Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » administratie
SISTEMUL ADMINISTRATIV PUBLIC CENTRAL IN STATE CU REGIM SEMIPRESIDENTIAL Unitate de analiza: Republica Franceza

SISTEMUL ADMINISTRATIV PUBLIC CENTRAL IN STATE CU REGIM SEMIPRESIDENTIAL Unitate de analiza: Republica Franceza



SISTEMUL  ADMINISTRATIV PUBLIC CENTRAL IN STATE CU REGIM SEMIPRESIDENTIAL Unitate de analiza:  Republica Franceza

TEMATICA


1. Caracteristici ale regimului semipresidential.

2. Sistemul constitutional si administrativ din Franta.

2.1. Premisele istorice, originea si caracteristicile sistemului constitutional francez.

3. Puterile constituante ale Frantei.

3.1. Presedintele Republicii Franceze.

3.2. Guvernul Republicii Franceze.

3.3. Parlamentul Republicii Franceze.


OBIECTIVE FUNDAMENTALE avute in vedere  prin parcurgerea si insusirea continutului cursului:

Sa se identifice caracteriticile specifice regimului semipresidential.

Sa prezinte premisele istorice ale aparitiei si dezvoltarii regimului politic al Republicii franceze.

Sa se individualizeze caracteristicile fundamentale ale regimului politic constitutional francez.

Sa prezinte structura  sistemul politic si administrativ central  din  Franta cu evidentierea structurii  de stat (unitar/federal), a modului  de organizare si functionare ale acesteia.

Sa se compare structura si functionarea sistemelor de administratie publica din tarile cu regim parlamentar analizate cu  sistemul administrativ francez.

Sa se compare structura si functionarea sistemelor de administratie publica din S.U.A. si Franta.

1. Caracteristici ale regimului semipresidential

Separatia absoluta si rigida a celor trei puteri cu departajarea marcanta intre puterea legislativa si puterea executiva;

Sistemul semiprezidential clasic presupune organizarea unicefal[ a puterii executive care este incredintata Presedintelui.

Presedintele este investit cu largi responsabilitati in conducerea generala a statului;

Presedintele este ales prin vot universal, egal, direct si secret, pentru un mandat cu durata determinata si diferita de la un stat la altul;

Procedura alegerii presedintelui, este similara cu cea prevazuta pentru alegerea Pralamentului;

Presedintele detine o pozitie egala cu Parlamentul d.p.d.v. al reprezentativitatii nationale;

Configuratia politica a Parlamentului presupune prezenta a doua sau mai multe partide (bipartidism sau pluripartidism), in functie de vointa politica a electoratului manifestata in alegeri;

Investirea sau revocarea Guvernului  se realizeaza prin sustinerea data de Parlament si  reprezinta vointa expresa a  Presedintelui.

Responsabilitatea politica a Guvernului fata de Parlament

Presedintele poate fi pus sub acuzare si raspunde in fata Parlamentului, in baza unei proceduri speciale, pentru fapte expres si limitativ prevazute de lege;

Franta a instaurat regimul semiprezidential prin Reforma constitutionala din 1962.

In Romania regimul politic consacrat de Constitutia din 1991 este caracterizat  ca un regim semiprezidential

2. SISTEMUL CONSTITUTIONAL SI ADMINISTRATIV

DIN FRANTA

 Premisele istorice, originea si caracteristicile sistemului constitutional francez

Revolutia franceza din 1789 si Razboiul de independenta din SUA, marcheaza inceputul epocii moderne in evolutia istorica a sistemelor constitutionale si  administrative caracterizate prin

promovarea unor idei liberale in conducerea si organizarea vietii politice.

fundamentarea drepturilor si libertatilor individuale ale individului si egalitatii umane.

Revolutia franceza din 1789

Natiunea franceza a avut o contributie majora in enuntarea si realizarea unei doctrine si practici politice democratice si liberale.

