Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
ASPECTE GENERALE PRIVIND RECOLTAREA SI PRELEVAREA PROBELOR

ASPECTE GENERALE PRIVIND RECOLTAREA SI PRELEVAREA PROBELOR




Aspecte generale privind recoltarea si prelevarea probelor

Asa cum am mentionat exista un prag critic ce asigura un echilibru intre activitatea umana si capacitatea de regenerare a naturii, care, in multe situatii este depasit.

De aceea se impune introducerea unor tehnici care sa masoare si sa evalueze impactul activitatilor umane asupra mediului. Aceasta presupune analiza si caracterizarea unor parametri din mediu inconjurator (apa, sol, aer), care sa poata permite recunosterea timpurie a dezechilibrelor si luarea prompta de masuri pentru prevenirea acestora. Cu toate ca este indicat ca analizele sa se faca la fata locului ("in situ"), in majoritatea cazurilor, indisponibilitatea aparaturii de analiza adecvate determina necesitatea prelevarii de probe din mediu, care sunt apoi conservate si transportate la laborator.

Recoltarea, conservarea  si transportul probelor este o etapa importanta in cadrul procesului de analiza, deoarece poate aduce modificari in compozitia si calitatile probelor alterand rezultatele analizelor. Cu toate ca procedurile depind de tipul probelor si analizele efectuate, importanta problemei a impus stabilirea unor norme generale de prelevare, conservare si transport ale probelor pentru a asigura calitatea si reproductibilitatea analizelor efectuate.

Trebuie mentionat ca regulile prezentate sunt necesare, dar se aplica in functie de natura probelor si analizelor de efectuat, cu strictete mai mare sau mai mica si, daca este necesar, insotite de masuri specifice suplimentare. Aceste recomandari generale sunt justificate stiintific, cunoasterea si intelegerea lor este obligatorie si fac parte din principiile bunelor practici de laborator.



O conditie preliminara este stabilirea locului, ritmului, numarului si conditilor prelevarii probelor.. O proba se considera reprezentativa atunci cand compozitia recoltata este identica cu cea a mediului din care s-a facut recoltarea sau are aceeasi compozitie la locul si momentul cand s-a facut recoltarea. In cazul unor medii, de obicei eterogene in spatiu si chiar timp, alegerea acestora este esentiala.

Aspectele generale luate in considerare sunt:

pregatirea recoltarii probelor;

tehnica recoltarii probelor;

conservarea probelor;

transportul probelor;

Retinem necesitatea unei fise (formular) de recoltare a probelor care contine minim:

numele si prenumele persoanei care a facut recoltarea;

ora si data completa a recoltarii (ziua, luna, anul);

scopul analizei ;

localitatea, localizarea exacta a punctelor de recoltare, precum numarul probelor recoltate;

caracteristicele locale;

cantitatea de proba recoltata.

1. Prelevarea probelor de apa

Apele naturale contin o mare varietate de compusi, dar numai o parte dintre acestia s-au dovedit a fi importanti in caracterizarea generala a apei, atat datorita prezentei lor constante, cat si efectelor pe care le au asupra mediului inconjurator. In aceasta categorie intra CO2 (total, liber si legat), iodurile, clorurile, sulfatii, siliciul, sodiul, potasiul, calciul, magneziul.

Variatia concentratiei acestor compusi determina modificari organo-leptice si fizice ale apei, care influenteaza consumul sau utilizarea apelor in diverse scopuri gospodaresti si industriale. Analiza fizico- chimica a apei, incepe cu prelevarea probelor de apa, o etapa deosebit de importanta in desfasurarea procesului de analize, deoarece probele recoltate trebuie sa fie reprezentative si totodata nu trebuie sa introduca modificari in compozitia si calitatile apei.

In ultimul timp, pentru prelevarea unor astfel de probe se folosesc dispozitive moderne, automate, care permit pe langa prelevarea probelor si posibilitatea determinarii altor parametrii. Cateva modele de acest tip sunt prezentate in figura de mai jos.


 

Figura 2. PRELEVATOARE AUTOMATE DE PROBE DE APA

Aceste aparate sunt controlate de microprocesor si functioneaza pe baza programelor de prelevare. Se pot colecta probe medii pe un interval de timp dat, sau probe momentane cu cantitati si intervale de prelevare reglabile.

