-Kelog in 1928. Acestea au creat iluzia consolidarii Ligii natiunilor, in realitate tratatul de la Locarno nu a garantat decat granitele apusene ale Germaniei, Cu Franta, Olanda, Louxemburg, lasand deschisa problema reviziuirilor in rasarit, iar pactul Briand-Kelog, eliminarea razboiului ca mijloc de rezolvare a conflictelor internationale, nu a devenit o parte a statutlui Ligii natiunilor sin u a dobandit putere obligatory. Singura parte pozitiva a reconcilierii a fost intrarea Germanoiei in Liga in 1926. Liga n-a reusit obiective majore de asigurare a securitatii si pacii durabile, reusind insa probleme de siguranta interna, de reglariale granitelor intre Iugoslavia si Albania etc, ocupandu-se de problema minoritatilor si de alte probleme de natura…

            Prima criza majora cu care s-a confruntat liga a fost ocuparea Manciuriei de Japonia in 1931. Caracterul Europrocentric al Ligii, icetinarea procedurilor impotriva agresiunii si in contradictile dintre marile tari au impiedicat o actiune eficienta. Masurile luate nu au avut alt effect decat retragerea Japoniei din Liga. Lovitura decisive credibilitatii garantiilor de securitate ofgerita de Liga a fost data de criza etiopeana. Romania fiind singura care a dat sanctiuni impotriva Italiei.Sanctiunile economice au fost adoptate tardiv si incomplete, Anglia si Germania ezitand deoare ce nu voiau sa stricde relatiile cu Italia. S-a ajins la sacrificarea unui stat mic, Liga pierzandu-si orice prestigiu,nemaischitand nici unbgest in fata agresiunilr repetate ale Germaniei, care s-a retras dinLiga in 1933.

            La fel de ineficiente au fost si incfercarile de modificare a statului. Deznbaterile s-au impotmolit in detalii tehnici privind diferitele tipuri de armanment premise, delimitarea armelor offensive si inoffensive si masuri pentru dezarmare. Nu s-a putt ajunge la un consens nici in privinta limmitelor acceptabile ale inarmarii. Conferinta pt dezarmare din anii 1932-1934 a fost un esec. Singurul rezultat concret fiind acordul pt interzicerea gazelor toxice. Main semnificativa a fost activitatea Ligii Natiunilor pe taramul dreptului international si al promovarii cooperarii intre state in diferite domenii ale vietii economice, sociale si culturale.

            Curtea internationala de justitie vtrayta in 1922 formata din 11 si apoi 15 judecatori alesi de consiliu si adunare, care avbea atribut9ia de a judeca doisp[utele statelor care recurteau la acest for si care declarau in prealabil ca vor accepta jurisdictia sa. S-au judecat 66 cazuri intre 1922 si 1939, iar curtea a avut rolul de a sugera statelor sa accepte treptat normele generale care s areglementeze relatiile internationale, precum sis a sugereze statelor ca exista probeleme internationale. S-au adopata 129 conventii internationale. S-0au instiutit comisii de experti pentru codificarea dreptului international in domeniul protectiei minoritatilor, al statulutuliu strainilor,a l regimului apelor teritoriale. Chria daca in statutul juridic se face referire la problemele cooperarii economice doar in articolul 23 prin care se apeleaza la statele member sa trateze echitabil problemele comerciale, totusi preocuparile Ligii in dopmeniul economic au luat amploare, cca 60% dinbugetul total al organizatieiu fiind utilizat pentru activitati economicde si umanitare. Intre anii 1920-1933 au avut  loc conferinte asupra unor probleme economice globale sub egida Ligii natiunilor, cea din 1927 adoptand principii in spiritual interdependentei economice a statelor pentru reducerea barierelor comerciale, limitarea somajului. S-au obtinut succese concrete pe probleme economice si financiare in tari ca Austria, Un garia, Bulgareia, si grecia.

            Apar si organizatii specializate in sanatate, comun icatii, protectia femeilor si a copiilor, pa muncii si refugiatilor.SAS-au realizat, conventii, studii etc..

            Un domeniu special l-a reprezentat cooperarea internationala in domeniul culturii, probleatica omisa total din statutul Ligii natiunilor. Totusi Liga a sprijinit idea de Universitate europeana, iar adunarea generala din decembrie 1920, la propunerea delegatiilor italieni, francezi, belgieni si romani a cerut consiluiului prezentarea unui raport privind utilitatea unui organimsm European de colaborare in domeniul muncii intelectuale. Datorita rezistentei engleze lainternationalizarea ntelectualitati si a invatamantului, raportul din 1921 a conslilului Ligii a optat pt formula sprijinirii initiativelor particulare iin cadrul cooperari intelectuale internationale. Totusi, in 1922 s-a creat sub egida ligii o comisie internationala de cooperare intelectuala, transformata in 1926 in organism permanent al Ligii. Toatye succesele de etapa Liga a fost in final un esec, nereusind in indepliirea obiectivelorsale esntiale: prevenirea unui nou razboi prin instituirea unui system de scuritate bazat pe gaarantii collective si obligativitatea rezolvarii conflictelor prin mijloace pasnice, respective eliminarea crzelor economice de proportii prin promovarea unei deschideri in relatiile de schimb internationale conform unui process de globalizare care deja incepea. Liga

Cel care a avuit viziunea unei alternative al solutia lui Wilson a fost Luigi Einaudi, director al revistei “Riforma sociale”. SI-a publicat materialele in 1925. Principala sa obiectie la proiectul Ligi era optiunea pentru o federatie de state cu mentinerea ndependentei si suvberanitatii absolute,d esi dupa cum spunea el istoria a demonstrate ca in cazul tuturor ligilor ca o confederatie nu poate asigura durabil cele trei mari obiectieve: mentinerea pacii, apararea impotriva agresiunii externe si progresul civilizatiei. Ideile lui au fost preluate in Italia de Giovani Agmelli, intemeietorul firmei Fiat si de catre Cabiati, professor de drept si economie. Au scris impreuna o carte, critica la priectul existent al Ligii natiunilorm solutii alternative fiind o Europa federala. Aceste idei au fost reluate la scara euroapeana. Ideea Pan-europeana e un exemplu. Pan-europa a fost publicata in 1923 de catre R.W?

Granitele europei trebiau trasate tinand cont de factori culturali. Se vorbea si aici de dsmanul Rusia sovietica. In ceea ce priveste relatiile cu America pleda pentru federalizare economica. Dorea realizarea unei conferinte pan-europenbe, infiintarea unei curtii de arbitraj si una de garantie. Dezabaterea poblemei unificarii monetare etc.. Sa se incheie uin pact de securitate intre toate statele europene democratice, o uniune vamala pan-europeana, abolindu-se barierele vamale existende, incepand cu statele succesorale ale monarhiei austr-ungare. Se doea adopatarea unei constituii Pan-Europene cu parla,emt bicameral… camera statelor reprezentand cele 26 state fontinentale. Se doea generalizarea limbii engleze inscoli. Se urmarea extinderea spiritului solidaritatii europene printr-o miscare de masa.

In 1924 Kallergi a scos o brosura…

            Printre participantii la acest proiect a fost Louis Loucheur, socialistul Leon Blum, Paul Valery, Tomas Mann, Heinrich Mann, Reiner Maria Rilke, Einstein, Miguel de Unamuno, Ortega Igaset, Titulescu.

In 1926 s-a organizat primul congres pan-european.

 

 

OSCE

(org pt securitate si coop in europa)

s-a creat in 1970 sub numele Conf pt sec si coop in EU, cunoscuta drept procesul de la Helsinki. CSCE s-a dorit un forum de dialog in E si W.  Istoria CSCE se intampla in 2 perioade: 1. 1975- 1990 semnarea actului d la Helsinki si Carta de la Paris pt o noua EU. 2. dupa 1990, momentul ’94 cand isi schimba denumirea in OSCE

Ca si alte structuri de securitate regionala, OSCE se afla in faza de definire a identitatii de securitate europeana bazate pe patru elemente: geopolitic, functional, normative si operational.

            Actul final de la Helsinky din 1975 si Charta de la Paris din 1990. Prin acel sumit s-a pus official capat razboiului rece. S-au adoptat documente de importanta majora in domeniul dezarmarii: tratatul privind reducerea aramelor conventionale in Europa; Declaratia satelor membrre ale NATO si ale Tratatului de la Varrsovia privind nerecurgerea la forta si la amenintarea cu forta; Acordul asupra unui pachet de masuri de crestere a increderii si securitatii.

Charta de la Pris pentru o noua Europa a pus vazele institutionalizarii procesului CSCE prin intalniri regulate la nivel inalt, din doi in doi ani, reuniuni ale ministrilor de externe si ale comitetului inaltilor fnctionari. S-au creat deasemenea Secretariatul permanent cu sediul la Praga, centrul pentru prevenirea conflictelor de la Viena si biroul pentru alegeri libere de la Varsovia. A fost definit obiectul edificarii unei Europe a democratiei, pacii si unittii.

In 1992 la Helsinky s-a deschis conferinta la nivel inalt care a adoptat declaratia de la Helsinky, nuita symbolic “Sfidarile schimbarii”. S-a subliniat intarirea contributiei CSCE in asigurarea drepturilor omului, gestionarea crizelor si tensiunilor. Noul instrument creat acum, INalntul comisar pentru minoritati nationale este insarcinat sa se ocupe intr-o faza cat mai timpurie de tensiunile entice care pot escalada intr-un conflict. Tot prin documentul de la Helsinki din 1992 a fost creat unnou organ, Forumul de cooperare in domeniul securitatii, care se inruneste la Viena pentru a consulta si negocia masuri concrete vizand intarirea securitatii si stabilirtatii in regiunea euroatlantica.

S-a creat si functia de secretar general.

In 1994, prin sumitul de la Budfapestta CSCE si-a schimbat denumirea in organizatia pentru securitate si cooperare in Euopa, s-a adoptat codul de conduita privind aspectele miilitare ale securitatii etc..

In present OSCE ocupa un loc unic in sistemul organizatiilor internationale. Caracteristicile sale principale se refera la numarul de membrii. Practic toate statele spatiului euroatlantic, si o abordare atotcuprinzatoare a securitatii, instrumentele etc..

Prioritatile OSCE snt: consolidarea vbalorilor commune si aistarea statelor ember in edificarea unei societati democratice civile bazate pe statul de drept, revenirea conflictelor locale, restaurarea stabilitatii si pacii in zonele de tensiune; eliminarea unor deficite reale si perceptivbile de securitate, si evitarea creeri de noi diviziuni economice, sociale, politice in Europa.