Promovarea unor noi instrumente si modalitati de exercitare ale puterii politice,

crearea unei filozofii a libertatii individului si egalitatii umane instituind cele trei  principii fundamentale de egalitate, libertate si fraternitate umana.

Monarhie

La 3 septembrie 1791 este adoptata prima Constitutie scrisa a Frantei prin  care  s-au pus bazele unei monarhii constitutionale in care regele, “domneste dar nu guverneaza”.



Caracteristici ale regimului politic instituit prin Constitutia din 1791:

Franta continua , sa fie si dupa revolutie, un regat, dar incetaza sa mai reprezinte o citadela a monarhiei absolute.

Institutia regalitatii s-a mentinut deoarece   revolutia burgheza a avut ca obiectiv  inlaturarea absolutismului monarhic si nu   schimbarea formei de guvernamant.

titulatura institutiei monarhice se schimba: in loc de “Rege al Frantei si al Navarei”, monarhul era numit “Rege al francezilor”.

Noua denumire, era expresia recunoasterii constitutionale a faptului ca puterea politica apartine poporului, monarhul fiind socotit un functionar aflat in slujba acestuia.

exercitiul puterii a fost conferit unor organisme constitutionale diferite: Adunarea Nationala (puterea legislativa); Regele (puterea executiva); tribunale (puterea judecatoreasca).

Prima republica franceza

La 24 iunie 1793 se adopta o noua Constitutie, care consacra prima Republica in istoria constitutionala a Frantei.

Caracteristici ale regimului instituit prin  Constitutia din 1793

Se instituie Guvernarea directoriala (colegiala).

Directoratul - organ colegial care exercita puterea executiva la nivelul sefului statului.

Directoratul mentine forma de guvernamant republicana.

Guvernarea directoriala (colegiala) se depreciaza semnificativ si este inlocuita cu un sistem de guvernare personala numita Consul

Consulul - organism executiv colegial condus,  de un Prim-Consul – functie pe care o indeplineste generalul Bonaparte.

Printr-un act normativ al Consulului (senatus-consult), generalul Bonaparte este numit Consul pe viata.

Monarhie

Pe 18 mai 1804, se (re)instituie monarhia: republicanul Bonaparte devine imparatul Napoleon I.

La 6 mai 1814 Napoleon abdica iar Ludovic al XVIII-lea revine din exil.

La 10 iunie 1814 noul rege edicteaza o Charta constitutionala prin care se  instituie o monarhie constitutionala care promoveaza:

modelul guvernarii parlamentare bazat pe principiul separatiei puterilor;

egalitatea si libertatea privite ca drepturi intrinseci fiintei umane.

In vara anului 1830, izbucneste o revolutie, care atrage dupa sine abdicarea Regelui  si chemarea la Tronul Frantei a ducelui d’Orleans, Ludovic‑ Philippe.

este edictata imediat o noua Constitutie (Pactul Orleanist) care   mentine principiul suveranitatii nationale.

Potrivit Pactului, seful statului detinea prerogative insemnate, privind viata politica a statului.

Pactul orleanist din 1830, incheie primul ciclu constitutional francez, care a inceput la 1789.

Cel de-al doilea ciclu constitutional incepe in anul 1848 – anul revolutiilor burghezo-democratice din Europa.

Republica a II-a

La 4 noiembrie 1848 se adopta o noua Constitutie, care consfinteste cea  de-a II Republica.

Caracteristici ale constitutiei din 1848

promoveaza principiile revolutionare ale anului 1789:

Suveranitatea populara,

separatia puterilor,

Presedintele Republicii – seful puterii executive care detinea prerogative ce-i confereau o pozitie predominantta fata de celelalte organisme constitutionale.

Presedintele este ales de popor prin vot direct.

Puterea legislativa se exercita de catre un parlament unicameral – Adunarea Nationala - compusa din 750 parlamentari alesi prin vot universal si scrutin de lista.

Imperiul francez

La 2 decembrire 1852 Presedintele Republicii, Ludovic-Napoleon declanseaza insa o lovitura de stat si restaureaza ca forma de organizare statala Imperiul.

