Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Planul regional de gestiune a deseurilor – regiunea – 8 bucuresti – ilfov 1

Planul regional de gestiune a deseurilor – regiunea – 8 bucuresti – ilfov 1



ASISTENTA TEHNICA PENTRU ELABORAREA PLANURILOR REGIONALE DE GESTIONARE A DESEURILOR


EuropeAid/121492/D/SV/RO

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR

ROMaNIA

PLANUL REGIONAL DE GESTIUNE A DESEURILOR – REGIUNEA – 8

 BUCURESTI – ILFOV

2006 – 2013

CUVANT INAINTE

Modernizarea Regiunii a fost dramatica din multe puncte de vedere si totodata inegala. Pe masura transformarii regiunii practicile de mediu s-au perfectionat. Realizand faptul ca  ne confruntam cu o crestere a varietatii si complexitatii tipurilor si cantitatilor de deseuri generate in timp, am  imbunatatit  instalatiile si locatiile neadecvate, pentru a corespunde legislatiei romanesti. Cu cat actionam mai putin cu atat cresterea cantitatilor si tipurilor de deseuri vor crea noi daune mediului si vor afecta si deteriora resursele de apa, sol, aer si sanatate.

Spre exemplu, recenta introducere a ambalajelor PET a condus la scaderea costurilor si asigura ambalare corespunzatoare pentru multe lichide si bauturi utilizate si consumate zilnic, dar a devenit problematica colectarea si eliminarea acestora, costurile de colectare si reciclare fiind relativ ridicate. Acum, un val de PET-uri si alte tipuri de ambalaje similare au umplut inutil depozitele si totodata au devenit omniprezente si neplacute in peisaj pentru toata lumea.

In afara de aceasta, o mare cantitate de deseuri este eliminata inutil, o buna parte putand fi reciclate sau reutilizate daca s-ar organiza sisteme adecvate de colectare separata si sortare. In consecinta, deseuri ca de exemplu articole din gospodarii, ambalajele de sticla, hartia si cartonul, deseurile textile, recipientele de aluminiu, chiar si PET-urile care pot  fi colectate pentru a fi reciclate se amesteca si se pierd iremediabil prin amestecare cu deseurile menajere. Alte deseuri, cum sunt cele din constructii si demolari, din gradini, de echipamente electronice, de vehicule scoase din uz, deseurile periculoase din deseurile menajere, anvelope uzate si acumulatori nu-si au locul  in depozite ci trebuie colectate separat si reciclate prin facilitati adecvate si specializate de dezmembrare.

Situatia actuala necorespunzatoare in ceea ce priveste managementul deseurilor in Regiune este o provocare pentru o schimbare. Aceasta poate fi adusa sub control prin eforturile concertate si participarea tuturor factorilor interesati in implementarea  unui Plan Integrat de Management al Deseurilor.

De fapt, acest Plan ofera o apropiere coerenta si efectiva fata de problemele regionale din domeniul deseurilor. Mai mult, el a fost intocmit si imbunatatit nu numai de specialistii nostri ci si de comentariile pertinente primite prin consultarea publicului, prin Asistenta Tehnica acordata de Uniunea Europeana si Programul  Phare de Twinning, precum si de Acquis-ul comunitar privind Managementul Deseurilor. Mai raman inca multe de facut, acest Plan regional pentru  gestionarea deseurilor fiind doar la inceput. Eforturile  privind implementarea Planului vor fi descrise  ulterior.

PRGD introduce conceptul de solutii eficiente din punct de vedere al costurilor in managementul deseurilor. Sunt utilizate tehnologii moderne in sensul creerii unor depozite mai sigure si cu efecte de protectie a mediului. Simpla sortare,  in propria gospodarie, a numeroase fractiuni reciclabile de deseuri  sau  simpla compostare a deseurilor biologice si a deseurilor din gradini sunt doar unele posibilitati usor de realizat printr-o constientizare eficienta a procesului de colectare selectiva a deseurilor. In acest sens, implementarea PRGD vrea sa demonstreze ca se pot obtine costuri eficiente pentru atingerea obiectivelor in ceea ce priveste colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor si a  tintelor propuse de Romania pentru deseurile de ambalaje si reducerea deseului biodegradabil din depozite.

In final, trebuie mentionat ca PRGD pentru Regiune urmeaza cerintele impuse de legislatia romaneasca privind Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si se supune procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Aspecte notabile privind aceasta abordare se refera la:

·       evaluarea managementului regional al deseurilor

·       studiul alternativelor tehnice si de costuri pentru colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor;

·       o evaluare  independenta;

·       consultarea publicului si

·       monitorizarea masurilor si indicatorilor de implementare a Planului.

Cu completarea tuturor procedurilor, Regiunea poate incepe cu incredere implementarea acestui Plan Regional de Gestiune a Deseurilor care se conformeaza Planului National de Gestionare a Deseurilor si legislatiei in domeniul deseurilor, Acquis-ului comunitar si totodata si cerintelor cetatenilor.


1.     Introducere

Finalizarea PRGD pentru Regiunea Bucuresti Ilfov marcheaza o etapa majora pentru eforturile de a realiza un management integrat al deseurilor. In fapt, pentru prima data un plan integrat de gestiune a deseurilor,  bazat pe  procedura  privind realizarea evaluarii de mediu pentru planuri si programe este intrutotul compatibila cu Strategia Nationala si Planul National privind Gestionarea Deseurilor aprobate prin Hotararea de Guvern 1470 din 9 Septembrie 2004 si publicata in Monitorul Oficial din 18 octombrie 2004. Planul este completat in cursul procedurii astfel incat sa se ia in considerare specificul regiunii in ceea ce priveste populatia urbana si cea rurala, nivelul de dezvoltare economica, geografie / clima si retea de drumuri.

Acest Plan include perioda din 2004 pana in 2013, orizontul de zece ani pentru planificare utilizat curent in Romania. Totusi, Planul va trebui revizuit in 2009, pentru a permite ajustarea datorita evolutiei  strategiei precum si incorporarea modificarilor din legislatia romaneasca si noul context economic.

Includerea comentariilor rezultate in urma consultarii publicului

Redactarea PRGD include o marcanta crestere a participarii publicului la elaborarea acestuia. Comentariile publicului primite in termenul de 45 de zile calendaristice (pana la data dezbaterii publice, respectiv 6 octombrie 2006 in Bucuresti) au fost incluse in PRGD. 

Dezbaterea Publica  a avut loc la sediul ARPM Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr.1, sector 6.

Participantii la Dezbatera Publica includ cetatenii interesati, organizatiile neguvernamentale, operatorii din sectorul public si privat, autoritatatile centrale competente, administratiile regionale, judetene si municipale, persoanele juridice private, consultantii din Uniunea Europeana. Toate comentariile primite au fost luate in considerare, li s-a dat raspuns si, acolo unde erau relevante au fost incluse in Plan si in Raportul la Studiul privind evaluarea de mediu.

Beneficii pentru cetateni si Regiune

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor va asigura beneficii majore in Regiunea Bucuresti Ilfov si judetele sale. Sunt relevante urmatoarele aspecte ale planului:

  • este in conformitate cu cerintele Planului National privind Eliminarea Deseurileor Municipale,
  • se va constitui intr-un ajutor calificat al Regiunii pentru suportul financiar acordat Romaniei din partea UE,
  • va optimiza investitiile si costurile operationale in domeniul gestionarii deseurilor la nivel judetean si regional,
  • va fi un sprijin pentru implementarea actiunilor pe termen scurt, mediu si lung,
  • va crea si  va asigura un mediu mai curat si placut, fara aer, sol si ape poluate,
  • va preveni si elimina neplacerile cauzate de tratarea si eliminarea necorespunzatoare a deseurilor, inclusiv compromiterea  definitiva a terenurilor unde deseurile au fost prost gestionate / tratate,
  • va proteja sanatatea populatiei si va reduce presiunea asupra mediului in concordanta cu cerintele privind conservarea  florei si faunei regiunii,
  • va incuraja reducerea cantitatii de deseuri printr-o productie curata, cu utilizarea reciclarii si valorificarii, si astfel economisind resurse naturale, deci mai putine deseuri depozitabile, si
  • va asigura informarea  locuitorilor regiunii si va sustine participarea publicului in implementarea si dezvoltarea acestui plan, in vederea atingerii obiectivelor regionale pentru reciclarea,valorificarea si reducerea depozitarii deseurilor biodegradabile.