            Privind structura acestei organizatii si institutiile ei:

1.   Conferinte ale sefilor de stat si de govern, summit-ul,

2.   Consiliul ministerial, care se intruneste odata pe an, de regula in anul cand nu are loc Summit OSCE. Se realizeaza la nivel de ministry de externesi este organul central de decizie si orientare politica al OSCE. Ministrul de externe al tarii gazda detine functia de pesedinte al acestui consiliu.

3.   Consiliul superior (care a inlocuit comitetuli inaltilor functionary si raspunde de orientareea, coordonarea si gestionarea activitatilor OSCE). Examineaza si stabileste politica si orientarile bugetar financiare. Annual se intruneste la Praga si se numeste Forum economic.

4.   Consiliul permanent se ocupa de activitatea plitica, decizionala si operationala curenta a OSCE. Se inruneste de regula la Viena saptamanal in sedinte plenare sau de cate ori este cazul in sedinte extraordinare sau de urgenta,. Sub egida sa functioneaza diferite grupuri de lucru ad-hoc. Membrii acestuia se intalnesc la Hoffburg Viena.

5.   Forum de ecooperare in domeniul securitatii, care este parte integranta a OSCE. Se inruneste satamanala la Viena pentru consultari si masuri concrete legatre de intarirea securitatii. Obiectivele sale sunt negocieri pt controlul armamentelor si masuri de dezarmare, consultari regulate pe probleme de securitate, reducerea riscurilor unui conflict armat.

Procesul de luare a deciziilor in OSCE e pe baza dconsensului. Presedintele in exercitiu este un ministru de externe al tarii gazda.. Romania a detinut presedentia in 2001. Exista un secretar general si uun secretariat, care il reprezinta pe presedintele executive, un birou al secretaruluii general. Secretar8l generneral are in subordine secetariatul de la Praga si de la Viena. Sunt trei departamente in secretariat: politic, centru  pentru prevenirea conflictelor si unul administrative-financiar. In ultimul timp s-a mai adaugat departamentul de mediu, biroul pentru institutii democratice si drepturile omului etc..

Sunt cca 180 in secretariat din totalul de 250 salariati in OSCE.

Exista un reprezentant OSCE pentru libertatea presei etc..

Misiunile OSCE sunt amplasate in COsovo, Bosnia, Macedonia, Estonia, Moldova, ELetnia, Azwerbaijan, Belgrad etcc.

Exista o curte de consiliere si albitraj.

Adunarea parlamentara OSCE are sesiun I anuale. Intre 2000-2002 presedinte a fost Adrian Severin cauia I s-a atribuit rolul de presedinte emerit la terminarea andatului.

Relatiile OSCE cu alte organizatii snt multe, cu mecanisme multe. Are relatii c Consiliul Europei, ONU,au parteneri de coopeare pe Rep. Coreea si Tailanda. Parteneri mediteraneeni Alger, Israel, Maroc, Tunisia.

Bugetul a atins cam 200 miilioane euro in ultimul an. Numarul de salariati a crescut la 370 si pe teren alti 2000 angajati. Plata salariilor pentru cei de pe teren revne administratiilor nationale.

Organizatia e importanta ca s-a cdreat in vremea razboiuli rece.

 

 

Pactul de stabilitate pentru Europa

In contextual crizei din Cosovo din 1999 presedintele UE a organizat o reuniune a ministrilor dde externe la Louxembourg, cu cele 12 state member UE si tari vecine Iugoslaviei, Romania, Ungaria, Turcia, Albania etc, la care au participat si reprezentanti ai organizatiilor si insitutiilor internationale. Cu acea ocazie Germania a lansat initiative elaborarii unui pact de stabilitate pentru sd-estul Europei. Documentul a fost semnat in Iunie 1999 la Queln si este o importanta baza de pornire pentru stabilizarea acesteii parti a continentului.

Principalele mecanisme care stau la baza acestui pact sunt preverile ONU, principiile OSCE si docmentele consiliului Europei, conventia Europeana oprivind drepturile omului. Rolul de lider in instituirea acestui pact il are UE. OSCE detine un rol cheie in intarirea secrutatii si stabilitatii, plus alte instittii ONU, consiliul europei, dar si statle precum SUA si Rusia sau unele initiative regionale. Mecanismul de implementarea a pactului consta intr-o masa regionala pt sud=estul europei, reprezenand o conferinta internationala a statelor participante la pact. Masa regionala va fi completata cu mese de lucru etc.. FOsta Iugoslavie participial poate participa in vitor. La masa se pluseaza, fiecare membru oferind bani penru pact. De multe ori donatorii anun ta anumite sme si aceestea intarzie sa soseasaca. Obiectivele: crearea unei Europe de sud=est integrate si intarirea securitatii si stabilitatii acestei zone.Sunt prevazute alocari de  fonduri si cine poate beneficia de asistenta. Printre beneficiary se numara si Romania. Principalii donartori sunt UE, SUA, Banca europeana, fondul euroean etc. Gestionarea procesului e coordonata de coordonatorul special desmemnat de UE si confirmat de presedintele in exercitiu al OSCE.

 

 

Organizatii de tip regional

ASEAN

Pe 8 august 1967 cinci lideri, ministrii de externe ai Indoneziei, Malayeziei, Filipine, Singapore si Tailanda au semnat la Bankok Tailanda actul constitutive al asociatiei natiunilor Asieai de sud-est (ASEAN). Documentl se numeste declaratia ASEAN sau declaratia de la Bankok. COntine 6 articole care proclamau stabilirea unei asociatii pt cooperarea regionala intre tarile Asiei de sud-est si stabileste obiectivele si scopurile asociatiei. Aceste obiective vizau cooperarea in domeniul economic, social, cultural, etnic, educational si promovarea pacii regionale si a stabilitatii prin respectatrea statului de drept si aderenta la principiile Chartei ONU. Se stipula ca asociatia va fi deschisa si pt alte state din regiune, care sbscriu la obiectivele, principiile si scopurile sale. Initiativa apartine inistrlui de externe Tailandei care detinea roulul de mediator in reconcilierea dintre Malaiezia, Filipine si Indonezia. In perioada urmatoare Indonezia a reluat legaturile diplomatice cu Malaiezia apoi c Singapore si apoi s-a semnat tratatul de prietenie si cooperare in Asia de sud-est in 19976 si tratatul de declarare acestei zone libere de arme nucleare.  Logoul original al AsEAN sunt cinci snopi de orez, apoi se afla legenda ASEAN scrisa c albastru pe ond galben. Maro simbolizeaza prosperitatea, etc..

Numarul membrilor a crescut. In 1997 cu ocazia celei de a 30-a aniversari practice toate tarile din acea zona sunt membri. ASEAN are un secretariat cu un secretar general, cu mandate pe 5 ani. In 1997 s-a creat postul de secretar general adjunct si s-au stability maii multe grupuri de lucru pt reforma. Secretariatul general raspunde de politicile regionale si include preocupari in foarte multe domenii, de la tehnologia informatiei pana la cele mai dverse.

Exista comitete ASEAN n tarile terte, de pilda in Japonia, Vietnam etc.. Acestecomitete sunt conduse de personal democratic.

Proiedtele ASEAN se realizeaza in 4 mari arii de cooperare: organizarea politica si de securitate, cooperare economica, cooperare functionala si cooperare pt dezvoltare.

Cooperarea pt dezvoltare este foarte bine adpatata la nivelul regional, deoarece aici se doereste armonizarea politicilor pt a crea un cadru legislative regional, se doreste rarmonizarea unui cadru institutional pt elaborarea unui menegement regional in sistemul public si capacitatea de a initia modificarile instituitionale necesare.

La vnivenulul ASEAN se oodrdoneaza programele care sporesc regionalismu. Este cea mai avansata organizatie regionala la nivel regional.

Privind politicile de securitate obiectivul principal e acela de pace regionala si de stabilitate, chiar daca aceste probleme nu au fost in intentia fondatorilor. La

La promul Summit ASEAN, tarile member au semnat tratatl de prietenie si cooerare in Asia de sud-est, bazat pe cinci principii:

1.      Respectarea reciproca a independentei statale, suveranitatii, egalitati si integritatii teritoriale.

2.      Dreptrul fiecarui satat de a-si gestiona afacerile interne fara interferente externe.

3.      Rezolvarea disputelor si divergentelor prin modalitati pasnice.

4.      Renuntarea la amenintarea cu forta.

5.      Cooperare eficienta intre state.

 

Realizari:

Din 1967 ASEAN a stability acordui politice majore care au contribuit la pacea si stabilitatea regionala. In 1971 cei ci9ni ministrii de externe s-au ntalnit la Coala Lumpur si au semnat declaratia pt zona de pace, libertate si netralitate. In 1976 in Bali s-a semnat tratatl de prietenie si cooperare si acordul pt stabilirea unui secretariat ASEAN precum si declaratia ASEAN asupra concordiei.

In 1995 conducatorii celor 10 state member au semnat tratatul asupra zonei libere de arme nucleare, care a intrat in vigoare in 1997.

Una dintre cele mai importante capitole in istoria diplomatiei ASEAN e considerat a fi cel ce vizeaza conlictul din Camodgia. Prin iintermediul Indoneziei ASEAN a mentinut dialogul cu toate partile din cadrul conflictului. AU fost mai multe inrniri informale la Jacarta, care au culminat cu COnferinta de la Pars, rezultatele prezidate de Franta si Indonezia din 1990, la care au participat 19 sate intresate de problema Cambodgiei. In octombrie 1991 in cadrul Conferintei de la Paris s-a semnat acordul politic comprehensive asupra conflictuli cambodgian.

ASEAN-ul are I n present 10 membrii: membrii actuali fiind practice toate tarile din Asia de sud-est. In fiecare an sefii de guven ASEAN organizeaza o confeint de dialog cu diverse tari precm Chcina, India, Republica Coreea Rusia etc..

Forumul regional ASEAN s-a creat in 1994 si cuprinde statele ASEAN, parteneri de dialog de la Papua Noua GUinee pana la Rusia, China, Mongolia etc.. Are doua componente majore: sustinerea doalogului constructive si consultarea pe probleme de politica si interes comun si consolidarea increderii in Asia de sud-est. Acest forum este important pentru ca sunt foarte multe probleme de interes major in zona. Include dispute teritoriale si jurisdictionale, in Marea Chinei de sud, problema autodetermnarii in .. de est, problema nucleara, arme de distrugere in masa, efectele globalizarii etc..

Privind relatiile externe ale ASEAN, cel mai important este dialogul intre ASEAN si China stability din 1991 lasolicitarea Chinei. In 1996 Chinei I s-a acordat statutul de partener de dialog si participa la numeroase activitati ASEAN, S-a infiintat un comitet de cooperare, mai ales cooperare economica. Exporturile ASEAN in Cina au deposit 10 miliarde dolari. China fiind a 7-a mare putere economica. China impreuna cu Honcong este a treia mare piata pt ASEAN, dupa Japonia si SUA.