Noul imparat, se incoroneaza cu titulatura imperiala de Napoleon al III-lea

Se pun bazele unui regim politic liberal.

Razboiul Franco-Prusian din 1870, incheiat prin infrangerea Frantei (batalia de la Waterloo), pune  capat organizarii imperiale a Frantei.

Republica a III-a

In anul 1875 este adoptata o noua Constitutie prin care se insitutie Republica a III-a – o republica de tip parlamentar.

Constitutie 1875 pune capat instabilitatii politice, succesiunii unor forme de guvernamant opuse si a unor regimuri politice diferite.

Suveranitatea nationala transpusa in norme constitutionale a stat la baza instituirii unei democratii reprezentative in expresia ei clasica.

Parlamentul este format din doua camere legislative (Camera Deputatilor si Senatul).

Presedintele Republicii este ales pentru un mandat de 7 ani de catre membrii Camerei Deputatilor si ai Senatului reunite in Congres.

Presedintele  numeste pe ministri, in baza votului de incredere dat de Parlament;

Ministrii angajeaza raspunderea politica in fata Parlamentului

Presedintele Republicii este iresponsabil politic si penal, actele sale de guvernamant, fiind contrasemnate de ministrul de resort. In caz de tradare, Presedintele urma sa fie judecat de Inalta Curte.

Camera Deputatilor era aleasa prin vot universal si direct, iar Senatul prin sufragiu universal indirect. Cele doua camere legislative aveau puteri echivalente.

Regimul constitutional instituit in anul 1875 s-a mentinut pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial.

Republica a IV-a

Dupa al doilea razboi mondial, in astmosfera apasatoare care domnea in Franta, marcata indeosebi de culpa colaborationismului, poporul francez este chemat la urne sa se pronunte, in cadrul unui Referendum popular, in favoarea sau impotriva regimului politic instituit prin Constitutia din 1875

La 21 octombrie 1945  prin referendum se stabileste: renuntarea la principiile si institutiile Constitutiei din 1875, si adoptarea unei legi fundamentale noi.

Prin noua Constitutie,  din 13 octombruie 1946 se inaugureaza  cea de-a IV-a Republica, care va dura 12 ani.

Regimul politic exprima, lupta pentru putere intre partidele politice;

o puternica instabilitate ministeriala care sa-i ingaduie sa formeze un guvern monocolor sprijinit de majoritatea parlamentarilor.

Numarul mare si mai ales diversitatea politica si ideologica a partidelor reprezentate in Parlament constituiau un obstacol major pentru reconstructia politica a tarii.

Potrivit dispozitiilor constitutionale, Parlamentul era organizat in doua camere legislative (Camera Deputatilor si Consiliul Revolutiei, si detinea puteri mult sporite fata de cele ale Guvernului instituind un adevarat “absolutism parlamentar”.

Presedintele Republicii avea un rol politic redus fiind lipsit de puteri constitutionale, care sa-i confere un rol important de decizie, in procesul de conducere. Mandatul prezidential dura 7 ani si nu putea fi reinnoit.

 Primul-ministru detinea atributii sporite fata de Presedinte fiind considerata  personalitatea politica cea mai influenta.

Viata politica a Frantei incepe sa se caracterizeze prin instabilitate, in special datorita rivalitatii acerbe intre partide.

Cea de- a IV-a Republica, a fost adesea apreciata de generalul De Gaulle ca un “regim politic de partide”.

In iunie 1958 Generalul De Gaulle preia conducerea guvernului si actioneaza favoarea intaririi puterii executive. 

Republica a V-a

La 4 octombrie 1958 este promulgata o noua Constitutie care devine suportul  celei de a V-a Republici.

