Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Consecinte ale poluarii si autoepurarii aerului

Consecinte ale poluarii si autoepurarii aerului


Consecinte ale poluarii si autoepurarii aerului

1. Consecinte ale poluarii autoepurarii aerului asupra mediului inconjurator.

Cei mai frecventi poluanti ai aerului, identificati in cele mai mari concentratii sunt bioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NOx), hidrocarburile si metalele grele. Ca urmare a conditiilor specifice ale atmosferei cat si a prezentei radiatiilor solare, acestia sufera o serie de transformari chimice, sporind potentialul poluant al aerului. Se formeaza astfel ozon(C >3) peroxiacetilnitrati (P.A.N.), anhidride sulfurice si alte depozite solide.



Prezenta precipitatiilor solubilizeaza unii compusi, iar anhidridele reactioneaza chimic cu apa, generand ploile acide.

Alte efecte globale ale poluarii atmosferice sunt subtierea stratului de ozon si aparitia efectului de sera. Subtierea stratului de ozon de la 5mm la l-2mm si aparitia unor potentiale gauri de ozon permit o incidenta sporita a radiatiilor ultraviolete la suprafata solului ceea ce are ca urmare o crestere a numarului de cancere epiteliale. Efectul de sera, datorat cresterii concentratiei de CO2 (peste 0,04% voi. in aer) se manifesta printr-o incalzire generala a climatului reprezentata printr-o crestere medie cu 2 C, pana la sfarsitul secolului trecut. Urmarile imediate sunt cresterea nivelului marilor si intinderea zonelor desertice spre nord (tratate pe larg in capitolul introductiv de generalitati).

Industralizarea cat si raspandirea transfrontiera la distante mari (1.000-2.OOOkm) a poluantilor generati de ramurile economiei au determinat ca la sfarsitul secolului XX, emisiile de sulf in atmosfera sa se situeze intre 50.000 t/an (Europa centrala si de vest) si 200.000 t/an (Europa de est).

Formarea si caderea ploilor acide (ca urmare a poluarilor locale sau transfrontiere cu SO2) afecteaza in tara noastra 20-35% din suprafata forestiera. Urmarile actiunii ploilor acide asupra vegetatiei se datoresc atat actiunii directe, a contactului cu partile aeriene ale plantei cat si a celei indirecte, determinata prin intermediul solului asupra radacinilor. Efectele constatate asupra vegetatiei se manifesta prin:

afectarea si deteriorarea stratului cerat de pe ace sau frunze;

deteriorarea stomatitelor;

intensificarea proceselor de evaporatie;

deficitul de apa din planta;

dezechilibre in activitatea regulatorilor de crestere si a enzimelor;

levigarea nutrientilor (Mg, Ca, Mn);

distrugerea clorofilei;

dereglarea fotosintezei;

stoparea asimilatiei.

Caderea ploilor acide pe sol determina acidifierea acestuia ceea ce are ca urmare levigarea si carenta in elemente nutritive. Se constata de asemenea o acumulare a elementelor toxice si afectarea radacinilor, concomitent cu o deteriorare a simbiozei cu fungi.

Efectele cumulate ale celor doua tipuri de actiuni determinate de ploile acide genereaza o senescenta fiziologica timpurie si deteriorarea rezistentei biologice la daunatori si boli. Urmarile constatate in timp evidentiaza deteriorarea si distrugerea vegetatiei in general si a padurilor in special.

Acoperirea frunzelor cu pulberi, ca urmare a procesului de sedimentare, determina obturarea ostiolelor, diminuarea respiratiei si a procesului de fotosinteza cat si micsorarea productiei de fitomasa si scaderea recoltelor. Reducerea intensitatii fotosintezei are ca urmare o micsorare a cantitatii de oxigen emanat. Micsorarea productiei de fitomasa determina scaderea rolului protector al vegetatiei impotriva eroziunii solului si intensificarea acesteia.