Alt partener important este Rusia, care participa incepand cu 1991 la intalnirile consultative ASEAN. In 1997 si Rusia a primit statulutul de partener de dialog. Cooperarea economica ridicandu-se la 6-7 miliarde de dolari, cu numeroaswe zone de inters comunn, de la stiinta la economie. AS-au creat multe declaratii commune.

Este foarte important dialogul ASEAN SUA, relatiile lor incepand in 1977. In prima etapa a dialogului, prioritatea a fost acordata marfurilor, pietei si accesului de capital, operatiuni ale coorporatiilor transnationale, transfer de tehnologie, dezvoltarea resurselor eenergetice, transport maritime si securitate alimentara.

Ulterior sectorul privat joaca un rol-cheie in conturarea cooperarii pt dezvoltare. Cooperarea a atins 100 miliarde dolari in 2000,SUA fiind principalul partener pt ASEAN, iar ASEAN pt SUA al patrulea partener commercial dupa Canada, Japonia si Mexic. Azi, mai mult de jumate exportul ASEAN catre SUA consta in echipament electronic, computere, etc..

Dialogl ASEAN cu UE are o prioritate istorica, pentru ca a fost primul dialog stability institutional si informalinca din 1972. In 1975 s-a creat un grup de lucru comun, ASEAN-CEE. Legaturile au fost institutionalizate in martiei 1980 prin semnarea acordului de cooperare CE-ASEAN, iar sub acest accord cooperarea economica, tehnica, comerciala s-a intensificat.

Apare fundatia Asia-Europa cu sediul la Singapore. Exista intalniri consultative care include si forlumul regional ASEAAN etc.. UE este a doua cea mai mare piata de export si al treilea partener dupa Japonia si SUA pt ASEAN. Investitiile directe ale UE in regiune au atins aproape 40 miliarde dolari.

Dialogul dintre ASEAN si Japonia a inceput imediat dupa relatiile cu comunitatile europene, in 1973. Chiar daca legaturile au fost formalizate muti ani mai tarziu, in 1977, de atunci incoace sunt numeroase aranjamente institutionale si intalniri ministeriale, consultari etc..Japonia a fost multi ani partenerul de top al comertului cu ASEAN. Inca din anii 1990 comertul a deposit 110 miliarde de dolari, fiind 21% din comertul extern al ASEAN sic ca 15% pt comertul external Japoniei. Investitiile directe sunt deasemenea importante. ASEAN are un dialog relevant si cu alti actori, precum Australia, Canada, India, Corea de sud, Noua Zeelanda si Pakinstan. Colaboreaza cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale importante, precm Programul pt dezvoltarea natiunilor unite, comisia economica si sociala a natiunilor unite pt Asia si Pacific, Grupul … Organizatia pt cooperare ecocnomica, comunitatea suds-africana pt dezvoltare, Unesco etc..

Sunt destui specialisti care considera ca singura organizatie din regiunea Asia Pacific care ofera cadrul integrarii si cooperarii regionale este ASEAN. Statele member ale ASEAN fac pasi semnificativi in directia creeri unei politici de securitate comuna, dar se apreciaza ca cele mai mari amenintari pt ASEAN provin chiar din interiorul organizatiei.

Incercarile de a gasi o voce comuna pentru probleele dfe politica externa sunt similare cu preocuparile UE. Spre deosebire de Europa, aici nu a existat o singura amenintare de care sa fie constienta toata regiunea. In schimb exista o multime de probleme de securitate, care difera de la o tara ala alta si de la o subregiune la alta. Efortul de crrare si impunere a unei identitati politice distincte este duiluat de apartenenta statelor ASEAN la forumuri multilaterale care eleaga Asia de sud-est de intreaga regiune Asia-Pacific, apartenenta de natura economica, dar si apartenenta de natura politica. Exista temerea ca formarea NAFTA si piata unica europeana ar bloca accesul produselor asiatice in aceste regiuni sau ar diminua investitiile americane, europene si japoneze ale capitalului. Sunt deasemenea voci care considera ca efortul de integrare doar a Asiei de est este supus esecului din cel putin doua motive: orice grup care cauta sa reprezinte Asia de est singru, eliminand Australia, Noua-Zeelanda, Canada, Mexicul si SUA, nu numai ca accentueaza protectionismul American, dar esueaza pt ca nu tine cont de gradul in care economia Americana si in particular cea de pe coasta de vest a SUA s-ar implica in Asia. Chiar in interiorul ASEAN idea de integrare exclusive a Asiei de est nu este intotdeauna acdceptata, manifestandu-se preferinta pt APEC, prin intermediul careia statele asiatice pot sa beneficieze de comertul si investiitile americane sis a mentina un echilibru intre SUA, Japonia si China.

Citandu-l pe Frye Berg sip e Hunkington acestia afirmau ca trecutul Europei este viitorul Asiei, adica un viitor conflictual. Sunt si pareri care considera ca trecutul Asiei va fi si viitorul ei, ca alegerea in cazul Asiei este intre a contrabalansa puterea cu pretul conflictului sau a asigura pacea cu pretul hegemoniei,probabil a Chinei. In accord cu traditiile sale, Asia va opta probabil pentru pace si hegemonie.

 

 

Comunitatea statelor independente

Organizatie internationala aparuta pe scena re lint mostenind fost URSS. CSI se vrea continuarea URSS, iar federatia rusa ca cea mai importanta tara din CSI a mostenit atat actvul cat si pasivul fostei uniuni pe scea re lint. A preluat datoria externa de peste 100 milioane dolari, dar a pastrat si locul acesteia in consiliul de securitate al ONU.

Statele componente ale CSI sunt toate fostele republici sovietice cu exceptia statelor baltice, care au reus9it sa se distanteze de fostul bloc sovietic si au reusit sa asdere in 2004 la UE. Situatia se datoreaza in prin cipal interdependentei economice care a existat in cadrul statului rusesc politic, aceasta legatura economica restrangandu-se asupra suveranitatii reale a fostelor state sovietice proaspat proclaate independente si care cu greu au putut san u accwepte sa intre in noua organizatie.

CSI constituita in 1991 la Minsk nu a reusit sa adopte o pozitie clara ca entitate pe scena re lint. O incercare de revigorare a apartinyut Moscovei in 1993, incepand cu operatiunile din Giorgia si Azerbaijan. Pana azi insa intereseul official al Rusiei in reintegrarea statelor succesoare ale URSS s-ar putea caracteriza printr-o politica maidegraba de stabilirea a unei zone de influenta decat de reinstaurare a unei dominatii. Diplomatii rusi prezinta acm formula CSI ca fiind atat un process cat si o institutie de integrare a fostelor state sovietice intr-un nou spatiu politic,social. Ei cred ca in lispsa unei institutii in acea zona procesul e oricum ireversibil si va duce in cele din urma la o entitate regionala care sa se bazeze pe cateva realitati:

1.      O realitate economica. Se porneste de la idea ca URSS a fost o economie integrate, construita pe principiul lipsei duplicarii activitatii economice. Foartte putine din statele succesoare URSS sunt capabile sa dezvolte o viata economica proprie.

2.      Securitatea; URSS si-a centralizat institutiile militare, si astfel multe state member CSI se vad nevoite sa-si creeze institutii proprii de la 0, ceea ce implica un cost enorm.

3.      Situatia frontierelor dintre Federatia rusa si ceilalti membri CSI si dintre Csi si restul lumii, face tentative de asigurare a securitatii cu atat mai dificila.

4.      limba , traditiile, cultura birocratica, exp comunista

 

La semnarea tratatului de constituire  Minsk 1991 a CSI au participat rtrei presedinti: al Rusiei, Belorusiei si….

Acesti semnatari au schimbat articolul 7, numind comunitatea CSI. Comunitatea si-a propus sa se implice in diverse domenii, precum transport, mediu etc..

In 21 decemvbrie 1991 s-a semnat acordul vorbindu-se de 12 republici, toate fostele URSS cu exceptia statelor baltice. Declaratia de la ALmaata este importanta deoarece CSI nu e nici stat nici formatiune suprastatala. CSI defineste multe obiective in statutul semnat in ianuarie 1993: colaborare in politica, domeniul umanitar, garantarea drepturilor fundamentale ale omului, reglemantarea domeniului securitatii collective si politico-militar, cooperare pt asigurarea pacii si securitatii internationale, preintampinarea si solutionarea conflictelor, reglementarreea domeniilor economic, social etc..

Statutul a proiectat structura si organelle de conducere care include: consiliul sefilor de state, consiliul sefilor de guv. Cons ministrilor de externe, cons ministrilor apararii, cons comandantilor trupelor de graniceri, tribunalul economic al CSi, banca CSI, ytribunal pt afaceri economice etc..

S-au facut eforturi in recunoasterea pe plan international a CSI. Statele lumii sunt deacord ca CSI, ca structura nu poate reprezenta opinia unui stat sauu a unui grup de state la nivel international, insa la nivelul organelor executive ale organizatiei, se stabilesc relatii de lucru cu o serie de organizati internationale. In 1994 statutul CSI a fost inregistrat la secretariatul ONU. A devenit apoi observatory al adunarii generale, apoi observatory … s-au stability rel de cooperare cu oragnizatia statelor Americane si u alte organisme internationale.

In cadrul CSI e valabil principiul cu viteze diferite. Se pot adopta decizii cu un grad mai inalt de integrare in anumite domenii, iar acest fapt nu afecteaza celelalte state member si nici pe cele semnatare in alte domenii decat pt cele care au semnat. Sunt o serie de domenii de cooperare in care statele CSI au optiuni diferite. Unele nu participa la activitatea politico-militara. Altele nu participa la activitatea tribunalului economic. Altele nu participa la adunarrea interparlamentara. Statutul CSI admite posibilitatea denuntarii calitatii de membru al comunitatii, cu conditia preintampinarii in scris a celorlallti membri inainte de intrarea in vigoare a respectivei hotarari 12 luni.

Cheltuielile bugetare pt finantari e destul demic, in 2004 de doar 7 milioane dolari americani. Exista si mecanisme avansate, darn u stun puse in functiune. Exista de pilda cel de cooperare econoica, prin crearea uniuniui economice semnate in 1993 care insa n-a fost pusa in miscare. SUnt divergente serioase privind instituirea unei zone de comert liber intre statele member.

La intrebarea daca CSI e o organizatie viabila exista maimulte raspunsuri. Acesta ar reprezenta unica alternative acceptabila dezmembrarii spectaculoase, necontrolate a URSS in conditiile lumii bipolare si continuarii de facto a razboiului rece. Ei sustin ca CSI e o alternative democratica la URSS. Pt ei integrarea profunda continua pe toate planurile a CSI e o necessitate absoluta. Statele member CSI participa la toate intrunirile plenarer ale .. cerand un grad mai inalt de integrare. Era vorba de cateva state precum Kirgistan, Rusia, si sunt si state precum Ucraina care nu participa la o serie de activitati fiind mai retinute. Clasificarea e arbitrara, c aci sub raport juridic statele din cea de a doua categorie au obligatii bine delimitate.

