Implicatiile extragerii si valorificarii sarii asupra mediului in Ocna Mures - metoda matriceala de identificare a impactului asupra mediului

Implicatiile extragerii si valorificarii sarii asupra mediului in Ocna Mures - metoda matriceala de identificare a impactului asupra mediului

Matricea este o metoda preliminara de evaluare a impactului asupra mediului realizata prin suprapunerea a doua liste de control. Se bazeaza pe identificarea interactiunilor dintre actiunile in desfasurare ale unui proiect cu posibile efecte asupra mediului- reprezentat pe o axa si parametrii environmentali pe cealalta axa. Analiza matriceala apare atat in literatura de specialitate cat si in practica sub forma mai multor varietati.

Matricea lui Leopold este una dintre matricile care presupune cele mai mici costuri, este mai rapida si este bine testata. A fost dezvoltata in 1971 de USGS (United States Geological Survey). La baza, aceasta matrice este o analiza complexa, compusa din 100 de actiuni cu posibile efecte asupra mediului si 88 de elemente ale mediului, utilizatorul fiind asigurat astfel ca nici un tip de impact nu a fost omis. Impacturile identificate prin aceasta metoda pot fi atat negative cat si pozitive.

Utilizarea acestei metode se realizeaza in scopul identificarii implicatiilor asupra mediului a activitatilor de extragere a sarii in cadrul societatii Salina S.A. si a activitatii de utilizare a saramurii la GHCL UPSOM ROMANIA S.A . Astfel, impacturile asupra mediului sunt prezentate intr-o forma clara, usor de vizualizat.

Rezultate si discutii

Extragerea sub forma solida a sarii, la Ocna Mures, intai in cariere, este o activitate care a avut loc in aceasta zona inca din vremurile romane, fapt care a lasat amprente puternice asupra mediului cu implicatii asupra solului, a reliefului si a peisajului. Galeriile subterane de extragere a sarii au fost dezafectate de apele de infiltratie care au provocat prabusirea tavanelor acestora si in timp s-au format in acele goluri lacurile sarate care domina peisajul orasului, fiind situate in perimetrul acestuia.

Din anul 1951 extragerea sarii se realizeaza sub forma de solutie, prin sonde. Conform acestei metode, in golurile subterane create de vechile exploatari se pompeaza apa care dizolva sarea pentru a se extrage saramura concentrata. Pentru siguranta acestor lucrari, se utilizeaza produsele petroliere ca materiale impermeabilizante pentru prevenirea dizolvarii tavanului de siguranta si a surparii acestuia. Ca urmare a acestor activitati care se desfasoara si in momentul de fata, creste instabilitatea terenului si se pot aduce prejudicii solului, vegetatiei si apelor subterane datorita infiltratiilor de produse petroliere si a saramurii in cazul neetanseitatii sondelor. 

Din anul 1896, sarea extrasa din acest zacamant este prelucrata in cadrul Uzinei de Produse Clorosodice din Ocna Mures, (azi GHCL UPSOM S.A.) pentru obtinerea mai ales a sodei calcinate. In urma asa-numitului proces Solvay de obtinere a sodei calcinate daunele aduse mediului se concretizeaza in contaminari ale apelor subterane si ale raului Mures ca urmare a deversarilor apelor de racire utilizate in procesul tehnologic si a deversarii lesiei finale cu continut ridicat de saruri de calciu, magneziu, potasiu, sulfati si cloruri, in urma unei preliminare decantari in batalele. Acestea din urma, ocupa o suprafata de aproximativ 135 de ha, teren care apare in evidentele Oficiului pentru Studii Pedologice si Agrochimice Alba, ca suprafete agricole poluate prin saraturare accidentala. Batalele au adus un impact semnificativ factorilor de mediu din aceasta zona si prin prisma vaporilor salini (ioni de Cl^-) eliberati in atmosfera. (PLAM Judetul Alba)

Impactul reprezentat de batale era mai accentuat mai ales pana in anul 2008 cand acestea erau active iar acum urmeaza a fi reecologizate si redate circuitului agricol. In momentul de fata uzina transporta aceste lesiile finale in batale situate pe Valea Socsoara, unde de asemenea pot cauza probleme de contaminare a factorilor de mediu datorita slabei impermeabilizari.

Datorita proceselor de ardere si a manipularii calcarului in cadrul procesului tehnologic atmosfera este contaminata cu diferiti produsi gazosi si particule materiale. Intre anii 1995 si 2005 analizele asupra calitatii aerului realizate de APM Alba au evidentiat depasirea concentratiilor maxime admise in ceea ce priveste pulberile sedimentabile pe toata durata monitorizarii, fapt care ar putea avea efecte si asupra starii de sanatatea a locuitorilor orasului.

S-ar putea vorbi si de un impact pozitiv pe care aceste activitati l-ar putea avea asupra componentei sociale si environmentale prin prisma unei dezvoltari durabile a orasului care ar include si o dezvoltare a turismului pe baza valorificarii sarii si a lacurilor sarate formate in zona.

Per ansamblu, extragerea si prelucrarea sarii la Ocna Mures au un impact direct asupra majoritatii componentelor mediului mai ales cele abiotice - apa, aer, sol, substrat geologic, impact indirect asupra componentelor biotice- vegetatie si sanatatea umana si impact vizual prin modificarea peisajului si aparitia timp a lacurilor sarate.

Bibliografie

Mac, I., (2003), Stiinta Mediului, Ed. Europontic, Cluj-Napoca

Muntean, O.L., (2005), Evaluarea impactului antropic asupra mediului, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca

Muntean, O.L., (2004), Impactului antropic asupra mediului inconjurator in Culoarul Tarnavei Mari (sectorul Vanatori-Micasasa). Studiu de evaluare si planificare a mediului inconjurator, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca

Plan local de actiune pentru mediu, Judetul Alba, 2007-2013