Concordanta dintre Directivele Uniunii Europene, Acquis-ul comunitar si legislatia romaneasca

Planul de Gestionare a Deseurilor satisface cerintele unui Plan Integrat de Management al Deseurilor in Romania si Uniunea Europeana. Planul urmeaza indeaproape cerintele impuse de recentul Acquis privind mediul inconjurator care cuprinde o serie de Directive  care servesc drept baza pentru managementul deseurilor in intraga Uniune Europeana.

-        Directiva privind managementul Deseurilor (1975) cuprinde legislatia care reglementeaza si defineste majoritatea problemelor legate de deseurile municipale si periculoase, cat si cerintele privind planurile de management

-        Directiva Depozitarii specifica practicile proiectarii si ale operarii corespunzatoare a depozitelor si totodata obligatiile de reducere a componentei biodegradabile din deseurile depozitate

-        Directiva de Ambalaje acopera numeroase aspecte privind reciclarea si recuperarea materialelor de ambalaje si stabileste obligatiile privind valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje

-        Directivele privind Vehiculele scoase din uz si Deseurile de Echipamente Electrice si Electronice specifica tintele reciclarii si valorificarii pentru aceste tipuri speciale de deseuri

-        Directivele privind Evaluarea Impactul asupra Mediului si Evaluare Strategica de Mediu definesc noi instalatii privind dezvoltarea acestor planuri, aplicarea si localizarea lor. In completare Directiva IPPC ( Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii ) defineste masuri de precautie pentru amplasamente si depozitele periculoase si ofera informatii despre acestea  

-        Directivele pentru Aer, Apa si Incineratoare stabilesc normele specifice privind emisiile maxim admise si prezinta metodele si procedurile de referinta pentru aceste masuratori.

Toate aceste Directive au fost transpuse in legislatia romaneasca de mediu ( Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78 / 2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426 / 2001, modificata si completata cu Ordonanta de Urgenta nr. 61 / 2006 ).

Detalii privind legislatia romaneasca in concordanta cu cea europeana se regasesc in anexa Planului.

Conformitatea cu Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor

PRGD se conformeaza cu legislatia europeana si romaneasca de mediu, iar obiectivele si tintele propuse sunt cele cuprinse in Strategia Nationala de Management a Deseurilor. Principalele prevederi ale Strategiei Nationale sunt:

-        managementul deseurilor este integrat vietii socio-economice

-        Protejarea resurselor primare: maximizarea valorificarii si reciclarii, fapt ce are ca si consecinta minimizarea deseurilor.- Respectarea ierarhiei managementului deseurilor. Se respecta ierarhia managementului deseurilor ( prevenirea, minimizarea, reutilizarea si reciclarea, valorifivcarea energetica, tratarea si  in final eliminarea )

-        Protectia mediului: deseurile sunt tratate si eliminat intr-o maniera corespunzatoare protectiei mediului

-        „Poluatorul plateste”: generatorii deseurilor sunt raspunzatori pentru plata  colectarii si eliminarii deseurilor

-        Principiul proximitatii: stabileste faptul ca deseurile trebuiesc tratate sau eliminate cat mai aproape posibil de locul unde au fost generate

-        Participarea publicului: consultarea publicului se face odata cu intocmirea Planului si pentru construirea instalatiilor  importante. Publicul trebuie sa beneficieze de materiale informative tiparite

-        Incurajarea intreprinderilor din sectorul privat

-        Monitorizarea si raportarea: evaluarea regulata intre concordanta tintelor impuse prin Plan  si progreselor privind managementul deseurilor si raportatrea publicului.


Parcurgerea procedurii de Evaluare Strategica de Mediu ( SEA )

PRGD pentru Regiunea Bucuresti Ilfov a fost intocmit in concordanta cu Procedura SEA care a inclus urmatoarele etape:

-        evaluarea situatiei existente privind managementul deseurilor in Regiunea Bucuresti Ilfov

-        prezentarea  alternativelor tehnice propuse si estimarea costurilor pentru tratare, colectare si eliminare infrastructura necesara

-        abordare particularizata (regionala)realizarea unui raport de mediu independent

-        consultarea publicului

-        masuri si indicatori de monitorizare a Planului de implementare

Abordarea regionala integrata si masurile de implementare

Un obiectiv major al Planului Regional de Gestionare Integrata a Deseurilor este de a implementa actiuni, proceduri si de a estima costurile efective ale implementarii. Totodata se doreste incurajarea participarii publicului care, sa aibe ca rezultat gestionarea deseurilor intr-o maniera prietenoasa mediului, sustenabila si economic viabila,. Planul se refera la:

  • Planul Regional de Gestionare a Deseurilor. Acest sector cuprinde detaliile aplicarii PRGD in domeniul deseurilor municipale si asimilabile din comert, industrie si servicii, incluzand date privind colectarea(aria deservita, fregventa), tratarea, eliminarea, reciclarea, colectarea separata etc. Planurile judetene si municipale dezvolta  aceste  detalii la nivel local.

  • Masuri de implementare
    • Planurile economice si de investitii. Planului Regional de Gestionare Integrata a Deseurilor furnizeaza costurile efective si sustinerea financiara a investitiilor pentru implementarea Planului Regional al Deseurilor Municipale. In Plan sunt incluse programe / planuri de investitii, precum si costurile planificate pentru de operare si rezultate (profit, venit anual) asteptate. Suplimentar, se fac pregatiri pentru granturile din fondurile UE si romanesti care vor micsora cerintele investitiilor locale. Sunt luate in considerare si incluse in Plan considerentele privind posibilitatile de plata ale regiunii.

 Pentru toate investitile majore vor fi solicitate Studii de fezabilitate inclusiv Studiile de impact asupra mediului, selectarea locatiei, analiza costurilor – beneficii, consultarea publicului etc.

o      Instrumente legale si financiare. Majoritatea instrumentelor legale si financiare sunt prevazute in legislatia romaneasca. Se preconizeaza ca viitoarele instrumente financiare, ca de exemplu  contingentarea unor tipuri de ambalaje sau taxele de reciclare pentru echipamentele electrice si electronice sa fie intr-adevar aplicate. In plus, Fondul de Mediu stimuleaza reciclarea, reducerea, reutilizarea si valorificarea deseurilor de ambalaje.

o      Activiitatile specifice privind colectarea separata a diferitelor tipuri de deseuri. Au fost concepute programe specifice pentru colectarea separata a diferitelor tipuri de deseuri, altele decat cele municipale. Acestea cuprind vehiculele scoase din uz, deseuri de echipamente electrice si electronice, deseuri menajere periculoase, ambalaje si deseuri de ambalaje, deseuri verzi, namoluri din statiile municipale de epurare a apei etc.

  • Controlul si raportarea asupra activitatilor prevazute in PRGD. Sunt prevazute tinte specifice si mecanisme de control pentru activitatile din cadrul PRGD, iar rezultatele vor fi  prezentate publicului.

  • Constientizarea si informarea publicului.  Planul prevede o serie de actiuni care sporesc constientizarea publicului:
    • consultarea publicului
    • raportarea anuala privind deseurile / si atingerea tintelor propuse pentru deseuri
    • brosuri, circulare, reclame, web site-uri, materiale specifice asupra:
      • programul colectarii deseurilor, locatia containerelor de deseuri, locatiile pentru eliminarea finala a diferitelor tipuri de deseuri colectate separat, etc;
      • informatii privind compostarea in cadeul gospodariilor si sfaturi utile privind reducerea, reciclarea si reutilizarea deseurilor;
      • adresele de contact de la nivel regional/local pentru tratarea deseurilor;
      • tarife, amenzi si penalitati.

Deseuri incluse / excluse din PRGD

PRGD include  prevederi pentru urmatoarele tipuri de deseuri:

-        deseuri municipale (menajere, asimilabile celor menajere provenite din comert si institutii publice, , deseuri nepericuloase din industrie, deseuri nepericuloase din spitale)

Sunt incluse si prevederi pentru diferitele tipuri de deseuri colectate separat:

-        deseuri de ambalaje ( hartie, carton, recipiente de aluminiu, metale, plastice PET, polietilena, polipropilena, PVC – sticla, lemn );

-        deseuri verzi din gospodarii, parcuri si gradini publice;

-        textile;

-        deseuri menajere periculoase

o      chimicale ( casnice ),

o      uleiuri uzate si fluide de motor,

o      ingrasaminte,

o      vopsele,

o      insecticide,

o      produse de curatare, fluide, uleiuri uzate,

o      medicamente expirate, nefolosite,

-        vehicule scoase din uz,

-        anvelope uzate si acumulatori folositi,

-        deseuri voluminoase (mobila din gospodarii si echipamente electrice si electronice maro)

-        deseuri stradale

-        deseuri din piete

-        namoluri de la statiile municipale de epurare a apei uzate,

-        deseuri rezultate din constructii si demolari.

Sunt excluse din Plan:

-        deseuri medicale periculoase si deseuri industriale,

-        deseuri rezultate din procese termice,

-        deseurile radioactive,

-        deseurile miniere,

-        deseurile de animale si rezultate din prelucrarea acestora,

-        emisii in aer si apa,

-        deseuri explozive.

Structura si continutul Planului Regional de Management al Deseurilor

Planul Regional de Gestionare  a Deseurilor pentru Regiunea Bucuresti Ilfov este structurat pe mai multe sectiuni care prezinta situatia actuala a regiunii, obiectivele, alternativele pentru tratare si metodele de stabilire a costului minim.

Pe scurt, acesta cuprinde:

-        Situatia actuala. Prezinta informatii asupra situatiei existente privind gestiunea deseurilor in Regiunea Bucuresti Ilfov.

-        Obiective si tinte privind Managementul Regional al deseurilor: Fixeaza tintele pentru conformarea  cu obiectivele nationale si cele apartinand UE.

-        Prognoza producerii, colectarii, tratarii, eliminarii, reciclarii si minimizarii deseurilor: prevede generarea, colectarea, tratarea, reciclarea si eliminarea deseurilor, asumandu-si investitiile si implementarea actiunilor care trebuie intreprinse.

-        Evaluarea alternativelor tehnice posibile: studiaza diferitele alternative tehnice care pot fi luate in considerare pentru colectarea, reciclarea, tratarea si eliminarea deseurilor.

-        Analiza comparativa: contribuie la alegerea celui mai scazut cost pentru scenariul de management al deseurilor.

-        Cerinte de acceptabilitate: se iau in calcul costurile de operare, finantare si de investitii, inclusiv costurile necesare asistentei  pentru implementarea schemelor de granturi si a implementarii principiului “poluatorul plateste”

-        Masurile de implementare ale PRGD: masurile de implementare includ o lista de actiuni, o planificare care permite implementarea Planului regional,  referitoare la:

o      reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile si de ambalaje din deseurile solide municipale,

o      investitii ( echipamente, utilitati )

o      masuri de instruire si pregatire,

o      masuri pentru constientizarea si continua participare a publicului

o      masuri financiare, stimulente si instrumente, masuri legale.

-        Planuri pentru alte fluxuri de deseuri

o      deseuri menajere periculoase

o      vehicule scoase din uz

o      deseuri de echipamente electrice si electronice si ale deseuri voluminoase

o      namoluri din statiile municipale de epurare

o      deseuri din constructii si demolari

-        Monitorizarea sistemului include:

o      evaluarea indeplinirii tintelor si prezentarea rezultatelor indicatorilor atinsi

o      raportul anual catre public

Rezumatul tintelor propuse

Tintele de atins sunt prezentate in PRGD si includ:

-        tinte pentru cresterea gradului de  colectare a deseurilor din zonele rurale nearondate in prezent unor servicii de salubritate,

-        inchiderea vechilor depozite neconforme si reabilitarea ecologica,

-        construirea si operarea unor depozite noi conforme,

-        reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ajunse la depozite,

-        tinte de reciclare pentru deseurile de ambalaje, echipamente electrice si electronice, vehicule scoase din uz.

Tinte si obiective curente, %

Descriere

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2015

2016

Populatia regionala deservita pentru colectarea deseurilor (rural & urban)  [%}]

100

Depozite neconforme inchise si reabilitate  [%]

0

Deseuri menajere depozitate conform in depozite ecologice  [%]

100

Reducerea cantitativa a deseurilor biologice fata de 1995

75

50

3535

Deseuri colectate din gradini  [%]

15

40

75

90

Deseuri de ambalaje recuperate / incinerate cu recuperare de caldura

50

60

Reciclarea deseurilor de ambalaje [ total, greutate]

25

55

-                    Din care sticla, hartie/carton, metal

15

-                    Din care hartie/carton

60

-                    Din care metal

50

-                    Din care plastic

15

22.5

-                    Din care sticla

60

-                    Din care lemn

15

Deseuri de echipamente electrice si electronice [kg/locuitor]

2

3

4

Vehicule scoase din uz fabricate inainte de 1980 reutilizare si recuperare / reciclare cantitativa

75 (70)

Vehicule scoase din uz fabricate dupa 1980 reutilizare si recuperare / reciclare cantitativa

85

(80)

95

(85)

-

NOTA Tintele propuse nu constituie obiective nationale. Acestea sunt redate pentru informarea publicului asupra rezultatelor probabile la nivel regional in urma aplicarii actiunilor de implementare cuprinse in prezentul PRGD Bucuresti.

Ce se va schimba

Odata ce va incepe implementarea Planului, cetatenii si agentii economici vor sesiza schimbari importante in practicile regionale de gestionare a deseurilor. Sunt notabile:

-        Inchiderea vechilor depozite si conectarea locuitorilor la depozitele existente, care sunt conforme cerintelor legislatiei

-        extinderea retelei de colectare a deseurilor la nivel rural,

-        operarea echipamentelor in  conditii stricte  de protectie a mediului,

-        recurgerea la solutii cu costuri scazute, acolo unde este posibil ( de exemplu, incurajarea compostarii biodegradabilelor in propria gospodarie in zonele rurale, simpla compostare locala pentru deseurile din parcuri si gradini, etc.)

-        imbunatatirea  continua si planificata a colectarii vehiculelor uzate, ambalajelor, deseurilor de echipamente electrice si electronice, precum si a facilitatilor de tratare si eliminare a acestora

-        cresterea semnificativa a colectarii selective a deseurilor in propria gospodarie, in comert si institutii prin interzicerea amestecarii deseurilor si promovarea reciclarii si recuperarii (1),

-        stabilirea de locatii pentru noi centre de colectare separata, pe tipuri diferite de deseuri,

-        cresterea participarii publicului si a sectorului privat,

-        noi instrumente financiare si tarifare care sa sustina minimizarea si reciclarea deseurilor (se afla in discutia si atentia autoritatilor romane interesate), si

-        monitorizarea si raportarea catre public al Planului de implementare si a rezultatelor obtinute.

 (1) Actiunile de reciclare si valorificare pentru diferitele tipuri de deseuri colectate separat:

-        pubele separate sau organizarea de centre de colectare separata a reciclabilelor  cum sunt: hartia/cartonul, sticlele de plastic/PET-urile, metalele, recipientii de aluminiu, textile, sticla,

-        infiintarea unor puncte special destinate colectarii deseurilor menajere periculoase, baterii/acumulatori, deseuri solide voluminoase, vehicule scoase din uz, DEEE (obiecte albe si brune), anvelope uzate,

-        infiintarea unor centre judetene sau regionale de sortare care vor expedia rapid materialele companiilor de reciclare,

-        colectare separata a deseurilor organice din gospodarii si gradini (deseuri verzi ), care sunt de obicei compostate pe locatia de depozitare/deponie (se incurajeaza compostarea in mediul rural in „spatele casei”)

-        deseurile din constructii ( caramizi, ciment, tencuiala, tigle, lemne ) – nu vor fi admise pe depozitele conforme, se vor crea locatii separate pentru eliminarea lor, bineinteles reciclarea lor fiind incurajata,

-        compostarea namolurilor de la statiile municipale de epurare a apelor uzate menajere,

-        elaborarea de materiale informative privind eliminarea corespunzatoare a deseurilor menajere si a celor provenite din comert si asupra modului de cum se poate evita amestecarea diferitelor tipuri de deseuri.

2.     Evaluarea situatiei curente

2.1.          Privire de ansamblu

2.1.1.     Scurta prezentare a regiunii - date geografice, geologice si hidrologice

Regiunea 8 Bucuresti – Ilfov este situata in partea sudica a Romaniei, in Valahia, la 44°24’49’’ latitudine nordica si 26°05’48’’longitudine estica.

Regiunea 8 este formata din orasul Bucuresti si sectorul agricol Ilfov.

Orasul Bucuresti reprezinta centrul politic, economic si cultural al tarii si aici locuieste aproximativ 10% din populatia tarii.

Regiunea Bucuresti – Ilfov este localizata la 60 km nord de Dunare, 100 km sud de Carpatii Orientali si 250 km vest de Marea Neagra.

Inaltimea fata de nivelul Marii Negre este:

-        min. 56 m la statia de epurare a apelor uzate Glina;

-        max. 95 m pe bulevardul Iuliu Maniu si pe soseaua de centura.

Figura 2.1      Structura Bucuresti - Ilfov, Regiunea 8

Suprafata Bucurestiului acopera 238 km2 reprezentand 0.8% din suprafata totala a Romaniei si este dezvoltata in proportie de 70%.