Toate declaratiile, programele de actiune, permit integrarea cu viteze diferite., cu tot felul de grupuri subregionale a caror existenta denota si nemultumirea altora sau a acestora fata de activitatea CSI. Grupul cu uniunea Rusia Belarus e exemplul cu cel mai inalt grad de integrare, se discuta chiar crearea unui stat comun intre acestea. Exista apoi o uniune vamala intre mai multe state. O alta organizatie de cooperare economica intre cateva state etc..

Principala sursa de interogatie in cadrul organizatiei e Rusia. Unele state member contesta de aceea consecventa CSI, state precum Ucraina, Moldova etc.. Aceasta pozitie se explica prin faptul ca in aceste state sunt grupuri importante de cetateni care considera CSI drept o tentative a Federatiei Ruse de a pastra niste vestigii a fostei URSS, o modalitate de a mentine prezenta si influenta sa militara, econimica, politica in spatial fostei URSS. Afirmatiile au  si neadevaruri, Rusia nevoind intotdeauna aceasta cu forta, mai ales ca in Moscova nu toti politicienii doresc ca Rusia sa duca in spate in continuare tari mai mult sau mai putin viabile.

Principala aprobare fianciara o sustine RUsia, iar 90% din documentele aprobate au drept autor sau coauthor federatia rusa.

Participarea lui Putin la toate intrunirile CSI au ca dovada faptul ca Rusia tine la CSI.

 

Relatiile CSI cu UE s-au imbunatatit pentru ca putera militara a CSI depaseste mult puterea  militara europeana, dar din punct de vedere economic situatia e inverse. CSI nu ar enici jumatate din numarul de locuitori ai UE. Putin dorea la un moment dat crearea unei piete economice commune intre CSI si UE, dar fara rezultat.

Bruxelles si Moscova au opinii diferite. UE doreste o comunitate in care notiunile de teritoriu, forta, suveranitate, isi pierd semnificatiile traditionale, in timp ce RUsia isi foloseste statulsau national in stil propriu si considera unitatea sa teritoriala ca o conditie sine qua non a existentei sale. Asadar, chiar daca dupa 11 septembrie 2001 relatiile dintre cele doua entitati s-au imbunatatit, cooperarea ramane in continuare punctuala. Exista pareri conform carora viitorul relatiei Rusia/Occident va fi caracterizat prin neincredere tot mai accentuate, nefiind exclusa posibilitatea unei raciri. Se poate constata ca OCcidentul nu mai joaca rolul de accelerator al reforelor in spatial exsovietic sin u e exclus sa devina chiar un factor de frana al reformelor rusesti. Aceasta ipotez prinde teren prin dificultatile pe care le intampina Rusia in procesul de dezvoltare a comertului, precum si de conflictul de interese.

UE sprijina prin programul sau Phare de cooperare transfrontaliera si prin programul Tacis Rusia, existand chiar si documente care vizeaza un parteneriat de coooperare strategica in domeniul enbergetic, infrastructura etc.. Privind relatia CSI cu NATO, in 2002 prin declaratia de la Roma s-a infiintat consiliul Nato –Rusia.

In 2004 consiliul s-a intrunit pt prima data la Moscova. Au discurtat despre lupta antiterorista, proliferarea,… s despre aparare.  Raman insa divergente.

Scenariile de evolutie ale CSI

Desi euphoria independentei statale in toate fostele republic e inca vie, liderii celor 12 state au exprimat repede aproape unanim acordul de a transforma CSI dintr-unorganism de dezmembrare intr-unul de integrare. Alt aspect straniu e lipsa de evolutie.

Un alt aspect e acela ca desi n imeni nu stie ce trebuie facut cu CSI, aceasta comunitate exista si in ea se investesc mijloace enorme si se leaga sperante de viitor.

Exista un scenario de success, vazut ca un organism integrator. Dezbaterile vor continua asupra drepturilor statelor member, dar sigur in acest scenario se va recunoaste fara echivocrolul Rusiei si desigur ca accentual se va pune pe transferal de cooperare economica care nu va adduce avantaje imediat RUsiei, dar i-ar adduce beneficii in contracarearea terorismului, drogurilor si se va ajunge la o cooperare politica si militara.

Un scenario negative vizeaza falimentul si porneste de la niste realitati. In snici o structura CSI nu participa plenar toate statele member fiind ca nu vor. In toti acesti ani CSI a ramas un club politic unde se discuta cu un grad diferit de sinceritate si interes probeleme genrale care nu rezolva chestiuni practice precum:eradicarea saraciei, realansare economica, ikncludere in circuitul mondial etc.. APoi mai e lipsa de interes a sailor de state fata de o cooperare reala in cadrul CSI. Falimentul ar fi trebuit recunoscit deja se sustine, mai ales ca la inceput toate statele aveau acelasi nivel de dezvoltare economica iar acum e altfle. Eixsta unele legaturi stranse intre anumite state precum Armenia si Azerbaijan.  Cazacstanul a introdus taxed vamale foarte mari pt produsele importate din RUsia. Ramane incordata relatia dintre Rusia si Ucraina.  Exista regimuri de calatorii fara vize in spatial CSI, pana la momentul in care Turcmenistanul a impus vize, exceptand Rusia, exempul fiind urmat de alte tari9, iar din2000 si Rusia a introdus restrictii la frontiere.

Formal, uniunile RUsia-Belarus, sau celelalte uniuni n-au nici o legatura cu CSI. Deasemenea pozitiile Occidentului sunt descurajatoare. Se pare ca Ocvcidentul ar dori sa se mentina pt ca CSI nu ar dispersa definitive toate problemele, aducand o serie de disciplina intr-o zona cu multe probleme.

Evolutia CSI a fost neuniforma si duala, nimeni n-a spyus nu, daqr nimeni n-a facxurt nimic pentru a dinamiza activitatea organizatiei.

Domeniile de axctivitate cu adevarat importante sunt fff putine, iar trecutul istoric comun cedeaza in fata prezentului pragmatic si dur.

 

 

Uniunea Africana

In 1963 s-a infiintat Organizatia unitatii africane care a ajuns la 53 state member pana in 1999, exceptand cateva state care au fost eliminate, cum ar fi de pilda Maroc, care official nu face parte din uniune. In 1999 9 septembrie Organizatia se transforma in Uniunea Africana. Mai exista o organizatie, Organizatia economica Africana care dorea o moneda unica, afro, si care a incerdfat sa stabileasca o anumita rata de schimb, sa limiteze rata somajului. In 1999 acestea doua se unesc si se formeaza Uniunea Africana prin declaratia de la Sirte.

In 2000 a fost summitul de la Lone si s-a hotarat adoptarea actului constitutive. In 2001 a fost summitul de la Lusaka prin care s-a hotarat noul drum urmat de uniune. In 2002 are loc summitul de la Durban in care se lanseaza efectiv organizatyia si se adopta prima tara presedinta a organizatiei.

Uniunea se ocupa cu maimulte: cresterea nivelului de trai, instaturarea democratiei in statele africane, solidarizarea continentului, e prima organizatie din lume care ofera aceleasi drepturi si pt diaspora Africana. Imitand UE organizatia are un steag comun: doua culori primordiale, verde reprezinta bofgatia africii, galben reprezinta bogatia resurselor naturale, o dunga alba reprezinta puritatea; in mijloc e un logo care are in interior continental African de culoare galbena, mai jos niste cercuri de culoare rosie reprezinta vietile tutror celor care s-au sacrificat pt Africa. Mai sunt niste frunze de palmier care reprezinta pacea si bunastarea.

Organizatia are si un imn “hai san e unim sis a sarbatorim impreuna” iar corul spune: o fii si fiice ale africii haideti sa transformam Africa in ….

Membri: Republica algeriana democrata si populara capitala Algiers, moneda dinar;

Republica Angola capitala Ruanda, moneda kwanza;

Republica Benin – Portonovo –

Republica Botswana – Gaborone – pula;

Burkina Faso – OakaDugu;

Republica Burundi – Bujumbura;

Republica Camerun – Yaounde;

Republica Capul verde – Praia;

Republica Central Africana – Bangui;

Republica Ciad – Ningiamena;

Uniunea Comores – Moroni;

Republica Coasta de Fildes – Yamoussukro;

Republica Kongo – Brazzaville;

Republica Djibuti – Djibuti;

Republica democrata Kongo – Kinshasa;

Republica araba Egipt – Cairo;

Eritreea –Asmara;

Democratia federala araba Etiopia – Addis-Abeba;

Republica Guineea ecuatoriala – Malabo;

Republica Gabon – Libreville;

Republica Gambia – Banjoul;

Republica Ghana – Accra;

Republica Guineea – Conakry;

Republica Guineea Bissau –

Republica Kenia – Naerobi;

REegatul Lwesoto – Maseru;

Republica Liberia – Mondrovia;

Marea jamahirie populara Libia – Tripoli;

Madagascar – Antananarivo;

Republica Malawi – Lilongwe;

Mali – Bamako;

Mauritania – Nucciot;

Mauritius – Port Louis;

Mozambic – Maputo;

Namibia – Windhoek;

Republica Niger – Niamey;

Republica Federala Nigeria – Abuja;

Ruanda – Kigali;

Republica araba democrata Saharali – El Aaiun;

Saotome si principe – Saotome;

Republica Senegal – Dachar;

Republica Seichells – Victoria;

Siera Leone – Free town;

Republica Somalia – Mogadishu;

Republica Africa dee Sud – Pretonia;

Sudan – Khartoum;

Regatul Swaziland – Mbabane;

Tanzania – Dodoma;

Togo – Lome;

Tunisia – Tunis;

Uganda – Kampana;

Zambia – Lusaka;

 

Zimbabwe – Harare;

 

Uniunea Africana are 5 limbi oficiale: araba, franceza, portugheza, engleza si Swahili.

Organe de lucru:

Adunare alcatuita din sefii de stat sau de govern sau orice persoqana delegate. Este organul supreme de conducere al UA.

Consiliiul executive alcatuit din ministrii desemnati de guvernele statelor member.

O comisie alcatuita pana de curand din 10 comisari si mai nou din 8 comisari opluys staff-ul lor si un comsar-sef, sef adjunct. Fiecare comisar e esponsabil pt un anumit portofoliu: Pace si securitate; afaceri politice; infrastructura si energie; afaceri sociale; resurse umane, terminologie si stiinta; comert si industrie; economie rurala si agricultura; afaceri economice;

La randul lor portofoliile sunt impartite in mai multe unitati. Organizatia trimite trupe in zonele de conflict, dar acestea nu sunt pregatite si esueaza in actiunile lor. O problema e faptul ca totul e dezorganizat si solutiile oferite erau date pe cai ocolite, nu pasnic.

