Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Biosecuritatea

Biosecuritatea




Biosecuritatea

Reglementari in domeniul biosecuritatii

Legislatia mediului inconjurator s-a modificat considerabil in Romania in special dupa 1989. Incepand cu 1990 protectia mediului inconjurator intra in atentia Politicilor de Mediu prin dezvoltarea regimului legislativ in corelatie directa cu modificarile majore din toate sectoarele economiei dar si in concordanta cu Politica Europeana.

De asemenea, in aceeasi perioada Romania devine Parte semnatara la :

v  "Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie (CITES)",

v  "Conventia europeana privind protectia animalelor in transportul international",



v  "Conventia privind protectia vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa",

v  "Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale",

v  "Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera",

v  "Conventia privind poluantii organici persistenti",

v  "Conventia privind procedura consimtamantului in cunostinta de cauza aplicabila anumitor produsi chimici periculosi si pesticide care fac obiectul comertului international",

v  "Conventia privind controlul transportului peste frontiere a deseurilor periculoase si a eliminarii acestora ",

v  "Protocolul de la Kyoto la Conventia - Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice",

v  "Conventia privind diversitatea biologica",

v  "Protocolul de la Cartagena privind Biosecuritatea".

Romania este, de asemenea, membra a Organizatiei Mondiala a Comertului, incepand cu anul 1995, semnand si cele trei acorduri relevante pentru domeniul biosecuritatii:

"Acordul asupra aplicarii masurilor sanitare si fitosanitare",

"Acordul privind barierele tehnice in calea comertului",

"Acordul asupra dreptului de proprietate intelectuala asociat comertului"( Legea 133/1994, publicata in Monitorul Oficial nr. 360 din 17 decembrie 1994)

Incepand cu anul 1999 Romania dezvolta un sistem pragmatic si transparent de reglementari precum si capacitati institutionale in domeniul organismelor modificate genetic, prin publicarea OUG 49/2000 aprobata cu modificarile si completarile prin Legea 214/2002.

Reglementarile conexe sunt:

     Legea 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului;

     OUG 195/2005 privind protectia mediului;

     Ordinul 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic, modificat prin Ord.471/2006;

     Ordinul 1295/ 2005 pentru aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificarii privind introducerea deliberata in mediu a organismelor modificate genetic, in alte scopuri decat introducerea pe piata;

     Ordinul 838/2005, pentru aprobarea Indrumarului privind aplicarea anexei nr. 12 'Planul de monitoring' la Ordonanta Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 214/2002;

     Ordinul 923/2005, privind aprobarea Formularului de prezentare a rezumatului notificarii privind introducerea pe piata a organismelor modificate genetic, ca atare sau in produse;

     Ordinul 606/2005, privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate in mediu a plantelor superioare modificate genetic, in alte scopuri decat introducerea pe piata;

     Legea nr. 59/11.03.2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologica, semnata la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro, adoptat la Montreal la 29.01.2000, M.Of. 192/26.03.2003;

     Legea 58/13.07.1994 pentru ratificarea Conventiei privind Diversitatea Biologica, M.Of. 199/2.08.1994;

     Ordinul 684/5.08.2002 privind aprobarea componentei Comisiei pentru Securitatea Biologica si a Regulamentului de Organizare si Functionare a acesteia, M.Of. 793/31.10.2002;

     Legea 266/15.05.2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si a materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante, M.Of. 343/23.05.2002;

     Legea 86/10.05.2000 pentru ratificarea Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998, M.Of 224/22.05.2000;

     Directiva Consiliului nr.90/219/CEE privind utilizarea in conditii de izolare a organismelor modificate genetic, amendata prin Directiva nr.98/81/CEE;



     Directiva parlamentuli European si a Consiliului nr.2001/18/CEE privind  introducerea deliberata in mediu si plasarea pe piata a organismelor modificate genetic si care abroga Directiva nr.90/220/CEE;

     Ordonanta de urgenta nr,44/23 mi 2007 privind utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic;

     Ordonanta de urgenta nr.43/23 mai 2007 privind introducerea deliberata in mediu si introducerea pe piata a organismelor modificate genetic.

Sistemul de autorizare in domeniul biosecuritatii

Autoritatea Nationala Competenta, responsabila pentru primirea notificarilor referitoare la utilizarea organismelor modificate genetic, in conformitate cu Ordonanta Guvernamentala 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea, aprobata cu complementari si modificari prin   Legea 214/2002, este Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.