Orasul Bucuresti este format din 6 sectoare administrative:

Tabelul 2.1     Structura administrativa a orasului Bucuresti

Sector

Suprafata (km²)

Densitate

Persoane/km²

Sector 1

68

3 389

Sector 2

30

12 727

Sector 3

33

12 267

Sector 4

32

10 031

Sector 5

28

9 618

Sector 6

37

10 858

Total

238

8 812

Judetul Ilfov este dispus ca o centura in jurul Bucurestiului si include parti ale bazinelor hidrografice: Arges, Ialomita, Snagov, Colentina, Sabar si Dambovita. Are o structura rurala cu o inaltime de  + 49 m si + 119 m fata de nivelul Marii Negre.

Judetul Ilfov  cuprinde 8 orase (Buftea, Otopeni, Voluntari, Popesti-Leordeni, Bragadiru,Pantelimon, Chitila, Magurele), 29 comune si 67 sate. Suprafata judetului este de 158 328 ha (1 583 km2, 5.7 % din suprafata tarii). Urmatorul tabel prezinta distributia suprafetei judetului, oraselor si satelor.

Tabelul 2.2 Suprafata Regiunii 8 Bucuresti-Ilfov

Regiunea 8

Bucuresti

Ilfov

Suprafata totala (ha)

182 115

23 787

158328

Suprafata agricola (ha)

117 965

5 261

112704

  • paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera (ha)

25 936

611

25 325

  • ape si lacuri

6 387

908

5 479

  • alte suprafete

31 827

17 007

14 820

Din: Anuarul Statistic al Romaniei

2.1.1.1            Geografie

Relieful regiunii Bucuresti este de campie, cu numeroase terase. Regiunea este fertila din cauza straturilor de sol de loes. Este strabatuta de vaile raurilor Dambovita si Colentina.

Bucurestiul este localizat in Campia Valahiei, avand o altitudine maxima de 96 m,iar raurile Colentina si Dambovita o  traverseaza pe directia Nord-Vest catre Sud-Est. Cele doua vai ale raurilor impart orasul in mai multe zone.

Relieful este plan, intrerupt de 2 coridoare. Valea Dambovitei este un coridor de aproximativ 22 km lungime, avand o latime variabila de 300 - 2200 m. Valea Colentinei este mai ingusta si mai sinuoasa comparativ cu cea a Dambovitei.

Bazinele hidrografice sunt separate de campii, pasuni, paduri si zone necultivate.

2.1.1.2            Geologie – Hidrologie

Zona Bucurestiului este de tipul plan si intins, caracterizata prin prezenta a numeroase terase de-a lungul raurilor.

Stratul de la  suprafata consta in depozite tipice cuaternare, cum ar fi cele de loes.

In formatiunile cuaternare, sunt incorporate acviferele ce sunt importante pentru producerea apei potabile.

Acviferele sunt unitare, dar litologia variaza pe distante relativ scurte. Incepand cu cel mai adanc punct si urcand catre suprafata, pot fi identificate urmatoarele formatiuni in sedimentul cuaternar:

  “straturile Fratesti“, “complexul argila-marmura“, “nisipurile Mostistea”, “depozitele intermediare”, “pietrisul Colentina” si “depozitele de argila-loes”.

Sistemul de vai ca relief conduce la crearea unui sistem de trecere al raurilor, astfel: sistemele Dambovita – Sabar, Dambovita-Colentina si Colentina-Mostistea.

Cele trei rauri care traverseaza Bucurestiul sau formeat in pleistocen, iar  straturile de la suprafata albiei raurilor pot fi identificate ca depozite aluvionale si deluvio-eoliene.

Situatia hidrulica a zonei Bucuresti este caracterizata de 3 complexe acvifere:

·    Complexul freatic acvifer, de la 30-35 m adancime, consta in doua straturi permeabile: un strat de nisip si pietris pana la 1-10 m adancime si un strat de sol mediu-brut cu pietris, la adancimi intre 20-30-35 m cum ar fi pietrisurile Colentinei. Cele doua straturi sunt separate de un strat intermediar argilos, cu o grosime de aproximativ 5-10 m.

Apa din complexul acvifer de la adancimi mici are caracter ascendant sau liber. Nivelul piezometric se afla la o adancime de 1-10 m, in concordanta cu morfologia. Fluxul de curgere al apei este intre 2-4 l/sec.

·  Complexul freatic mediu se afla la un nivel de 90-95 m si consta in 2 straturi permeabile (nisip fin-mediu si pietris), cunoscute ca “nisipurile Mostistea”. Straturile permeabile sunt separate de forme argiloase impermeabile.

Apa de la complexul freatic mediu are un caracter ascendent, nivelul piezometric este la 2-13 m, in concordanta cu morfologia. Fluxul de curgere este intre 3-7 l/sec.

·  Complexul freatic de mare adancime este localizat la un nivel intre 200-300 m si consta in 3 straturi permeabile (nisip fin-mediu si pietris), cunoscute ca “nisipurile Mostistea”. Straturile permeabile sunt separate de forme impermeabile de argila.

Apa are un caracter ascensional, nivelul hidrostatic este la 45-75 m adancime. Debitul este de 3-7 l/sec.

Teritoriul judetului Ilfov acopera o parte din sectorul nordic al Platformei Moesic, fiind compus din forme proterozoice cristaline. Depunerile de suprafata (100-350 m) fac parte din cuaternar, fiind compuse in principal din straturi de pietris si nisipuri, separate de argila, complexe de marmura si depozite de loes.

Solurile sunt in general aluviale, compuse dintr-un strat de nisip si pietris marunt cu terasamente de control al inundatiilor din leos si argila. In plus, exista soluri de padure roscat-maronii.

Pe teritoriul judetului Ilfov, exista trei complexe acvifere subterane:

-   Complex acvifer freatic de mica adancime, la o adancime de 7-30 m, cu o calitate scazuta a apei, din cauza poluarii cu substante organice, nitriti, nitrati si suspensii la suprafata solului;

-   Complex acvifer freatic de adancime medie, la o adancime de 20-30 m, ce furnizeaza apa de buna calitate;

-   Complexul acvifer freatic “Mostistea” si “Fratesti”, la o adancime de 160-360 m, care are o calitate a apei foarte ridicata.

In judetul Ilfov se gaseste apa geotermala la o adancime de 2500 m, cu o temperatura de 360 C si un continut bogat in sulf.

2.1.1.3            Reteaua hidrografica

Arges si Ialomita sunt cele doua bazine hidrografice ale judetului Ilfov.

Calitatea apei in subsistemele celor doua bazine este inregistrata de SGA-Ilfov- Bucharest. Bazinul hidrografic al Argesului include raurile: Dambovita,  Sabar, Colentina,  Pasarea, Cilnau si Ciorogarla.

Bazinul hidrografic al Ialomitei include raurile: Ialomita, Cociovalistea, Vlasia si raul Snagov.

Raul Dambovita traverseaza Bucurestiul, de la vest catre est pe o lungime de 24 km. Teritoriul orasului este strabatut deasemenea si de raul Colentina, care este un afluent al raului Dambovita. Raul Colentina trece prin 16 lacuri.

Reteaua de alimentare cu apa pentru orasul Bucuresti necesita o conexiune intre bazinele hidrologice “Arges”, “Olt” si “Ialomita” pentru a echilibra productia apei din diferitele bazine.

Lacul Snagov (judetul Ilfov), cu o suprafata de 575 ha si un volum de 17.3 mil.m³ si Caldarusani (judetul Ilfov) cu o suprafata de 224 ha si un volum de  4.5 mil. m³ sunt principalele lacuri ale regiunii.

Lacurile Mihailesti (judetul Ilfov) cu o suprafata de 1013 ha si un volum de 76.30 mil.m³ si Morii (orasul Bucuresti) cu o suprafata de 256 ha si un volum de 14.2 mil m³ sunt principalele baraje pentru controlul raurilor si al inundatiilor.

2.1.1.4            Condtiile climaterice

In regiunea Bucuresti LIFO climatul continental guverneaza conditiile vremii.  

Vanturile dominante deriva din Est si Vest in partea sudica si din Nord si Nord Est in partea nordica. Cateodata, verile sunt extrem de calduroase, cu temperaturi de 35 - 40C, iar temperaturile in timpul iernii sunt uneori mai mici de  -200C insotite de zapada si furtuni de zapada.  

Influenta maselor de aer din Vest si Sud sunt responsabile pentru toamnele lungi si calduroase, zilele blande de iarna sau primaverile timpurii.

Regimul temperaturii aerului este diferit in intreaga regiune si in orasul Bucuresti.

Bucurestiul sufera de un deficit de umiditate, care este partial compensat prin centura de lacuri din jurul orasului.

2.1.1.5            Precipitatiile

Precipitatiile variaza intre 500 si 650 mm. Precipitatiile maxime inregistrate in decurs de 24 de ore au fost de 89 mm.

In Bucuresti, precipitatiile sunt cauzate partial de un micro climar pentru ca precipitatiile multianuale sunt usor mai mari comparativ cu zonele inconjuratoare.

Regiunea este afectata de schimbari climaterice continue, care vor creste temperaturile medii si vor scadea cantitatile anuale de precipitatii.   

2.1.1.6            Regimul Vanturilor

Frecventa si viteza vanturilor sunt influentate direct de conditiile locale. In judetul Ilfov, directia vanturilor este Nord-Est si Sud-Vest.  

In Sud si in Sud-Est se intalnesc cele mai mici frecvente (1.0 – 4.6%).   

O viteza de 3 – 4.5 m/s este tipica pentru directiile dominante si 2.5 – 3 m/s pentru celelalte directii.

Durata maxima fara precipitatii in sezonul cald a fost de  49 de zile in Bucuresti- Filaret.

In general, regimul vanturilor se incadreaza in valorile medii multi anuale.

Morfologia orasului Bucuresti scade viteza media a vantului la 2 – 3 m/s pentru vanturile ce vin din Sud-Est si 1.7 – 1.9 m/s pentru cele din Nord-Est. Umiditatea medie anuala relativa este 72 – 74% in Bucuresti. In vara, umiditatea relativa medie scade sub 60%. Numarul anual de zile cu ceata in Bucuresti este de 23 zile si oscileaza intre 56-61 de zile in zona de periferie.

2.1.2           Resurse naturale

2.1.2.1            Paduri, teren agricol, pasuni

Padurile sunt localizate in principal in nordul judetul Ilfov si constau in diferite specii, ca stejar, ulm, carpen, tei, fag,  sicomor, jugastru si aluni.

Padurile din judetul Ilfov si Bucuresti acopera o suprafata de  21.875 ha. Din  acestea, principalele parcuri sunt cuprinse in urmatorul tabel. :

Tabelul 2.3     Parcuri forestiere in judetul Ilfov

Numele parcului

Suprafata   ( ha )

Parcul forestier Snagov

1 655

Balta Neagra

1 750

Vladiceasa

1 733

Buruias

9 79

Brinteasca

1 553

Padurea Raioasa Bucuresti 

1 400

Valea Mocanului

1 180

Balotesti

1 565

Branesti

250

Pasarea

1 040

Pusnicu

876

Cernica

2 073

Pe terenurile agricole sunt cultivate in general cereale, porumb, lucerna, orz si secara.

Terenul agricol acopera o suprafata de 117965 ha.

Tabelul 2.4     Structura terenului agricol in 2003  

Regiune

Terenuri arabile

Pasuni

Fanete

Podgorii

Pajisti si pepiniere

Regiunea 8

110 376

2 591

36

2 048

2 369

Ilfov

106 102

2085

36

1982

2 099

Bucuresti

4 274

506

-

66

270

Sursa: Anuarul Statistic  al Romaniei – 2003

Sunt excavate din malurile si de pe fundul raurilor Arges, Ialomita si Sabar nisip si /sau pietris pentru constructii.

2.1.2.2            Suprafete protejate

Flora si fauna sunt adaptate conditiilor unei suprafete de campie, in conditii climaterice continentale. Judetul Ilfov a declarat un numar mic de resurse naturale ca zone protejate, cum ar fi padurea Snagov (10 ha) si lacul Snagov (100 ha). 

Caldarusani, padurea Raioasa si zona naturala Scrovistea se asteapta sa capete acelasi statut.

Padurea Snagov este declarata un labortor biologic deshis, unde cresc anumite specii de fag (Fagus sylvatica), fag caucazian (fagus orientalis) si anumite specii de fag Taurica, un hibrid intre fagul normal si cel caucazian. 

Lacul Snagov contine o fauna si flora importanta. Speciile din punct de vedere stiintific sunt:  lamelyibranhiatul Dreissenapolymorfa – fosila ponto-carpatica si copepodul Eudiaptomus gracilis – special in lacul Snagov, guvizi (gobius gymnostrache).

In judetul Ilfov exista un numar mare de specii protejate, prezentate an tabelul urmator:

Tabelul 2.5     Speciile de animale si pasari protejate in judetul Ilfov

Familia

Specia          

Denumirea populara

Conventia internationala

Observate in teritoriu

Mamifere

mustelidae

Lutra lutra

vidra

Berna

com. Cernica, sau. Buftea

Martes martes

jder de copac

Berna

Com. Branesti

Cervidae

Dama dama

Cerbul Lopatar

Berna

com. Ciolpani, com. Snagov

Capreolus capreolus

Caprior

Berna

sat Scrovistea

pasari 

Gaviidae

Gavia arctica

Cufundarul Polar

Berna

Haga

com. Cernica

Gavia stellata

Cufundarul cu gusa rosie (Cufundarul mic)

Berna

Haga

com. Cernica

Podicipedidae

Podiceps cristatus

Corcodel mare

Berna

Haga

com.Cernica

Podiceps nigricolis

Corcodel cu git negru

Berna

com. Cernica

Podiceps/tachybaptus ruficollis

Corcodel mic

Berna

com. Cernica

Phalacrocoracidae

Phalacrocorax ygmaeus

Cormoranul mic

Berna

Haga

Com. Cernica

Phalacrocorax carbo

Cormoranul mare

Berna

Haga

com. Cernica

Ardeidae

Ardea cinerea

Starcul cenusiu (mic)

intregul judet

Ardea purpurea

Starcul rosu

com. Chitila

Botaurus stellaris

Starcul mare (buhaiul de balta)

Berna

Haga

com. Cenica

Egretta garzetta

Egreta mica

com. Cernica, sau Buftea

Nycticorax nycticorax

Starcul de noapte

Berna

intregul judet

Anatidae

Cygnus olor

Lebada muta (Lebada Cucuiata)

Haga

intregul judet

Accipitride

Accipiter nisus

Uliul pasarar

intregul judet

Buteo buteo

Sorecar comun

intregul judet

Circus aeruginosus

Erete de stuf

intregul judet

Circus pygarcus

Erete sur

intregul judet

Falconidae

Falco tinculus

Vulturelul rosu

intregul judet

Laridae

Larus ridibundus

Pescarus razator

intregul judet

Larus minutus

Pescarus mic

intregul judet

Larus argentatus

Pescarus argintiu

intregul judet

Sternidae

Sterna hirundo

Chira de balta

Berna

Haga

com. Cernica

Chlidonias leucopterus

Chirighita cu aripi albe

Berna

Haga

intregul judet

Chlidonias hibridus

Chirighita cu obraz alb

Berna

intregul judet

Cuculidae

Cucullus canorus

Cuc

intregul judet

Strigidae

Tyto alba

Striga

Berna

intregul judet

Asio otus

Ciuf de padure

Berna

intregul judet

Athene noctua

Cucuvea

Berna

intregul judet

Asio flammeus

Cuif de cimp

Berna

intregul judet

Strix aluco

Huhurezul mic

Berna

intregul judet

Upupidae

Upupa epopsPupaza

Berna

intregul judet

2.1.2.3            Resurse naturale ca minerale, gaz si carbune

Resursele naturale subterane sunt identificate in judetul Ilfov ca fiind:

-        Apa geotermala in zone orasului Otopeni ;

-        Petrol in Bragadiru, Novaci - Dumitrana, Jilava, Balaceanca.


2.1.3           Infrastructura

2.1.3.1            Drumuri publice

Tabelul  2.6    Drumuri publice

Regiunea 8

Numarul total de drumuri publice (km)

Din care

(km)

Din total

(km)

Drumuri publice

(km)

(km)

(km)

(km)

Densitatea drumurilor publice pe 100 km2 de teritoriu

Mo

dernizate

Cu o calitate redusa a pavajului

Drumuri nationale 1)

Modernizate

Cu o clitate proasta a pavajului

Drumuri judetene si comunale

Modernizeate

Calitate scazuta a pavajului

Regiunea

850

432

233

269

267

2

581

165

231

46,7

Ilfov

780

363

232

199

198

1

581

165

231

49,3

Bucuresti

70

69

1

70

69

1

-

-

-

29,4

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei - 2003

2.1.3.2            Reteaua de cai ferate

Tabelul 2.7     Linii de cale ferata, status 2003

Regiunea /judetul

Total

(km)

Din care electrificate

(km)

               

Din total:

Cai ferate normale 1)

(km)

Densitatea cailor ferate pe 1000 km2 de teritoriu

       (km/km2 )

Total

Cu o singura banda

Cu doua benzi

Regiunea 8

343

214

343

210

133

188,4

Ilfov

182

143

182

80

102

115

Bucuresti

161

71

161

130

31

676,5

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei  - 2003

Regiunea Bucuresti- llfov este traversata in directia Nord-Est de catre al patrulea coridor european si in directia Nord-Sud de catre al noualea coridor European. Instalarea coridoarelor de transport pan-european a fost acceptata la Conferinta transportului pan-european din Creta 1994 si reconfirmata la conferinta de la Helsinki din iunie 1997.

Cele doua coridoare sunt organizate ca sisteme de transport multimodal si sunt foarte importante in structura traficului C.F.R.

2.1.3.3            Transport aerian

Bucuresti – Ilfov are doua aeroporturi internationale : Bucuresti – Otopeni si Bucuresti – Baneasa.

In programul de “Dezvoltare si modernizare a aeroporturilor” propus de Ministerul Constructiilor si Transportului sunt prevazute masuri de infrastructura si de protectie a navigatiei aeriene pentru aeroportul international Bucuresti- Otopeni.

2.1.3.4            Transport public urban

Tabelul 2.8     Inventar al facilitatilor de transport public urban

Lungimea caii de transport public

( km )

Numarul vehiculelor de transport public ( nr. )

Tramvai

Troleibuz

Metrou

Tramvai1)

Autobuze

Troleibuze

Maxi Taxi

Metrou1)

598

345

154

533

1 177

297

-

100

1) numar de vagoane

2.1.3.5            Transport pe apa

In regiunea Bucuresti-llfov este realizat in proportie de 60% canalul Arges-Dunare, care va lega in viitor locatii aflate la un nivel de altitudine mai mare decat raul. Dunarea apartine celul de-al 7-lea coridor de transport pan-european.

Transportul pe viitoarele canale va fi un factor important pentru dezvoltarea economica a regiunii si va integra regiunea in sistemul de transport european.

2.1.3.6            Alimentare cu apa

Alimentarea cu apa in Bucuresti se realizeaza cu ajutorul apelor de suprafata si subterane. Apa de suprafata este luata din:

-        Raul Dambovita, printr-un intrand din Brezoaele;

-        Raul Arges, prin barajul Crivina ;

-        Lacurile Cernica si  Pantelimon .

Apa subterana provine de la  Ulmi, Bragadiru, Arcuda si Bucuresti.

Capacitatea surselor de alimentare cu apa este :

-        Aductiunea Arges – Crivina                     max. 11    mc/s;

-        Canalul Ogrezeni – Rosu             max. 3      m³/s;

-        Raul Dambovita                                       max. 14    mc/s;

-        Lacurile Cernica si Pantelimon   max. 1.25 mc/s;

-        Ulmi, Bragadiru, Arcuda, Bucuresti        max. 1.98 m³/s.   

Tratarea apei se realizeaza in 2 statii :

-        Statia de tratare Arcuda (din raul Dambovita, partial din Arges) cu o capacitate proiectata de 745 000 m³/zi

-        Statia de tratare Rosu (pentru raul Arges) cu o capacitate proiectata de 520000 m³/zi

 

Reteaua de distributie a apei potabile in Bucuresti are o lungime totala de 2 755 km si este administrata de S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. .Reteaua de distributie a apei potabile este formata din:

-        Conducte de transport cu o lungime de 675 km;

-        Conducte de transport cu dimatre de 250 ÷ 1000 mm si o lungime totala de 588 km;

-        Tevi de serviciu cu diametre de 100 ÷ 200  mm si o lungime totala de 1493 km.

Apa potabila este pompata in reteaua urbana prin 8 statii de pompare.

Capacitatea actuala a furnizarii cu apa potabila este de 2290000 m³/zi, incluzand o rezerva de 25%.

Sursele de alimentare cu apa pentru judetul llfov sunt: 

-        Aductiunea Potlogi – Bucuresti :                                                                         2,0 m3/s

-        Aductiunea Calugareni – Bucuresti :                                                                             1,0 m3/s;

-        Aductiunea Crivina – Bucuresti:                                                                        6,0m3/s

-        derivatia Glina – Arges din raurile Dambovita si Arges :                                              10 m3/s;

-        derivatia Mihailesti – Sabar din acumularea Mihailesti in raul  Dambovita :   2,0 m3/s;

 

Tabelul 2.9     Furnizarea de apa potabila in 2003

Regiunea

Apa potabila furnizata

Consumul Total

 de apa

(1000m³ )

Consumatoricasnici

(1000m³)

Consumatorilor echipati cu apometre

(1000m³)

Apa in metri cubi comparata cu totalul furnizat

( % )

Romania

1.349.035

810.625

992.410

73,6

Regiunea 8

307.205

146.418

252.752

82,3

Ilfov

5.403

4.571

3.862

71,5

Bucuresti

301.802

141.847

248.890

82,5

Sursa :Anuarul Statistic al Romaniei  -2003

Tabelul 2.10 Reteaua de distributie a apei potabile,  2003

Regiunea

Orase cu furnizare de apa potabila la sfarsitul anului 2003

(nr.)

Lungimea totala a retelei de apa potabils la sfarsitul anului 2003

(nr.)

Regiunea 8

23

2320

Ilfov

22

135

Bucuresti

2185

2.1.3.7            Colectarea si tratarea apei uzate

Apa uzata menajera si pluviala este colectata printr-un singur sistem .

Reteaua de canale consta in tevi de canalizare, apeducte de colectare, rezervoare de stocare pentru ape pluviale si statii de pompare.

Reteaua de canalizare are o lungime de  2.541km:

-        Tevi de canalizare si tevi secundare de canalizare          1446 km;

-        Principalele canale de solecatre                             305 km;

-        Canale afluente                                                                   790 km.

In prezent, apa uzata din Bucuresti nu este tratata. In viitorul apropiat statia de tratare de la Glina urmeaza sa fie modernizata si extinsa cu asistenta financiara europeana. 

Tabelul 2.11   Retele publice de canalizare

Regiunea

Orase cu sistem public de canalizare

Orase cu sistem public de canalizare

Lungimea totala a tevilor de canalizare publice 

Numar total

Numar de orase si municipalitati

km

Romania

679

266

16 812

Regiunea 8

18

3

1 940

Ilfov

17

2

129

Bucuresti

1

1

1 811

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei -2003

2.1.3.8            Alimentarea cu energie

Tipul combustibilului folosit pentru incalzire depinde de nivelul venitului. Chiar si in Bucuresti lemnul este un combustibil comun pentru persoanele care locuiesc la case si au un venit scazut. Centrul orasului in special blocurile mari sunt conectate la sisteme districtuale de incalzire bazate pe gaz si petrol(ulei). Reteaua de distributie a gazului natural are o lungime de 2241 km in Regiune . In afara de Bucuresti, 22 de orase din judetul Ilfov sunt alimentate cu gaz. 

Tabelul 2.12   Alimentare cu gaze naturale

Regiunea

Nr. Oraselor alimentate cu gaze naturale

Lungimea totala a retelei de distributie 

Volumul distribuit de gaz natural 

Nr.

km

1000m³

total

domestic

Regiunea 8

23

2241

1143906

473347

Ilfov

22

428

86882

33413

Bucuresti

1

1813

1057024

439934

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei  -2003

La sistemul districtual de distributie a caldurii sunt conectati 1,3 milioane de locuitori. sistemul este alimentat de 5 statii principale pe baza de gaz si pacura, cu o capacitate de 1200 MW co-generare (caldura si electricitate).

Sistemul este suplimentat prin inca 49 de statii mici si 700 de puncte de incalzire pentru a compensa pierderile de caldura prin transportul de distante mari al caldurii.     


2.1.4           Date demografice si asezari umane 

Tabelul 2.13   Organizatii administrative teritoriale de la 1 iulie 2003

Regiune

Suprafata totala

(km2)

Nr. de locuitori

Densitatea populatiei

loc/km2

Nr. de orase si municipii

Nr. orase

Nr.

comune

Nr.

de sate

Regiunea 8

1 821

2208867

1 213

3

1

37

102

Ilfov

1 583

234152

148

2

-

37

102

Bucuresti

238

1974715

8 297

1

-

-

-

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei- 2003- statistici teritoriale 

Aproximativ 89% din numarul total de locuitori apartinand Regiunii 8 sunt localizati in Bucuresti. 9% din populatia totala locuieste in zone rurale.

Intre 2000 si 2004 a fost inregistrata o descrestere a populatiei cu 0.87% pe an.