Mai exista un parlament – Parlamentul Panafrican care are in jur de 265 reprezentanti alesi in mod democratic si care reprezinta cele 53 state. Acum presedintele e din Tanzania. Parlamentul nu are nici o relevanta.

Exista un comitet al reprezentantilor permanenti are rolul de a pregati munca pt consiliul executiv.

Consiliu economic, social si cultural

Curte de justitie care nu exista decat in plan.

Comitete specializate care reprezinta varianta Africana a agentiilor europene.

Institutii financiare: Banca financiara Africana, Fondul monetary African si banca de investitii africane.

Centr5ul administrative se afla la Addis-abeba. Cel mai mare oras din Uniune e considerat Cairo.

 

 

Banca mondiala

Cea mai importanta organizatie econommica. Nu e o banca in sensul obisnuit al cuvantului, ci una dintre agentiile specializate ale ONU si e formata din 184 tari member. Aceste tari raspund impreuna de modul de finantare a institutiei si de felul cum sunt cheltuiti banii. A

A fost create dupa al doilea razboi mondial, in urma intalnireilor de la Breton Woods aprilie 11964 si a ajutat initial la recopnsturctia europei de dupa razboi. Prmul imprumult de 250 milione dolari acordat Frantei in 1957. Reconstructia un obectiv al bancii, avand in vedere catastrofele naturale, crizele de natura umanitara si nevoile de reabilitare dupa conflicte. Azi banca se concentreaza maimult asupra reducerii saraciei, scopul principal al tuturor activitatilor sale find acesta. Banca are ca prioritati azi asistenta directa pt sanatate, protectie, knvatamant, pensii, servicii sociale etc..

In invatamant finanteaza 158 priectre in 83 tari. In India, pt scolarizarea populatiei feminine a nvestit 1300000 dolari. Banca mondiala este cel maimare organism din lume de finantare a luptei impotriva sida. In iecare zi inca 14000 oameni se infecteaza cu HIV, jumatate avand ointre 15 si 24 ani. Pana acum banca a acordat peste 1,7 dolari pentru combaterea raspandirii sida. In 2002 a fost lansat programul multinational HIV-Sida, care a pus la dispozitiei un milliard de dolari pt tarile africii, ca prevenire, alte sute de milioane pt lupta in Caraibe etc..

BM se afla printer cele mai mari organisme externe din lume de finantarea programelor de sanatate. Annual mor 11 milioane de copii in tarile in curs de dezvoltare, iar 70% din acestia mor din boli transmisibile si malnutritie. Fondurile banciu ajuta la combaterea malariei in 46 tari, a tuberculozei in 30 tari, pentru malnutritie iin Senegal.

BM sustine puternic acordarea de ajutor pentru reducerea datoriei. In 1996 BM si FMI au lansat initiative tarilor sarace cu datorii mari, prima abordare corespunzatoare a reducerii datoriei externe a tarilor cele mai sarace cu datoriile cele mai mari. Astazi, 26 tari primesc ajutor pt datoriipreconizat sa ajunga la 40 miliarde dolari SUA in decursul timpului.

Impreuna cu alte forme de ajutor pt datorii aceasta oinitiativa va reduce cu 2 treimi datoriile.

BM e un organism din cele mai mari de finantarea proiectelor de biodiversitate. IN 1998 banca a dwevenit unul dintre cele mai mari organisme internationale de finantare a proiectelor de biodiversitate sociala. Cu toate ca biodivesitatea e o preocupare globala, cele mai mari costuri sunt resimtite de poopulatia bolnava in tarile in curs de dezvoltare, care e cea mai dependenta de mediu, pt hrana, adapost, medicamente, venit, locuri de munca si identitate culturala. 60% din totalul diversitatii de specii terestre se afla in regiunile puternic amenintate care acopera doar 1,4% din suprafata totala a planetei. IN pezent portofoliul de proiecte al bancii are obiective bine definite privitoare la mediul inconjurator. Acestea se ridica la 14 miliarde dolari. BM lucreaza in parteneriat mai ale s in lupta lobala impotriva saraciei. Lucreaza apoi cu donatori si institutii fianciare multilaterale etc.. Au fost redate agriculturii 25 ha pentru culture. Se lupta in parteneriat impotriva orbirii, peste 6000 mii cazuri fiiind salvate. E lider in lupta impotriva coruptiei in intreaga lume, caci coruptia e obstacol in calea dezvoltarii, iii afecteaza pe oamenii saraci prin devierea resurselor publice de la cei care au cea mai mare nevoie de ele. Din 1966 oaba azi banc a lansat peste 600 programe anticoruptie si intiative guvernamentale in aproape 100 tari member. Initiativele pornesc de la dezvaluirea ideilor celor aflati in functii oficiale, pana la pegatirea juristilor si instruirea ziaristilor in metode de journalism de investigatie. Aproape un sfert din proiecte include si felul cum sunt cheltuiti banii publici si reforma fianciara. In ultimii 4 ani banca a instituit reguli servere asupra achizitiei de bnuri publice, a infiintat o linie telefonica permanenta si a declarat 77 mari firme ca fiind ineligibile pentru a primi conracte fiantate de banca.

Societatea civila jaoaca un rol din ce in ce mai important in activitatea banci. Peste doua treimi din proiectele de edezvoltare aprobate de banca in ultimii ani au implicat participarea active a ONG-urilor. Banca are 70 birouri nationale in lume, care stabilesc legaturi si colaboreaza cu ONG-urile de la probleme de invatamant pana la sida si mediul inconjurator.

BM ajuta tarile iesite din conflicte recente lucrand in 40 tariin care sprijina de la infrastructura pana la decetrarea minelor.

Privind saracii sunt spriinte proiecte de peste 2,2 miliarde dolari in toate zonele foarte sarace ael planetei. Banca si-a fixat o serie de obiective,d e la obiectivul prioritar de reducere a saraciei pana la obiectivele de dezvoltarea ale noului mileniu. S-au detectat zone pe glob in care banca actioneaza cu prioritate, dar s-au creat si strategii sectoriale privind anticoruptia, invatamantul, reforma metodelor de guvernare si a sectorului public, sanatate, nutritie,mineit, administratie.

Banca e organizata in 5 instituttii. Termenul Grupul bancii mondiale se refera la doua din cele 5 institutii: banca internationala pentru reconstructie si dezvoltare si asociatia internationala de dezvoltare, IDA. Celealte 3 sunt: Corporatia internationala financiara, Agentia de grantare multilaterala a investitiilor si Centrul international de reglementare a conflictelor din domeniul investitiilor.

Privind primele doua:

BIRD a font infiintat in 1945 are … membrii, obiectivul e reducerea saraciei, acorda imprumuturi tarilor sarace, imprumutul de pana acm se ridica la 360 miliarde dolari.

IDA s-a infiintat in 1960 are 162 membrii si contributia ei permite bancii mondiale sa furnizeze annual cam 6-7 miliarde dolari sub forma de credite fara dobanda celor mai sarace 78 tari din lume, unde traiesc 2,4 miliarde oameni.

Privind statutul de membru al bancii mondiale, poate deveni membru o tara care e in primul rand membra a FMI. Procedurile sunt juridico-economice. Tarilemembre devin actionari la banca, actiune cotata la peste 120 mii dolari. Unmembru trebuie sa subscrie obligatoriu o anumita parte, apoi sa cumpere 195 actiuni care reprezinta portiunea ce revine unui membru, corespujnzator cresterii de capital inregfistrata in 1998.

Organismele decizionale sunt consiliul guvernatorilor. Fiecare tara membra numeste un guvernator si un guvernator supleant. SAcest consiliu e investit cu toate puterile bancii. ASe intruneste odata pe an de regal la Washington si la trei ani in alta tara membra. Are director executive. Sunt proiecte ale  bancii inclusivb in ultimii 2-3 ani. Se fac atente evaluari ale impactului, evaluare, supraveghere, consultanta etc..

Privind Romania, Grupul  bancii mondiale, Romania e membra a FMI din 1972. In perioada tranzitiei din esursele oprimite in aceasta perioada au venit o bna parte de la BM. Romania a amai avut relatii cu banca mondiala  si inainte de 1989 cand datoria publica se ridica la 11 miliarde dolari, datorie platita pana in 1989. Dupa prabusirea comunismului BM si-a reluat activitatea din 1991 in Romania, sumele angajate depasind 3 miliarde dolari, dintre care 1 miliard reprezinta volumul fianntarilor a 21 proiecte care s-au finalizat in anii 2000. In utlimii ani s-au mai contractat un sprijin financiar de 1,5 miliarde dolari, programul de imprumut urmarind sa ajute Romania pt a-si intari sistemul de protectie sociala, pt cresterea investitiilor in sanatate, invatamant si dezvoltare rurala, pt consolidarea mediului de afaceri, cresterea eficacitatii administratiei publice si justitiei.

Un proiect incheiat cu success in anii 2000 l-a constituit imprumutul acordat in domeniul social, PSAL, apoi PSAL1 si PSAL2 va continua, s-a ajutat la inchiderea celeim mai mari banci de stat in dificultate, Banco Rex, s-a ajutat la privatizarea multor intreprinderi mari si mici si mijocii. Alte proiecte realizate in anii 2000 de peste 30 milioane dolari serefera la restructurarea domeniului minier, servicii pt agricultura, reforme in sanatate, fiantare rurala etc.. Sunt pe rol si alte proiecte legate de reabilitarea sistemuui de irigatii, legate de reducerea poluarii in agricultura, dee dezvoltarea sectorului silvic, de dezvoltarea rurala si pentru dezvoltarea sectorului social.

 

 

Curtea internationala de justitie

Easte organism principal al ONU, alaturi de Adunarea generala, consiliul de securitate, Consiliul economic si social, consiliul de tutela. Sediul curtii este la Haga. Ea e practice organul judiciar principal al natiunuilor unite. Conform articolului 93 din Charta ONU, toti membrii ONU sunt de facto parti ale Curtii internationale de justitie. Fiecare membru se oblige sa se conformeze hotararilor curtii in orice cauza la care ia parte. Nici o dizpozitie din Charta nu-I impiedica pemembrii ONU sa incredinteze rezolvarea diferentelor lor altor tribunale conform unor acorduri.

Curtea a fost infiintata ca o rima instatna judiciara Ce C… de la Washington…. Activitatea a fost oprita in 1919 in rma denuntarii de catre Nicaragua a conventiei de infiintare.