Caracteristicile generale ale Constitutiei din 4 octombrie 1958

separatie aproape stricta a celor trei puteri;

preponderenta a puterii executive fata de cea legislativa;

concentrarea puterii de decizie statala la nivelul Presedintelui Republicii;

intartirea prerogativelor rolul de arbitru intre toate fortele politice, intre cetatenii francezi si organele statului,

misiunea de a fi “garantul independentei nationale, al integritatii teritoriale, al respectarii acordurilor Comunitatii si a tratatelor” (Articolul 5 din Constitutie);

alegerea Presedintelui prin vot universal direct;

iresponsabilitatea politica a sefului statului

configurarea unui parlament “rationalizat” ale carui functii sa fie limitate la controlul Guvernului si votarea legilor, in anumite domenii ale vietii sociale.

dizolvarea parlamentului de catre Executiv

membrii Guvernului sunt numiti de seful statului la propunerea premierului

responsabilitatea politica a Guvernului fata de parlament.



Presedintele Frantei, generalul De Gaulle, agasat de lipsa de precizie in definirea regimului politic pe care el insusi l-a creat, a afirmat in cadrul unei conferinte de presa: “Spuneti daca doriti ca, Constitutia noastra este simultan parlamentara si prezidentiala”.

 Puterile constituante ale frantei

Institutiile reprezentative ale statului francez sunt  fundamentate si expres determinate prin actuala Constitutie:

Presedintele Republicii

Guvernul

Parlamentul

3.1. Presedintele Republicii Franceze

Desemnarea Presedintelui

Initial, Constitutia din 4 Octombrie 1958, a prevazut alegerea Presedintelui republicii de catre un Colegiu electoral format din membrii celor doua Camere la care se adaugau membrii consiliilor generale si ai adunarilor treritoriale de peste mari, ca si reprezentantii alesi ai consiliilor municipale.

Dupa Reforma constitutionala propusa de presedintele De Gaulle in anul 1962, Presedintele republicii este desemnat pentru un mandat de 7 ani prin sufragiu universal direct.

Ca mod de scrutin se foloseste scrutinul majoritar cu doua tururi. In al doilea tur se pot prezenta candidatii, care au obtinut cel mai mare numar de sufragii. Va fi declarat ales, candidatul care va intruni majoritatea absoluta a sufragiilor exprimate.

Exista o procedura preliminara a depunerii candidaturilor la functia de presedinte, menita sa impiedice candidaturile fanteziste sau neserioase.

Astfel, potrivit art. 1 al Legii nr. 63 – 1292 din 6 noiembrie 1962 privind alegerea Presedintelui republicii prin vot universal, modificat prin Legile nr., 88-35 si 88-36 din 13 ianuarie 1988, lista candidatilor se stabileste de Consiliul Constitutional, Candidaturile trebuie sa fie prezentate de cel putin 500 de cetateni, care au calitatea de parlamentari, membri ai consiliilor regionale, consiliilor generale, ai consiliului Parisului, ai adunarilor teritoriale ale teritoriilor de peste mari, sau sa fie primarii or membrii alesi ai Consiliului Superior al francezilor rezidenti in strainatate.

In calitate de parlamentari sau membrii ai unor autoritati administrative, persoanele care sustin o candidatura prezidentiala vor sti daca candidatul la functia de Presedinte al Republicii prezinta garantii de seriozitate.

Prerogativele prezidentiale  - Conform Constitutiei au fost clasificate in trei categorii:

Competente personale

Atributii de decizie;

Dreptul de veto.

Competente personale - atributii cu un caracter personal, deoarece, conform prevederilor constitutionale, nu pot fi exercitate de un alt demnitar.

prezideaza Consiliul de Ministri

prezideaza consiliile si comitetele superioare ale Apararii Nationale, in calitate de Comandant al armatei franceze.

Atributiile de decizie

exercitarea arbitrajului pentru solutionarea unor conflicte de natura sa  afecteze functionarea autoritatii de stat.

asigurarea respectarii Constitutiei. Presedintele Frantei este un adevarat “garant” al Legii fundamentale.

numirea primului-ministru si a celorlalti membri ai guvernului,  la propunerea acestuia;

dizolvarea Adunarii Nationale (Camera inferioara a Parlamentului; Presedintele poate uza de acest drept, dupa consultarea prealabila a primului-ministru si a presedintuilor celor doua adunari legislative.

asigurarea autoritatii de stat

 dreptul de gratiere.

