Monitoringul solului: monitoringul integrat, nivele de investigatii, subsisteme de supraveghere, categorii de terenuri degradate

Monitoringul solului: monitoringul integrat, nivele de investigatii, subsisteme de supraveghere, categorii de terenuri degradate.

Monitoringul solului

Monitoringul integrat al solului reprezinta un sistem de supraveghere continua a starii mediului care furnizeaza date privind componentele structurale: apa, aer, sol, date ce sunt transformate in informatie. Sistemul privind monitoringul calitatii solurilor are trei niveluri de intensitate a investigatiilor:

Nivelul I - efectueaza circa 960 de profile de sol cu coordonate bine stabilite ; (720 amplasate pe terenuri agricole si 210 in soluri forestiere) .

Nivelul II - consta in investigatii mai detaliate in zonele in care s-au constatat concentratii sporite de poluanti

Nivelul III - se mareste numarul punctelor de colectare in zonele afectate ; pentru a elabora recomandari in scopul combaterii proceselor de poluare.

Pentru nivelul I de investigare, probele de sol colectate pe orizonturi genetice sunt supuse tipurilor de analiza:

Fizice granulometrie continut de apa  densitate aparenta  rezistenta de penetrare  porozitate; conductivitate hidraulica

Biologice numar de bacterii  indice de colonizare

Chimice pH ; continut de humus ; azot total ; fosfor mobil  potasiu mobil  saruri solubile  metale grele  reziduuri de pesticide  alti poluanti

Pentru nivelurile II si III se detaliaza indicatori specifici

Sistemul national de monitorizare a solurilor agricole cuprinde subsisteme de supraveghere pentru :

* starea de calitate a solurilor privind valorile de hidrogen, continutul de fosfor si potasiu si indicele de N pentru intreaga suprafata a tarii .

* stabilirea evolutiei proceselor de inmlastinire si saraturare in marile sisteme de desecare si irigatii

* poluarea cu nitrati a solurilor si apelor freatice in zonele cu soluri nisipoase .

* poluarea cu reziduuri de la insecticidele organoclorurate, ape uzate, namoluri.

* Evolutia degradarii solurilor prin eroziune si alunecari

coordonatorul tehnic al actiunilor de ameliorare a terenurilor degradate =Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

Reconstructia ecologica forestiera, prin impadurirea terenurilor degradate, inapte pentru folosinte agricole, precum si a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, are ca scop principal protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic si imbunatatirea conditiilor de mediu

Terenurile care prin eroziune, poluare sau actiunea distructiva a unor factori antropici si-au pierdut definitiv capacitatea de productie agricola, dar pot fi ameliorate prin impadurire sunt considerate terenuri degradate. Sunt considerate terenuri degradate urmatoarele categorii de terenuri:

terenurile cu eroziune de suprafata foarte puternica si excesiva;

terenurile cu eroziune de adancime - ogase, ravene, torenti;

terenurile afectate de alunecari active, prabusiri, surpari si scurgeri noroioase;

terenurile nisipoase expuse erodarii de catre vant sau apa;

terenurile cu aglomerari de pietris, bolovanis, grohotis, stancarii si depozite de aluviuni torentiale;

terenurile cu exces permanent de umiditate;

terenurile saraturate sau puternic acide;

terenurile poluate cu substante chimice, petroliere sau noxe;

terenurile ocupate cu halde miniere, deseuri industriale sau menajere;

terenuri cu biocenoze afectate sau distruse;

terenuri neproductive.

Inventarierea terenurilor degradate este o obligatie permanenta, care nu se va incheia decat dupa finalizarea actiunilor de ameliorare a acestora.

Zone critice din punct de evdere a degradarii solului- Regiunea 7 Centru

Sursele: poluare chimica, eroziune de suprafata, alunecari de teren, depozitare incorecta a deseurilor industriale si menagere

ALBA: zona Zlatna 12.800 ha teren agricol si forestier puternic poluate 12.200 mediu poluate si 26500 slab poluate; Ocna Mures 92,5 ha afectate de exfiltratiile din batalurile functionale ; Zona miniera din Apuseni sursa majora haldele de steril inchise si in functiune, iazuriel de decantare active si in conservare, apele de mina, lucrarile de cariera.

BRASOV: 38.000 ha eroziune de suprafata (Cincu, Granari, Greuseri, Rotbev, Valea Timisului

Deseuri industriale 29 ha; Deseuri menajere 16 ha; Alunecari de teren 4546

MURES: 60.000 ha eroziune de suprafata;  Alunecari de teren 30 ha; Deseuri industriale 20 ha

SIBIU: eroziune de suprafata 6.900 ha, 3130 ha eroziune in profunzime;  Alunecari de teren 6500 ha

Soluri cu exces de umiditate 13.760 ha; Soluri cu poluare chimica 1.600 ha; Saraturi 181 ha;Zone critice care necesita reconstructie ecologica Tarnaveni SC Bicapa SA- batalurile de decantare a namolurilor cu continut ridicat de Cr hexavalent; Azo Mures