2 Consecinte ale poluarii aerului asupra sanatatii umane

Poluantii chimici din aer pot afecta sanatatea daca patrund in organism si depasesc capacitatea acestuia de a se apara. Rareori substantele chimice din aer actioneaza izolat. Actiunea in comun a diferitilor factori poluanti din aer, pot determina aparitia urmatoarelor tipuri de efecte:

efect aditiv ( de insumare)

multiplicativ (de potentare)

antagonic (de neutralizare)

de toleranta (fata de o anumita substanta, datorat intoxicatii
prealabile)

Efectul biologic este un fenomen obiectiv sau subiectiv, resimtit sau masurat intr-o perioada de timp mai scurta sau mai lunga.

in cercetarea poluarii aerului se au in vedere urmatoarele criterii:

starea de agregare a substantelor chimice poluante in
atmosfera si anume:

aerosoli (solizi si lichizi) sau starea de dispersie grosiera si
coloidala - sunt cunoscute sub denumirea de praf, pulberi,
ceata sau fum, avand dimensiunile particulelor cuprinse intre
10-2 - 102 . Distingem aici pulberi sedimentabile (>10 si
pulberi in suspensie (< 10 μ).

gazele si vaporii sau starea de dispersie moleculara sau
ionica, cu diametrul <10-3 ce cuprind atat compusii de
natura anorganica: (SO2, CO, CO2, NOx, CU, H2S) cat si de
natura organica (hidrocarburi alifatice si aromatice, aldehide,
alcooli) naturale sau sintetice.

poarta de intrare in organism a poluantilor din aer este cea
respiratorie, prin piele intacta sau digestiva. Calea
respiratorie este cea mai importanta poarta de patrundere in
organism, odata cu aerul inspirat. Retinerea poluantilor este
predominant fizica si difera pentru pulberi si gaze.

Una dintre metodele cele mai potrivite spre a fi utilizata in cercetarea starii de sanatate este clasificarea substantelor dupa toxicitatea specifica. Aceasta depinde de transformarile chimice ale substantelor toxice cand sunt absorbite in organismul uman si de afectarea unor organe si sisteme (VLAICU, 1996).

Poluantii chimici din aer, generatori de probleme de sanatate, pot fi clasificati astfel:

poluanti toxici

poluanti alergogeni

poluanti mutageni, cancerigeni si teratogeni

Poluantii toxici sunt substante chimice care lezeaza organismul viu producand dezorganizarea structurilor si deteriorarea functiilor la diferite niveluri, de la molecule la intregul organism. Efectele toxice pot fi acute sau cronice.

Poluantii toxici sistemici includ diferite substante existente in concentratii mici in factorii de mediu si care ajung in organismul uman, putand fi concentrate in lanturile trofice. Aceste substante sunt improprii vietii prin simpla lor prezenta, iar in cazul cresterii concentratiei devin nocive cu producere de intoxicatii acute sau cronice. In aceasta categorie pot fi inclusi compusii anorganici de tipul metale grele si metaloizi iar ca produse organice pesticidele organo-clorurate si fosforice.

Poluantii toxici asfixianti cuprind un numar crescut de substante care prin diferite mecanisme fiziopatologice produc

In general, in jur de 90% dintre cancere sunt asociate factorilor de mediu, in realitate insa doar un numar relativ mic de cancere poate fi asociat unui anumit factor de mediu. Cancerele asociate expunerii organismului pe cale aerogena sunt importante; organele afectate fiind cavitatea bucala, laringe, trahee, plamanul, stomacul, ficatul, rinichii, cea mai mare frecventa avand-o cancerul pulmonar.

Factorii de risc in aparitia cancerului pulmonar sunt fumatul (primordial), combustii incomplete, gaze de esapament si poluarea aerului ocupational industrial.

Din aceasta clasa fac parte:

- cancerigenii organici: hidrocarburi aromatice policiclice, nitrozaminele, amine aromatice, coloranti aromatici, pesticide organoclorurate, aflatoxine;

cancerigeni anorganici: As, Be, Cd, Cr, Ni, Fe, Se, azbest.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.