Dreptul de veto - este o prerogativa, definitorie a sistemelor prezidentiale care presupune:

dreptul Presedintelui de a cere Parlamentului o noua deliberare asupra unei legi ordinare sau numai asupra unor articole ale acestora,

dreptul Presedintelui de a sesiza Consiliul Constitutional in legatura cu neconstitutionalitatea unei legi ordinare, inainte de a o promulga.

dreptul Presedintelui, ca la propunerea Guvernului sau la propunerea comuna a celor doua camere, sa supuna unui referendum popular orice proiect de lege privind organizarea autoritatii de stat.

Raspunderea politica si juridica a Presedintelui

potrivit articolului 68 din Constiutie, Presedintele nu este responsabil de actele savirsite in exercitiul functiilor sale decat in caz de inalta tradare.

Competenta de punere sub acuzare revine celor doua Camere ale Parlamentului, care decid printr-un vot identic in scrutin public si cu o majoritate absoluta a membrilor, care le compun.

Instanta investita cu judecarea Presedintelui este Inalta Curte de Justitie.

Incetarea mandatul prezidential poate interveni ca efect al urmatoarelor cauze constitutionale:

implinirea mandatului

demisie,

moartea fizica,

impiedicare definitiva a exercitarii functiei prezidentiale.

3.2. Guvernul Republicii Franceze

Rolul si locul Guvernului in administratia de stat.

Articolul 20 din Constitutie prevede ca “Guvernul stabileste si conduce politica Natiunii” El dispune de administratie si fortele armate,

Articolul 21, ca “Primul ministru conduce actiunile Guvernului”

Investitura Guvernului si desemnarea Primului Ministru

potrivit Constitutiei, Presedintele Republicii, detine dreptul de a numi Primul-ministru si de-a pune capat mandatului acestuia in cazul, in care seful Guvernului prezinta demisia Cabinetului (art. 8).

Membrii Guvernului primesc investitura Presedintelui, la propunerea Primului Ministru

Primul-ministru se bucura de o autoritate considerabila - “putere disciplinara” prin care:

poate propune Presedintelui Republicii eliberarea din functie a oricaruia dintre ministri (articolul 8 din Constitutie).

contrasemneaza anumite acte ale Presedintelui Republicii.

Statutul membrilor Guvernului vizeaza o serie de incompatibilitati:

nu pot indeplini, concomitent cu functia ministeriala, nici o activitate profesionala sau orice alta functie de reprezentare profesionala avand un caracter national.

functia de ministru este incompatibila cu exercitarea mandatului parlamentar.

Atributii ale Guvernului

detine   puterea de reglementare a relatiilor sociale,

edicteaza in anumite conditii norme de conduita (desfasoara o autentica activitate legislativa).

are dreptul de initiativa legislativa putand propune parlamentului orice proiect de lege. in cadrul guvernului.

3.3. Parlamentul Republicii Franceze

Configuratia Parlamentului

Potrivit articolului 24 din Constitutie, Parlamentul se compune din doua Camere:

Adunarea Nationala;



Senatul.

Adunarea Nationala  - este aleasa prin vot universal, egal, direct si secret pentru un mandat de 5 ani, cunoscut si sub denumirea de legislatura.

Senatul  - este ales printr-un sufragiu universal indirect pentru un mandat de 9 ani.  alegatorii desemneaza membrii unui colegiu electoral care la rindul sau, `i va alege pe senatori, `n cele 322 de circumscriptii electorale.

Rolul Senatului poate fi rezumat la trei functii principale;

formeaza o contrapondere, la puterea exercitata de Adunarea Nationala;

datorita mandatului de 9 ani, inlatura influentele concentrarii puterii de catre un presedinte influent sau de catre un partid, care ar dobandi o zdrobitoare majoritate parlamentara.

contribuie la imbunatatirea proiectelor de lege aprobate de Adunarea Nationala.