2.1. Cadrul institutional

In conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile bio tehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 214/2002, prin cadrul institutional se intelege:

-autoritatea nationala competenta, potrivit OG 49/2000 - Comisia Nationala pentru Securitate Biologica, denumita in continuare Comisia Nationala, abilitata sa puna in aplicare dispozitiile legislatiei nationale si internationale referitoare la regimul activitatilor, care implica utilizarea organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne;

- autoritati stiintifice nationale competente - autoritatile stiintifice nationale care, potrivit statutului lor, au responsabilitati si sunt abilitate sa avizeze sau, dupa caz, sa aprobe organizarea si desfasurarea activitatilor care implica utilizarea organismelor modificate genetic.

In conformitate cu Ordinul Administratiei Publice nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic se intelege institutiile cu atributii in domeniul biosecuritatii:

ANPC - Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor;

ANSVSA - Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor;

DADR - Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala;

DSVSA - Directiile Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;

ITCSMS - Inspectoratele Teritoriale pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor;

LCCSMS - Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor;

MAPDR - Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale;

MMGA - Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor;

MS - Ministerul Sanatatii.

2.2. Procedura de autorizare

Procedura de autorizare a cultivatorilor de plante modificate genetic, se face in conformitate cu Ordinul Administratiei Publice nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic si anume:

Art. 6. - Plantele modificate genetic se cultiva numai de catre cultivatori autorizati de MAPDR prin Directia Agricola de Dezvoltare Regionala judeteana si a municipiului Bucuresti.

Art. 7. - In vederea autorizarii, cultivatorii trebuie sa depuna in fiecare an, la DADR din judetul pe raza caruia intentioneaza sa cultive plante modificate genetic o cerere, al carei model este prezentat in anexa nr. 1, al Ordinul Administratiei Publice nr. 237/2006, insotita de un dosar cuprinzand urmatoarele documente:

a) documente de identificare:

   -pentru persoane fizice: copie dupa buletinul /cartea de identitate;

   -pentru persoane juridice: copii dupa certificatul de inmatriculare si certificatul de inregistrare fiscala;

b) documente, care sa ateste inregistrarea in Registrul Fermelor;

c) o declaratie pe propria raspundere a solicitantului, conform modelului prezentat in anexa nr. 2, din Ordinul Administratiei Publice nr. 237/2006.

Art. 8. - (1) Cultivatorii de plante modificate genetic sunt obligati sa utilizeze la semanat numai samanta certificata.

Cultivatorii, care utilizeaza samanta produsa de terti sau din productie proprie vor depune cererea de autorizare pentru inscriere in Registrul Judetean al Cultivatorilor de plante modificate genetic pana cel mai tarziu la data de 1 mai a fiecarui an.

In cazul culturilor duble, cererea de autorizare se va depune pana la data de 1 iulie a fiecarui an.

Se interzice infiintarea de culturi de plante modificate genetic pe suprafete mai mici de 2 ha, in trup compact, cu exceptia celor realizate in scop stiintific.

Art. 12. - (1) Autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic se materializeaza prin eliberarea de catre DADR a unei autorizatii, ce constituie aprobare pentru cultivarea de catre acestia a plantelor modificate genetic.

In cazul producerii de seminte modificate genetic destinate insamantarii, autorizatia se elibereaza numai producatorilor autorizati pentru producerea de seminte, in conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si a materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante.

Autorizatia se elibereaza in termen de maximum 10 zile lucratoare de la data depunerii dosarului.

Modelul autorizatiei este prevazut in anexa nr. 3, al Ordinul Administratiei Publice nr. 237/2006 autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic.

Furnizorii de seminte certificate de OMG sunt obligati sa solicite cultivatorilor de plante modificate genetic prezentarea de copii dupa autorizatiile acestora. Aceste copii vor fi pastrate timp de 5 ani in Registrul de vanzare a semintelor modificate genetic, alaturi de date privind identitatea cumparatorului si cantitatea de samanta cumparata.