Prima curte de justitie a fost infiintata prin pactul societatii natiunilor, fiind, subordonata aprecierii statelor. Curtea e compusa din 15 judecatori de natiuni diferite, alesi cu titlul personal si care au competenta recunoscuta iin dreptul international. 3 judecatori trebie sa fie din Africa, 2 din America Latina, 3 din Asia, 5 din Europa occidentala si 2 din Europa estica. N Desi nu e obligatoriu, curtea a impus intotdeauna judecatori de aceeasi nationalitate cu membrii permanenti din Consiliul de securitate, cu exceptia Chinei. Pana in 1984 nu a existat nici unmembru chinez in curte. Alegerile se fac in paralele cu cele din COnsioiul de securitate.

Curtea are ca obiect unlitigiu intre statele member ale ONU pe care acestea il supun cutrtii.

Privind organizatiile internationale, chiar daca statutul curtii se refera la state, exista o colaborare intre curte si aceste organizatii. Privind importanta curtii de la Haga, inainte de terminarea razboiului rece si in conditiile bipolaritatii, statele comuniste nu au acceptat juriddictia curtii. Pana in 1990 curtea a pronuntat 51 hotarari si a dat 21 avize consultative. A ajutat la delimitarea platoului continental… A stabiit frontierele maritime intre Candada si SUA in golful Main in 1984. Probabil va stabili frontiera maritime intre Romania si Ucraina.

Statutul curtii e semnat e 190 state pornind de la 36 state in 1925.

Hotararile curtii sde pronunta prin ordonane si decizii, cele mai uimportante fiinde cele cd solutioneza litigiile. Nu pronunta efecte decat asupra cazurilor asupra carora se pronunt si asupra statelor parti in process. Avbizele snt colsultative. Ea functioneaza mainou in tandem cu curtea europeana de justitie.

 

 

Euratom

Alaturi de CEE Euratom s-a ceat prin tratatul de la Roma.Conform prevederilor tratatuoui, comisia europeana a dobandfit statutlu unei autoritati supranationale in 3 domenii:

1.      Protectia impotriva radiatiilor.

2.      Materie prima pentru structurile nucleare;

3.      Protectie nucleara.

Tratatul Euratom specifica intr-o masura oarecare aspecte de siguranta instalatiilor energetice nucleare sau a depozitelor de materiale radioactive sau a centrelor de distrugere a lor.

Chiar daca nu sunt prevazute expres acte normative, astazi industria nucleara produce cam o treime din electricitatea UE, energia nucleara fiind o partemai ampla a dezbaterii asupra securitatii si a viitoarei productii de energie in UE.

CE are doua obiective pentru Euratom:

1.      Sa asigure locatii pt instalatiile de baza necesare pentru dezvoltarea energiei necesare in comunitate.

2.      Sa se asigure ca toti consumatorii comunitatii primesc o cantitate echiabila de materie prima si de combustibil nuclear.

Chiar daca Euratom are personalitate juridical si autonomie fianciar, nu se aplica riguros aceasta distribuire de material radioactive lanivelul statelor comunitatii. E important ca tratatul include vanzari, cumparari,schimburi, inchirieri, ca exista uncomitet de consiliere si ca se publicaanual un raport fff amanuntit asupra aprovizionarii si cererii de combustibil in comunitate. Pretul mediu annual al uraniului se stabileste de catre aceasta agentie si e folosit ca pręt de referinta. Energia nucleara e esentiala pt productia energetica europeana. Energia produsa prin fiiune nucleara asigura in present 35% din energia electreica folosita de UE. Exista si o faza de cercetae in domeniu fiantata de la bugetul UE cu 750 milioane euro annual si mai e o faza de protectie impotriva radiatiilor, finantata cu 50 ilioane euro. Peste 330 milioane dolari se acorda annual pt activitati in domeniul tehnologiei si sigurantei nucleare. CU toate aceste reglementari euratom ramane una dintre agentiile securizate ale UE, aflata intr-o rlatie mai directa cu agentia internationala pt energia atomica care isi are sediul la Viena.

 

Organizatia mondiala a comertului

Obiectul de activitate al OMC il reprezinta rreglemerntarile comerciale dintre natiuni la nivel global sau aproape global. Perspecftifvele din care poate fi privita organizatia sunt multiple. Este o organizatie care urmareste realizarea coemrtului sau este n forum in cadrul caruia guvernele neociaza acorduri coemrciale, sau e un loc de rezolvare a disputelor comerciale dintre guverne. Mai presus de toate OMC e un forum de negociere, iun loc unde membrii guv incearca sa resolve problemele cu care se confrunta. OMC e deasemeenea un set de reguli transparente si previzibile, nucleul sasu il reprezinta acordurile negociate si semnate de majoritatea tarilor. Aceste documente reprezinta baza legala a comertului international. Sunt contracte care constrang guvernele sa isi mentina politicile comerciale in anumite limite negociabile. Scopul acordurilor negociate si semnate de guverne este de a ajuta producatorii de bunuri si servicii, exportatorii si importatorii, sa isi conduca afacerea, in timp ce guvenele isi pot indeplini obiectivele sociale si de mediu.

Un alt aspect al activitatii OMC il reprezinta rezolvarea disputelor, pentru ca rel comerciale implica de foarte multe ori interese conflictuale.

OMC si-a inceput activitatea la 1 ianuarie 1995, dar sistemul sau dateaza de o jumatate de secol, din 1948, cand a fost creat GATT-ul. In timp ce obiectul de activitate alGATT il reprezenta mai ales comertul cu bunuri, OMC I acodurile sale acopera si comertul cu servicii, dar si proprietatea intelectuala.

In cadrul OMC comertul se face fara discriminare (vezi clauza nation ii celei mai favorizate din primul articol GATRT; tratament national pt straini si localnici in mod egal).

Inca de la crearea GARTT au existat in lume opt runde de negocieri comerciale, cea de a noua, agenda Doha este cea mai recenta, dar sic ea mai plina de probleme.

Au aparut probleme datorita deschiderii pietelor, unde apare si nevoia de ajustare. Acordurile din cadrul OMC permit tarilor sa realizeze schimburi in mod gradual, prin ceea ce se numeste liberalizarea progresiva, in sensul ca tarile in dezvoltare au la dispozitie mai mult timp pt a-si indeplini obligatiile.

Un alt concept al OMC este predictibilitatea prin intermediul obligatiilor si transparentei, adica prin stabilitate si predictibilitate se incurajeaza investiitiile, se creeaza locuri de munca, iar clientii se bcura pe deplin de benefiiciile competitiiei, preturi scazute si posibilitatea de a allege. COmertul multilateral reprezinta o incercare a guvernelor de a crea un mediu de afaceri stabil si previzibil.

COmpetitia loiala se refera la descurajarea tacticilor neloiale de tipul subsidiilor la export sau produse la preturi mici pentru a castiga cota de piata.

OMC incurajeaza dezvoltarea si reforma economica, mai ales ca tarile in curs de dezvoltare au nevoie de o mai mare flexibilitate n ceea ce priveste perioada de timp necesara implementarii acordurilor. PEste 3 sferturi din tarile OMC sunt tari in curs de tranzitie. Cadrul pe care se desfasoara comertul liber e bazat pe reguli conferite in mod multilateral. Aceste reguli sunt necesare pentru ca si comertul mondial a crescut foarte mult. Aceasta demonsreaza o legatura stransas intre comertul liber si cresterea economica.

Privind prima perioada a comertului mondial, perioada GATT, cei 50 ani s-au scris mai ales la Geneva, unde era sediul, iar acest accord provizoriu a durat aproape jumatate de secol funrnizand regulile comertului mondial. In cadrul GATT au avut loc celebrelre runde Uruguai din anii 1980 care au determinat cea mai mare reforma a sistemului commercial nmondial de la sfarsitul razboiului. Tot in cacrul acestor runde s-au negociat taxe pentru agricultura, standarde de siguranta, textile, servicii, iar in ultimul timp proprietatea intelectuala. Deasemenea s-au discutat politicile antidumping, subventiile, barierele non-tarifare etc..

GATT-ul a avut un rezultat pozitiv. OMC se confrunta inbsa cu mult mai multe oprobleme, probleme ale actualitatii, dintre care: mult mai multe grupari regionale, aspecte legate de comert si mediu, comert si investitii, politici competititionale, transparenta in activitatea gvernelor, comert electronic, comert si dreptul muncii etc..

In ce priveste prima dintre probleme, organizatiile regionale precum NAFTA, Asean, Mercosur, cu exceptia China, Mongolia si Taiwan fac parte din organizatia mondiala a comertului, acordurile regionale fiind in cresrtere. Este greu de raspuns daca aceste acorduri comerciale regioanale au influenta pozitiva sau negjativa asupra OMC, constatam totusi ca in 1996 consiliul general OMC a creat comitetul pt acorduri comerciale regionale.

Privind medul, OMC-ul nu are acorduiri speciale, dar sunt multi termini c are iinclud prevederi, incat membrii OMC fac eforturi in generalea unui mediu, fiind recunoscut acest lucru atat la conferinta pt mediu si dezv a ONU din 1922, cat si la Summitul international dela Iohanesburg din 2002. Privind problemele de investitii, la nivelul organizatiei s-au stability grupuri de lucru pe comert si investitii, pe politica invetsionala, transparenta in procedura isntutionala. E de remarcat problema comertului electronic,nou tip de comert care consta in producerea, mediatizarea si vanzarea si distributia prin retele de telecomunicatii, cele mai populare produse find cartile si muzica.

Declaratia asupra comertului electronic au fost adoptate la conferinta ministrilor de la Geneva din mai 1998, iar consiliul general OMC a stability un set de masuri privind acest tip de comert, incluzand de la bunuri, servicii, pana la proprietate intelectuala.

La nivelul standardelor de munca sunt multe dispute. La prima vedere subiectul nu are legatur a cu comertul, fiind vorba de standarde iompuse mncitorilor. Probabil OIM e cea mai competenta in domeniu, dar problema intereseaza tangential si OMC.

Agenda de la Doha; Programul agendei cuprinde 21 de titlurile. NEgocierile asupra agendei s-au terminat in 1996, iinsa agenda ramane de adtualitate. Vorbim de aceasta agenda cu ocazia dcelei de a 4-a conferinte de la Doha din 2001, ea ocupandu-se de l tarife pana la agricultura (dezv rurala, securitatea alimentelor), masuri sanitare, baroiere tehnice pt comeert, antidmpin g, evaluarea clientelei, interactiunea dinte comert si investitii, politici conventionale etc..