Membrii Adunarii Nationale reprezinta Natiunea iar senatorii reprezinta colectivitatile locale si pe francezii rezidenti in strainatate.

Organizare si functionare

Organizarea si functionarea fiecarei Camere legislative sunt stabilite printr-un regulament interior elaborat de acestea.

Lucrarile Camerelor sunt conduse de presedintii acestora.

Presedintele Adunarii Nationale este ales pentru intreaga legislatura a Camerei,

Presedintele Senatului este ales pentru  un mandat de trei ani.

Fiecare Camera isi alege organisme colegiale de conducere constituite din: Biroul si Conferinta presedintilor.

Biroul Adunarii Nationale

reflecta configuratia politica a acesteia potrivit grupurilor parlamentare si este format dintr‑un presedinte, 6 vicepresedinti, 12 secretari si 3 chestori.

Presedintele Adunarii Nationale este si presedintele Biroului.

Conferinta presedintilor,

este formata din Presedintele Camerei, vicepresedintii Biroului, presedintii comisiilor permanente si ai grupurilor parlamentare, precum si raportul general al bugetului Camerei respective.

Rolul Conferintei presedintilor este, in principal, de a stabili ordinea de zi a Camerei din perspectiva raporturilor acesteia cu Guvernul.

Fiecare Camera isi constituie comisii parlamentare care pot fi de doua categorii:

Comisii legislative;

Comisii de ancheta sau control.

Comisiile legislative - au rolul de a pregati activitatea legislativa a Camerei. Asemenea comisii pot fi permanente si speciale.

Comisiile speciale se constituie ad-hoc pentru examinarea unui anumit proiect de lege la cererea Guvernului, a unui grup parlamentar sau a presedintelui unei comisii permanente. Cererea se supune dezbaterii Camerei si se adopta prin vot.

Comisiile permanente sunt specializate pe diferite domenii. Potrivit Regulamentului Adunarii Nationale, un deputat nu poate face parte dec|t dintr-o asemenea comisie. Ambele Camere au un numar egal de comisii permanente.

Comisiile de ancheta sau de control  - pot fi infiintate de oricare dintre camere printr-o hotarare in care se va specifica si obiectivele anchetei sau ale controlului.

Comisiile de ancheta infiintate de Adunarea Nationala sunt formate din cel mult 30 de deputati iar cele infiintate de Senat, cel mult 21 senatori.

Grupurile parlamentare

In cadrul fiecarei Camere se formeaza grupuri parlamentare, care reflecta configuratia politica a Camerei respective.

un grup parlamentar in Adunarea Nationala trebuie sa cuprinda cel putin 30 de deputati,

un grup parlamentar in Senat,  cuprinde minimum 15 senatori.

Grupurile parlamentare reunesc deputati si, respectiv, senatori avand afinitati comune cu un anumit partid.

Asocierea parlamentarilor la un grup parlamentar sau altul nu este obligatorie fiind astfel lasata la latitudinea acestora.

Apartenenta la un anumit grup nu-l obliga pe deputat sau senator sa impartaseasca intrutotul programul politic al partidului respectiv.

Este interzisa constituirea unor grupuri, care nu au legatura directa cu un partid reprezentat in Parlament sau, care si-ar propune apararea intereselor particulare, locale sau profesionale, indiferent care le-ar fi denumirea.

Fiecare parlamentar se poate inscrie doar la un singur grup parlamentar.

Modificarea componentei nominale a grupurilor parlamentare trebuie  adusa la cunostinta Presedintelui Camerei respective, fie ca este vorba de o demisie, fie ca este vorba de inlaturarea deputatului sau a senatorului din grupul respectiv.

Sesiunile Parlamentului

Parlamentul lucreaza in sesiuni parlamentare care pot fi:

sesiuni  ordinare

seseiuni extraordinare.