Evaluarea riscurilor

Principiile realizarii studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului preuspun urmatoarele:

A. Obiective:

Obiectivul evaluarii riscurilor asupra mediului (ERM) il constituie identificarea si evaluarea posibilelor efecte negative pe care organismul modificat genetic (OMG) le poate avea asupra sanatatii umane sau asupra mediului pe parcursul introducerii deliberate in mediu sau pe piata, efecte ce pot fi directe sau indirecte si care pot aparea imediat sau cu intarziere.

ERM trebuie realizata pentru a se stabili daca este necesara sau nu dezvoltarea unui plan de management al riscurilor, iar in cazul in care acesta este necesar, trebuie precizate cele mai bune metode de aplicare a acestuia.

B. Reguli generale:

In acord cu principiul precautiei, in realizarea studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie sa se urmareasca urmatoarele reguli generale:

1. Caracteristicile identificate ale OMG si care pot determina efecte negative in timpul utilizarii acestuia trebuie sa fie comparate cu caracteristicile organismului nemodificat genetic din care deriva si pentru utilizari similare;



2. Studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie realizat intr-un mod stiintific si transparent, bazat pe datele existente;

3. Studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie realizat pentru fiecare caz, deoarece informatiile pot varia, in functie de tipul de organism modificat genetic, de scopul utilizarii si de caracteristicile mediului in care este introdus, tinandu-se seama de rezultatele introducerilor anterioare in mediu ale organismului modificat genetic;

4. In momentul in care apar noi informatii privind organismul modificat genetic si efectele acestuia asupra mediului, studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie revazut pentru a se stabili daca:

a) riscurile se modifica;

b) este necesara modificarea planului de management al riscurilor.

C. Metodologie:

C.1.Caracteristicile organismelor modificate genetic si ale mediului in care sunt introduse.

In functie de caz, studiul trebuie sa tina seama de informatiile tehnice si stiintifice existente si care se refera la:

1. organismul (organismele) parental sau receptor;

2. modificarea (modificarile) genetica, rezultata prin inserarea sau eliminarea materialului genetic, si informatii relevante despre vector si donor;

3. organismul modificat genetic;

4. introducerea sau utilizarea propusa, incluzand scara la care se efectueaza activitatea;

5.mediul potential receptor;

6. interactiunea dintre acestea.

Informatiile privind introducerile unor organisme similare si ale unor organisme cu insusiri similare, pot fi luate in considerare in studiul de evaluare a riscurilor asupra mediului.

C.2. Etapele studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului

Concluziile studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului trebuie sa faca referiri la urmatoarele aspecte:

Identificarea caracteristicilor care pot determina efecte negative.

Orice caracteristici ale organismelor modificate genetic, datorate modificarii genetice, care pot cauza efecte negative asupra sanatatii umane sau asupra mediului, trebuie identificate.

Pentru identificarea acestora trebuie luata in considerare compararea caracteristicilor organismului modificat genetic cu cele ale organismului nemodificat, in conditii similare. Este important sa nu se omita analiza nici unui posibil efect negativ, pe considerentul ca aparitia acestuia este putin probabila.

Potentialele efecte negative ale organismelor modificate genetic variaza de la caz la caz si pot consta in:

-imbolnaviri ale oamenilor, incluzand efecte de alergenicitate sau toxicitate;
-imbolnaviri ale animalelor si plantelor, incluzand efecte de toxicitate si, unde este cazul, de alergenicitate;

-efecte asupra dinamicii populatiilor speciilor aflate in mediul receptor si asupra diversitatii genetice a fiecareia dintre aceste populatii;

-posibila modificare a unor agenti patogeni, care ar putea facilita transmiterea bolilor infectioase si/sau aparitia unor noi surse ori vectori patogeni;

-compromiterea actiunii profilactice sau terapeutice a unor tratamente, cum ar fi de exemplu transferul genelor ce confera rezistenta la antibioticele utilizate in medicina umana si veterinara;

-efecte asupra circuitelor biogeochimice, in special pentru circuitele carbonului si azotului, prin modificarea capacitatii solului de descompunere a materiei organice.

Efectele negative pot aparea in mod direct sau indirect, prin diverse modalitati care pot consta in:

-raspandirea organismelor modificate genetic in mediu;

-transferul materialului genetic inserat la alte organisme sau la acelasi tip de organisme, dar nemodificate genetic;

-instabilitatea genetica si fenotipica;

-interactiunea cu alte organisme;

-schimbari de management, inclusiv, acolo unde este cazul, practicile agricole.

Evaluarea posibilelor consecinte ale efectelor negative

Trebuie evaluata amplitudinea consecintelor fiecarui posibil efect negativ. Aceasta evaluare trebuie sa se faca pentru fiecare efect negativ si sa ia in considerare faptul ca amplitudinea consecintelor poate fi influentata de mediul in care se face introducerea organismului modificat genetic si de modul in care se face aceasta introducere.

Evaluarea frecventei de aparitie a fiecarui posibil efect negativ identificat

Un factor foarte important in evaluarea frecventei sau a probabilitatii de aparitie a efectelor negative il constituie caracterizarea mediului in care se intentioneaza sa fie introdus organismul modificat genetic si modul in care se face introducerea.

Estimarea riscului pe care il prezinta fiecare nou caracter al organismului modificat genetic

In functie de cunostintele existente, trebuie realizata o estimare a riscurilor pe care le poate avea fiecare caracter nou al organismului modificat genetic asupra sanatatii umane sau asupra mediului, prin analiza combinata a frecventei de aparitie a efectelor negative si a amplitudinii acestora.

Aplicarea strategiilor de management al riscurilor

Evaluarea riscurilor trebuie sa identifice riscurile pentru care este necesar sa fie elaborate planuri pentru managementul acestora si stabilirea planului optim ce trebuie  aplicat.

Stabilirea riscului pe care il prezinta organismul modificat genetic in ansamblu

Evaluarea riscului general pe care il prezinta organismul modificat genetic este realizata tinandu-se seama de fiecare strategie propusa pentru managementul riscurilor.

D. Concluziile studiului de impact al activitatilor de introducere in mediu sau pe piata a organismului/organismelor modificat/modificate genetic.

D.1. In cazul organismelor modificate genetic, cu exceptia plantelor superioare:

1. frecventa cazurilor in care organismul modificat genetic a devenit persistent si a invadat habitatele naturale si conditiile in care s-a produs acest lucru;

2. orice avantaj selectiv sau dezavantaj pe care il prezinta organismul modificat genetic si frecventa aparitiei acestui fenomen, in conditiile stabilite pentru desfasurarea activitatii propuse;

3. posibilitatea producerii transferului de gene la alte specii, in conditiile stabilite pentru desfasurarea activitatii propuse, si orice avantaj sau dezavantaj selectiv pe care il poate conferi acestor specii;

4. posibilul impact asupra mediului ce poate aparea imediat si/sau cu intarziere ca urmare a interactiunilor directe si indirecte dintre organismul modificat genetic si organismele-tinta, daca este cazul;

5. posibilul impact asupra mediului ce poate aparea imediat si/sau cu intarziere ca urmare a interactiunilor directe si indirecte dintre organismul modificat genetic si organismele non-tinta, incluzand impactul asupra relatiilor complexe ce se stabilesc la nivel de biocenoza (competitori, pradatori, gazde, simbionti, paraziti si patogeni);

6. posibilele efecte negative asupra sanatatii umane ce pot aparea imediat si/sau cu intarziere ca urmare a posibilelor interactiuni directe si indirecte dintre organismul modificat genetic si persoanele care lucreaza, vin in contact sau se afla in apropierea sitului de introducere a acestuia;

7. posibilele efecte negative asupra sanatatii animalelor, ce pot aparea imediat si/sau cu intarziere ca urmare a consumului de furaje care constau sau contin organisme modificate genetic si consecintele acestui consum asupra lantului furajer/alimentar;

8. posibilele efecte negative asupra proceselor biogeo-chimice, ce pot aparea imediat si/sau cu intarziere ca urmare a posibilelor interactiuni directe si indirecte dintre organismul modificat genetic si speciile-tinta si non-tinta, aflate in vecinatatea sitului in care este introdus acesta;

9. posibilul impact asupra mediului ce poate aparea imediat si/sau cu intarziere, in mod direct sau indirect, ca urmare a tehnicilor de management al acestor organisme, in cazul in care acestea sunt diferite fata de cele utilizate pentru organismele modificate genetic.

D.2. In cazul plantelor superioare modificate genetic (PSMG):

1. frecventa cazurilor in care s-a constatat ca persistenta in sistemele agricole sau capacitatea invaziva a PSMG este mai mare decat cea a plantelor parentale sau receptoare;

2. orice avantaj sau dezavantaj selectiv conferit PSMG;

3. posibilitatea transferului de gene la aceleasi specii de plante sau la alte specii de plante compatibile sexual, in conditiile acceptate pentru cultivarea acestor PSMG si daca acest transfer confera plantelor orice tip de avantaj sau dezavantaj selectiv;

4. posibilul impact asupra mediului ce poate aparea imediat si/sau cu intarziere ca urmare a interactiunilor directe si indirecte dintre PSMG si organismele-tinta, cum ar fi pradatorii, parazitii si/sau patogenii;

5. posibilul impact asupra mediului ce poate aparea imediat si/sau cu intarziere ca urmare a interactiunilor directe si indirecte dintre PSMG si organismele non-tinta, tinandu-se seama, de asemenea, de organismele care interactioneaza cu organismele-tinta, incluzand impactul la nivel populational al competitorilor, erbivorelor, simbiontilor, parazitilor si/sau patogenilor;

6. posibilele efecte negative asupra sanatatii umane ce pot aparea imediat si/sau cu intarziere ca urmare a interactiunilor directe si indirecte dintre PSMG si persoanele care lucreaza, intra in contact sau se afla in vecinatatea sitului in care este introdusa aceasta;

7. posibilele efecte negative asupra sanatatii animalelor ce pot aparea imediat si/sau cu intarziere ca urmare a consumului de furaje care constau din sau contin PSMG si consecintele acestui consum asupra lantului furajer/alimentar;

8. posibilele efecte negative asupra proceselor biogeo-chimice, ce pot aparea imediat si/sau cu intarziere ca urmare a posibilelor interactiuni directe si indirecte dintre PSMG si speciile-tinta si non-tinta aflate in vecinatatea sitului in care sunt introduse acestea.



9. posibilul impact asupra mediului ce poate aparea imediat si/sau cu intarziere, in mod direct sau indirect, ca urmare a tehnicilor utilizate pentru cultivarea, managementul si recoltarea acestor PSMG, daca acestea sunt diferite fata de cele utilizate pentru plantele superioare nemodificate genetic.

2.4. Masuri de monitorizare a riscurilor si de interventie in  caz de accidente

Masurile de monitorizare a risculilor si de interventie sunt urmatoarele:

respectarea legislatiei in vigoare;

colaborarea cu autoritati competente;

clasificarea OMG-urilor in functie de clasa de risc;

elaborarea unor planuri de urgenta pentru a evita pericolele cu efecte imediate asupra mediului si sanatatii oamenilor;

realizarea de notificari privind OMG-urile inainte de introducerea acestora in mediu, precum si inaintarea acestora Comisiei nationale;

introducerea OMG-urilor pe piata numai in baza aprobarii date de catre Comisia nationala;

promovarea de campanii de informare a publicului si participarea acestuia in luarea deciziilor introducerii pe piata de OMG-uri;

realizarea controlului conformitatii autorizatiei emise de MM.

3. Etichetarea si trasabilitatea OMG

Conform H.G. 173/ 2006 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale, obtinute din organisme modificate genetic, etichetarea si trasabilitatea OMG se face astfel:

- in prima etapa a introducerii pe piata a unui produs constituit din organisme modificate genetic sau care contin astfel de organisme, inclusiv in vrac, operatorii trebuie sa se asigure ca urmatoarele informatii sunt transmise in scris operatorului care primeste produsul:

a) produsul contine sau este constituit din OMG;

b) codul/codurile unice de identificare atribuit/atribuite acestor OMG.

- pentru produsele constituite din/sau continand OMG, operatorii trebuie sa se asigure ca:

a) pentru produsele preambalate constituite din sau continand OMG trebuie sa fie inscrisa pe eticheta mentiunea "Acest produs contine organisme modificate genetic' sau mentiunea:

Acest produs contine «numele organismului/organismelor» modificat/modificate genetic';

b) pentru produsele nepreambalate, oferite consumatorului final, mentiunea Acest produs contine organisme modificate genetic' sau mentiunea Acest produs contine «numele organismului/organismelor» modificat/ modificate genetic' trebuie sa apara pe un afis, care sa insoteasca expunerea la vanzare a produsului.

Controlul implementarii legislatiei

Controlul implementarii legislatiei este de o importanta deosebita pentru credibilitatea sistemului de biosecuritate. Functionarea unui corp de inspectie de biosecuritate si de laborator ISO 17 025 (realizarea de teste specifice de-a lungul lantului sistemului de biosecuritate: import, utilizarea in conditii de laborator, sera, testare in camp, introducerea deliberata in mediu si pe piata) sunt conditii esentiale pentru organizarea unui sistem functional in acest domeniu, in stransa corelatie cu aspecte similare dezvoltate in tarile din subregiune si comunitatea europeana.

Inspectia si controlul se face de catre autoritatile care si-au dezvoltat capacitati specifice:

Ministerul Mediului si Gospodariirii Apelor (actualmente Ministerul Mediului) :

- Comisia de Securitate Biologica (CSB),

- Garda Nationala de Mediu (GNM).

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale:

- Directia de Inspectie,

- Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic in Producerea si Valorificarea Legumelor si Fructelor (ISCTPVLF),

- Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol (ISCTV),

- Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor (INCS),

- Directiile Judetene pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala,

- Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor (ISTIS).

Ministerul Sanatatii:

- Inspectia Sanitara,

- Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor ( ANPC),

- Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA),

- Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV).

Locatii si suprafete cultivate cu plante superioare modificate genetic

APM Arad nu detine date referitoare la acest subcapitol si nici Directia Agricola si Dezvoltare Rurala nu detine date referitoare la suprafetele cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic.

6. Coexistenta

Coexistenta se refera la abilitatea fermierilor de a face o alegere practica intre agricultura conventionala, ecologica sau cea care utilizeaza OMG, indeplinind obligatiile legale de etichetare si / sau standardele de puritate.

Abilitatea de a mentine diferite sisteme de productie agricola este o preconditie pentru furnizarea unui inalt nivel de alegere a consumatorului. Conceptul de coexistenta este legat de potentialele pierderi economice si impactul amestecarii productiei modificate genetic cu cea nemodificata genetic si cele mai potrivite masuri de management care pot fi luate pentru a minimiza amestecarea.

Comisia Europeana, considera ca masurile de coexistenta trebuie dezvoltate si implementate de Statele Membre.

Conform Recomandarii Comisiei nr. 556/2003, masurile de coexistenta trebuie sa fie: eficiente, specifice fiecarei culturi, sa dea prioritate masurilor de management al fermelor si sa se bazeze pe practicile existente de separare, de exemplu cele privind semintele.

Fermierii, care cultiva plante modificate genetic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele: crearea unor zone tampon, esalonarea in timp a semanatului, pentru prevenirea impurificarii prin polenizare incrucisata a culturilor ecologice sau conventionale apartinand proprietarilor de terenuri situate in vecinatatea culturilor modificate genetic; luarea tuturor masurilor necesare pentru a preveni amestecul fizic al produselor modificate genetic cu cele ecologice sau conventionale pe parcursul operatiunilor de recoltare, transport, depozitare si conditionare a productiei obtinute din culturile modificate genetic; depozitarea separata a productiei, curatarea masinilor de semanat, a instalatiilor de conditionare, a mijloacelor de transport, conform prevederilor legislatiei in vigoare privind producerea semintelor .

Directia Agricola pentru Dezvoltare Rurala Arad trebuie sa puna la dispozitia cultivatorilor, care dovedesc interes pentru prevenirea impurificarii culturilor ecologice sau conventionale, informatii referitoare la tipul de agricultura practicat de proprietarii terenurilor cu care se invecineaza. In cazul impurificarii dovedite cu OMG a culturilor conventionale sau ecologice, cultivatorii afectati vor depune plangere, in scris, la instantele competente de drept comun.

Analizele pentru stabilirea gradului de impurificare, vor fi facute de laboratoarele acreditate din tara sau din Uniunea Europeana.

Specialistii de la Directia Agricola Arad, vor urmari modul in care cultivatorii de plante modificate genetic aplica masurile de asigurare a coexistentei culturilor modificate genetic cu cele ecologice sau conventionale in conformitate cu legislatia in vigoare.

7. Perspective

In viitor se urmareste o cultivare redusa a plantelor modificate genetic in scopul comercializarii pe piata. Cultivarea plantelor modificate genetic si comercializarea, facandu-se numai de persoanele autorizate si cat mai mult in scopuri stiintifice si de cercetare.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.