De asemenea se poate realiza prelevarea proportionala cu debitul avand debitmetre integrate sau prin conectare cu un debitmetru extern. Pe langa prelevarea de probe, optional pot fi echipate cu sonde pentru determinarea pH, conductivitatii, temperaturii, ORP, oxigenului dizolvat, nivelului si a cantitatilor de ape pluviale.

In multe laboratoare chimice, pentru analiza apelor se folosesc titratoare automate combinate, care realizeaza masuratori directe pentru diversi parametrii: PH, conductivitate, anioni, alcalinitate si duritate.

Figura 3. Titrator automat pentru analiza apei

Masurari directe necesare la analiza apelor:
- masuratori de pH
- masuratori de conductivitate
- fluoruri, azotati,  etc.
- alcalinitate si duritate
- cloruri
- consumul chimic de oxigen

Pregatirea.

Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimica se face in flacoane de sticla sau polietilena prevazute cu dop rodat sau inchise ermetic. Vasele de recoltare trebuie spalate foarte bine pentru a indeparta orice urma de substante organice sau alte impuritati care ar putea denatura compozitia probei. O metoda de spalare foarte eficienta folosita in laboratoarele de chimie consta in spalarea cu amestec sulfocromic si detergenti, apoi clatire succesiv cu apa de la robinet, apa distilata si bidistilata si, in final, uscare. La recoltarea oricarei probe de apa este necesara realizarea unei fise in care trebuiesc specificate:

numele si prenumele persoanei care a facut recoltarea;

ora si data completa a recoltarii (ziua, luna, anul);

localitatea, denumirea sursei de apa, si utilizarea ape;i



locul recoltarii probei, debitul apei, numarul probelor;

cantitatea de proba;

scopul analizei;

masurarea temperaturii, determinarea culorii si transparentei 

apei in momentul prelevarii.

Tehnica.

In momentul recoltarii, flaconul se va clati de 2-3 ori cu apa ce urmeaza sa fie recoltata, apoi se umple cu apa de analizat pana la refuz, iar dopul se va fixa astfel incat sa nu permita ramanerea bulelor de aer in interiorul vasului. De exemplu, recoltarea apei potabila se face in functie de sursa de apa, astfel:

din reteaua de distributie apa se recolteaza dupa desinfectarea robinetul cu un tampon curat, atat pe dinafara cat si pe dinauntru si dupa 5 minute de curgere continua.

din rezervoarele de inmagazinare, probele se vor recolta de la punctele de iesire

din fantani cu extragerea apei prin pompare, probele de apa se recolteaza dupa o pompare de minim 10 min iar din fantani cu galeata, recoltarea se face introducandu-se galeata la 10-30 cm sub oglinda apei si apoi se toarna apa in flaconul de recoltare;

din apele de suprafata, recoltarea se face fixand flaconul pe un suport special care ii confera greutatea necesara pentru a patrunde cu usurinta sub nivelul apei. Recoltarea se face pe firul apei, unde este cea mai mare adancime, in amonte de orice influenta a vreunui efluent si in aval, unde se realizeaza amestecul complet al apel receptorului cu efluentul;

pentru apele reziduale se face o singura recoltare, fie din efluentul general sau din efluentii pe sectii pentru apele reziduale industriale, fie din efluentii partiali ai unui sector sau ai unei institutii pentru apele fecaloide menajere.

Conservarea.

Un alt aspect important al procesului de prelevare este conservarea probelor de apa pana la efectuarea analizei. Si in acest caz trebuie sa se respecte anumite reguli, de care depinde corectitudinea rezultatelor. Ca regula generala, probele trebuie analizate cat mai repede dupa recoltare astfel:

apele curate in cel mult 72 ore;

apele cu poluare medie in cel mult 48 ore;

apele poluate, in cel mult 12 ore.

Probele pot fi si stabilizate pe cateva luni, racindu-le brusc la -20 °C, iar pentru unii compusi ce urmeaza a fi determinati se pot adauga diferiti conservanti. De exemplu:

pentru fixarea oxigenului dizolvat se adauga MnCl2 si amestec de KI si NaOH;

pentru fixarea hidrogenul sulfurat se adauga CaCO3 sau ZnCO3

pentru conservarea formelor de azot si a substantelor organice in genereal, se recolteaza apa separat in flacoane, in care s-au introdus H2S04

pentru conservarea fenolilor se adauga NaOH;

pentru ionii metalelor grele, se recomanda acidifierea probelor la pH in jur de 3,5 care are ca scop impiedicarea precipitarii si a retinerii acestor ioni de pe peretii vasului.