Sesiunile ordinare sunt prevazute cu date fixe, prin Constitutie (art. 28).

prima sesiune ordinara se deschide la 2 octombrie si dureaza 45 de zile

a doua sesiune se deschide la  la 2 aprilie, si nu poate sa depaseasca 45 de zile.

Sesiuni extraordinare

Parlamentul se reuneste in sesiune extraordinara la cererea Primului-ministru sau a majoritatii membrilor Adunarii Nationale,

Ordinea de zi fiind deja stabilita.

Actul de convocare a Parlamentului in sesiune extraordinara este decretul Presedintelui Republicii (art. 30 din Constitutie).

Conditiile de eligibilitate, incompatibilitati si incapacitati privind statutul de parlamentar.

Prin lege s-au stabilit anumite cazuri de incomaptibilitate cu mandatul de deputat si, respectiv de senator, printre care:

functiile publice nonelective;

calitatea de membru al Consiliului Constitutional,

calitatea de membru al Consiliului Economic si Social,

calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii,

calitatea de membru al Guvernului;

calitatea de sef al statului

functii intr-o intreprindere privata in caz de contrarietate de interese.

Statutul si imunitatea  parlamentarilor

Parlamentarii beneficiaza de statutul clasic al reprezentantilor poporului, si dispun de o dubla imunitate:

lipsa raspunderii juridice pentru voturile sau opiniile exprimate in timpul si in legatura cu exercitarea mandatului

interdictia de a fi urmarit sau arestat pentru comiterea unor fapte penale sau contraventionale, decat cu autorizatia Camerei din care face parte, cu exceptia cazurilor de flagrant delict.

Prerogative ale Parlamentului

Functia legislativa

Potrivit art. 39 din Constitutie, initiativa legislativa revine membrilor Parlamentului si Guvernului.

Parlamentarii, individual sau in colectiv, reprezentind un anumit grup parlamentar, pot depune orice propunere legislativa.

Procedura legislativa se declanseaza prin depunerea proiectului de lege sau a propunerii legislative la Biroul Camerei parlamentare

Dupa depunerea textului legislativ acesta se distribuie, dupa caz, membrilor Adunarii Nationale sau Senatului.

Presedintele Camerei sesizate trimite proiectul sau propunerea comisiei permanente specializare, care va analiza textul si va propune daca este cazul amendamente.

Comisia va intocmi un raport in care va consemna rezultatul discutiilor si al voturilor exprimate de membrii sai.

proiectul sau propunerea se inscrie pe ordinea de zi a Camerei si se dezbate in lumina raportului comisiei in sedinta publica.

Daca proiectul este adoptat de o Camera, se trimite celeilalte Camere, care va repeta aceeasi procedura.

In situatia in care a doua Camera adopta proiectul in forma primita, legea va fi supusa promulgarii.

Daca textul adoptat de o Camera difera de cel adoptat de cealalta, se declanseaza procedura de mediere menita sa asigure adoptarea unui text identic in cele doua adunari legislative.

Functia de control  parlamentar

Presupune prerogativele de control ale Parlamentului asupra activitatii Guvernului.

potrivit Constitutiei, Primul-ministru, angajeaza in fata Adunarii Nationale responsabilitatea Guvernului asupra programului de guvernamant sau a unei declaratii de politica generala (art. 49 alin.1).

Senatul nu exercita un control politic asupra Guvernului,.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




ACTELE ADMINISTRATIVE SUSTRASE IN TOTALITATE CONTROLULUI DE LEGALITATE AL INSTANTELOR JUDECATORESTI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV
ADMINISTRATIA CENTRALA DE SPECIALITATE
Identificarea autoritatilor administratiei publice locale in cadrul normelor legii fundamentale
NORMA DE DREPT ADMINISTRATIV
Notiunea de decizie administrativa
Notiunea de “autoritati ale administratiei publice”
FORTA JURIDICA A ACTELOR ADMINISTRATIVE Actul administrativ l-am definit ca forma juridica principala de activitate a administratiei publice
LEGALITATEA ACTULUI ADMINISTRATIV


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu