Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Planul regional de gestiune a deseurilor – regiunea – 8 bucuresti – ilfov 2

Planul regional de gestiune a deseurilor – regiunea – 8 bucuresti – ilfov 2



PLANUL REGIONAL DE GESTIUNE A DESEURILOR – REGIUNEA – 8 BUCURESTI – ILFOV 2


4.1.Prognoza privind deseurile municipale si deseurile de ambalaje

4.1              Factori ce influenteaza cresterea cantitatii de deseuri generate


Generarea deseurilor este influentata de o serie de factori. Cei mai importanti sunt:

·       Evolutia populatiei,

·       Evolutia venitului regional,

·       Zona pentru care colectarea se face in mod regulat si programat,

·       Comportamentul consumatorului (rata somajului, nivelul de educatie)

·       Procent de valorificare a fractiunilor separate de deseuri

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Populatia urbana

2004609

2000600

1996633

1992675

1988742

1987481

1980846

1976919

1972965

1969019

1965081

Populatia rurala

204258

207000

209778

212594

215447

218339

221270

224240

227249

230301

233392

Populatia totala

2208867

2207600

2206411

2205269

2204189

2203120

2202116

2201159

2200214

2199320

2198473

Tabel 4-1        Prognoza privind populatia din Regiunea 8

Sursa: INS

Nota: Anul 2003 reprezinta anul de referinta pentru tabelul de mai sus. Din 2004, populatia urbana este in scadere, datorita cresterii migratiei populatiei urbane spre zona rurala.

Tabel 4-2 Prognoza privind PIB pentru Regiunea 8

An

Rata de crestere a PIB-ului % / an

2003

5,2

2004

8,4

2005

4,1

2006

6,7

2007

6,4

2008

6,3

2009

5,9

2010

5,6

2011

5,5

2012

5,4

2013

5,3

In concluzie, populatia este in descrestere iar economia in crestere.

Cresterea numarului de zone care beneficiaza de servicii de colectare a deseurilor din zonele urbne si rurale duce la cresterea cantitatii deseurilor solide municipale. Pentru Regiunea 8 tintele sunt:

-        2009: conectarea a 100% din populatia urbana

-        2009: conectarea a 100% din populatia rural dupa inchiderea tuturor depozitelor care nu sunt in conformitate cu cerintele Directivei europene privind depozitele.

In judetul Ilfov, numai 38% din populatie beneficiaza de serviciile de colectare a deseurilor, in timp ce in Bucuresti, rata de colectare este de 100%. Tinta pentru 2012 al orasului Bucuresti este deja indeplinit.

Desi comportamentul consumatorului nu poate fi masurat exact, exista o tendinta a cresterii varstei medii, o descrestere a somajului, si o crestere a nivelului mediu al educatiei. Oricum, corelarea matematica a acestor doua tendinte este nedefinita pentru Romania. Viitoarele impacte ale noilor cerinte privind ambalajele (cum ar fi sistem de depozitare pentru sticle, cutii), pot face sa scada generarea de DMS mixte, in timp ce va creste cantitatea de materiale de ambalaje colectate separat.

In vederea consideratiilor de mai sus, Planul mareste cantitatea de deseuri generate cu 0, 8% / an pentru zonele urbane si 0, 8 % pentru zonele rurale.

4.2              Prognoza privind generarea si colectarea separata a deseurilor

Sunt aplicate doua metodologii de calcul pentru prognozarea cantitatii de deseuri generate. Generarea deseurilor municipale este sporita de rata/an mentionata mai sus, cat si de largirea suprafetei de colectare din cadrul judetului. Cantitatile prognozate de deseuri de ambalaje generate sunt calculate conform Planului pentru Implementarea Directivei 94/62/EC privind deseurile de ambalaje, modificata prin procedura 2004/12/EC. Cantitatile de ambalaje sunt calculate pe baza datelor puse la dispozitie de furnizori, ca fiind cosumul intern din Romania.

Cat despre cantitatile de deseuri generate, exista doua fractii de deseuri pentru care trebuie sporita colectarea selectiva si reciclarea: deseurile biodegradabile si de ambalaje. O parte a deseurilor biodegradabile vor fi redirectionate de la depozitare si cel mai probabil vor fi compostate sau tratate printr-o alta metoda (pe baza anului de referinta 1995 si a tintelor date de reducere a cantitatilor) precum si o parte a deseurilor de ambalaje, dupa cum a fost prezentat mai sus.

Prognoza privind generarea deseurilor este calculata prin prognozarea separata a cantitatii generate in mediul urban si rural. Cele doua prognoze vor fi cuprinse intr-un tabel cu privire la generarea regionala de deseuri, combinata cu prognoza privind colectarea separata a deseurilor.

4.2.1         Prognoza privind consumul intern de materiale pentru ambalaje

Valori privind productia anuala de materiale de ambalat au fost otinute din chestionare trimise producatorilor de ambalaje, in 2002. Din acest studiu se estimeza ca in Romania, in 2002, s-au consumat 850.000 t de materiale de ambalat. Aceasta echiveleza cu 54 kg / persoana / an.

Impartirea deseurilor pe fiecare regiune se calculeza pe baza unui index care tine cont de cresterea consumului populatiei pe acea zona pentru: alimente si bauturi, non-alimente si articole utile (tabelul 4-3). Inmultirea diferitilor indicatori cu intreaga cantitate de deseuri de ambalaje reflecta consumul regional de materiale pentru ambalat. (tabelul 4-4).

In PRGD, rata de crestere a deseurilor de ambalaje este :

-    10%/an intre 2003 si 2006,

-        7%/an intre 2007 si 2009, si

-        5%/an intre 2010 si 2013.

Procentele de mai sus aproape ca dubleaza cantitatea de deseuri de ambalaje pe un interval de 10 ani. Se estimeaza ca 40% din total vor proveni din industrie si 60% de la gospodarii si activitati comerciale.

In cel de-al II-lea tabel, categoriile diferite de ambalaje: hartie si carton, sticla, plastic, metal si lemn, au prognozate aceleasi procente. Componenta materialelor de ambalaj a fost estimata in mod initial de a fi de 26, 5% pentru carton si hartie, 30% pentru plastic, 20% pentru sticla, 11, 75% pentru metal si 11, 75% pentru lemn. Se estimeaza ca acesta componenta nu se va schimba pe parcursul periodei planificate.

Tabel 4-3: Index privind alocarea deseurilor de ambalaj, pe regiune, bazat pe cheltuiala consumatorilor

Regiune

Locuitori (2004)

Cheltuiala cosumatorilor

Cheltuieli pentru alimente, bunuri non-alimentare, si servicii

Index pe regiune pentru totalul de deseuri generate

2002 Deseuri de ambalaje generate in regiune

2002 Indexul privind generarea deseurilor

Nr.

Lei/an.*loc.

%

Lei/loc.*an

Lei/an

t/an

kg/an*loc.

1

3.674.367

2559347

51,5

1.318.064

4,8E+12

0,1391

159.904

43,52

2

2.848.219

2751383

56,2

1.546.277

4,4E+12

0,1265

145.413

51,05

3

3.379.406

2533570

55

1.393.464

4,7E+12

0,1352

155.481

46,01

4

2.317.700

2558275

47,9

1.225.414

2,8E+12

0,0816

93.774

40,46

5

1.958.648

2808452

62,2

1.746.857

3,4E+12

0,0983

112.968

57,68

6

2.740.064

2970463

58,7

1.743.662

4,8E+12

0,1372

157.748

57,57

7

2.523.021

2905224

58,5

1.699.556

4,3E+12

0,1231

141.579

56,11

8

2.226.457

3502610

71

2.486.853

5,5E+12

0,1590

182.813

82,11

Romania

21.667.882

3,48E+13

1,0000

1.149.679

54,31

Total ambalaje =

1.149.679

(murdare) Consumul din Romania, raportat de producatori, 2004

Tabel 4-4 Evolutia deseurilor de ambalaje pe an in tone/regiune

10 % crestere pe an

7 % crestere pe an

5% crestere pe an

Reg.

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

1

159.904

175.895

193.484

212.833

234.116

250.504

268.039

286.802

301142

316199

332009

348610

2

145.413

159.954

175.949

193.544

212.899

227.802

243.748

260.810

273851

287543

301920

317016

3

155.481

171.029

188.132

206.945

227.640

243.575

260.625

278.869

292812

307453

322825

338966

4

93.774

103.151

113.466

124.813

137.294

146.905

157.188

168.191

176601

185431

194702

204438

5

112.968

124.265

136.691

150.360

165.396

176.974

189.362

202.618

212749

223386

234555

246283

6

157.748

173.523

190.875

209.963

230.959

247.126

264.425

282.935

297082

311936

327533

343909

7

141.579

155.737

171.310

188.441

207.285

221.795

237.321

253.933

266630

279962

293960

308658

8

182.813

201.094

221.203

243.323

267.656

286.392

306.439

327.890

344284

361499

379574

398552

Romania

1.149.679

1.264.647

1.391.112

1.530.223

1.683.246

1.801.073

1.927.148

2.062.048

2.165.151

2.273.408

2.387.079

2.506.433

Tabelul 4.5 Prognoza privind componenta ambalajelor in Regiunea 8 (tone/an)

Regiunea 8

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Consumul de ambalaje

201094

221203

243323

267656

286392

306439

327890

344284

361499

379574

398552

Hartie si carton

53290

58619

64481

70929

75894

81206

86891

91235

95797

100587

105616

Plastic

60328

66361

72997

80297

85918

91932

98367

103285

108450

113872

119566

Sticla

40219

44241

48665

53531

57278

61288

67578

68857

72300

75915

79710

Metal

23629

25991

28591

31450

33651

36007

38527

40453

42476

44600

46830

Lemn

23629

25991

28591

31450

33651

36007

38527

40453

42476

44600

46830

4.2.2         Prognoza privind generarea deseurilor municipale si biodegradabile

Tabelul 4-6 prezinta evolutia cantitatilor de deseuri municipale si a celor biodegradabile. In timpul perioadei alese, deseurile biodegradabile se astepta sa cresca de la 515.000 la 558.000 t/an, ceea ce insemna o crestere de 8, 3% pe parcursul a 10 ani.

Toate componentele “biodegradabile” deriva din tabelul 2- care descrie starea actuala a gestionarii deseurilor in Regiunea 8.

Tabel 4-6 Prognoza privind deseurile municipale

 

An

2003

2010

2013

 

 

Total

Biodegradabile

Total

Biodegradabile

Total

Biodegradabile

1.

Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile provenite din comert, industrie, institutii, din care:

920.579

487.083

958.613

503.489

981.805

515.670

1.1

Deseuri menajere mixte

658.514

349.012

713.048

385.562

730.299

394.890

 

Urban

658.514

349.012

365.382

365.382

706.079

374.222

 

Rural

0

0

20.180

20.180

32.294

20.668

1.2 + 1.3

Deseuri asimilabile (colectate mixt si separat)

198.642

89.146

209.467

94.260

214.534

96.540

1.5

Deseuri din gradini si parcuri

11.541

10.964

12.203

11.593

12.498

11.873

1.6

Deseuri din piate

9.911

8.870

10.421

9.379

10.673

9.606

1.7

Deseuri stradale

12.743

2.549

13.474

2.695

13.800

2.760

1.8

Deseuri generate si necolectate

30.071

26.542

0

0

0

0

 

Urban

0

0

0

0

0

0

 

Rural

30.071

26.542

0

0

0

0


4.3              Tintele privind deseurile exprimate in tone

4.3.1         Deseuri de ambalaje

Tabel 4.7 Tinte: deseuri de ambalaje ce urmeaza a fi reciclate (%)

Procent de reciclare %

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2013

H+C

49,8

52

53,3

53,8

55,7

60,1

66,8

71,5

75,9

84

Plastic

3,77

6

7

8

10

11,3

12,3

13,8

15,5

23,3

Sticla

12,8

15,9

18,6

20,6

21,5

32

38

44

48,4

60,2

Metal

32

33,2

35,7

37,8

39,2

50

56,9

64,4

72,2

87

Lemn

0

0

1,7

4,1

4,7

7,4

8,5

12,2

15,5

19,1

Reciclare totala

21

23

24,7

26,1

27,6

33

37,5

41,9

45,9

51,26

Refolosire totala

21

25

30

32

34

40

45

48

53

62

Tabel 4-8 Deseuri de ambalaje ce trebuie reciclate (t/an)

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Total

41503

50104

59195

68757

77916

99427

120203

140706

161690

169775

214150

H+C

26526

30468

43352

38142

42253

48783

58016

65203

72677

76310

88677

Plastic

2273

3980

5107

6421

8588

10384

12094

14247

16802

17642

27846

Sticla

5146

7031

9047

11022

12309

19603

24908

30263

34977

36725

47964

Metal

7558

8625

10202

11882

13185

17995

21912

26040

30456

31978

40723

Lemn

0

0

486

1289

1581

2663

3273

4933

6581

6910

8940

Din 2006 si 2013, colectarea separata, valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje va creste semnificativ de la aproape 200 la 400.000 t/an.

Tintele privind reciclarea hartiei si cartonului maresc cantitatea ce urmeaza a fi reciclata cu 45% de la 42.000 t in 2007 la 88.000 t in 2013. In 2002, fabricile de hartie au reciclat aproximativ 120.000 t/an hartie si carton secundar. Pentru 2013, vor trebui sa fie reciclate 300-350.000 t/an de hartie si carton.

Pentru Regiunea 8, in 2013 capacitatea totala pentru reciclarea plasticului si a PET-urilor va trebui sa atinga 28.000 t/an. Capacitatea actuala din Romania este de 45-50.000 t/an. Va fi necesara o capacitate suplimentara de aproximativ 120-130.000 t, desi toate acestea vor fi macinate si zdrobite pentru a fi transportate la instalatiile de procesare.

Procentul de reciclare a sticlei in Regiunea 8 va spori intreaga cantitate de la 12.000 t/an in 2007 la 48.000 t/an in 2013. Pentru Romania, va fi necesara o capacitate suplimentara de 300.000 t/an, mult peste capacitatea din prezent de 50-60.000 t/an.

Industria de prelucrare a metalelor din Romania proceseza 4.000.000 t/an de metale anual. Cresterea propusa pentru cantitatea reciclata de metale provenite din gospodarii si sectorul comercial este de 250.000 t/an pentru 2013 si va fi usor de atins.

4.3.2         Deseuri biodegradabile

Tabel 4-9 Prognoza privind reducerea cantitatii de deseuri eliminate

Prognoza privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile eliminate in 2010 si 2013

Reducere cu 25% si 50% versus cantitatea de deseuri biodegradabile generate in 1995

Cantitate de deseuri biodegradabile in 1995: 497.381 t

 

 

 

 

2010

2013

Cantitatea generata de deseuri biodegradabile

 

 

 

503.489

451.488

Cantitate maxima de deseuri biodegradabile care poate fi eliminata

 

373036

248.691

Cantitatea de deseuri biodegradabile ce trebuie redusa de la eliminare

 

130.453

266.979

Tintele privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ce vor fi eliminate se bazeaza pe anul 1995 si este de 497.381 t / an sau in jurul a 500.000 t/an.

Urmandu-se tintele, in 2010 va trebui atinsa o reducere a cantitatii generate de deseuri biodegradabile cu 25% si in 2013 cu 50%.

In cifre absolute, reducerea trebuie sa fie de 130.453 t/an pentru anul 2010 si de 266.797 t/an pentru 2013.

Asta inseamna colectarea separata a acestei cantitati sau o capacitate maxima de compostare si/ sau tratarea mecanico-biologica a cantitatii duble de deseuri mixte.

4.4              Cerintele regionale privind colectarea si eliminarea deseurilor

Regiunea 8 are o structura urbana si aproape toti locuitorii sunt conectati la serviciul de colectare al deseurilor.


Tabel 4-10      Procent privind colectarea deseurilor pentru Regiunea 8

Regiunea 8

Total

Urban

Rural

%

%

%

Ilfov

38

100

25

Bucuresti

100

100

0

Regiunea 8

89

100

0

Aproximativ 89% din locuitorii Regiunii 8 sunt conectati la serviciul de colectare si 97% din deseurile generate sunt colectate.

Tabel 4-11      Tintele generale pentru Regiune

Tinta generala

tinta

 

Regiunea

8

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Procent de conectare in Regiunea 8

90

100

Procent de conectare in zona urbana a Regiunii 8

100

Procent de conectare in zona rurala

25%

100%

Colectare separata in zona urbana

50%

Colectare separata in zona rurala

8%

20%

 

% indicativ privind vechile depozite inchise si/sau in curs de a fi inchise

0%

100%

% indicativ privind deseurile menajere depuse in depozite ecologice

100%

 

Populatia rurala a judetului Ilfov este conectata la serviciul de colectare in 25%, doar 38% din populatia judetului fiind deservita. Impreuna cu Bucurestiul, care are un procent de conectare de 100% procentul total de conectare in regiune se ridica la 89%, ceea ce satisface tintele pana in 2013. Conform tintelor, procentul actual de conectare de 25% din zona rurala trebuie extins la 100% in 2009, cand toate depozitele care nu sunt in conformitate cu cerintele Directivei UE privind depozitele de deseuri trebuie inchise. Asta ar insemna cresterea capacitatii de colectare la aproximativ 27.000 t/an.

Astazi, sistemul de colectare separata din Regiunea 8 acopera 7-10% din deseurile menajere si din activitatile comerciale. Sistemul de colectare separata a deseurilor trebuie extins astfel incat sa acopere 20% din gospodarii in 2012. Asta inseamna o crestere a capacitatii prezente de 66400 t/an la ~ 200.000 t/an.


5.2.Fluxuri speciale de deseuri

5.1            Deseuri periculoase, parte a deseurilor municipale

5.1.1         Rezumat al legislatiei relevante

Tabel 5-1 Legislatie specifica

Legislatia UE

Legislatia romaneasca

Directiva nr. 2006/12/CE privind deseurile

Directiva nr. 91/689/EEC

privind deseurile periculoase

OU nr. 78/2000 OU nr. 78/2000 privind regimului deseurilor (Monitorul Oficial nr. 283 din 22. 06.2000),

OG nr. 61/2006 care modifica si completeaza OU nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (Monitorul Oficial nr. 790 din 19. 08. 2006)

Directiva nr. 91/689/EEC

privind deseurile periculoase

OU nr. 78/2000 privind regimului deseurilor (Monitorul Oficial nr. 283 din 22. 06.2000),

Legea nr. 426/2001 care aproba OU nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, completata si modificata (Monitorul Oficial Partea I nr.411 din  25. 07. 2001) si

OG nr. 61/2006 care modifica si completeaza OU nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (Monitorul Oficial nr. 790 din 19. 08. 2006)

Directiva nr. 75/439/EEC privind eliminarea uleiurilor uzate, modificata prin Directiva no. 87/101/EEC si Directiva no. 91 /692/EEC

HG nr. 662/2001 privind uleiurile uzate (Monitorul Oficial Partea I nr. 446 din 08.08. 2001), completata si modificata de HG nr. 441/2002 (Monitorul Oficial nr. 325 din 16.05. 2002) si de HG

nr.1159/2003 care modifica HG nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate (Monitorul Oficial nr. 715 din 14.10. 2003).

Directiva nr. 91/157/EEC

privind bateriile si acumulatorii care contin substante periculoase si Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor

HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase (Monitorul Oficial nr. 700  din 5.11. 2001)

Directiva nr. 96/59/EC privind eliminarea bifenililor policlorurati si tetrafenililor policlorurati (PCB si

PCT)

HG nr.173/2000 privind gestionarea si controlul special al bifenililor policlorurati si a altor compusi asemanatori (Monitorul Oficialn nr.  131 din 28.03.2000)

Decizia nr. 2000/532/EC, modificata de Decizia nr. 2001/119 care stabileste o lista a deseurilor*.

HG nr. 856/2002 privind pastrarea unei evidente in ceea ce priveste gestionarea deseurilor si aprobarea unei liste a deseurilor, inclusiv cele periculoase (Monitorul Oficial nr. 659, din 5.09.2002)

Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea si reducerea poluarii cu azbest

HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest modificata prin HG 734/2006

5.1.2         Tipuri de deseuri periculoase

In prezent, deseurile periculoase, ca parte din deseurile menajere si deseuri asimilabile deseurilor menajere nu sunt colectate separat. Aceste deseuri pot ingreuna procesul de descompunere in depozitele de deseuri, precum si tratarea levigatului si, in final, pot polua panza freatica.

In Regiunea 8, in anul 2003, se estimeaza ca gospodariile si firmele mici vor genera aproximativ 6 000 t/a de deseuri periculoase. Indicatorii de generare au fost preluati din statisticile germane si cele irlandeze care prevad un indice de 3 kg/Ioc./an aplicat la populatia regiunii..

 In cadrul gospodariilor sau al firmelor mici se foloseste un numar destul de mare de materiale periculoase, care sunt, in final, eliminate impreuna cu deseurile municipale. Cele mai intalnite materiale sunt prezentate mai jos:

Tabel 5-2 Deseuri municipale periculoase, conform Catalogului European de Deseuri

Referinta UE

Categorie

20 01 13

Solventi

20 01 14

Acizi

20 01 15

Alcali

20 01 17

Fotochimice

20 01 19

Pesticide

20 01 21

Tuburi fluorescente si alte deseuri care contin mercur

20 01 23

Echipamente scoase din functiune, care contin clorofluorcarburi

20 01 26

Uleiuri si grasimi, altele decat cele mentionate in 20 01 25

20 01 27

Vopseluri, cerneluri, adezivi, si rasini care contin substante periculoase

20 01 29

Detergenti care contin substante periculoase

20 01 31

Medicamente citotoxice si citostatice

20 01 33

Baterii si acumulatori inclusi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03

20 01 35

Echipamente electrice si electronice scoase din functiune, altele decat cele mentionate la 20 01 21 si 20 01 23 continand componente periculoase

20 01 37

Lemn continand substante periculoase

Se poate presupune ca aceste materiale periculoase se regasesc in fiecare Regiune. Activitatea de renovare a apartamentelor si caselor necesita multe din aceste chimicale.


Trebuie initiate doua activitati, in paralel, pentru a reduce eliminarea deseurilor periculoase:

·  Colectarea separata prin sistemul de colectare separata a deseurilor periculoase din gospodarii, si

·  Reducerea componentelor periculoase din produsele tehnice, prin intermediul legislatiei, de exemplu, reducerea mercurului din baterii, sau inlocuirea, in lacuri si vopsele, a solventilor clorurati cu chimicale nepericuloase.

Preconditia pentru fiecare sistem este existenta instalatiilor pentru tratarea si eliminarea deseurilor periculoase sau deseurile vor fi transportate pentru a fi tratate in alte instalatii sigure. Ar trebui minimizata depozitarea temporara a deseurilor periculoase colectate de la gospodarii, aceasta servind doar ca o pregatire pentru transportul deseurilor.

5.1.3         Schema pentru colectarea separata a deseurilor periculoase

5.1.3.1            Diferite optiuni pentru colectarea separata, organizata de Municipalitate/ Consiliul Judetean

Colectarea poate fi incredintata companiilor de salubritate private.

Exista mai multe optiuni pentru colectarea deseurilor periculoase de la gospodarii. Aceasta poate fi organizata prin colectarea mobila, cu ajutorul unor masini speciale, care vor circula conform unui program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producatori. Preconditia pentru toate sistemele o constituie existenta instalatiilor de tratare si eliminare. In tabelul urmator sunt prezentate si discutate pe scurt optiunile principale:


Tabelul 5-3 Principalele optiuni de colectare a deseurilor periculoase produse in gospodarii

OPTIUNE

COMENTARIU

ESTIMARE

1) Colectare prin unitatile mobile

Acest sistem este des intalnit pentru ca este foarte bine acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru colectarea deseuri periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau intr-un loc special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deseurile periculoase aduse de locuitorii care stau in apropiere.

De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4 000 pana la 5 000 de persoane. Masina de colectare poate deservi pana la 700 000 de persoane, cu o frecventa de colectare de 3 luni. Colectarea deseurilor periculoase este gratuita pentru clienti, daca intreaga cantitate predata nu depaseste 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse in taxa pentru colectarea deseurilor cotidiene.

Sistemul necesita un personal foarte bine pregatit pentru a asigura colectarea adecvata a diferitelor tipuri de deseuri periculoase.

Se estimeaza ca prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deseurile periculoase provenite din gospodarii.

1) Colectarea deseurilor periculoase provenite din gospodarii prin unitatile mobile

2) Colectare directa de la gospodarii

Deseurile periculoase sunt colectate de la gospodarii dupa ce s-a stabilit o data prin telefon.

In ceea ce priveste cantitatile mici de deseuri periculoase predate de o singura gospodarie, optiunea este foarte costisitoare.

Pentru ca aceasta optiune nu este foarte intalnita, nu sunt disponibile date privind procentul de colectare.

Aceasta optiune nu este recomandata datorita costurilor prea mari.

3) Punctele de colectare a deseurilor periculoase

Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse si pentru colectarea deseurilor periculoase din gospodarii si din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului il constituie durata permanenta de functionare.

Comparativ cu cantitatile mici de deseuri periculoase din gospodarii, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind personalul sunt mari. Insa, este nevoie de personal calificat pentru clasificarea si pre-sortarea deseurilor periculoase. Din acest motiv, numarul punctelor de colectare, care sunt pregatite sa primeasca deseuri periculoase de la gospodarii, ar trebui limitate si pozitionate atent, in raport cu structura asezarilor.

In unele Statele Membre aceste puncte de colectare sunt amplasate, spre exemplu, in incinta benzinariilor

Se recomanda trei sau patru locatii in Bucuresti in combinatie cu puncte de colectare pentru reciclare si in Ilfov in cooperare cu depozitele de deseuri.

Pot fi colectate toate tipurile de deseuri periculoase.

4) Containere pentru colectarea pe categorii a deseurilor periculoase

Instalarea containerelor pentru colectarea deseurilor periculoase pe categorii, in spatii nesupravegheate este riscanta. Din experienta acumulata pana acum, containerele de colectare nesupravegheate pentru uleiuri uzate, medicamente expirate, baterii si baterii de masina, nu au avut succes in Europa Centrala. Vandalismul si folosirea neadecvata au fost cauzele principale pentru aceasta.

Din acest motiv containerele de colectare trebuiesc protejate. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializeaza aceste produse, companii specializate (vezi optiunea 5) sau la punctele de colectare (vezi optiunea 3).

Aceasta reprezinta o solutie numai in combinatie cu optiunile 3 sau 5.

5) Colectarea prin magazine sau companii specializate

Acest sistem functioneaza foarte bine pentru colectarea bateriilor de masina folosite si a uleiurilor uzate, in colaborare cu magazinele care sunt raspunzatoare pentru colectarea acestor articole.

Dupa testarea mai multor variante in mai multe tari, este aprobata colectarea bateriilor si a uleiurilor uzate de catre ateliere si magazine specializate.

Aceasta reprezinta o solutie recomandata pentru colectarea medicamentelor expirate, a uleiurilor uzate, a bateriilor auto si a bateriilor.

Toate componentele organice trebuie incinerate la temperaturi mari. Componentele minerale trebuie, incorporate intr-o mixtura de ciment. Acestea vor fi eliminate sub forma de blocuri de ciment.

5.1.3.2            Sisteme private de returnare

5.1.3.2.1                 Baterii

Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu si zinc-carbon. Aceste baterii contin o cantitate mare de mercur, care conduce la costuri ridicate pentru reciclarea lor in  instalatiile de topire a metalelor neferoase.

Din acest motiv, in 1998, UE a elaborat un ghid, care solicita o reducere drastica a continutului de mercur cu mai mult de 100 ppm pana la 0, pentru a inlesni procesul de reciclare.

Se recomanda organizarea activitatii de returnare a bateriilor de catre sectorul comercial. Trebuie sustinute activitatile de reducere a continutului de mercur.

5.1.3.2.2                 Baterii auto folosite

Bateriile auto folosite pot fi reciclate fara mari complicatii.

Sistemele de colectare validate se bazeaza pe depozite. In pretul unei baterii noi este inclusa si taxa de colectare si reciclare, din acest motiv putand fi colectate in mod gratuit la sfarsitul timpului de functionare. Acidul va fi neutralizat, plumbul topit si refolosit, iar plasticul poate fi de asemenea reciclat.

5.1.3.2.3                 Uleiurile uzate

Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor si statiilor de benzina. In anul 2003, numarul oficial de masini din categoria M1 inregistrate in Regiunea 8 este 694.537. Presupunand ca o masina genereaza aproximativ 5 l/an de uleiuri uzate, prin schimbarea uleiului se presupune ca se va genera o cantitate de 3125 t de uleiuri uzate (greutate specifica: 0,9 ).

5.1.3.2.4                 Medicamente expirate

Medicamentele care au depasit termenul de garantie nu sunt cu mult mai periculoase decat cele inca in termen. Ele nu trebuiesc lasate la indemana copiilor sau a persoanelor care le-ar putea folosi in mod necorespunzator. Din acest motiv medicamentele expirate ar trebui colectate de farmacii, ceea ce reprezinta o practica obisnuita la nivel European.

Medicamentele nu sunt reciclate. In general, acestea sunt adaugate deseurilor care sunt incinerate sau sunt depozitate in zone separate, protejate ale depozitelor. Adesea, medicamentele sunt depozitate impreuna cu deseurile municipale, in locuri unde nu pot afecta pe nimeni.

5.1.4         Reducerea cantitatii de substante periculoase

La nivel national trebuie intreprinse eforturi pentru reducerea continutului de componente periculoase. Constituie o obigatie nationala organizarea cooperari continue intre sectorul de cercetare, industrie si importatori.

Exemple de limitare a componentelor periculoase:

·    Reducerea cantitatii de plumb din combustibil in ultimul deceniu,

·    Reducerea cantitatii de mercur din bateriile zinc-carbon si alcali-mangan,

·    Reducerea cantitatii de cadmiu si alte metale grele din plastic,

·    Reducerea cantitatii de metale grele din tonerele de imprimante si copiatoare.

5.1.5         Estimare privind cantitatea generata de deseuri periculoase incluse in deseurile menajere

Estimarea privind cantitatile specifice de deseuri menajere periculoase se bazeaza pe date din Germania si Irlanda, de aproximativ 3 kg/persoana pe an. Se estimeaza ca in zonele urbane rata de generare ar fi de 3 kg/persoana pe an, iar pentru regiunile rurale ar trebui sa fie considerabil mai mica, se asteapta sa fie redusa rezonabil si cantitatea de produse fitosanitare.


Tabel 5-4 Cantitate de deseuri menajere periculoase in Regiunea 8

Numarul populatiei

Deseuri specifice generate

Cantitate totala generata de deseuri

Nr.

Kg/locuitor X an

t/an

Urban

1.959.509

3

5.878

Rural

246.970

2

538

Total Regiune 8

2.206.479

6.416

Eficienta de colectare a componentelor periculoase este destul de scazuta. Sunt necesare campanii prelungite de constientizare a publicului in legatura cu riscurile. La inceput, eficienta de colectare separata a deseurilor periculoase este destul de scazuta si va creste doar prin educatie continua.

Estimand o eficienta de colectare de 50%, ceea ce este foarte optimist, vor fi colectate 3.208 t/an.

Estimand ca 50% din aceasta cantitate sunt componente organice si restul sunt componente anorganice, este necesara o capacitate de incinerare de 1600 t/an. 1.600 t/an trebuie tratate si eliminate.

Se estimeaza o cantitate de 3.125 t/an de uleiuri uzate, ceea ce va necesita o capacitate adecvata de distilare sau o capacitate de incinerare de cel putin 4.725 t/an. In Regiunea 8, capacitatea existenta de incinerare a deseurilor periculoase este de 12.500 t/an. Instalatiile de incinerare sunt echipate cu unitati de eliminare a gazelor, in conformitate cu cerintele directivei UE privind incinerarea deseurilor.

Numarul bateriilor auto este calculat in functie de numarul de masini al caror baterii ar trebui inlocuite din 5 in 5 ani. Acest lucru necesita o capacitate de colectare si reciclare anuala de aproximativ 140.000 baterii sau 1500 t plumb, 150 t de acid si aproximativ 140 t plastic.

5.2            Deseuri din echipamente electrice si electronice (DEEE)

5.2.1         Legislatie

Tabel 5-5 Legislatie

Legislatia UE

Legislatia romaneasca

Directiva nr. 2002/96/EC privind deseurile din echipamente electrice si electronice (DEEE)

HG nr. 448/2005 privind deseurile din echipamente electrice si electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005)

5.2.2         Estimare privind echipamentele din Regiunea 8

In 2005, numarul locuitorilor din Regiunea 8 era de 2.207.408, 10% din populatia Romaniei, sau 551.870 familii. Numarul de echipamente electrice si electronice este luat din anuarul statistic pe 2005.

Tabel 5-6 Numarul de echipamente in Regiunea 8

Categorii

Numarul de echipamente/1000 locuitori

Numar total

Toate tipurile de radio si MP3 playere

380,9

879.879

Televizoare

292,2

674.982

Frigidere

223,6

516.516

Masini de spalat

158,2

365.442

Aspiratoare

104,7

241.857

Masini de cusut

79,7

184.107

Telefoane mobile

205,2

474.012

Tabel 5-5 Durata de functionare a echipamentelor

Nr.

Categorii

Durata medie de functionare (ani)

Greutate medie kg/articol

1

Frigider, congelator

15

62

2

Masina de spalat

10

75

3

Electrice

10

50

4

Aspirator

8

15

5

Televizor

6

25

6

Calculator, monitor, tastatura

5

20

Tabel 5-8 Greutate totala a echipamentelor autohtone si importate in Romania

Categorii

Autohtone sau importate

Cantitate

(tone)

Greutate medie

Nr.

T

Kg/articol, Kg/loc.

Radio si casetofoane

879.879

10.558,6

1,2 kg/item

Televizoare

674.982

23.624,0

35 Kg/item

Frigidere

516.516

32.024,0

62 Kg

Masini de spalat

365.442

18.272,0

50 Kg

Aspiratoare

241.857

2419,0

10 kg

Masini de cusut

184.107

9205,0

50 Kg

Telefon mobil

474.012

47,0

0,1 Kg

Masini de spalat vase

1.365

49,14

36 kg

Cuptoare

32.397

1749,0

54 Kg

Cuptoare cu microunde

33.745

455,0

13,5

Convectoare

283.148

1699,0

6 Kg

Aparate de aer conditionat

47.325

1514,0

32 Kg

Fax

17.257

86,0

5 Kg

Camera video

42.063

35,7

0,850 Kg

Lampi fluorescente

2.666.692

182,0

0,08 Kg

Combine frigorifice pentru spatii comerciale

2.201

286,0

130 kg

Frigidere mici

1.100

77,0

70 kg

Boiler

19315

1545,0

80 Kg

Calculator, monitor, tastatura

18.996

266,0

14 kg

Cu ajutorul acestor cifre se poate calcula cantitatea de deseuri din echipamente electrice si electronice generata anual.

5.2.3         Planul de Implementare

In Planul de Implementare a Directivei 2002/96, s-a agreat colectarea unei cantitati de DEEE generate anual, de 2 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2006, de 3 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2007  si incepand cu 2009 de 4 kg/locuitor pe an dupa  31.12.2008.


Tabel 5-9 Cantitate de deseuri din echipamente electrice si electronice generata anual care poate fi colectata

Date limita pentru tinte

31.12.2006

31.12.2007

31.12.2008

2 kg/locuitor pe an

3 kg/locuitor pe an

4 kg/locuitor pe an

An de referinta

2007

2008

2009

Numar populatie din Regiunea 8

2207549

2207723

2207756

Cantitate anuala colectata de DEEE (t/an)

4415,0

6623,0

8831,0

Aceasta va fi necesita o capacitate de dezasamblare de 8 831 t/an.

Costul de dezasamblare variaza intre 175 si 350 €/t, in functie de categoria de deseuri din echipamente electrice si electronice care se dezasambleaza si a conditiilor impuse pe piata materiilor prime secundare.


5.2.4         Organizarea punctelor de colectare

In prezent, primele activitati de implementare a punctelor de colectare sunt initiate de companiile private de salubritate.

Figura 5-1 Puncte de colectare in Ilfov

Aproape de depozitul de deseuri Chiajna sunt organizate 5 puncte de colectare intr-o zona cu 50.000 locuitori. In perspectiva se pregateste cooperare cu Intersero Germania, o companie privata din domeniul colectarii deseurilor reciclabile industriale si comerciale pentru colectarea materialelor reciclabile secundare din domeniul comercial.

Tabel 5-10 DEEE colectate in Ilfov

Cantitati de DEEE colectate, valorificate in anii 2004, 2005 in judetul Ilfov

Colectori, valorificatori

Cantitati colectatae          u.m = tone

Observatii

2004

2005

SC Romrecycling SRL

56

74

Agent economic cu posibilitati de valorificare

SC Remat SA Bucuresti Nord

50

67

Agent economic cu posibilitati de valorificare

SC Lematec Trade Inter Impex SRL

58

52

Agent economic cu posibilitati de valorificare

Magazin METRO, Voluntari

0

10

Agent economic cu posibiliati de valorificare

SC Atra Eco SRL

0

5

Agent economic cu posibilitati de valorificare

Depozit SC Ecoerec SA,

oras Popesti Leordeni

20

33

Agent economic cu posibilitati de valorificare

Altii (persoane fizice, asociatii familiale, persoane juridice)

10

15

agentii economici cu posibilitati de valorificare; au posibilitati de reutilizare si refolosire pentru DEEE;

TOTAL

194

256

In Bucuresti, aceleasi companii sunt raspunzatoare de colectarea deseurilor din echipamentele electrice si electronice.

Figura 5-2 Cantitati colectate la nivelul Regiunii 8 Bucuresti – Ilfov in anii 2004 - 2005

Exista sau vor fi organizate puncte de colectare in 6 sectoare. Datorita numarului populatiei din judet platforma betonata variaza intre 200 si 2 000 m². Punctele de colectare vor fi echipate cu containere cu capacitatea cuprinsa intre 240 l, 1, 1 m³ si 4 m³.

3 alte puncte de colectare sunt organizate de sectorul privat.

In final toate sectoarele sunt pregatite sa colecteze separate DEEE ceea ce inseamna atingerea cerintelor tintelor, in ceea ce priveste colectarea.

Prima experienta cu punctele de colectare organizate demonstreaza ca va dura pana publicul va constientiza existenta acestora si va aduce aparatele la aceste locatii. In paralel, in unele cazuri, magazinele de aparatura electrica si electronica ofera servicii de colectare a aparatelor folosite. Acestea coopereaza cu organizatii private mai mari care colecteaza aceste aparaturi si apoi le trateaza si vand diferite componente producatorilor.

Pentru a atinge tinta pana la 31.12.2006 trebuie instalata o capacitate de dezmembrare de cel putin 6-9.000 t/an. Aceasta capacitate ar trebui sa se bazeze pe cifre reale in ceea ce priveste articolele colectate, capacitate ce va fi atinsa la cel putin 1-2 ani dupa inceperea serviciului de colectare.

5.3            Vehicule scoase din uz

5.3.1         Legislatie

Legislatia nationala se bazeaza pe transpunerea Directivei UE 2000/53.

Tabel 5-11 Legislatie

Legislatie UE

Legislatie romanesca

Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (VSU)

Hotarare de Guvern nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 32 din data 11.01.2005.).


5.3.2         Numarul de vehicule in Regiunea 8

Tabel 5-10 Distributia si numarul de vehicule in Regiunea 8

Numarul vehiculelor Categoria M1 – in 2003

Vechimea vehiculelor

0 – 5 ani

6 – 10 ani

11 – 15 ani

16 – 20 ani

>20 ani

Total

Numarul de vehicule

129.878

145.853

125.017

134.046

159.744

694.533

19 %

20 %

18 %

19 %

24 %

100 %


Fig. 5-3 Configuratia vehiculelor M1

In Regiunea 8 sunt inregistrate aproximativ 800.000 vehicule. Din acestea 87% sunt berline si 13% vehicule comerciale. 164.500 vehicule (20% ) au o vechime mai mare de 20 ani, 144.328 (18%) au o vechime intre 16 -20 ani si 138.842 (17%) au o vechime intre 11 -15 ani in legatura cu anul 2003.

Tabel 5-13 Vechimea vehiculelor N1, vehicule comerciale, in Regiunea 8 in 2003

Numarul si vechimea vehiculelor N1 in Regiunea 8

Tipul de vehicul

0 – 5 ani

6 – 10 ani

11 – 15 ani

16 – 20 ani

> 20 ani

Total

Vehicule mixte

6208

3987

1329

997

854

13373

Vehicule speciale

1244

3

53

24

48

1372



Vehicule comune



450

1264

910

635

530

3789

Basculante si containere

29381

28966

11543

8626

4324

82840

Total vehicule categoria N1

37283

34220

13835

10282

5756

101376

36%

34%

14%

10%

6%

100%

Fig. 5-4 Vechimea vehiculelor N1, vehicule comerciale

5.3.3         Tinte privind valorificarea si reciclarea

Tabel 5-14 Tinte privind colectarea si tratarea vehiculelor scoase din uz

16.1.2. Verificarea punctelor de colectare necesare pentru fiecare judet. (In prezent, sunt prevazute 3 puncte de colectare pentru Bucuresti si 1 punct de colectare pentru Ilfov)

Incepand cu 2006

16.1.3. Extinderea refolosirii si reciclarii materialelor masinilor scoase din uz si valorificarea energetica a acelor materiale care nu pot fi reciclate.

Incepand cu 2007

16.1.4. Valorificarea a cel putin 75% din masinile produse inainte de 1980

Incepand cu 2007.

16.1.5. Valorificarea a cel putin 85% din masinile produse dupa 1979

Incepand cu 2007.

16.1.6. Refolosirea si reciclarea a cel putin 70% din masinile produse inainte de 1980

Incepand cu 2007.

16.1.7. Refolosirea si reciclarea a cel putin 80% din masinile construite dupa 01.01. 1980

Incepand cu 2007

16.1.8.Refolosirea si valorificarea a cel putin 95% din vehiculele scoase din uz

Incepand cu 2015

16.1.9. Refolosirea si reciclarea a cel putin 85% din vehiculele scoase din uz

Incepand cu 2015

In urmatorii ani, aproximativ 300.000 de masini private si comerciale trebuie colectate, dezmembrate, refolosite partial, si intr-un final presate, taiate si maruntine. Capacitatea necesara anuala nu ar trebui sa fie sub 70.000 de vehicule pe an.

Sunt inregistrate 9 companii private care se ocupa cu colectarea si dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Acestea sunt:

·       SC Remat Bucharest South SA

·       Sc As Metal Com SRL

·       SC Remat Vest SA

·       SC Romrecycling SRL

·       SC Bucharest North SA

·       SC  Auto Rolla SRL

·       SCLematec Trade Inter Impex SRL

·       SC Toel Impex SRL

·       SC Autogenius S

In Regiunea 8 exista un shredder/maruntitor apartinand unei companii private .

Exista cateva cifre privind colectarea si dezmembrarea:

Tabel 5-15 Colectarea si dezmembrarea vehiculelor scoase din uz

2003

2004

2005

- vehicule categoria M1

15687

18824

20430

- vehicule categoria N1

5425

4840

6495

Total

21112

23664

26925

Aceasta capacitate anuala trebuie marita cu aproximativ 300% pentru a atinge tintele ce necesita o capacitate anuala de colectare si tratare de aproximativ 70-75.000 masini.

Aceasta capacitate poate fi atinsa numai prin instalatii bine mecanizate care necesita multa investitii. Costul de dezmembrare a masinilor depinde direct de piata meterialelor secundare si costurile de eliminare a componentelor periculoase.

In prezent, sunt planificate a fi infiintate 3 puncte de colectare pentru Bucuresti si 1 punct de colectare pentru Ilfov. Avand in vedere ca berlinele necesita un spatiu de depozitare de cel putin 8-10m²/masina, sunt necesare spatii mari pentru depozitarea provizorie a vehiculelor scoase din uz.


Cantitatea de deseuri periculoase este estimta in urmatorul tabel:

Fig. 5.5 Reziduuri periculoase din vehicule scoase din uz, dezmembrate


5.4            Deseuri din constructii si demolari

5.4.1         Legislatie si tinte

Tabel 5-16 Tinte

13.1.1. Tratarea deseurilor contaminate din constructii si demolari pentru a putea fi valorificate (material sau energetic) sau/si eliminarea finala in siguranta

Incepand cu 2007

13.1.2. Tratarea deseurilor contaminate provenite din drumuri, cladiri si sapaturi pentru valorificare sau/si eliminare finala in siguranta

In continuu

13.1.3. Refolosirea si reciclarea deseurilor din constructii si demolari daca nu au fost contaminate.

In continuu

13.1.4. Refolosirea si reciclarea deseurilor provenite din sapaturi, daca acestea nu au fost contaminate

In continuu

13.1.5. Implementarea tehnologiei de reciclare si valorificare materiala pentru 50% din deseurile rezultate in urma constructiei de drumuri

In continuu

13.1.6. Dezvoltarea unei tehnologii de depozitare pentru deseurile din constructii si demolari ce nu pot fi valorificate.

In continuu

5.4.2         Cantitate generata de deseuri din constructii si demolari

Principalele tipuri de deseuri

Coduri de deseuri

1999 (tone)

2000 (tone)

2001 (tone)

2002 (tone)

2003 (tone)

Deseuri din constructii si demolari din care

17

54606

51737

47235

45169

208763

Deseuri inerte

17

1350

1450

1382

900

153831

Deseuri mixte

17

53256

50287

45853

44269

54931

In acest moment, in Regiunea 8, nu exista capacitate de depozitare pentru deseurile din constructii si demolari.

Deseurile sunt eliminate in marea lor majoritate necontrolat.

Lipsesc date validate in ceea ce priveste cantitatea anuala generata de deseuri din constructii si demolari. Acesta este motivul pentru care cantitatea estimata de deseuri generate este extrem de mica. Aceasta este inlocuita de o cifra care reprezinta 20% din acest tip de deseuri, produse in Europa Centrala. Deseurile generate in mediul rural sunt estimate a insuma 10% din cantitatea de deseuri generate in mediul urban.

Cantitatea totala de deseuri generate in Regiunea 8 este estimata a fi de 513.000 t/an (~250.000m³) in zonele urbane si 6.700 t/an (~3.000m³) in zonele rurale. Aceasta cantitate este in concordanta cu capacitatea de transport a 45-50 de camioane la 4 transporturi pe zi la un potential depozit de deseuri, daca vehiculul transporta 10 t/transport.

Tabel 5-17 Cantitate specifica generata de deseuri din constructii si demolari

Cantitate generata de deseuri din constructii si demolari

Deseuri din constructii si demolari

(estimare ARPM)

(Kg/loc/an)

Deseuri din constrctii si demolari

(estimare consultant)

(Kg/loc/an)

Zona urbana

Zona rurala

Zona urbana

Zona rurala

2002

21,63

19,87

266

27

2003

13,47

22,24

266

27

2004

14,18

22,47

266

27

Capacitatea necesara necesara pentru urmatorii 20 ani este de aproximativ 5 milioane m³ (greutate specifica 2t/m³) fara activitatile de reciclare. Aceasta capacitate poate fi micsorata daca deseurile rezultate in urma constructiei de drumuri sunt reciclate in intregime, ceea ce reprezinta aproximativ 30% din cantitatea totala generata. Materialele excavate pot fi reciclate daca nu constau in pamant vegetal poluat. Amestecul de pamant, argila si pietris nu poate fi folosit in constructia de drumuri, din cauza continutului de substanta organica. Acest amestec trebuie eliminat. Acesta insumeaza alti 30%. Restul de deseuri sunt deseuri din constructii si demolari, din constructia de cladiri.

O reciclare eficienta necesita o sortare la sursa. In sistemele avansate de gestionare a deseurilor, acest aspect este reglat prin intermediul taxei de depozitare care este pana la 10 ori mai mare pentru deseurile mixte decat pentru cele separate.

Unele cifre trebuie sa ilustreze costul colectarii si eliminarii deseurilor referitoare la volumul total de contract pentru o noua cladire, modificare si renovare:

Tabel 5-18 Costuri privind colectarea si eliminarea deseurilor

Cantitate de deseuri /m³ din volumul cladirii

%

Costul privind colectarea si eliminarea deseurilor referitor la valoarea contractului

m³/m³ din volum

%

Cladire noua

0,01-0,05

0,5-0,8

-Lucrari de infrastructura

25-33

-Lucrari de finisaj

67-75

Renovare si modificare

0,1-0,5

1,2-1,9

Dintr-o cladire de marime medie cu un volum de 1 000 m³, poate rezulta o cantitate de deseuri de 10-50 m³ sau un cost de colectare si eliminare de 3 000-4 000 € (arie de 200 m², cost de constructie de 2 000 €/m²).

Compozitia deseurilor din constructii si demolari depinde de lucrarile de constructii, daca este vorba despre constructia unei cladiri noi sau renovarea/modificarea unei constructii mai vechi. Din lucrarile de renovare/modificare rezulta mai multe deseuri decat din lucrarile de constructie a unei cladiri noi.

Tabel 5-19 Compozitia deseurilor din constructii

Lucrari de infrastructura – volum 10.700 m³

Modificare – volum 1.700m³

%

%

Deseuri minerale

81,4

40,3

Lemn

12,4

13,6

Metale

0,4

4

Hartie si carton

0,7

4,3

Plastic

0,4

5,2

Sticla

1,3

Altele

4,5

31,3

Sistemul trebuie impartit intr-un sector privat si unul comercial. Un depozit de deseuri sau un punct de colectare poate primi mici cantitati de deseuri (200-300 l/transport) aduse de persoane fizice, deseuri ce vor fi separate la punctul de colectare/depozitul de reciclare.

Pe perioada de familiarizare cu acest sistem de colectare, depozitarea cantitatilor mici de deseuri ar trebui sa fie gratuita. Mai tarziu, dupa ce sistemul este acceptat, ar putea fi introdusa o taxa rezonabila.

Cantitatile mai mari de deseuri trebuie transportate direct la depozitul de deseuri si se va percepe o taxa pentru tratarea si eliminarea deseurilor.

Introducerea unui sistem de colectare a deseurilor din constructii si demolari trebuie sa fie pregatita prin organizarea de informari ale publicului, dispozitii clare si taxe si control prin aplicarea de sanctiuni.

Ca un prim pas, consiliile judetene trebuie sa pregateasca un paragraf aditional in contractele lor in ceea ce priveste reparatia drumurilor, constructia de drumuri, constructia de cladiri noi precum si lucrarile de renovare si modificare, ceea ce va reglementa manuirea deseurilor. In defalcarea costurilor si preturile ofertantilor ar trebui sa existe o pozitie care va indica calculul costurilor privind colectarea si eliminarea deseurilor.

In Regiunea 8, o anumita cantitate de deseuri sortate provenind din demolari si constructii sau materiale excavate pot fi folosite ca un strat de separare a deseurilor depozitate sau pentru drumurile din perimetrul depozitelor. Aceasta va duce la o cooperare intre depozitele de deseuri, companiile de constructii si Consiliul Judetean.

5.4.3         Colectare

Majoritatea deseurilor din constructii si demolari sunt reciclabile si pot fi transformate in balast sau refolosite pentru fabricarea betonului, daca sunt disponibile instalatiile necesare. UE a raportat o descrestere a cantitatii eliminate de deseuri din constructii si demolari atunci cand taxele de eliminare sunt mai mari decat taxele percepute de firmele care recicleaza aceste deseuri. Aceasta strategia a avut rezultate bune in Germania. Se sugereaza, ca s-ar putea implementa si in aceasta regiune o strategie similara, avand in vedere ca deseurile din constructii si demolari ar putea ocupa, in cazul in care nu sunt reciclate, pana la 1-1,5 ha/an din suprafata depozitelor de deseuri, estimandu-se o densitate 2. Aceasta cantitate poate fi redusa semnificativ prin utilizarea unei instalatii de concasare simpla si sortare care ar duce la o valorificare de 60 pana la 70 % din deseurile din constructii si demolari. Aceste instalatii se estimeaza a costa intre 3-4 milioane € pentru structurile necesare de sprijin si o instalatie de concasare/maruntire de 500 - 1000 t/zi (de aproximativ 5 pana la 7 Euro pe tona). Se recomanda ca, costurile pentru reciclare sa fie putin mai mici decat cele de eliminare, ca un profit ce va duce la cresterea reciclarii.

Figura 5.6 Instalatie de concasat deseuri din constructii si demolari (Sursa Nordberg)

Doua din aceste statii de reciclare se afla in Ilfov si sunt proprietate privata.


5.5            Namol provenit din epurarea apelor uzate

5.5.1         Legislatie si tinte

Tabel 5-20 Legislatie

Legislatie UE

Legislatie romaneasca

Directiva nr. 86/278/EEC privind protectia mediului, in principal a solului, atunci cand namolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit in agricultura

Ordin Comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protectia mediului, in principal a solului, atunci cand namolul provenit di epurarea apelor uzate este folosit in agricultura (monitorul Oficial nr.959 din data de 19.10.2004).

Tabel 5-21 Tinte

Tinte

15.1.1.Prevenirea depozitarii ilegale.

Incepand cu 2007

15.1.2. Prevenirea deversarii namolului in apele de suprafata.

Incepand cu 2007

15.1.3. Promovarea, pe cat posibil, a utilizarii, in agricultura, a namolului necontaminat ca ingrasamant.

Incepand cu 2007

15.1.4. Uscarea sau pre-tratarea namolului pentru co-incinerare in cuptoare de ciment sau incineratoare.

Incepand cu 2007

5.5.2         Situatia actuala

In prezent, se afla in stadiul de modernizare o instalatie de epurarea apelor uzate. In Ilfov, sunt produse aproximativ 250 t/an de namol.

Tabel 5.22 Cantitate generata specifica de namol

Ilfov

Bucuresti

Regiunea 8

Kg/loc./an

Kg/loc./an

Kg/loc./an

2002

0,87

0

0,11

2003

0,94

0

0,12

2004

0,93

0

0,12

5.5.3         Optiuni privind refolosirea namolului in agricultura si valorificarea energetica a acestuia

Prima conditie in ceea ce priveste utilizarea namolului ca ingrasamant este aceea ca, componentele acestuia sa nu afecteze solul intr-o maniera negativa.

In 3 ani, cantitatea de namol care va fi folosita la ferme nu ar trebui sa depaseasca 5 t de substanta uscata pe hectar, daca probele de sol nu vor depasi pragurile de prevazute in Ordinul Comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protectia mediului, in principal a solului, atunci cand namolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit in agricultura (monitorul Oficial nr.959 din data de 19.10.2004).

Acest lucru inseamna controlul continuu al namolului si solului.

Namolul provenit din epurarea apelor uzate are un continut de apa de 97%. Prin centrifugare sau presare continutul de apa poate fi redus la 70-80%. Procesul de deshidratare este o pre-conditie pentru un transport econom si o posibila eliminare.

Refolosirea in agricultura necesita un nivel de uscare mai mare de 90% pentru a asigura faptul ca namolul nu va fermenta si ca poate fi depozitat in silozuri pana la refolosire.

Toate tipurile de utilizare termica, ca de exemplu co-incinerare in fabricile de ciment, in cuptoare in trepte sau incinerare in pat fluidizat necesita o anumita valoare calorica. Aceasta implica un proces de uscare separata sau in combinatie cu un incinerator.

O co-incinerare in fabrici de ciment necesita, de asemenea, o valoare calorica suficienta. Cenusa rezultata din uscarea namolului poate actiona ca un filtru.

Co-incinerarea in incineratoare necesita un sistem de ardere in trepte. Sistemele vechi de aprindere cu lignit sau incineratoarele pentru deseuri sunt echipate cu gratare care permit ca un procent mare de namol sa poata fi adaugat lignitului.

Daca namolul este adaugat carbunelui macinat din statiile de injectie a carbunelui pulbere trebuie uscat intai si apoi adaugat carbunelui. Dezavantajul acestui proces de incinerare este generarea de cantitate mai mare de praf ceea ce necesita intervale mai dese de curatare a boilerului.

Incinerarea in pat fluidizat necesita atat pre-tratare cat si uscare pentru ca particulele din namol trebuie distribuite egal in camera de incinerare. Rezultatele incinerarii in pat fluidizat sunt diferite. Numai cateva tipuri de combustibili solizi permit o configurare stabila a patului fluidizat.

Ca in toate procesele de incinerare, valoarea calorica a combustibilului trebuie sa fie de minim 6000Kj/kg.

Capacitatea de incinerare a unui arzator pe pat fluidizat variaza intre 2 si 8 t /ora de TS (Total solide). Componentele principale sunt:

-        Deshidratarea mecanica a namolului,

-        Uscarea termala a namolului din statiile de epurare,

-        Arzator pe pat fluidizat,

-        Recuperarea caldurii de la un generator pe aburi,

-        Decantor electrostatic I,

-        Scruber uscat,

-        Decantor electrostatic,

-        Scruber pentru gazele de emisie

Si o turbina de cogenerare, cu schimbatoare de caldura catre un sistem de incalzire comuna.

Instalatia trebuie sa fie proiectata in asa fel incat in timpul exploatarii in conditii normale, namolul de la statiile de epurare arde fara aprindere aditionala.


5.5.4         Situatia viitoare

Estimand ca in urmatorii ani 2 milioane de locuitori vor fi conectati la statia de epurare, va fi produsa o cantitate importanta de namol.

70 g/loc./zi de “Substanta Uscata” (TS)” vor fi produse prin tratarea biologica a apelor uzate. 140 t de “Substanta Uscata” vor fi produse pe zi sau 51.000 t/zi.

Optiuni pentru utilizarea namolului dupa tratarea biologica si deshidratare:

  • Oxidare umeda
  • Uscare – uscare la soare sau uscare termica
  • Compostare
  • Incinerare – coincinerare
  • Eliminare prin depozitare
  • Utilizare in agricultura


6                   Evaluarea alternativelor tehnice

Acest capitol evalueaza, pentru Regiunea 8, alternativele tehnice pentru colectarea, reciclarea, tratarea si depozitarea deseurilor. Ca baza, acest capitol ia in considerare Obiectivele Planurilor Regionale de Gestionare a Deseurilor specificate in Capitolul 3 si prognozele cantitative privind deseurile asa cum sunt date in Capitoul 4. In ceea ce priveste previziunile privind generarea deseurilor in 2013 si nevoile de tratare, este acordata aici o atentie speciala atingerii tintelor privind reducerea cantitatii de deseuri bioderadabile depozitate si privind reciclarea ambalajelor. In capitolul 5 au fost furnizate prognoze asemanatoare si nevoile de tratare pentru fluxuri de deseuri specifice.

Pe baza alternativelor tehnice explorate aici, se asteapta ca fiecare judet sau municipalitate sa aleaga si sa dezvolte, din alternativele tehnice discutate aici, planuri de implementare la nivel local sau judetean pentru a se indeplini tintele cuantificate ale regiunii. In acest sens, se asteapta ca fiecare judet/oras sa-si bazeze decizia pe:

-                  capacitatea de plati a judetului sau orasului;

-                  eficacitatea costurilor (solutia care implica cel mai mic cost) si

-                  impactul socio-economic.

Pentru a indeplini aceste cerinte, judetul Ilfov si comunele/orasele regiunii trebuie sa-si modifice semnificativ practicile curente in ceea ce priveste deseurile, care indeplinesc doar partial sau local obiectivele regionale. Dintre aceste obiective, cele mai importante in ceea ce priveste practicile de exploatere, costul de exploatare si investitiile sunt:

1.               colectarea a aproape 100% din deseuri (100% din deseurile rurale pana in 2009 si 90% din cele urbane pana in 2013) si depozitarea ulterioara in depozite ecologice judetene,

2.               sortare intensa pentru reciclarea ambalajelor, 55% pana in 2013,

3.               reducerea cu 50% a cantitatii de deseuri biodegradabile eliminate la depozitele de deseuri pana in 2013, bazata pe cantitatile din 1995 si

4.               obiective specifice pentru anumite fractiuni de deseuri colectate separat (discutate pe larg in capitolul 5, fluxuri specifice de deseuri).

Pentru a se indeplini obiectivele de mai sus, fiecare sector din Bucuresti si oras/comuna din judetul Ilfov va selecta alternative tehnice pentru investitii anticipate ulterioare, definite in capitolul 7 pentru:

-                  vehicule de colectare si containere,

-                  statii sau zone de transfer sau colectare ,

-                  echipamente si centre de sortare,

-                  centre de tratare (statii de compostare, incineratoare, scheme bio-mecanice) si

-                  depozite conforme.

6.1            Selectarea si prezentarea alternativelor tehnice

- Tendinte generale in tehnologia gestionarii deseurilor

Tendinetle si dezvoltarile generale in tehnologia gestionarii deseurilor se concentreaza pe actiuni de prevenire, reciclare, refolosire si valorificare a deseurilor, care:

-        limiteaza cantitatile de deseuri depuse pe deponie,

-        extinde durata de viata a depozitelor de deseuri si in acest fel se reduce suprafata de pamant condamnat la stocarea deseurilor,

-        limiteaza producerea emisiilor de gaze cu efect de sera cum ar fi metanul, si

-        maximizeaza folosirea resurselor naturale.

Recent, datorita unei cresteri generale a standardului de viata si unei folosiri la scara mai larga a tehnologiei de ambalare, au crescut considerabil cantitatile de deseuri organice si cele din ambalaje si acestea umplu rapid depozitele existente de deseuri si consuma resurse naturale. Pentru a inversa aceasta tendinta, au fost formulate tinte specifice pentru promovarea reciclarii materialului provenit din ambalaje si pentru reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile care intra in depozitele de deseuri.

S-a recunoscut de asemenea ca deseurile depozitate nu trebuie sa contina substante periculoase si sa contina un minim de substante biodegradabile: aceasta conduce la mai putine emisii in aer si apa, de ex. tratare mai simpla a levigatului, emisii mai mici de gaze cu efect de sera, in special metan (Nota: metanul duce la un efect de sera de 23 de ori mai mare decat CO2).

Pentru a reduce emisiile de la depozitele de deseuri, s-a ajuns la concluzia ca pre-tratarea intensa a deseurilor pentru reducea continutul de substante biodegradabile si substante periculoase este necesara si ca trebuie respectata cea mai buna tehnologie disponibila (BAT) in construirea si exploatarea depozitelor de deseuri (acest raport foloseste termenul de depozite ecologice pentru a desemna, in Romania, depozitele de deseuri care sunt conforme cu Directiva UE si romaneasca privind depozitele de deseuri ce folosesc BAT). Pentru a reduce cantitatea de deseuri ce intra in depozite si emisiile de la depozite, este practicata sortarea intensa a ambalajelor si a altor fractiuni de deseuri reciclabile, in timp ce activitatile de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile care ajung la depozitele de deseuri includ: dezvoltarea compostarii deseurilor din gradini si parcuri si a unor deseuri alimentare, incinerarea si/sau tratarea mecano-biologica pentru a atinge cel putin tinta privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile cu 50% in 2013 comparativ cu deseurilor organice generate in anul 1995. Pentru cantitatea eliminata pe depozite se utilizeaza BAT. Aceasta include: geomembrane ce asigura impermeabilitatea depozitului, tratarea levigatului provenit din apele colectate, o mare compactare a deseurilor depozitate in straturi subtiri si acoperire zilnica. Metanul din deseuri este  sunt colectat si ars in cazul depozitelor mai mici sau valorificat sub forma de combustibil pentru generatoarele electrice speciale de pe amplasament in cazul depozitelor mari care genereaza mai mult metan. In ambele cazuri este convertit in CO2 mai putin daunator.

Un punct de plecare pentru indeplinirea tintelor privind gestionarea deseurilor il constituie implementarea unei scheme care colecteaza separat, econom si eficient fractiunile de deseuri reciclabile. Aceasta schema maximizeaza valorificarea plasticului, metalelor, hartiei si cartonului etc, in timp ce minimizeaza cantitatile de deseuri mixte greu de tratat. Cu toate acestea, acest lucru duce la o multiplicare a containerelor de colectare a deseurilor care pot crea probleme in ceea ce priveste peisajului urban si aplasarea containerelor. Aici, proiectantii si arhitectii urbani trebuie sa includa si sa prevada spatii aditionale pentru noile containere. O solutie posibila ar putea fi suplimentarea colectarii din usa-in usa sau din bloc-in bloc cu containere de colectare specializate plasate in locatii strategice. Admitand aceste impovarari aditionale, locuitorii trebuie convinsi sa sprijine colectarea selectiva a fractiunilor de deseuri, in special in Bucuresti, unde, datorita densitatii mari a populatiei si a dezvoltarii, poate fi dificila gasirea de locatii pentru punctele de colectare.

In unele tari, a fost dezvoltat un sistem de depozitare sau depunere pentru sticla si PET, pentru cutii de aluminiu etc. Un asemenea sistem furnizeaza un stimulent pentru proprietarii de case sa depoziteze ambalajele in locuri desemnate pentru reciclarea acestora de catre furnizori. Cu toate acestea, un asemenea sistem transfera responsabilitatea colectarii de la operatorii de salubritate catre firme comerciale care colecteaza deseurile pentru reciclare. In Romania, sunt evaluate mai multe scheme. Este posibil ca un sistem „punct verde”, intalnit in Franta, Germania si in mare parte a Europei sa fie adoptat in viitor de catre Romania si exploatat/organizat de catre ECO Rom Ambalaje SA. Deseurile comerciale sunt prevazute a fi preluate spre exemplu de Interseroh S.A.. Daca se va adopta acest sistem, consumatorii vor fi incurajati sa returneze ambalajele in locatii desemnate, puncte de colectare sau magazine.

- Alternative tehnice cu costuri mai mici in ceea ce priveste gestionarea deseurilor, comune in UE

Statele membre UE (daca nu toate statele dezvoltate) se confrunta cu obiective privind gestiunerea deseurilor similare celor din Romania. Unele au standarde mai ridicate, cum ar fi Germania, care au ca tinta reducerea deseurilor biodegradabile la 5% din nivelurile anterioare. In consecinta, Planurile de gestionare a deseurilor au ales aproximativ aceleasi solutii tehnice care sa duca la indeplinirea tintelor privind reducerea cantitatii de deseuri. Acestea sunt in general:

-        sortarea selectiva a fractiunilor specifice de deseuri (sistem de pubele umede/publele, „punct verde”),

-        utilizarea statiilor de transfer daca exista cantitati semnificative de deseuri ce trebuie transportate pe distante mari,

-        statii de sortare pentru recuperarea fractiunilor separate de deseuri (deseuri din ambalaje, hartie),

-        compostarea majoritatii fractiunilor din parcuri si gradini si a unor fractiuni din deseuri alimentare,

-        tratarea deseurilor mixte (prin incinerare sau sisteme de tratare mecano-biologica), in special pentru tintele mai avansate privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile,

-        utilizarea depozitelor ecologice pentru depozitarea deseurilor ramase,

-        planuri specifice, de obicei puncte de colectare si cerinte pentru producatori privind luarea inapoi a unor fluxuri specifice de deseuri pentru: vehicule scoase din uz, deseuri din echipamente electrice si electronice, si

-        alte planuri pentru fractiuni de deseuri care au nevoie de tratare speciala. Acestea includ: deseuri periculoase provenite de la gospodarii, namol provenit din epurarea apelor uzate, deseuri din constructii si demolari.

Din cele de mai sus, reducerea continutului biodegradabil al deseurilor municipal solide (DMS) ramase  s-a dovedit a fi printre cele mai problematice. Aceasta necesita investitii importante in instalatii de tratare specializate (incinetatoare/TMB) care au costuri de exploatare importante si sunt avansate din punct de vedere tehnic. Urmeaza o discutie detaliata a subiectelor de mai sus.

- Planificarea gestionarii deseurilor la nivel municipal/comunal si judetean

Planificarea unui Plan de Implementare optim pentru Gestionarea Deseurilor la nivel regional este rezultatul deciziilor si alegerilor facute in privinta colectarii, tratarii si depozitarii deseurilor – pentru care cele mai multe decizii sunt luate de autoritati la nivel de comuna/oras si operatorii de servicii de salubritate in coordonare cu consiliile judetene si ARPM-uri. Este de asteptat ca orasele sa-si formuleze planurile de implementare in functie de:

-        tinte regionale si nationale,

-        contextul lor geografic si socio-economic si

-        nivelul dorit de servicii.

- Arii de decizie in ceea ce priveste gestionarea deseurilor

Pentru a atinge tintele cantitative privind gestionarea deseurilor, pentru a respecta posibilitatile de plata si pentru a atinge nivelul dorit de servicii, orasele/comunele si judetele trebuie sa ia in considerare numeroase optiuni in formularea planurilor de implementare pentru gestionarea deseurilor. Cele mai relevante includ:

-        frecventa serviciilor de colectare a deseurilor (inclusiv numarul membrilor si ruta),

-         folosirea pubelelor comune sau a containerelor amplasate la marginea drumurilor, (dimensiunea si apartenenta acestora),

-        folosirea sistemului „punct verde” sau a altor sisteme de consignatie asemanatoare,

-        dimensiunea, caracteristicile tehnice si numarul vehicolelor de colectare ,

-        modul de abordare si gradul in care generatorii de deseuri vor participa la separarea sau amestecarea fractiunilor de deseuri,

-        locatia si proiectarea punctelor de colectare, a statiilor de transfer, a statiilor de sortare, a statiilor de compostare, tratare avansata (incinetare/TMB) si instalatii de reciclare, depozite de deseuri,

-        gradul de tratare si obiectivele de tratare,

-        structura tarifelor si a taxelor,

-        posibilitati de finantare si de acordare a granturilor/ contributii locale la principalele instalatii,

-        gradul de implicare a operatorilor din sectorul privat (recursul la concesiune, intelegeri de tip constructie, exploatare si transfer (CET), contracte de gestionare, contracte de servicii) si

-        monitorizarea sistemului, participarea publica si raspandirea informatiilor.

Consideratiile de mai sus pot fi ilustrate in urmatorul proces de luare a deciziilor. Procesul subliniaza deciziile necesare pentru fiecare din pasii importanti in ceea ce priveste gestionarea deseurilor.

Fig. 6.1: Puncte de decizie in gestionarea DMS

6.2            Privire de ansamblu asupra alternativelor tehnice

6.2.1         Colectare si Sortare

6.2.1.1            Colectare

Colectarea si depozitarea deseurilor municipale solide (DMS) mixte la depozite ecologice este fundamentala pentru gestionarea deseurilor. Regiunea colecteaza deja deseuri de la 89% din populatie, ceea ce reprezinta 97% din totalul de DMS din regiune. In plus, regiunea are in prezent 3 depozite ecologice operationale in judetul Ilfov cu o capacitate totala de exploatare de aproximativ 30 de ani. Cel mai probabil, orasele vor continua sa colecteze deseurile cu containere amplasate la brodura care sunt apoi golite in vehicule mari de colectare-compactare pentru a fi depozitate la nivel judetean in depozite ecologice. Acest sistem va fi extins la zonele rurale care nu dispun inca de servicii regulate de colectare a deseurilor.

In ceea ce priveste zona rurala, colectarea din poarta in poarta ar fi nepotrivita, avand in vedere starea drumurilor si venitul mediu al locuitorilor. De aceea, se sugereaza sa fie amplasate containere comune, de 1,1m³ la 100 de locuitori sau 10m³ la 1000 de locuitori, ce vor fi colectate o data pe saptamana, de vehicule de compactare cu capacitati normale sau de catre autocompactoare care sunt mai adaptate conditiilor proaste ale drumurilor. Un asemenea sistem este destul de ieftin de exploatat si furnizeaza servicii de colectare unui numar mare de locuitori la cel mai mic cost. In cadrul acestui sistem, casele izolate vor trebui sa aduca deseurile sortate la cel mai apropiat punct de colectare comun.

6.2.1.2            Statii de transfer

Statiile de transfer definesc locuri unde deseurile sunt colectate si transferate in alte vehicule, economisindu-se costul total al transportului, sau reducand nevoia de a construi mai multe depozite mai mici de deseuri, intr-un cuvant costisitoare. In general, statiile de transfer sunt folostie pentru distante mai mari de 60 km si unde volumele anuale depasesc 10.000 tone pe an. Pentru volume mai mici, transportul direct cu camioane este in continuare mai putin costisitor, desi ar trebui efectuat un studiu privind costurile. (depozitele conforme mai mici necesita investitii substantiale si costuri de exploatare pe tona).

Trebuie retinut faptul ca statiile de transfer adauga 4/5 € /t costuri suplimentare deseurilor colectate. Pentru a fi justificate din punct de vedere economic, statiile de transfer trebuie sa genereze economii in ceea ce priveste transportul, mai mari decat costurile de exploatare. In plus, pretul de constructie al unei statii de transfer poate varia intre 500.000 si 2 milioane Euro.

In mod normal, statiile de transfer au nevoie de:

-        electricitate si alte utilitati, protectie impotriva incendiilor,

-        persoane care sa verifice deseurile, cantare,

-        echipamente de compactare a deseurilor sau containere,

-        prevederi in ceea ce priveste apa uzata, si

-        zone pentru incarcat si descarcat usor de folosit si exploatat.

Fig 6.2: Statie de transfer de marime medie

In plus, statiile de transfer pot servi ca puncte de colectare sau depunere pentru fractiuni specifice de deseuri: ambalaje PET, sticla, hartie, metale, deseuri din gradini si parcuri, deseuri voluminoase, DEEE, deseuri periculoase din gospodarii etc.

In prezent, judetul Ilfov nu este interesat de realizarea a 1 sau 2 statii de transfer in partea de nord a judetului. Acest lucru s-ar putea schimba dupa inchiderea depozitelor neconforme in 2009.

6.2.1.3            Statii de colectare

O solutie mai potrivita pentru judetul Ilfov ar putea fi instalarea statiilor de colectare care pot fi instalate pentru 5-10% din costul statiilor de transfer.

In unele cazuri, punctele de colectare cu cateva pubele mari pot fi considerate statii simple de transfer, ce necesita doar o baza de ciment si containere de 1,1 m3 sau de 5-10 m3 pentru transferul deseurilor intr-un compactor sau direct intr-un container deschis de 45 m3 o data la 1-2 saptamani. Pot fi amplasate impreuna mai multe pubele, pentru a facilita colectarea fractiunilor separate de deseuri. Aceasta solutie ar fi cea mai buna din punct de vedere economic pentru asezarile mai mici sau izolate si evita costul unei statii de transfer complete. In ceea ce priveste statiile de colectare, fiecare comuna trebuie sa determine numarul de statii si amplasarea acestora. Trebuie acordata o atentie speciala in efectuarea selectiei acestor locatii. Daca sunt prea aproape de locuitori, acestia ar putea avea de obiectat in privinta mirosului, traficului si zgomotului.


Figura 6.3: Container de colectare a deseurilor de tip „roll off”

6.2.1.4            Vehicule de colectare

In Regiunea 8, colectarea deseurilor este preponderent privatizata. Vehiculele de colectare sunt in mare parte, vehicule de 16-19 t cu 2 osii cu un container de compactare cu o capacitate de 10-15.5 m3. Aceste autogunoiere compactoare sunt echipate cu mecanisme de descarcare automata a pubelelor, cu 2 sau 4 roti.

Este important ca operatorii de servicii de salubritate sa includa in tarifele lor fonduri pentru cumpararea regulata de vehicule si pentru reinnoirea parcului de masini. In mod normal, fiecare vehicul costa aproximativ 120. 000 Euro si poate fi exploatat 15-20 de ani, in functie de intretinere. Fiecare camion poate fi exploatat 8 sau 16 ore pe zi, in functie de strategia de exploatare a comunitatii/ companiei. Totusi, nu este recomandata mentinerea unui parc auto prea vechi. Aceste vehicule sunt ineficiente, necesita des reparatii si implica costuri mai mari de exploatare. Multe din ele sunt nesigure.

Din moment ce mare parte a regiunii are drumuri in conditii bune, este suficienta utilizarea vehiculelor obisnuite, gunoiere auotcompactoare. Pentru zonele rurale ale Regiunii, trebuie acordata o atentie speciala in alegerea vehiculelor pentru ca acestea sa nu depaseasca limita greutatii sustinuta de drumuri sau poduri (pot fi folosite camioane cu mai multe osii sau camioane de dimensiuni mai mici) iar pentru drumurile comunale de pietris sunt recomandate vehicule de colectare cu garda la sol inalta sau autogunoiere.

Pe baza acestor consideratii, fiecare intreprindere privata, comune si judete trebuie sa determine compozitia optima a parcului auto si caracteristicile tehnice care sa furnizeze nivelul optim de servicii de colectare pentru zonele sale.

Figura 6.4: Compactor tipic UE

6.2.1.5            Containere de colectare

Regiunea utilizeaza deja containerele cele mai comune pentru colectarea deseurilor. Acestea includ pubele de plastic de 120 si 240L pentru cele mai multe gospodarii si pentru afacerile mici. Aceste pubele sunt de obicei in proprietatea gospodariilor sau a afacerilor mici. In unele cazuri, sunt acordate reduceri de pret pentru proprietarii de gospodarii pentru cumpararea primei lor pubele.

Afacerile mai mari, zonele comerciale si pietele pot folosi euro pubele mai mari, de 1,1 litri (fie din metal fie din plastic, desi cele din metal sunt mai robuste). In sfarsit, institutiile, supermarket-urile si fabricile folosesc de obicei containere de metal de 5-10 m3 pe care le pot inchiria de la un operator de colectare a deseurilor si pentru care pot plati o suma aditionala pentru fiecare golire (de obicei, pe baza unui contract cu operatorul de servicii de salubritate). Supermarket-urile foarte mari sau centrele comerciale pot fi de asemenea echipate cu containere de compactare care sunt colectate prin ridicarea cu un carlig.

In Bucuresti, majoritatea blocurilor sunt echipate cu ghene Deseurile sunt colectate in pubele sau containere aflate la subsolul blocului. Fiecare container poate avea o dimensiune de 1,1; 5 sau 10 m3 iar pubelele sunt in general cele de 240 l . Deseurile sunt colectate periodic, la blocurile cu mai mult de 4 nivele, in general de 3 ori pe saptamana.

In functie de procentul de populatie rurala sau urbana, de frecventa de colectare a deseurilor, tipul de colectare – la bordura sau comuna, fiecare localitate trebuie sa determine numarul, tipul, locatia si forma de proprietate a containerelor de colectare in cooperare cu operatorii privati de servicii de salubritate.

6.2.2         Colectare separata, valorificarea deseurilor din ambalaje

Ambalaje reprezinta un procent important (aproximativ 20%) din totalul de deseuri menajere si asimilabile acestora provenite din comert si industrie. O mare parte din ambalaje/deseuri din ambalaje este valorificabila atunci cand este stabilit si organizat un sistem eficient de sortare. Adevarata provocare o reprezinta colectarea si valorificarea, in mod economic, a deseurilor din ambalaje - date fiind abilitatea regiunii de a plati si faptul ca majoritatea schemelor de colectare si sortare nu isi acopera costurile de exploatare. O a doua problema ce trebuie luata in calcul o reprezinta tehnologia ce urmeaza a fi folosita, avand in vedere ca exista multe solutii (gradul de automatizare, procentul colectat, sortarea in gospodarie vs. sortarea in centre etc.)

- Strategia de colectare a DMS si a fractiunilor separate

Exista cateva scheme obisnuite de colectare si sortare pentru a atinge tintele privind valorificarea deseurilor din ambalaje. La o extrema se gaseste furnizarea de containere de colectare pentru majoritatea fractiunilor de deseuri pentru fiecare gospodarie, afacere, insitutie sau fabrica, la cealalta extrema se gaseste solutia in care deseurile sunt colectate mixt si duse la o statie de sortare, pentru o sortare ulterioara manuala sau automatizata.

- Sortarea pe fractiuni in gospodarii

Prima metoda, care furnizeaza pubele de sortare pentru fiecare tip de deseu prezinta avantajul scaderii costului de sortare intr-o instalatie specializata, cu toate ca sistemul necesita multe pubele si tuburi, si mai multe vehicule specializate pe colectare. Ca atare, colectarea este relativ costisitoare. Cu toate acestea, se faciliteaza sortarea ulterioara, desi nu este posibila vanzarea din nou a fractiunilor colectate fara o sortare sau separare aditionala. Fractiunile colectate, in mod normal, separat includ:

  1. hartie (poate fi sortata ulterior in hartie si carton, pe tipuri de hartie),
  2. sticla (sortata ulterior dupa culoare),
  3. sticle de plastic (care trebuie sortate ulterior pe tipuri de plastic, trebuie indepartate capacele),
  4. Metale (ce necesita sortare ulterioara in cutii de conserve, din aluminiu, folii de aluminiu, tuburi de spray, etc.,
  5. Deseuri din gradini si parcuri (ce pot fi, de asemenea, sortate similar, poate in pungi de plastic galbene pentru deseurile din gradini si parcuri si deseuri alimentare daca sunt impachetate in hartie).

Figura 6.5 Containere pentru sortare selectiva

Problema cu cele de mai sus este ca procesul de sortare al tuturor deseurilor este oneros si tracasant pentru gospodarii, si sortarea pana la ultimul grad posibil necesita multe containere de colectare si vigilenta extrema din partea producatorilor de deseuri. Adoptarea sortarii extreme in gospodarii este in general scazuta, cu o problema aditionala in Bucuresti, unde putine case au spatiu pentru toate containerele separate necesare. Pentru a reduce costurile, unele comune recurg la containere colective pentru fractiile de deseuri colectate separat, dar adoptarea acestui sistem se stie ca este dificila fara stimulente de ordin financiar.

Sistem de reciclare prin pubele pentru fractie umeda/pubele fractie uscata

Pe baza constrangerilor de mai sus, a fost dezvoltat un sistem hibrid, denumit uneori sistemul cu pubele umede/pubele uscate, care a fost folosit cu succes si a devenit in multe zone sistemul preferat.

Sistemul consta in 2 pubele principale, plus, uneori, o pubela mai mica pentru sticla si posibil saci galbeni pentru deseuri din gradina si deseuri alimentare (invelite in hartie). In cadrul acestei scheme, pubela umeda este containerul pe care cele mai multe gospodarii il foloseau deja pentru deseurile mixte nesortate si pubela uscata pentru materiale reciclabile, in general, ambalaje. Pentru colectarea sticlei se foloseste, in general, o pubela mica sau un container comun. Este importanta abordarea colectarii separate a deseurilor din gradina si a celor alimentare pentru a fi atinse tintele privind reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile.

Sistemul consta in:

-        pubela umeda: DMS mixte

-        pubela uscata sau tub: hartie, carton, metale, plastic, (unele permit si DEEE mici), cutii tetra pack, conserve, saci, baterii,

-        un cos mic sau un container comun pentru sticla,

-        nu special pentru deseuri din ambalaje, saci galbeni speciali (uneori pubele maro in Romania) pentru deseuri sezoniere din gradini si parcuri (se pot include si deseuri alimentare invelite in hartie) destinate compostarii, (aceasta ultima componenta poate fi nepotrivita pentru blocurile din Bucuresti),

Fig 6.6 Pubele pentru reciclarea deseurilor uscate

Avantajul sistemului il reprezinta faptul ca sunt necesare mai putine pubele si mai putine drumuri efectuate de camioane pentru a colecta fractiunile de deseuri. Este, de asemenea, usor de intrebuintat. Fractiunile colectate sunt trimise apoi la un centru de sortare manuala, unde angajati instruiti sunt invatati sa sorteze deseurile in containere de colectare, de exemplu: sticlele sunt separate in PET, PP, PE, PVC, plastic PS, hartia e separata de carton. Dat fiind faptul ca forta de munca este relativ ieftina in Romania, un sistem de sortare manuala s-ar dovedi cel mai economic. Sistemul poate fi perfectionat in timp, pe masura ce apar strategii mai avansate si echipamente maiperformante. In plus, studiile au aratat ca pana la 70% din gospodarii s-ar putea sa adere la acest sistem, data fiind simplicitatea lui in raport cu schemele mai complicate, de sortare in gospodarii.

O obiectie posibila cu privire la schema de sortare ar fi ca in multe comune si la multe depozite de deseuri, „adunatori” neautorizati, cum ar fi Scinti si Rromii, copii si pensionari, pot colecta fractiunile separate pentru a le revinde, inainte de sosirea vehiculelor de colectare. Ca parti implicate, se sugereaza ca cel putin cei care au varsta legala de a munci sa fie angajati in centrele de colectare. In acelasi timp, centrul de sortare va avea mai putin de lucru.

6.2.3         Statii de sortare- sortarea fractiunilor separate in instalatii automate si manuale

Cealalta extrema o reprezinta o instalatie de sortare a deseurilor mixte. Acest sistem nu necesita cooperare din partea gospodariilor, nici colectare separata sau pubele de colectare. Cu toate acestea, in practica, acest sistem are multe dezavantaje:

Fig 6.7 Instalatie de sortare ce arata deseuri uscate presortate gata pentu reciclare

-        deseurile reciclabile sunt amestecate cu deseuri putrede, degradand astfel multe fractiuni reciclabile,

-        este mult mai grea separarea ulterioara a fractiilor,

-        instalatia poate emana mirosuri neplacute,

-        sistemul automat de sortare nu functioneaza intotdeauna bine si are nevoie de investitii de capital semnificative,

-        sortarea manuala a DMS prezinta pericole pentru sanatate, este neplacuta si periculoasa.

In consecinta, multe centre de sortare se concentreaza acum pe reciclarea uscata a deseurilor si pe sortarea acestora dupa modul prezentat mai sus.

- Aplicabilitate

Sortarea fractiunilor separate de DMS este aplicata aproape in toata UE. Aceasta este realizata inaintea depozitarii, incinerarii sau a TMB. Procedura s-a dovedit a fi cea mai buna metoda de indeplinire a tintelor privind deseurile din ambalaje, avand in vedere ca sortarea DMS mixte s-a dovedit dificila si dezamagitoare.

- Tendinte in sortare

Tendinta in tehnologia de sortare este aceea de a maximiza pre-tratarea meterialelor separate anterior din DMS prin procese de scanare pentru a creste capacitatile de colectare a sortarii manuale. Procesul poate atinge 220 kg/h pentru hartie si carton si 145 kg/h pentru fractiuni usoare cum ar fi sticlele PET sau alte produse din plastic. Metalele feroase si neferoase sunt indeparate in general prin separatori magnetici.

- Investittii si costuri de exploatare

In ceea ce priveste investitia, statiile de sortare manuala au nevoie doar de echipament simplu (benzi transportoare, tobogane pentru alimentare), un hangar incalzit si pubele pentru depozitarea fractiunilor sortate in vederea vanzarii, balotarii si cantaririi, in prima faza. O instalatie de dimensiuni acceptabile poate fi construita initial pentru valori intre 500 000 si 2 mil Euro. In mod ideal, deseurile din gradini si parcuri si-ar gasi locul in statia de compostare aflata alaturi. Centrul de sortare manuala, bazat pe costul fortei de munca din Romania, ar trebui sa se apropie de veniturile obtinute, de cei 15 parteneri din UE, din fractiunile valorificate prin colectarea si sortarea realizata precum si din taxele de depozitare. Multe tari din UE au raportat un cost de sortare si colectare de la 80 pana la 120 Euro/ tona, cu toate acestea se recomanda efectuarea unui studiu de fezabilitate un studiu de fezabilitate inainte de a trage concluzia in ceea ce priveste pragul minim de rentabilitate.

Rezultatele proiectelor ISPA anterioare indica faptul ca in Romania este mult mai economica sortarea manuala, avand in vedere costul fortei de munca. (multe statii de separare includ sortarea manuala cel putin pentru o parte a procesului de separare).

S-a demonstrat de asemena ca centrele de sortare ar trebui sa fie plasate langa depozitele de deseuri sau statii de tratare, unde infrastructura exista ajuta la reducerea costurilor de exploatare si transport. Asemena instalatii aduc importante economii, reducand costurile de exploatare la 50-60 Euro/t intrata, pentru statii cu o capacitate de exploatare de 4-6000 t/an (excluzand costurile de transport). Acestea reprezinta 50-60% din costurile ce trebuie calculate pentru o statie de sortare independenta.

Ca o comparatie, sunt prezentate costurile medii privind sortarea in Franta, pentru statii cu o capacitate de 15.000 t/an, pentru diferite combinatii de fractiuni sortate. Cu cat sunt sortate mai multe componente ale ambalajelor si hartiei, cu atat sunt mai mici costurile privind materialul care intra in statii.

Fig. 6- 8: Privire de ansamblu asupra costurilor de sortare (NB: desi costurile cresc pe masura ce fractiunile sunt sortate mai bine, veniturile cresc pe masura ce materiale sunt sortate mai bine)


6.3            Tratarea si depozitarea deseurilor biodegradabile

Pentru a atinge tintele pe termen scurt privind reducerea cantitatii de deseuri biodegrdabile (25% in 2010) cu implicarea unor investitii minime, este necesara concentrarea asupra cantitatilor de deseuri biodegradabile care pot fi colectate usor si tratate. Acestea includ in general hartia, cartonul, lemnul si ambalajele pentru reciclare, deseurile din gradini si parcuri si deseurile alimentare pentru compostare. Pentru compostare, deseurile din parcuri, curti ,gradini si piete trebuie colectate separat. Este posibila si compostarea namolului de la gospodarii (fose septice) si de la statiile de epurare municipale (daca sunt conforme cu OM 3442004). Deseurile alimentare (exclusiv carnea si oasele) din gospodarii pot fi compostate alaturi de deseurile din gradini si parcuri sau folosite ca hrana pentru animale. Aceasta se refera in special la restaurante sau insitutii unde cantitatile generate de deseuri alimentare sunt suficient de mari pentru a justifica valorificarea zilnica si folosirea lor ca hrana pentru porci.

In general, deseurile din gradini si parcuri sunt colectate fie in pubele speciale (maro in Romania) sau in saci ce pot fi cumparati in general din supermarket-uri. Sacii sunt populari in randul gospodariilor, avand in vedere ca cea mai mare cantitate de deseuri din gradini si parcuri se genereaza spre sfarsitul primaverii si in toamna.

Avand in vedere ca sortarea in gospodarii si tehnicile mecanice de sortare reduc pe cat de mult posibil cantitatile de hartie, carton, lemn si deseuri din gradini si parcuri, vor fi explorate, pe rand, trei tipuri de tehnici de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile. Acestea includ:

  1. Compostarea
  2. Tratarea mecano-biologica (TMB)
  3. Incinerarea

-        Compostarea DMS mixte

Importanta separarii deseurilor din gradini si parcuri („deseuri verzi”) si a deseurilor biodegradabille (deseuri organice din gospodarii) din DMS mixte, pentru compostare, a fost subliniata de recentul studiu al profesorului Jager. In acest studiu, prof. Jager a ajuns la concluzia ca numai deseurile din gradini si parcuri si deseurile biodegradabile pre-sortate sunt potrivite pentru compostare, in timp ce DMS mixte sunt contaminate peste limitele admise. Aceasta descoperire reduce semificativ cantitatea de compost care poate fi produsa din fluxurile de deseuri din gradini si parcuri si deseuri biodegradabile relativ curate. In consecinta, compostarea DMS mixte, fara alta tratare, nu e o optiune viabila in UE. In tabelul 6-2 sunt date limitele admise privind prezenta metalelor grele in compost. Aceste limite sunt comparate cu cantitatea de metalele grele intalnite de obicei in compostul rezultat din deseurile biodegradabile, din gradini si parcuri si cele mixte din gospodarii.

In plus, standardele privind calitatea compostului fac putin probabila producerea acestuia din DMS mixte. Acestea includ limite in ceea ce priveste particulele de mai putin de <2mm pentru plastic, sticla si metal si nu ar trebui sa depaseasca mai mult de 0.5% in greutate pentru compostul uscat. Aceleasi limite reduc semnificativ posibilitatea de a folosi DMS mixte tratate biologic sub forma de compost provenit de la statiile de TMB.

Tabelul 6-2 Comparatie intre calitatea compostului produs din DMS si din fractiuni separate

Agentul de contaminare

Unitati

Deseuri biodegradabile

Deseuri din gradini si parcuri

Deseuri mixte din gospodarii

Pragul limita

Pb

mg/kg

74,3

42,2

513

150

Cd

mg/kg

0,6

0,5

5,5

2

Cr

mg/kg

57,7

33

71

100

Cu

mg/kg

45,1

29,1

274

100

Ni

mg/kg

40,2

12,3

45

50

Hg

mg/kg

0,3

0,5

2,4

1,5

Zn

mg/kg

290,8

93,4

1510

400

Sursa: Prof. Jager, Müll und Abfall

Calitatea compostului depinde, de asemenea, si de calitatea materialelor care intra in alcatuirea sa, de conditiile locale si de calitatea ceruta a compostului. Atunci cand sunt exploatate corespunzator si colectate cu grija, ratele de refuzare de la statiile de compostare variaza intre 3% si 5%.

- Tehnologie intensiva de compostare

Exista cateva procedee de compostare, care difera de exemplu, in timpul de compostare, in calitatea compostului si in cerintele in privinta spatiului. In general exista:

·         Sisteme in aer liber:

-          Compostare statica prin aerare naturala sau fortata.

·         Sisteme inchise:

-          Sisteme statice si dinamice.

Tabelul 6-3 procese de compostare

Procese statice:

Procese dinamice:

Compostare aeroba

Toba de fermentare

·       Aerare fortata

Digestoare

·       Aerare naturala

·       Cu punti multiple

Compostare in boxe/celule

·       Cu un singur nivel

- Compostarea in aer liber

Compostarea deseurilor din parcuri si gradini, care sunt nu sunt poluate, poate fi facuta in spatii deschise, fara alimentare cu aer in procesul de compostare. Pentru a asigura o aerare suficienta, inaltimea gramezii in care se realizeaza compostarea trebuie sa nu fie mai mare de 1,5 m si trebuie ajustata in functie de densitatea materialului. Gramada in care  se realizeaza compostarea va lua forma caracteristica de trapezoid. Presupunand o densitate de 0,5 t/m3, aproximativ 1800 t pot fi compostate la un hectar de teren la fiecare 6 luni.

Pentru Regiunea 8, o suprafata de aproximativ 4 ha va fi suficienta pentru compostarea deseurilor verzi din gradini si parcuri generate in 2003. In general, la o rata de colectare de 20% a deseurilor verzi din gospodarii, este necesar 1 ha pentru compostare pentru 100.000 locuitori. Statiile trebuie situate la o distanta suficienta de asezarile din apropiere pentru a evita mirosurile neplacute pentru cetateni.

Fig 6.9 Compostare aeroba

Procesul de compostare prin fermentatie poate fi accelerat prin aspirarea aditionala de aer. Sistemele deschise necesita aspirari de aer de la fundul gramezii in care se realizeaza compostarea. Aerul trebuie tratat dupa aceea in filtre de compost pentru a evita mirosurile neplacute. Sub forta ventilatiei, timpul de compost poate fi redus de 2-2,5 ori cand exista materiale omogenizate in procesul de compostare. In general, procesul este acoperit si are loc pe o platforma betonata.

- Sisteme inchise

Sistemele de compostare inchise sunt folosite pentru a accelera si mai mult compostarea si pentru a indeplini conditiile climaterice, pentru a evita mirosurile neplacute si pentru a obtine un control asupra ratelor de compostare. Procesele de compostare avansate utilizeaza maruntirea in prealabil, cernerea si omogenizarea materialelor care vor intra pentru a imbunatati compozitia compostului. Este prezentata mai jos o schema tipica de compostare.


Figura 6-10 Compostarea deseurilor verzi/ a deseurilor din piete

- Descrierea generala a procesului

Deseurile verzi ce vor intra in compostare sunt pregatite prin:

-          cernere

-          indepartarea metalelor feroase prin separatori magnetici

-          indepartarea componentelor ne-biodegradabile prin culegere manuala

-          maruntire preliminara (deseuri din gradini, scoarta de copac etc.), si

-          amestecarea, posibil prin adaugarea apei sau a diferitilor aditivi.

Procesele de compostare pot fi impartite in 3 faze:

I        faza de inceput: intr-o perioada de 24 de ore, decompunerea substantelor organice cauzate de microorganisme mesosfelic care cresc temperatura interna pana la 45°C.

II       faza de compostare: organisme termofile cresc temperatura interna pana la 75°C. Aceasta temperatura se va mentine la acest nivel pentru cateva saptamani. In timpul acestei faze, sunt omorate micro organismele patogenice.

III      faza de maturitate: o data ce sunt incheiate mare parte din procesele de degradare, compostul revine la temperatura ambientului.

In timpul compostarii, raportul carbon/nitrogen scade de la 30:1 la inceputul procesului la 15:1. In consecinta, compostul are o concentratie mai mare de nitrogen. Ulterior, poate fi adaugat la materialele din compost si namol provenit din epurarea apelor uzate, deshidrat mecanic si stabilizat.

-Situatia curenta

Colectarea deseurilor verzi pentru compostare este obisnuita in Europa si acum este obligatorie in Marea Britanie.

- Capacitate proiectata:

Cantitatile statiilor de compostare variaza de la 3000 t/an la 10.000 t/an, in functie de cantitatea disponibila de deseuri verzi si zonele de colectare. In general, statiile simple sunt folosite acolo unde pamantul este ieftin, in timp ce statiile de compostare accelerate, complexe sunt amplasate in zone unde pamntul este scump.

- Limitele aplicarii:

 Procesul este proiectat sa primeasca material organic din puncte de colectare separate din parcuri, gradini, curti si piete. In general, deseurile din piete sunt sortate anterior compostarii. Asa cum s-a precizat anterior, DMS mixte si namolul de la statiile de epurare municipale nu sunt compostate din cauza problemelor legate de contaminare. Deseurile alimentare pot fi compostate, ghidurile trebuie urmate strict, daca nu , caliatea compostului va fi slaba sau compostul nu va putea fi utilizat (vezi brosura germana)

-Emisiile de mirosuri neplacute

Statiile de compostare cu o capacitate mai mare de 10.000 t/an (25 t/zi) trebuie sa fie inchise pentru a evita protestul celor ce locuiesc in vecinatate, in legatura cu mirosurile neplacute. In Europa, majoritatea statiilor de compostare din apropierea marilor orase sunt de tip inchis. In plus, levigatul trebuie tratat inainte de a fi eliminat.

- Reziduuri

Rezultatul procesului de compostare este un material uscat care poate fi cernut. Intre 3-10% din material vor fi eliminate.


- Avantajul aplicarii compostarii

Compostul poate fi folosit ca baza pentru amestecarea diferitelor tipuri de fertilizatori, imbunatatind structura solului prin cresterea capacitatii de absorbtie a apei si a proprietatilor solului in general.

Tabelul 6-4 Comparatie intre procesele de compostare

Compostare in aer liber

Compostare inchisa

Descriere

Compostarea aeroba in aer liber. Timpul de compostare: 4-6 luni, in functie de conditiile climaterice, structura pilonilor si frecventa de intoarcere.

Statiile inchise elimina, in special in timpul fazei intensive de compostare (primele 4 saptamani), mirosuri neplacute prin colectarea aerului si prin tratare.

Faza de maturitate are loc normal in spatii deschise.

Procesul de compostare are nevoie de 2-3 luni de aerare fortata si de intoarcere continua a pilonilor.

Capacitatile existente ale statiilor

Pana la 400 t/zi

Pana la 400 t/zi

Productie

Intre 400-450 kg de compost pe tona de deseuri organice.

Intre 400-450 kg de compost pe tona de deseuri organice.

Emisii

Emisii de mirosuri necontrolate, in special atunci cand sunt compostate deseuri domestice si namol provenit din epurarea apelor uzate municipale. Emisiile rezultate in urma compostarii deseurilor verzi sunt minore.

Emisiile mirosurilor neplacute sunt bio-filtrate.

Cerinte de indeplinit la amplasament

Instalatii la o distanta suficienta fata de zonele rezidentiale, mai putin pentru deseurile verzi.

Pot fi amplasate in apropiere de zonele rezidentiale.

- Costuri de productie

Capacitatile statiilor variaza mult, de la statii mici cu 500 t/an pana la intrari de 70.000 t/an. Costul pe tona de deseuri intrate variaza intre 15 si 75 Euro/t sau 30-15 Euro/t de compost produs. Ar trebui notat faptul ca este cu mult peste costurile din Romania. In consecinta, sunt recomandate statii de compostare in spatii deschise, mai ieftine, in zone unde terenul nu este asa scump.

Table 6.5: Costul productiei de compost (compostare inchisa), in medie pentru UE 15

Capacitate

Investitie

Costul capitalului

Costuri fixe

Costuri variabile

Costuri pe tona de intrari €/t

Cost / t de compost €/t

20.000

11.000.000

1.210.000

390.000

310.000

95

190

40.000

14.000.000

1.345.000

611.000

513.000

62

124

60.000

18.000.000

1.960.000

810.000

720.000

56

112

6.4            Instalatii de tratare mecano-biologica (TMB)

Tratarea mecano-biologica, TMB, este un nume generic atribuit proceselor ce tratateaza biologic DMS. In mod normal, procesul de tratare consta intr-o parte in care se realizeaza sortarea mecanica, o tratarea anaeroba a fractiunilor organice, urmate de depozitarea sau tratarea ulterioara a reziduurilor.

In prezent, exista 80 de asemenea statii de TMB in Europa, variind de la 20.000 la 480.000 de tone pe an (Madrid, Spania). Marea majoritate a statiilor mari sunt situate in Spania, cateva in Germania, Austria, Franta si Italia. In prezent, se proceseaza in aceste instalatii aproximativ 13 milioane tone/an (estimate pentru 2006) in UE (Jupiter Research, 2005). Studiul estimeaza de asemenea ca, costul de ansamblu al TMB este putin mai mare decat cel al incinerarii, dar legislatiile si taxele distorsioneaza semnificativ economiile (datorita cantitatii mari de deseuri ce trebuie depozitata sau incinerata, economiile statiilor de tratare sunt scazute in zonele unde costurile pentru depozitare si incinerare sunt ridicate).

Fig 6.11: Statie de TMB, 150 000 t/an

TMB a fost promovata initial ca o alternativa la incinerare, nedaunatoare mediului (bio friendly) in ceea ce priveste reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile, dar mai are pana sa ajunga la nivelul metodei de tratare folosita in Europa de Vest fata de incinerarea directa a DMS (cu o posibila exceptie a Spaniei, care nu si-a incheiat planurile de implementare privind reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depuse la depozitele de deseuri). Obiectivul initial era acela de a converti eficient DMS in compost si CO2, dar acest obiectiv nu a fost indeplinit, datorita prezentei plasticului si a altor contaminatori. In consecinta, anumite procese au fost dezvoltate pentru a transforma reziduurile rezultate, in, spre exemplu, pelete de combustibil, printr-un proces aditional (combustibili din reziduuri derivate). Ulterior, aceste pelete sunt folosite ca un substitut pentru combustibili in uzine ce functioneaza pe baza de carbuni. (scepticii sustin ca este mai ieftin si mai eficient sa se incinereze DMS in instalatii ce corespund directivei UE privind Incinerarea (2000). Acestui lucru, cei care se opun, raspund, ca noii catalizatori si noile enzime ar putea evolua, pentru a transforma mai eficient deseurile organice in combustibili derivati).

Pe ansamblu, Agentia Federala pentru Protectia Mediului din Germania a ajuns la concluzia, ca in ceea ce priveste procesele de tratare mecano-biologica de ultima generatie, acestea:

-        reduc volumul ce urmeaza a fi depozitat si cantitatea de deseuri biodegradabile depozitate (cu aproape 50%),

-        trebuie sa fie in combinatie cu incineratoare moderne pentru aproape 35-40% din deseurile ramase si cu cea mai buna practica de depozitare (umplerea depozitului de deseuri in straturi subtiri, o rata mare de compactare in zilele uscate doar pentru a evita descompunerea biologica si emisiile de gaze),

-        duc la economii minore in ceea ce priveste tratarea levigatului de la depozitele de deseuri colectarea gazului, dar acestea nu compenseaza investitia si costurile de exploatare, si

-        este necesara incinerarea ulterioara pentru tratarea deseurilor prea mari ce au fost inlaturate in timpul procesului de cernere.

Tendinte recente in TMB au fost incercarile de transformare a produselor biodegradabile in combustibili lichizi, cum ar fi etanolul. Cu toate acestea, o mare parte din fractiunile organice este reprezentata de celuloza,

- Descrierea procesului de TMB

Deseurile ce intra in depozitele de deseuri sunt in general separate in 3 fractiuni:

1. fractiune:    >80mm                       ~30% din intrari

2. fractiune      <80mm >40mm          ~50% din intrari

3. fractiune      <40mm                       ~20% din intrari

Prima fractiune este incinerata.

Cea de-a doua fractiune este supusa fermentarii anaerobe si ulterior tratarii mecanice, cu majoritatea reziduurilor depozitate,

Cea de-a treia fractiune poate fi optional fermentarea anaeroba pentru producerea bio-gazului, consumat in interior, cu resturile trimise pentru tratare ulterioara si depozitare, cu o anumita eliberare de CO2.

Altfel spus, aproximativ 35% din deseurile primite sunt incinerate, 21% sunt emise sub forma de CO2, 3% convertite in biogaz, convertit la randul lui in CO2, 1% este valorificat sub forma de metal, iar 40% depozitat. Fractiunea depozitata contine aproximativ 50% din fractiunea originala de deseuri biodegradabile.


Tabel 6.6 Investitii teoretice si costuri de exploatare

Capacitate

Costul investitiei

Costuri de exploatare

Costuri fixe

Costul procesului de tratare

t/an

Milioane €

Milioane €/an

%

€/t

100.000

22

4,3

80

45,-

150.000

30

6,3

79

43,-

200.000

38

8,0

78

40,-

Pe langa tratarea directa si costurile de exploatare, componentele reziduale trebuie transportate la o statie de incinerare (100 Euro pe tona) si la un depozit de deseuri 40 euro/tona (80 euro/tona cu taxe incluse). Per total, aceasta duce la un cost finalin ceea ce priveste tratarea de 105-110 euro/tona intrata de DMS mixte. In ceea ce priveste reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile, cifra ar trebui sa fie dublata avand in vedere ca numai 50% din fractiunea initiala de deseuri biodegradabile este redusa.

Tabelul 6.7: Compararea tehnologiilor de depozitare pentru deseurile tratate prin TMB

MAXIM

Reziduuri din TMB

Posibila generare de gaz

53 m³/t de deseuri depozitate

<5m³/t de deseuri depozitate

Componenta organica a levigatului

11,3gTOC/m³. an

2,8 g TOC/m³. an

Scaderea in densitate a volumului depozitului

max 5%

max 4%

Generarea de gaze va fi redusa semnificativ prin depozitarea materialelor organice pre-tratate si componenta organica a levigatului scade in acest fel de 4 ori.

Tabelul 6.8: Compararea reziduurilor rezultate in urma procesarii

TBM

Incinerare

Reziduuri/tona intrata

~ 0,4 t

0,3 t

zgura, fum, reziduuri in urma curatarii

Densitate

1,1-1,6 t/m³

2,0 t/m³

Reziduuri m³ /t intrata

0,25 m³

0,16 m³

Recuperare

Nici un fel

zgura 80% (constructia de drumuri)

Volumul de depozitare necesitat pentru o tona intrata

0,25 m³

0,03-0,05 m³


6.5            Incinerarea

- Industria de incinerare a deseurilor municipale solide

Exista in prezent 467 de incineratoare care proceseaza, pe an, 50 de milioane de tone (2003) de deseuri municipale menajere din cele 15 tari ale Uniunii Europene (din 200 de milioane). Cel mai mare complex de incineratoare arde, pe an, 1 million de tone de deseuri municipale solide. Incineratoarele, o data scoase din serviciu, au fost repuse in functiune datorita necesitatii respectarii Directivei 2000 a UE privind incineratoarele, care a intrat in vigoare in Decembrie 2005 in toata Uniunea Europeana, si interzicerea in totalitate sau reducerea severa a cantitatii de deseuri biodegradabile permise a fi depozitate la depozitele de deseuri. Ambele Directive au fost favorabile industriei de incinerare. Azi, incineratoarele de deseuri municipale solide sunt exploatate la capacitatea totala, multe incineratoare de deseuri municipale solide fiind in constructie si in extindere in toata Uniunea Europeana (sursa CEWEP, 2005). Mai jos este prezentat un desen ce ilustreaza o instalatie de valorificare energetica a deseurilor.

Fig 6.12 Modelul unei instalatii de valorificare energetica a deseurilor municipale solide cu gratar mobil. Capacitatea instalatiei de 600 000 t/an poate furniza, de asemenea, si incalzirea centrala pentru 90 000 de locuinte si electricitate pentru 50 000 de case.

Alte caracteristici ale instalatiei include:

- absenta unui cos de emisie vizibil. Aceasta este posibila prin incalzirea umezelii instalatiei de evacuare anterior degajarii, evitand condensul,

- controlul mirosului: Mirosurile emanate in jur sunt reduse printr-un sistem de absorbtie al aerului care mentine o presiune negativa in interiorul instalatiei si care indruma mirosurile de la deseuri in cuptorul de combustie spre a fi eliminate,

- incorporarea unei statii integrate de sortare care maximizeaza reciclarea hartiei, metalelor, plasticelor etc si reduce costurile colectarii.


-        Avantajele incineratoarelor cu valorificare energetica a deseurilor municipale solide

Aplicarea unor limite mult mai severe in ceea ce priveste limita emisiilor date de Directiva privind incinerarea permite amplasarea incineratoarelor pentru deseuri chiar in orase (APM din Germania rapoarteaza ca emisiile de dioxid de la incineratoarele de deseuri municipale solide au scazut de 1000 din 1990 pana in 2005).Amplasarea incineratoarelor chiar in orase ofera doua avantaje principale:

  1. o mare parte din valoarea calorica a deseurilor poate fi folosita pentru generarea de electricitate si pentru incalzirea centrala, compensand aproape 30% din costurile de exploatare a incineratoarelor,
  2. localizarea in sau langa orase reduce, de asemenea, costurile de colectare a deseurilor municipale solide pentru ca vehiculele de transport au de parcurs distante mai mici pana la centrul de tratare decat la gropile de gunoi sau instalatiile de tratare mecano-biologica.

Alte avantaje ale incinerarii in comparatie cu tratrarea mecano-biologica:

-        abilitatea de a transforma 100% continutul biodegradabil al deseurilor municipale solide fata de doar 50% in ceea ce priveste tratarea mecano-biologica, si

-        sa produca cantitati mai mici de reziduuri fata de tratarea mecano-biologica pentru eliminare (in general cenusa, 5% din fluxul de deseuri). 25% din cenusa generata, este folosita in general, ca balast pentru asfaltarea drumurilor. In contrast, daca depozitul de deseuri nu este echipat cu un incinerator, 40 % din deseuri ajung la depozit.

Totusi, pentru incineratoare s-ar putea sa fie nevoie de o investitie putin mai mare decat pentru instalatiile de tratare mecano-biologica, mai ales cand sunt echipate pentru valorificarea energetica.

-        Tendinte de crestere a numarului de incineratoare de deseuri municipale solide cu valorificare energetica

Desi incinerarea se considera a fi in general mai putin costisitoare decat depozitarea la depozitele de deseuri, spatiul pentru depozitele de deseuri in aglomerata Europa de Vest este limitat, cu majoritatea tarilor limitand drastic depozitarea deseurilor prin impunerea de taxe la depozitele de deseuri (pana la 40 de euro pe tona) aditional taxelor de tratare de la depozite, reducand mult din diferenta. Taxa de depozitare este justificata in baza faptului ca incinerarea mareste reducerea volumului de deseuri si transforma o mare parte din deseuri in energie. Mai mult, cu cat deseurile sunt din celuloza, deseurile municipale solide sunt considerate gaz bio-reinoibil, care nu contribuie la emisiunea de gaze cu efect de sera (restul de materiale din plastic nu pot fi reinnoite, dar pana in prezent nu se cunosc alte cai prin care se poate elimina cu usurinta murdaria ramasa, amestecurile si plasticul prezente in deseurile municipale solide). Incinerarea evita, de asemenea, crearea de gaz metan la depozitele de deseuri municipale solide, o problema de sanatate si de mediu majora. Un alt avantaj al incineratoarelor cu valorificare energetica (mai ales in ceea ce priveste tratarea mecano-biologica) este combustia directa a deseurilor, fara a fi nevoie de un pre-tratarea deseurilor (statia de tratare mecano-biologica trebuie sa-si transforme iesirile in combustibili derivati din deseuri, care e un pas aditional in proces).

- Sustenabilitatea

Energia provenita din instalatiile de tratare a deseurilor municipale solide este considerata sustenabila cu cat mai mare este valoarea calorica a celulozei din plante care nu contribuie la producerea gazelor cu efect de sera. Pe durata unor perioade, valorificarea energetica poate fi mai profitabila decat reciclarea unor fractii de deseuri, de obicei hartie si cateodata plastic. Oricum, in prezent, Comisia Uniunii Europene are pareri impartite in ceea ce priveste favorizarea sau nu a valorificarii in dauna reciclarii cand este garantata de conditiile pietei sau conditiile economice. Aceasta se aplica in cazul fractiilor de deseuri contaminate ale caror valoare de piata este scazuta si ale caror costuri de reciclare sunt mari.

-        Proiectarea incineratorului de deseuri municipale solide

Proiectarea unui incinerator de deseuri municipale solide trebuie sa fie in concordanta cu Directiva UE privind incinerarea deseurilor si cu Directivele IPPC BREF (privind cele mai bune practici). Mai mult, un incinerator de deseuri municipale solide necesita o buna logistica. Rezervorul unui incinerator ar trebui sa contina deseurile de pe durata unei saptamani pentru a permite bune conditii de procesare si o mai buna consistenta de alimentare. Rezervorul furnizeaza, de asemenea, o perioada intermediara pentru momentul cand incineratorul este oprit pentru intretinere, pentru indepartarea cenusei. De asemena, este necesar suficient combustibil pentru punerea in functiune si stabilizarea incineratorului.

Avand in vedere ca, creste gradul de sortare al deseurilor municipale solide, deseurile ramase au o valoare calorica mai mare datorita prezentei ridicate a deseurilor de plastic (plasticul are o valoare calorica mult mai ridicata decat deseurile municipale solide amestecate, nesortate). Incineratoarele mai noi de deseuri municipale solide sunt proiectate sa accepte incarcaturi calorice mai mari de deseuri de plastic decat instalatiile mai vechi.

-Exploatarea deseurilor municipale solide

Intr-un incinerator de deseuri municipale solide, deseurile intrate sunt cantarite si sunt rasturnate intr-un rezervor pentru deseuri. Rezervorul serveste la depozitarea si omogenizarea deseurilor. Poate fi adaugata si o cantitate de pana la 10% de namol provenit de la statiile de epurare. Deseurile voluminoase sunt rasturnate intr-un alt rezervor si, dupa faramitare, sunt adaugate in rezervorul principal.

Gurile de incarcare ale incineratorului sunt alimentate de o macara. Macaraua ia deseurile din rezervor si le transfera in gurile de alimentare ale cuptorului. Deseurile sunt apoi transferate in incinerator prin intermediul unui gratar mobil cu o priza de aer controlata. In incinerator, temperatura de combustie este pastrata la 850°C pentru a asigura combustia totala. Exista arzatoare de rezerva folosite pentru stabilizarea automata a temperaturii sau ca rezerva la pornire.

Incinerarea deseurilor de-a lungul gratarului mobil poate fi impartita in patru pasi:

  1. Uscarea deseurilor prin utilizarea caldurii radiante din zona de combustie. In aceasta etapa se evaporeaza compusii volatili, in timp ce deseurile ramase continua sa creasca in temperatura,
  2. O pornire de ardere omogena prin incalzirea de la radiatiile de combustie,
  3. Procesul de combustie este apoi intretinut prin alimentare cu deseuri datorita miscarii conitnue a gratarului si priza suficienta de aer pentru oxidarea deseurilor si racorirea gratarului si,
  4. Arderea combustibililor ramasi si generare de cenusa cu un maxim de reziduri organice de 3%.

In proces, aerul captat pentru combustie si racirea gratarului sunt controlate pentru atingerea temperaturii de combustie minima si pentru minimalizarea generarii si transportului de cenusa. Cenusa de la baza este descarcata si racita via un bazin cu apa intr-un rezervor de cenusa.

Gazele de combustie sunt mai departe incalzite intr-o camera de post combustie la 12000C pentru a distruge complet toate componentele organice ramase. Energia este recuperata intr-un boiler care alimenteaza abur foarte incalzit la o turbina in aval pentru a produce electricitate, de obicei conectata la un sistem de incalzire centrala. Gazele de evacuare sunt apoi tratate pentru a atinge standardele privind emisiile Uniunii Europene prin purificarea umeda cu o solutie de soda caustica si o suspensie cu apa-lamaie. Apa folosita in timpul procesului de curatare este refolosita pentru racirea gazelor de evacuare prin evaporare (racire).

- taxele de tratare si costurile de investitie

Taxele de tratare pentru incinerarea deseurilor municipale solide variaza. Taxele de tratare depind de rata de piata, capacitatea instalatiei, varsta si valorificarea energetica. Pentru incineratoarele conforme cu cele din UE si cu o capacitate de la 100.000 pana la 300.000 t/an, taxele de tratare variaza intre 90-140 €/t.

Costurile de investitii pentru o instalatie noua de 200.000 t/an cu valorificare energetica sunt de aproximativ 120 milioane €. Capitalul financiar al costurilor anuale si costurile fixe de exploatare reprezinta mai mult de 80% din totalul costurilor de incinerare.

  1. Deseuri descarcate                                            11. Zona de reactie
  2. Macara                                                 12. Siloz
  3. Tub de alimentare                                             13.Siloz de var
  4. Impingator                                                       14. Statia pompelor de apa
  5. Gratar rotativ                            .                       15. Filtru
  6. Separator umed de reziduuri                              16. Ventilator
  7. Cazan cu aburi                                      17. Schimbator de caldura
  8. Depozit de reziduuri                                          18. Incalzitor aburi
  9. Separator magnetic                                           19. Sistem de reducere a Nox (SCR)
  10. Canal de evacuare a gazelor arse                        20. Tanc de depozitare a amonicului

                                                                                    21. Cos de evacuare   

Fig. 6.13: Fluxurile in interiorul unui incinerator


6.6            Eliminarea Deseurilor: Depozite Ecologice

Constructia, locatia si cerintele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de catre Directiva privind Depozitele Ecologice. In esenta, un depozit ecologic este o locatie care furnizeaza o protectie a mediului si a sanatatii adecvata pentru eliminarea deseurilor municipale solide. Un depozit ecologic este echipat in mod caracteristic cu :

-        O zona intermediara,

-        Un drum bun si accesibil pentru camioane,

-        Un corp de garda pentru pastrarea evidentei si a controlului,

-        Un cantar

-        Un mic laborator pentru controlul deseurilor,

-        Straturi intermediare de membrana geo textila pentru a pastra apa uzata adunata si pentru a sprijini incarcaturile mecanice,

-        Un sistem de monitorizare,

-        Statie de colectare si tratare a levigatului (apa uzata din depozitul de deseuri),

-        Celule speciale in care sunt depozitate deseurile (in fiecare zi), si

-        Ventilator pentru gazul metan generat (cateodata colectat pentru generarea de electricitate)

Operatiile speciale desfasurate la un depozit ecologic includ:

-        inregistrarea cantitatilor de deseuri,

-        controlul strict privind deseurilor permise si nepermise,

-        acoperirea zilnica a deseurilor,

-        compactarea suprafetelor de acoperire,

-        asigurarea acoperirii si inchiderii, si

-        controlul apei freatice

-        monitorizarea regulata in timpul exploatarii si dupa inchidere.

Valorificarea Energetica

-        A decide sau nu pentru recuperarea gazului metan pentru incalzire centrala si a apei si pentru producerea de electricitate.

Avantajele depozitelor ecologice includ un impact asupra mediului mult mai limitat (fara mirosuri, fara animale, fara incendii), riscuri de imbolnavire reduse drastic si un control mult mai bun asupra deseurilor decat la depozitele necontrolate de deseuri.

Cele 3 depozite de deseuri proprietate privata, in exploatare, la sud de Bucuresti, in Judetul Ilfov in prezent, construiesc sau planuiesc sa construiasca instalatii care sa fie conforme cu depozitele ecologice descrise mai sus. Desi fiecare depozit va fi putin diferit in privinta metodei de sotare, toate au istatale sau vor avea instalate sisteme de etansare in combinatie cu sisteme de colectare a apei si a gazelor, precum si sistem de tratare a levigatului.

Punctele majore includ:

-        Pentru toate depozitele , este urgenta implementarea celor mai bune practici in ceea ce priveste deseurile depozitate zilnic si compactarea solului si grosimea stratului de suprafata, care in prezent sunt inadecvate,

-        Un prim depozit intentioneaza sa pre-faramiteze deseurile in combinatie cu o selectare mecanica si o sortare manuala, si

-        Un al doilea depozit planuieste sa incinereze deseuri periculoase intr-un incinerator cu o capacitate nominala de 12.000 t/an. Se estimeaza ca incineratorul va functiona 6.000 de ore pe an la 2 tone pe ora. Este acesta un incinerator de deseuri spitalicesti? Un cuptor static? Cu combustie secundara? Cu tratarea gazelor de emisie? Este in concordanta cu Directiva de Incinerare EC din 2005 privind limitele de emisie?

6.6.1         Exploatarea depozitelor de deseuri, costuri de investitie si financiare

Depozitele de deseuri acopera foarte mult pamant si din aceast punct de vedere su