Fixarea substantelor in probele de apa se realizeaza prin reactia acestora cu substantele mentionate, conservarea fiind facuta sub forma de compusi.

Transportul probelor la laboratorul de analiza se va face numai insotite de fisa de recoltare si, de regula, in ambalaj izoterm.

2. Prelevarea probelor de sol

Analiza chimica a solului creeaza posibilitatea cunoasterii gradului de fertilitate, evidentiind posibilitatea aprovizionarii relative a plantelor cu anumite substante nutritive.

Humusul este o parte esentiala a materiei organice a solului, si cel mai important component al lui, reprezentand un amestec de substante organice foarte complicate. Unii chimisti considera ca humusul este cea mai complicata substanta pe planeta. Rolul de baza al humusului in procesul de solificare si in natura in special, consta in faptul ca el reprezinta o substanta conservata, un accumulator de energie solara, fixate in materia organica de generatiile precedente ale plantelor si animalelor. Aparitia humusului a stopat procesul de mineralizare, de descompunere totala a ramasitelor organice. Humusul a facut posibila acumularea pe viitor a energiei solare, a contribuit la formarea solurilor primitive initiale, deci la aparitia pedogenezei. In continuare evolutia organismelor terestre, a asociatiilor vegetale si animale s-a produs concomitent cu evolutia solurilor, contribuind astfel la evolutia ecosistemelor naturale. Humusul contine diferite elemente si substante nutritive, ce asigura fertilitatea solului.

Prin fertilitate se intelege proprietatea solului de a asigura plantele cu substante nutritive (compusi ai elementelor chimice cu care se hranesc plantele), apa si aer necesare dezvoltarii normale in perioada de vegetatie. Deci, solul este format atit din substante organice, cit si din substante minerale.

S-a constatat stiintific ca in stratul de sol cu grosimea de un metru pe o suprafata de un hectar se contin in medie 290 tone humus, 15 tone azot, 19 tone fosfor, 204 tone potasiu, precum si o cantitate importanta de microelemente: cupru, zinc, mangan, molibden, etc.



Cele mai importante emisii industriale care polueaza cu metale grele solurile sunt cele care rezulta de la activitati de extractie si prelucrare a minereurilor neferoase, de productie a aluminiului, ingrasamintelor chimice, cimentului precum si de la termocentrale. Toate aceste emisii de metale grele sunt asociate cu emisii de SO2, NOx, si CO2 care genereaza ploi acide. Ajungand pe sol, aceste ploi acide intensifica impactul daunator al poluarii solului cu metale grele prin cresterea solubilitatii metalelor toxice.

Pregatirea.

Recoltarea probelor de sol se va face, de regula, in recipiente de plastic curate si uscate (cca 0,5 kg).

Tehnica.

Analiza chimica a solului presupune mai intai recoltarea probelor de sol. Numarul probelor de sol recoltate, variaza in functie de relief, expozitie, caracterul de uniformitate sau neuniformitatea terenului.

Recoltarea se face cu unelte care sa permita accesul la o adancime de 0-20 cm. De exemplu, pentru analiza azotatului de amoniu, prelevarea se va face de la o adancime de 0-60cm, datorita faptului ca dupa precipitatii abundente, acesta migreaza la o adancime de 45-60 cm.

Prelevarea probelor de sol se realizeaza cu sonde de diferite tipuri in functie de adancimea la care dorim sa efectuam recoltarea si de natura solului.

Toate studiile privind solul impun efectuarea analizelor pe probe sau monstre reprezentative pentru intreaga suprafata de interes.

Pentru obtinerea unui rezultat exact, se recomanda prelevarea a cate 25 de  probe de pe fiecare camp. Cu cat este mai mare numarul de probe colectate, cu atat analiza va fi mai reprezentativa pentru suprafata analizata. Pentru a obtine probe relevante, este necesar sa se evite portiunile neuniforme ale campului sau acelea care au fost prelucrate in mod diferit cu erbicide sau ingrasaminte.

Conservarea

probelor de sol se poate face prin frig sau uneori, prin uscarea solului pe folie de aluminiu, la soare.

Transportul

probelor la laboratorul de analiza se face numai insotite de fisa de recoltare si, de regula, in ambalaj izoterm.

 

2. 3.

Figura 4. DISPOZITIVE DE RECOLTARE A PROBELOR DE SOL

1. Sapa pentru   2. Sapa pentru 3. Sapa pentru

pamanturi normale  pamanturi grele si nisip si pamanturi

maloase nisipoase

Probele de sol odata prelevate, se ambaleaza in pungi de hartie parafinata, pungi de polietilena, cutii de tabla sau cutii de carton parafinat. Se eticheteaza, notandu-se numarul probei, locul recoltarii, adancimea, data recoltarii, numele celui care a facut recoltarea. Se intocmeste o schita a terenului pe care se inscriu cifre care indica numarul probei si locul de recoltare.

Analizele chimice se fac pe probe proaspete sau uscate. Pe probe proaspete se fac determinari de nitrati, nitriti, amoniu, fosfor solubil, potasiu solubil, aluminiu mobil. Aceste analize se fac imediat dupa recoltare. Pe probe uscate se fac determinari pentru azot, fosfor si potasiu potential asimilabile, pentru microelemente.

Obtinerea extractului apos de sol

Extractul de sol se obtine din amestecarea unei mase de sol exprimata in grame si un anumit volum de solutie extractiva (stabilite prin metodologia de lucru) care se lasa in contact o anumita perioada de timp (timp de extractie), rezultand o suspensie. Faza solida a suspensiei se separa de cea lichida, de obicei prin filtrare. In urma acestui proces va rezulta o solutie clara numita extract de sol care se va folosi pentru extragerea elementelor chimice pe care ne-am propus sa le studiem.

Pentru determinarea formelor usor asimilabile extractia se face in apa (determinarea clorurilor, sulfatilor etc.), iar pentru determinarea formelor totale extractia se realizeaza cu ajutorul acizilor tari diluati pentru a solubiliza compusii care contin elementele de determinat (azotul total, fosforul, potasiul etc).

3. Prelevarea probelor de aer

Invelisul gazos reprezentat de atmosfera terestra constituie unul dintre factorii esentiali ai existentei vietii pe pamant. Compozitia normala a aerului cuprinde ( in volume % atmosfera uscata) .

N=78.09%, O=20.95%, Ar=0.98%, CO2=0.03%.

Amestecul de gaze reprezinta 99.99% din compozitia aerului, restul de cca 0.01% este alcatuit din alte gaze precum: Ne, He, CH4, Xe, ozon, etc la care se adauga vapori de apa, 0.2-3%, in proportii variabile.

Dintre acestia, oxigenul este dispensabil respiratiei vegetale si animale, fenomenul de oxidare reprezentand principala sursa de energie in procesele vitale. El poate influenta sanatatea prin scaderea concentratiei sale in aer si prin scaderea presiunii atmosferice, afectul fiind determinat de scaderea presiunii partiale la nivelul alveolei pulmonare, alterarea schimbului de gaze O2-CO2 si a procesului de oxigenare a sangelui.

Poluantii din atmosfera fac parte din urmatoarele categorii: compusi sulfurici (SO2, SO3, H2S); compusi carbonilici (CO2, CO, hidrocarburi); compusi ai azotului (NO, NO2, NH3 ); pulberi ( cenusa, fum); poluanti minerali ( Fe, Pb ); substante radioactive.

Probele de aer se iau in recipiente din polietilena, sticla sau metal, care se umplu cu ajutorul unor pompite special construite. Recipientele sunt specifice naturii, scopului si aparaturii de analiza folosite. Aceste reguli sunt generale si nu sunt complete. Fiecare din regulile prezentate are justificare stiintifica, care trebuie inteleasa. Aplicarea si completarea lor cu reguli specifice este necesara, in functie de situatiile concrete (conditiile de recoltare, natura probei, natura analizei, etc.).

Mentionam ca, datorita influentei etapei de prelevare a probelor asupra rezultatelor analizelor, firmele de echipament de analiza furnizeaza aparate si echipamente speciale destinate exclusiv prelevarii probelor din mediu numite prelevatoare.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.