Tarile in curs de dezvoltare reprezinta 2 treimi din cei 147 membri OMC si incep sa joace un rol tot mai active in cadrl organizatiei, atat datorita numarului mare, cat si datorita importantei crescande in cadrul comertului mondial. OMC gestioneaza nevoile acestor tari in trei moduri:

1.      Acordurile OMC contin prevederi speciale pt aceste tari;

2.      comitetul pt comert si dezvoltare reprezinta efortul principal care se ocupa in cadrul OMC de activitatile din aceasta zona;

3.      Secretariatul OMC asigura asistenta tehnica acestor state.

Privind structura OMC: exista conferinta ministeriala;  un consiliu general corelat cu un consiliu pt solutionarea disputelor si un consiliu pt evaluarea politicii comerciale. Acest consiliu general se sprijina pe mai multe comitete si consilii. Calitatea de membru e ff bine reglementata, inauntrul MC-ului sunt mai multe grupuri personalizata. China a ntrat in OMC in 2001, dupa 15  ani de negocieri, ceea ce a avut un impact profound nu doar asupra situatiei interen, dar si asupra comuniatii internationale. Decizia Chinei de a se alatura OMC a fost o alegere strategica. La momentul intrarii, in 2000  China era a saptea mare natiune exportatoare din lume sip e locul 8 ca importator. Guvernul chinez va trebui, in calitate de membru, sa eleimine subventiile pt prodduse medicale, chimice, tutun, bauturi alcoolice, si va trtebui sa acorde mai multa imprtanta sandardelor si proprietatii intelectuale.

Prognoza pe termen lung legata de China, e ca in anii 2020 va depasi 10000 dolari pe locuitor (ca pib). Pnb capacitate!

Privind relatiile OMC cu RUsia, in calitatea de membru a RUsiei nu e inca finalizata, suscita multe dezbateri, negocierile dureaza de mult timp, OMC nefiind convins ca Rusia isi va respecta angajamentele, adaugandu-se prolema energiei. Economia rusiei e baza a in mare parte pe exportul produselor naturale, nefiind pregtatita pt o competitie mondiala, spre deosebire de China care are mai multa experienta. Piedicile intrarii Rusiei deficitele intrarii rusiei …Rusia pierde annual mai multi bani in urma politicilor antidumping. O alta problemase refera la proprietatea intelectuala.

Relatiile UE cu OMC; UE e pregatita sa raspunda la toate provocarile rundei Doha si este disponibila pt un accord special cu tarile sarace, acel parteneriat intre G 90  si G20.

Romania este membra a UE. Ea a ratificat tratate, a eliminate taxe vamale, a realizat politici comerciale in spiritual OMC, fiind membra CEFTA, darn u e membra efectiva a OMC.

Ca si concluzie la aceasta organizatie sunt foarte multe critici care cer pe de o parte reformarea, pe de alta parte desfintarea organizatiei, optiunile pt aceasta pozitie fiind de pilda ca se acorda prioritate comertului, dar ca foare multe documente sunt cel putin restrictive in calea comertului liber. Se considera ca dauneaza satelor din lumea a treia prin presiunile pe care le face pentru a-si deschide pietele pentru corporatiile multinationale. E acuzata de disctrugerea diversitatii prin standarde internationale ridicate, ca nu e sufficient de transparenta etc..

De remarcat ca globalizarea economica a oferit  benificii pt unele lucruri si costuri pt altele.

In 1948 s-a stability un tariff commercial provizoriu, dar a ramas in vigoare pana la sfarsitul secolului XX.

 

 

Membrii comunitatii andine

Com andina e uun booc care reuneste Bolivia, Ecuador, Peru, Venezuela… Panama e asociata. In trecut blocul era cunosctu sub denimirea de grupul andin, fiind crea t prin semnarrea acordului de la Kartajena din mai 1946? Acest grup andin s-a metamorfozat in comunitatea nadina, in 1977 e proiectat k o Comunitate care urmeaza modelul comunitatii europeen. S-a creat si un character supranational, cu rol importanta in luarea deciziilor, comisia, consiliiul prezindential si consiliul ministrilor de externe. Alte insitutii importante sun Parlamentul andin, Curtea de justitie andina, Secretariat general etc..

Acordul initial a vizat o uniune vamala, dar comunitatea andina a ramas iincompleta atata timp cat tariful extern comun si zona de liber-schimba sunt subiecte ale unui numar mare de exceptii. Dezvoltarea unei politici externe commune figureaza in topul prioritatilor comunitatii.. CA a dorit legaturi ambitioase cu celelalte tari latino-amnericane, Cele din Caraibe, SUA si Canada. Chiar daca ambitiile au fost mari, politica de integrare subregionala a ramas inca undeziderat.

 

O alta organizatie Lationo-anmericana este LAFTA, create prin tratatul de la Monte-Video din 1960. Tarile member LAFTA sunt: Argentina, Brazilia, Chile, Mexic, Paraguai si Peru. Mai tarziu au aderat Uruguai, COluimbia, Ecuador si Venezuela. Si acest tratat de la Monte-Video a vizat  crearea unui tratat de liberschimb, existand convingereaca asa isi pot accelera dezvoltarea economica. Au convenit mai multe principii economice, de la cel al reciprocitatii, pana la liste de roduse tratate preferential. Ca si institutii: Consiliul MInistrilor de extene a partilor contractante, Conferinta partilor contractante si comitetul executive permanent executive.

Obiectivul LAFTA a fost sii a rmas realizarea unei piete commune. Aceasta ar fi trebuit sa se realizaeze in primul rand datorita dezvoltarii si cresterii pieteloir, care ar fi trebuit sa ai ba loc ca urmare a inlaturarii masurilor protectioniste prin negocieri multilaterale, reduceri tarifare etc.. A fost conceputa ca un mechanism pt o mai mare liberalizare a cometului intre cele mai dezvboltate tari din  egiune, cum e Arentoina, VBrazilia sau MExic si cele mai putin dezv. Dinstanta intre opbiective si rezultate e foate mare. Prin tratat nu s-a introdus implementarea unui plan de investitii sau de armonizare a investitiilor macro-economice si a devenit clar dupa anii 1970 in contextual crizei energiei, ca piata comuna nui se va realize deoarece marile state au dat prioritate propriilor lor planuri de dezvoltare. In anii 1980 recesiunea economica si datoria externa a tarilor mai dezvoltate au franat dezvoltarea organizatei.

In ultimii ani s-a preferat o dezvoltare vamala regionala, ca de pilda intre Brazilia, Argentina si Uruguai. Un instrument mai flexibil de integrare sii mai pragmatic decat dcel din LAFTA.

 

Organizatia statelor americane,

Se creaza in aprilie 1948 la BOgota, din care fac parte mai toate statele americane, inclusive SUA, iar ca observartori Candada, Franta, Israel, Guyana si Spania. Are sediul la Washington, e o agentie regionala constituita pt a promova pacea, solidaritatea, dezvoltarea economica etc.. Structura organizatorica e foarte stufoasa: Adunarea consultative a ministrilor de externe, Adnare generala, Consiliu permanent, comitete permanente, secretariate generale etc.. Exista si o charta a organizatiei statelor americane,in centrul careia sta democratia, solidaritatea si pacea.

Deciziile adunarii generale se ado-pta cu votul jmajoritatii. Charta a fost adoptata in septembrie 2001 si are 28 articole. De maxima importanta sunt drepturile omului, iar actiunil vizeaza democratia, drepturile omului in special a celor indigeni, securitatea, problema drogurilor, a comertului.

Securitatea emisferica a devenit o preocupare dupa 11 septembrie 2000. zvo

Ltarea, cu accent pe globnalizare, aspecte legate de regionalizare etc..

Al treilea obiectiv este mediul inconjurator, cu foarte multe aspecte, de la urbanizare pana la valorificarea resurselor planetei.

Stiinta si tehnologia acare influenteaza puternic deszvoltara socio-economica. COnducerea este multinationala, Staff-ul univ e format din 211 persoane din toata lumea si cuprinde 30 tari. S-a creat o conferinta speciala pta securitate, declaratia de securitate, ia r in 2002 s-asemnat o conventie impotriva terorismului, ea fiind ratificata pahna in present de 8 state.

DPDv al organizatiilor internationale, aceasta are un scop mai mult formal, declarative, vizeaza toate problemele din partea de nord, centru si sud a Americii, nu contine Cuba, exclusa din 1959 si gardata de unboicot commercial. Activitatile genereaza nu neaparat un process de integrare,ci mai degraba solidarizarea statelor din zona Americana pe marile probleme ale lumii contemporane.

 

 

Universitatea natiunilor unite

In 1969 secretarul general Onu a sugerat aca a venit timpul infriintarii unei organizatii mondiale avband ca scop sprijinirea mediului universitar global. Cu staf format din profesrori din toate tarile lumii, universitatea si-a propus sa depaseascca bnarierele si lipsa de incredere intre state si culture. Structura trebuia sa pastreze o stransa legatura cu Unesco,creat in 1945 cu sediul la Paris sau cu institutul de cercetare si pregatirea a natiunilor unte. Acest proiect avea sa fie realizat in anul international al educatiei, 1970, statutul universitatii find aprobat in 1973 in cadrul anudarii genrelale ONU, argumente in favoarea noii organizatii internationale fiind o educatie angajata in cercetare, pregatire si dezvoltare a cunostiintelor despre problemele gllobale. U

Universitatea si-a inceput activitatea n 1975 la TOkio unde se afla dsediul central, UNU fiind o organizatie academica internationala cu un rol important atat in cadrul afacerilor internationale, cat si pentru promovarea obiectivelor ONU. UNU  este un organism autonom al ONU si colaboreaza direct cu secretariatul genral, cu UNESCO, are o reteea de centre si prograe in tari dezvoltate sau in curs de dezvoltare.Organizatia urmeaza o directie multidisciplinare si are ca obiective prin ihnvatamant sa ajute la mentinerea pacii,   nu numai dupa renuntarea la razboiul frece  ci sis a ajute la democratizare, lupta impotriva coruptiei, stimularea miscrii fem Consiliul de admnistratie e format din 27 membrii din toate tarile, estul Europei fiind eprezentat de Rusia, Romania, Slovenia etc..

Sediul central e la Tokio, iar ca reprezentare academoica, universittea se baze4aza pe urmatoarele centre si programe ce cercetare.

1.      Institutul mondial al universitatii, pentru cercetarea economiei si dezvoltarii creat in martie 1985 la Helsinki, care se ocupa cu cercetare economica.

2.      Insitututol pt tehnologii moderne creat in octombrie 1990 la Maastricht, avand ca obiectiv  cercetarea consecintelor gehn ologice moderne asupra economiei si sittemuluisocial, mai ales in cadrul statelor aflate in curs de dezvoltare.

3.      INsittutul international pentru tehnologia comunicarii, format in 1992 la Macao cu rol de a elabora proiecte de cercetare si dezvoltare.

4.      Institutul pt resursele naturale din Africa, cu sediul la Legon, in Gana creat in 1990.

5.      Institutul de studii superioare creat in 1996 la TOkio, urmarind relatiile intre astiinta, tehnica si societate.

6.      Programul de biotehnologie dinAmerica de sud cu scopul de a proiecta biotehnologii in aceasta zOna.

7.      Academia intde conducere, create in 1995 la Aman in Iordania, pt schimba de informatii etc..

 

In 1973 adunarea genrelala a ONU a adoptat Charta univeristatii. GUv japonez a cotizat initial cu 100 milioane dolari, facilitand crearea adcestei universitati, iar in iunie 1992 sediul general s0a stability la TOkio. OIn anul 2000 universitatea avea cam 400 milioane dolari in conturile sale. Este finantata sporadic de ONU prin contributia voluntara a guvenelor, a agentilor, fundatiilor, personae fizice etc..  In anii 2005-2006 mbugetul era realizat prin contributia a 14 tari  si se ridica la cca 100 milioane dolari pt acel an.

 

 

Organizatia internationala a turismului mondial, ceata in 1925 la Haga, iar dupa al doilea razboi mondial si-a mutat sediul la Geneva. Initial a fost o organizatie tehnica,non-guvenamentala, astazi are un character intre non-guvernamental si interguvernamental, avand 109 organizatii de turism nationale,, 88 mnembrii asociati si multe grupuri publice si private.

Trecerea de la organizatie bnon-guvernamentala la guvernamentala s-a produs in 1967, membrii dorind sa se oprganizeze dupa modelul organizatiei mondiale a sanatatii, o rezolutie in acfest sens fiind aprobata de adunaea genreala a ONU in 1969, iar din 1974 s-au schimbat si statutele. Incepand c 1975 noua organizatie si-a tinut adunarea generala la Madrid, locatie unde s-a m utat de atunci si secretariatul.

 

Ca organisme ASdnunarea generala, consiliul executive si secetriatul. Sunt foarte multe proiecte regionale de promovare, de pilda drumul matasii si ruta scavilor, proiecte initiate in colaborare cu UNESCO. Existao zi mondiala a turismului, anivesata incepand cu 1980, 27 septembrie. Exista un consiliu de afceri. Se acorda o importanta deosebita educatiei in tarile member, in acest domeniu fundatia Themis siuata in Andora avand un rolimportant.  Sunt programe practiced si un generos plan de dezvoltare. Printre proiectele majore aminmtoim anul international al ecoturismului, in 2002; sumit-ul din acel an s-a tinut la Quebeck in Canada, organizat impreuna cu programul ONU pt mediulo inconjurator si s-a transpus inrtr-o declaratie de la QWuebeck cu 49 de directii de ajutorare a turismului. Impactul cultural dar si economic se masoara in statistici publicate international, in publicatii etc.

Incepand cu 2003 s-a adoptat un proiect de accord international intrre ONU si aceasta organizatie pt a trasforma aceasta org intr-una specializata a ONU. Acest lucru s-a produs in decembrie 2003 cu ocazia adunarii genrelae a ONU, a easta devenind o agentie specializata o ONU, aflandu-se pe picior de egalitate cu FAO, Unesco etc.. Acest nou staneard atins de agentiiie specializata ONU inseamna o noua provocare pentru turismul mondial, care are puternice conotatii macroeconomice si culturale.

 

UNESCO -Organizatia Natiunilor Unite pentru educatie, stiinta si cultura.

 

A fost creata in 16nov 1945, dedicata educatiei, stiintei si culturii. Azi functioneaza ca un laborator de idei , generator de standarde pentru a directiona acordurile internationale spre fundamentarea inspre problemele etnice. Serveste si la un urias deficit de cunoastere din lumea contemporana diseminand cunostinte si informatii. UNESCO creeaza conditii pentru un dialog transparent bazat pe respect si valori, pe demnitatea fiecarei culturi si civilizatii. E si foarte critica avand in vedere terorismul.

            Strategia in noul mileniu si-a propus:

1.sa reduca considerabil nivelul de saracie in tarile in curs de dezvoltare pana-n 2015.

2. accesul la educatie primara in toate tarile pana-n 2015.

3.eludarea discriminarii sexuale in educatia primara pana-n 2007-2008

4.sprijinirea tarilor membre in vederea implementarii unei strategii nationale pt dezvoltare pana-n 2005 si a unei politici de respectare a resurselor naturale pana-n 2015.

            Din Constitutia UNESCO articolul 1 arata ca scopul organizatiei e de a contribui la pace si securitate prin promovarea colaborarii intre natiuni, prin educatie, stiinta si cultura astfel incat sa se ajunga la un grad mai mare de respect pt lege, justitie, drepturile omului si libertatile fundamentale indiferent de rasa, sex , religie, limba, conform Cartei ONU. Ca si context istoric inainte de 2RM functia educationala era perceputa ca aceea de a preda, transmite cunostinte si valori ce variau foarte putin de la o generatie la alta in societati in care majoritatea tarrilor ramaneau relativ stabile in frontierele nationale.

            Educatia era in cadru elitist, iar responsab statului era limitata. Cu scopul de a stopa preluarea educatiei de regimurile autoritare a fost creata Conferinta ministrilor educatiei aliati din ’42, care sta la baza crearii UNESCO.

  Exista si alti precursori in timpul primului RM, dar Consiliul Ligii Natiunilor este cel care a propus un comitet international care sa examineze problemele de cooprare educationala. Acest institut de cooperare intelectuala din 1925 s-a dedicat cu prioritate educatiei, incat in 1929 biroul internat al educatiei a devenit o organizatie interguvernamentala. Inca de la inceputul noii organizatie UNESCO i-au fost incredintate si alte domenii: stiinte naturale, sociale si umane, cultura si comunicatii. Programul adoptatin ’51 e in spiritul art 26 din Declaratia univ a drepturilor omului. In program ea stabileste dreptur fundam la egalitate, oportunit pt toti copiii lumii. Acest drept la educatie garantat fiecarei fiinte umane e inscris si in declaratia ONU ’48.

   Principiile fundamentale ale Constitutiei UNESCO:

-nediscriminarii

-egalitatea tratamentului si a oportunitatii

-accesuk universal la educatie

-solidaritatii

  Aceste principii sunt doar un ghid pt actiunea normativa a organizatiei. Dimensiunea specifica a drept la educatie a fost reglementata prin documente precum: 1. Conventia internationala asupra drept economice, sociale si culturale din 1966.

2. Conv asupra drept copilului 1989; 3. Conv asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare ale femeilor ’79;   4. Conv asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala ’65.

   Componenta:

-1945:  37 tari au semnat C-tia UNESCO, ratificata de 21 de state, ce au devenit membriui fondatori.

-’95 avea 59 de state

-’54 Rusia devine al 70-lea membru, au intrat apoi statele ce si-ai castigat  indep din Africa

In ’84 a pierdut SUA ce a criticat managementul si orientarile organizatiei, la scurt timp pierzand MB si Singapore.

-10 state s-au retras din UNESCo ; Africa de sud (pleaca in 56) a revenit in ’94 dupa abolirea apertheid;

--au revenit apoi MB, singapore

-romania- in 55 a devenit membra odata ce a devenit membra onu

-actual: 190 state membre si 5 state asociate (yugoslavia si pacific)

Functionare:

Sediu-Paris

-cel mai imp decident e conferinta generala

-se intalneste la 2 ani pt a determina politicile si strategiile orgnaiz.

-1 vot pt fiecare tara

-conferinta aproba programele si bugetul si-n fiecare an numeste Directorul general

-biroul executiv e comp din 58 state membre; -verifica deciziile daca-s aplicate corect

-secretariat general: -           directorul general e seful executiv

                                   -            si staff : 2000 membri

-reprezentantul RO- Eugen Simion

 

UNESCo e singura org ONU ce are un sistem de Comisii nationale in 160 state membre.

-ele formeaza o legatura stransa intre societ civila si organizatie

-lucreaza cu 330 ong-uri

-are domenii de activitate de la drepturile educatiei la copii, stiinte politice, zona media.

-Punctele de interes major: Afganistan, Irak, tarile slab dezvoltate, Africa (cultura, pace, dialog intre civilizatii, sida, educatie)

-bugetul e finantat de state membre si e pe 2 ani, 2004-2205 era de 610 milioane $

Contributii:

- Japonia- 25% din buget

 - Germania- 13%, Franta 9%, Italia 7%, MB 7%, Olanda 2%

 

 Pe langa tari exista si fundatii ce contribuie la realizarea bugetului org.

-30% din resurse alocate educatiei,   stiinte naturale, sociale si umane-25%; cultura 12%, comunicatii si informatizare 10%. Instrumentul standard pe care funct e principiile constitutionale. + Are instrumente cu forta coercitiva sau fara. Statele au obligatii generate de drept omului, dr la educatie impune 3 tipuri de oblig pt state: de a-l respecta, proteja si implementa. Periodic statele treb sa dea statistici cu privire la propriul sistem educational, cult si stiintific.

   In Romania in ’99 s-a infiintat Federatia romana a asociatiilor, cluburilor  si centrelor UNESCO. Se ocupa de stiinta, educatie, arta, feminism. –s-au creat multe actiuni ale cluburilor in ultimii ani.

UNESCO va trebui regandita pt a raspunde provocarilor unei societati bazata pe recunoastere.





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA Matematica-Geometrie CLASA: a VIII-a - Proiectii de puncte, de segmente de dreapta si de drepte pe un plan
 PROIECT DIDACTIC Grupa: mijlocie Expresie grafica si plastica Rochita
 TEHNOLOGIA PRESARII LA RECE - Proiectarea stantei pentru reperu
 Proiect Implementarea SQM in cadrul societatii Ericsson Telecommunication Romania - Managementul Afacerilor prin Proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE - TRATAMENTUL STARII DE RAU ASTMATIC LA COPIL
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Proiect de diploma ecologie - calitatea aerului ambiental in regiunea 5 vest
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA MANAGEMENT CRESTEREA VANZARILOR PRIN METODA IMBUNATATIRII SERVICIILOR CATRE CLIENTI
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 LUCRARE DE ATESTAT - TABLOURI BIDIMENSIONALE
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 PROIECT ATESTAT STRUNGAR - Strung frontal


Identificarea autoritatilor administratiei publice locale in cadrul normelor legii fundamentale
EVOLUTIA REGLEMENTARILOR PRIVIND ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ADMINISTRATIEI PUBLICE IN ROMANIA
Teoria administratiei ca stiinta
SISTEMUL ORGANELOR ADMINISTRATIEI PUBLICE
Raspunderea pentru nerespectarea regimului juridic al actelor administrative de urbanism
Autoritatile administratiei publice locale si organizarea administrativa
RAPORTURILE IERARHICE DINTRE AUTORITATILE SISTEMULUI
FORMA ACTULUI ADMINISTRATIV

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.