Degradarea solului prin aplicarea pesticidelor: efecte, clasificarea pesticidelor, alternative de reducere a utilizarii pesticidelor

Degradarea solului prin aplicarea pesticidelor: efecte, clasificarea pesticidelor, alternative de reducere a utilizarii pesticidelor

Aplicarea pesticidelor Produsele fitosanitare sunt substante chimice destinate protectiei culturilor agricole . Datorita structurii lor chimice, aceste produse au efecte nedorite asupra sanatatii oamenilor si a mediului :

Penetreaza in lanturile trofice si mediul inconjurator ; sunt mutagene, teratogene si cancerigene;

produc efecte secundare necunoscute cauzate de interactiunea dintre ele si metabolitii plantelor;

distrug echilibrele naturale, pentru ca in afara organismelor daunatoare sunt distruse si cele utile;

se reduce sau se distruge fertilitatea solului datorita efectelor secundare asupra micro- si macroorganismelor acestuia;reducerea speciilor dintr-un ecosistem;remanenta in alimente, putand dauna sanatatii umane. PESTICIDELE NU AU PROPRIETATI SELECTIVE

Pesticidele cu toxicitate mare sunt : Hidrocarburi clorurate - DDT descoperit de Paul Muller, are o persistenta in sol de 39%, dupa 17 ani. Este considerat "cetateanul principal al Globului" deoarece a fost gasit peste tot, de la Ecuator la Cercul Polar.

aldrinul eldrin dieldrinul lindanul toxafenul Nabam heptaclor☻ Fenoprop

Sunt denumite poluanti organici persistenti POP. Criterii de identificare:

persistenta: reprezentata prin rezistenta la degradare prin reactii chimice in faza apoasa, in sol si atmosfera, care determina durata de viata a acestor substante, stabilitatea si raspandirea pe suprafete mari; depinde de continutul in materie organica, natura si continutul mineralele argiloase, pH, microflora si mocrofauna, regim aerohidric, temperatura, capacitatea de schimb cationic, expunerea la vant si lumina, volumul precipitatiilor, practicile culturale. biocumularea: cauzata de faptul ca substantele nu sunt solubile in apa, ci in tesuturile organismelor, ceea ce determina concentrarea lor in grasimi toxicitatea: proprietatea compusilor chimici de a cauza prejudicii omului, vituitoarelor si mediului . volatilitatea: proprietatea compusilor chimici de a trece in stare de vapori - efect de salt

transport pe distante mari, bioacessibilitate si expunere.

Clasificare

Dupa categoria de daunatori impotriva carora se utilizeaza pesticidele sunt :-insecticidele-rodenticide-fungicide-erbicide

Dupa origine si compozitia chimica:

pesticidele organice naturale : piretrina , anabasina , nicotina - extrasa din plante

de sinteza : substante organoclorurate (pe baza de hidrocarburi , cele mai utilizate) -, substante organofosforice, carbonice , piretroizi

pesticidele anorganice : sunt saruri de mercur si plumb, compusi cu arsenic, acid cianhidric, compusi ai borului, polisulfura de calciu si bariu.

Dupa toxicitate pot fi grupate in patru categorii:-extrem de toxice-puternic toxice-moderat toxice-slab toxice

Dupa modul de prezentare: solide (granule, pulberi) lichide sau gazoase .

Actiunea negativa a pesticidelor asupra organismelor se exercita prin:

v    toxicitatea substantei active din produsul utilizat

v    doza de substanta activa existenta in produsul comercial

v    cantitatea de pesticid aplicata pe hectar

v    remanenta substantelor toxice, in produsele obtinute din culturile respective, in sol, in apa.

v    frecventa aplicarii tratamentului chimic

v    modul de aplicare - prin stropiri, prafuiri, gazari, ca granule

v    suprafata pe care se aplica trebuie sa coincida cu cea pe care densitatea daunatorului poate duce la inregistrarea celor mai mari pierderi.

Alternative de reducere a utilizarii pesticidelor:

metode mecanice de combatere a daunatorilor: simple si utilizate in combaterea daunatorilor animali - capcane, momeli, metode fizice -termoterapia, ultraviolete, ultrasunete, etc.

combatere biologica prin utilizarea mijlocelor sau metodelor naturale: insecticide si fungicide naturale, utilizarea zoofagilor, feromoni, etc.

combaterea integrata: stabilirea strtegiri de control pe baza dinamicii populatiei de pradatori sau grad de atac.

captarea apelor reziduale provenite din tratamente speciale ale florilor cultivate in spatii protejate, deversarilor de streasina ce antreneaza fertilizanti si pesticide depuse pe vitraje, apele de spalare a vitrajelor, etc.

aplicarea pesticidelor prin pulverizare: elimina o parte din poluarea mediului reducand aria de raspandire datorita derivei si reducerea cantitatii de substanta folosita.

interzicerea eliminarii resturilor sau deseurilor de pesticide provenite din: spalarea utilajelor, excedentul de lichide, pierderi de lichide in timpul alimentarii sau operatiilor tehnologice, pierderi din neuniformitatea de distributie, aruncarea ambalajelor si recipientilor ce mai contin pesticide, apele utilizate la spalarea produselor agricole, scurferi accidentale din recipienti crapati, aruncarea/ depozitarea necorespnzatoare a pesticidelor expirate.

depozitarea corespunzatoare a pesticidelor in spatii special amenajate, la distanta de 200 m de surse de apa, asezari sau ferme, terenuri agricole.

eliminarea aplicarii tratamentelor cu pesticide pe calea aerului cind terenurile agricole se afla in apropierea unor surse de apa (infiintarea zonelor libere de pesticide, pe o latime de 10 m)

alegerea produsului cu impact cel mai redus asupra mediului

administrarea de adjuvanti, produse care retin sau degradeaza pesticidele.

modernizarea metodelor de aplicare: pentru reducerea pierderilor de substante fitofarmaceutice prin realizarea de echipamente si masini care sa faca posibila dozarea numai pe suprafetele atacate/daunate

Metode de reducere a consumului de pesticide:

marimea picaturii de lichid: are influenta deosebita asupra cantitatii de substanta folosita pe unitatee de suprafata. Reducerea diametrului picaturilor reduce substantial cantitatea de solutie folosita. modul de acoperire al masei vegetale debitul jetului; tendinta de deriva.Nu se fac tratamente cind viteza maxima a vintului este mai mare de 4 m/s Nu se fac tratamente pe ploaie

Aplicarea fertilizantilor

factor important care contribuie la cresterea productivitatii plantelor si a fertilitatii solurilor.

utilizare fara a se tine cont de natura solului, de rezerva de elemente nutritive din sol, cerintele plantelor si conditiile meteorologice, aplicarea ingrasamintelor dereglari ale echilibrului ecologic

Folosirea in exces modifica echilibrul ecologic din sol, afectand procesul de conversie ceea ce duce la scaderea potentialului productiv asocierea lor cu ingrasaminte naturale sau alternarea folosirii lor

Impactul cel mai puternic mediului il au ingrasamintele cu N si P

Poluarea cu ingrasaminte chimice este data de o proasta organizare a solului caracterizata prin:

sporirea ponderii terenurilor arabile in defavoarea celor cu vegetatia perena

folosirea insuficienta a culturilor amelioratoare perene in rotatia culturilor agricole (lolium, trifoi, lucerna)

inlocuirea si eliminarea unor culturi valoroase dar putin rentabile in favoarea unor culturi de mare productivitate

aplicarea fertilizantilor fara studii privind gradul de aprovizionare a solului in elemente nutritive, a consumului specific al speciilor cultivate, asolament necorespunzator.