Table 2.14      Populatia Regiunii Bucuresti – Ilfov, 2003

Regiune

Nr. populatiei totale

Nr. populatiei urbane

%

Nr. populatiei rurale

%

Region 8

2.208.867

2.004.609

91

204.258

9

Ilfov

234.152

29.894

13

204.258

87

Bucharest City

1.974.715

1.974.715

100

-

-

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei

Table 2.15      Evolutia populatiei

An

Nr. de locuitori

Densitatea populatiei

(loc/km2)

2000

2.284.880

1254,79

2001

2.272.507

1247,99

2002

2.226.457

1222,7

2003

2.208.876

1211,7

 

2.1.4.1            Judetul Ifov

Judetul Ilfov  cuprinde 8 orase (Buftea, Otopeni, Voluntari, Popesti-Leordeni, Bragadiru,Pantelimon, Chitila, Magurele), 29 comune si 67 sate.

In tabelul urmator este prezentata distributia suprafetei judetului pe orase si sate.


Tabelul 2-16  Suprafata judetului

Judetul llfov

km2

%

 Suprafata totala

1583,0

100

 Din care

-suprafata agricola

1130,0

71,38

      -paduri si vegetatie similara cu padurile

253,0

15,98

      -apa

54,8

3,46

      -alte suprafete

37,8

2,38

      -asezari

100,0

6,31

Sursa: Statisticile teritoriale

2.1.5           Aspecte economice

Regiunea Bucuresti are o mare varietate de activitati industriale, comerciale si institutionale. Numarul total al diferitelor intreprinderi si institutii a fost de 77.822 in 2001. In prezent, dezvoltarea pozitiva a economiei reduce rata somajului incepand cu 2004.

Lista de mai jos arata diferitele ramuri de activitate, cat si numarul intreprinderilor pe fiecare ramura de activitate:

Tabelul 2.17   Ramuri si numar de intreprinderi

Tipul ramurii

Nr. intreprinderilor comerciale,institutiilor si industriei 

Numar total

77 822

-din care:

Agricultura si servicii auxiliare 

200

Paduri

27

Pescuit si activitati legate de pescuit

15

Extractia si procesarea carbunelui

5

Extractia titeiului si a gazelor naturale

19

Extractia si prepararea minereurilor radioactive

2

Extractia si procesarea minereurilor feroase  

6

Alte activitati extractive

34

Industria alimentara si a bauturilor 

898

Industria tutunului

12

Industria textila si a produselor textile 

382

Industria de imbracaminte

552

Industria buniurilor de piele si a incaltamintei

343

Industria procesarii lemnului (fara producerea de mobila )

301

Industria celuozei, hartiei si a cartonului

110

Edituri, tiparituri si reproduceri inregistrate pe suporturi

1143

Procesarea titeiului si cocsificarea carbunelui 

4

Industria fibrelor chimice si sintetice

347

Industria procesarii cauciucului si a plasticului

339

Industria altor produse din minerale nonmetalice 

164

Industria metalurgica

94

Industria structurilor metalice si a produselor metalice (fara masini)

491

Industria masinilor si a echipamentelor

142

Industria de birotica si IT                        

126

Industria masinilor si a echipamentelor electrice

192

Industria echipamentelor, radiourilor, televizoarelor si a telecomunicatiilor

86

Industria echipamentelor si a instrumentelor medicale de precizie, a opticii si a ceasornicariei

138

Industria transportului stradal    

41

Industria altor echipamente de transport

30

Productia de mobile si alte activitati industriale neclasificate 

438

Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclate

156

Producerea, transportul si distributia energiei electrice si termice, a gaselor si a apei

31

Gestionarea resurselor de apa, captarea, tratarea si distributia apei

18

Cladiri

2940

Vanzarea vehiculelor si a motocicletelor, intretinerea si restaurarea, comertul masinilor cu carburant

1335

Comertul en-gross (fara vehicule si motociclete)

20313

Comertul cu amanuntul (fara vehicule si motociclete), repararea lucrurilor personale si gospodaresti

25064

Hoteluri si restaurante

1345

Transporturi

1631

Activitati anexe si auxiliare transportului, activitatea agentiilor de turism 

563

Posta si telecomunicatii

285

Activitati ale institutiilor financiare si bancare (fara activitati de asigurare si retragere)

295

Activitati auxiliare insitutiilor financiare si de asigurari

184

Imobiliare

1163

Inchirierea masinilor si a echipamentelor fara operator si a bunurilor personale si gospodaresti

296

Informatica si activitati conexe 

1493

Cercetare – dezvoltare

174

Alte activitati de serviciiprestate in special intreprinderilor 

6257

Administratie publica

156

Educatie

118

Sanatate si asistenta sociala 

966

Asanarea si indepartarea deseurilor, salubritate si activitati similare

43

Activitati asociative diverse 

31

Activitati recreative, culturale si sportive

834

Alte activitati de servicii 

5442

Activitati ale personalului angajat in gospodarii personale

6

Sursa: Planul de Gestionare a Deseurilor la nivelul municipiului Bucuresti

Numarul mediu de angajati in 2002:

  • Agricultura si silvicultura      11.353            1,5%   
  • Industrie                                  225.081           30% 
  • Constructii                               58.938              8%
  • Comert                                      42.952             6%
  • Hoteluri si restaurante                9.979           13%
  • Transport, comunicatii             46.528             6%
  • Sectorul tertiar                         34.436             5%
  • Administratie publica                3.311         0,4%
  • Educatie                                      3.492           0,4%
  • Alte activitati                        319.656           42%

Numar total de angajati             746.744

Sursa:Anuarul Statistic al Romaniei  -2002

Tabelul 2.18   Produsul intern brut

Anul

 1997

1998

1999

2000

2001

PIB

 (109 lei)

36333

61672

94842

168791

250719

PIB/loc

(lei)

15763511

26896839

41486213

74082426

110286431


Figura 2.3 PIB


2.2               Gestiunea deseurilor

2. 2.1.    Generarea de deseuri

2.2.1.1            Remarci generale

Acest plan se concentreaza pe dezvoltarea sectorului de gestionarea deseurilor municipale. Cuprinde toate tipurile de deseuri menajere, deseuri comerciale asimilabile celor menajere, deseuri voluminoase, deseuri din gradini, parcuri si piete si deseuri din curatenia stradala. Sunt adaugate fluxuri specifice de deseuri cum ar fi deseuri periculoase ca parte din deseurile menajere, deseuri din serviciile municipale cum ar fi namolul de la statii de epurare a apei uzate si deseuri din constructii si demolari si in final deseuri electrice si electronice si vehicule scoase din uz. 

Serviciul de colectare este mai mult sau mai putin privatizat. Colectarea deseurilor menajere din gospodarii necesita o autorizatie de la municipalitate. Acesta include, pe langa obligatiile specifice si pretul care trebuie cerut gospodariilor. Pentru a controla competitia, la fiecare 5 ani serviciul va fi oferit spre licitatie de catre municipalitate. In prezent, pretul pe gospodarie este de 1,7 euro de persoana pe luna.

Pentru a uniformiza valorile din cele 8 regiuni s-au folosit indicatorii specifici de generare a deseurilor : 0,9 kg/loc./zi pentru zonele urbane si 0,4 kg/loc/ zi petru zonele rurale. Valorile in ceea ce priveste generarea deseurilor sunt specifice pentru fiecare tara,  iar acesti indici reprezinta o medie a lor.

Anul de baza pentru compilarea datelor si pentru realizarea de estimari pe urmatorii 10 ani este anul 2003.

Definirea populatiei urbane si rurale se face in functie de definirea termenilor de “municipiu”, “oras” si “sat”. lndependent de numarul locuitorilor si de gradul de dezvoltare, ”rural” inseamna a trai intr-un sat sau o ferma.

Tabelul 2.19               Populatia Regiunii 8 (2003)

Regiunea

Total populatie

Populatie urbana

%

Populatie rurala

%

Regiunea 8

2.208.867

2.004.609

89

204.258

11

Ilfov

234.152

29.894

13

204.258

87

Bucuresti

1.974.715

1.974.715

100

-

-

Sursa: Institutul National de Statistica

Structura specifica a componentei deseurilor este adoptata din Planul National de Gestiune a Deseurilor, care se bazeaza pe cifre din 2002. Poate exista o marja de eroare intre 2002 si 2003 datorita schimbarii modalitatii de raportare. Valori cu adevarat realiste si corecte pot fi obtinute prin analiza compozitiei deseurilor si prin procese succesive de cantarire pe un interval de mai multe sezoane.

 

Pot fi observate discrepante semnificative pentru hartie si carton, pentru sticla si textile. Abaterea pentru hartie si sticla poate fi explicata prin structura urbana a Bucurestiului. Cifrele pentru textile au nevoie de o revizuire.

Cunostintele de astazi referitoare la structura deseurilor sunt limitate, pentru ca lipseste o analiza sistematica a acestora. Ambele valori din “Varianta initiala pentru Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 8” si din Planul National de Gestionare a Deseurilor sunt bazate pe estimari. In special valoarea pentru “Altele” este prea mica iar valorile pentru plastic si textile trebuie reduse. De accea sunt preluate si utilizate valori orientative din alte tari. 

Structura componentei deseurilor din zona rurala nu este cunoscuta. Deseurile rurale constau in principal din “Altele”, deseurile biodegradabile nu exista in realitate, deoarece deseurile verzi si alimentare sunt folosite drept hrana pentru animale. Hartia si cartonul vor fi incinerate. O valoare realista ar fi 85% din “Altele”. Estimarile anticipeaza potentiala compozitie viitoare.

Intentiile viitoare ar trebui sa fie colectarea a aproximativ 50% din greutatea acestor deseuri separat. Situatia curenta prezenata in Tabelul 2-22 arata o rata de colectare separata de aproximativ 14%. 

Tabelul 2.20    Estimarea compozitiei medii a deseurilor menajere pentru 2002/2003

Structura deseurilor urbane

Structura deseurilor rurale

Componenta deseurilor

2002

2003

Planul National de Gestionare a Deseurilor

Estimare pentru Bucuresti

Structura potentiala viitoare

Estimare

%

kg/loc. an

%

Kg/loc. an

%

Kg/loc.an

%

Kg/loc.an

Hartie , carton

11

36

18

59

12

39

4

1

Sticla

5

16

15

48

3

10

3

2

Metale

5 

16

3

10

4

14

2

1

Plastic

10

33

4

13

4

14

2

2

Textile

5

16

10

33

2

7

1

1

Biodegradabile

51

167

41

134

45

148

51

15

Altele

13

43

9

39

30

106

37

124

Total

100

328

100

328

100

353

100

146

Surse: Baza de date ICIM , recensamantul statistic pilot

Structura Bucurestiului ca si capitala a tarii si structura rurala a judetului llfov este semnificativ diferita fata de restul tarii. Bucurestiul are o structura urbana in proportie de 90%, iar llfov in proportie de 10%. Ambele entitati au propria dezvoltare in sectorul gestionarii deseurilor, dezvoltari ce vor urma a fi descrise separat, intr-un al treilea tabel vor fi rezumate datele obtinute.  

 

2.2.1.2            Generarea deseurilor in judetul llfov 

 

Ilfov are o populatie de  234.152 locuitori dintre care 87% locuiesc in zonele rurale.

Cantitatile de deseuri menajere se bazeaza pe chestionare, interviuri, estimari si valori reper. Pentru a avea o abordare unitara,  valorile din cele 8 regiuni s-au folosit indicatorii specifici de generare a deseurilor : 0,9 kg/loc./zi pentru zonele urbane si 0,4 kg/loc/ zi petru zonele rurale. Valorile in ceea ce priveste generarea deseurilor sunt specifice pentru fiecare tara,  iar acesti indici reprezinta o medie a lor.

Valorile pentru generarea specifica de deseuri sunt foarte mari pentru zonele rurale, la fel ca si presupusa structura a deseurilor din mediul rural cu multe deseuri din hartie si plastic. Dar judetul llfov reprezinta o centura in jurul Bucurestiului, cu multe activitati comerciale, deci nu o zona rurala tipica. 

Tabelul 2. 2.1 Situatia generarii deseurilor in judetul Ilfov

 

Categorii de deseuri

 

Codul deseului

Anul

 

 

 

2002

2003

2004

 

 

 

t/an

t/an

t/an

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1

Deseuri municipale din care:

20.15.01

46.638

47.014

47.579

 

 

 

 

 

 

1.1

Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie

20.03.2001

9.742

9.820

9.938

 

 

 

 

 

 

1.2

Deseuri asimilabile celor menajere colectate in amestec din comert, industrie, institutii

20.03.2001

1.948

1.964

1.988

 

 

 

20% of 1.1

 

1.3

Deseuri colectate separat din care

20.01.15.01

2.381

2.400

2.429

 

 

 

 

20% of 1.1

 

 

 

 

 

and 1.2

 

 

hartie si carton

 

20.01.2001

1.190

1.200

1.214

 

 

 

 

15.01.2001

 

 

 

 

sticla

 

20.01.2002

298

300

304

 

 

 

 

15.01.2007

 

 

 

 

plastic

 

20.01.1939

496

500

506

 

 

 

 

15.01.2002

 

 

 

 

metale

 

20.01.1940

397

400

405

 

 

 

 

15.01.2004

 

 

 

 

lemn

 

20.01.1938

0

0

0

 

 

 

 

15.01.2003

 

 

 

 

biodegradabile

 

20.01.2008

0

0

0

 

Altele (compusi, textile etc.)

20.01.

0

0

0

 

 

 

 

15.01

 

 

 

1.4

Deseuri voluminoase

 

 

20.03.07

0

0

0

1.5

Deseuri din gradini si parcuri

20.02

1.959

1.975

1.991

1.6

Deseuri din piete

 

20.03.02

288

290

293

1.7

Deseuri stradale

 

 

20.03.03

737

743

752

1.8

Deseuri necolectate

 

20.01

29.583

29.822

30.180

 

 

 

 

15.01

 

 

 

Rata de producere a deseurilor este mai mult sau mai putin constanta. Locuitorii din zona rurala erau conectati la serviciul de colectare in proportie de 25% in 2003. 

Din moment ce colectarea separata a deseurilor este in stadiu incipient si cantitatea totala de deseuri colectate separate de catre persoane fizice neautorizate nu este cunoscuta, rata de colectare separata a deseurilor se estimeaza a fi in jurul a 8% din deseurile menajere colectate.

O parte din deseurile din demolari si constructii sunt depozitate ilegal.

Generarea specifica pentru judetul llfov este de 200 kg/loc/an referitor la populatia totala.

 

2.2.1.3            Generarea deseurilor in Bucuresti

Datele referitoare la deseuri se bazeaza pe informatiile obtinute din chestionarele statistice si pe indicatori de generare. Date mai credibile au fost obtinute in 2002 si 2003, dupa introducerea Listei Europene a Deseurilor. 

Numarul actual de locuitori este inmultit cu rata specifica de generare a deseurilor  0,9 kg/loc/zi.

Aceste valori sunt comparate cu inregistrari ale serviciilor de salubritate cum ar fi  Rosal Grup SA, Rebu, Urban, Supercom SA  al caror numar de clienti este de 1.014.628, aceasta valoare include si clienti din sectorul comercial. 

Datele primite din evidenta tinuta de aceste companii privind generarea anuala de deseuri menajere, din 2003, este semnificativ mai mica decat indicatorul de generare agreat cu Agentia Nationala de Protectia Mediului si utilizat in continuare la elaborarea prognozei de generare, si anume 0.9 kg/locuitor/zi .

20% din aceasta valoare se adauga deseurilor comerciale, industriale si institutionale asimilabile celor menajere. Pentru a ajunge la valori reale, comparabile cu cele din diferite tari europene similare, aceasta valoare reper va fi baza urmatoarelor estimari. In raportarea anuala, agentii de salubritate furnizeaza date separate pentru deseurile menajere colectate de la populatie si cele colectate de la agentii economici.

Valoarea pentru cantitatea anuala de deseuri colectate selectiv este stabilita cu Agentia Regionala de Protectia Mediului – Bucuresti si este comparata cu valorile propuse de Asociatia Romana a Producatorilor de Ambalaje.  

Suma tipurilor de deseuri colectate separat atinge aproximativ 8% din cantitatea de deseuri menajere si comerciale similare cu cel menajer.  Valori comparabile din Europa Centrala arata o rata de peste 50% pentru colectarea selective a deseurilor. Acest fapt indica potentialul unei dezvoltari viitoare a colectarii selective si in Romania.

Cantitatea deseurilor colectate separat de catre persoane fizice neautorizate este total necunoscuta. Exista in jur de 250 de companii care se ocupa de colectarea separata. Presupunand ca aceste companii iau o parte din materialele colectate de la persoane fizice neautorizate, o mare proportie a deseurilor colectate poate sa nu fie inregistrata. Aceasta poate varia intre 20-30% din cantitatea inregistrata. 

Cea mai mare fractiune din deseurile colectate separat o reprezinta hartia si cartonul cu 47%, urmata de sticla cu 16% si metale 14%.

Cea mai importanta deosebire in informatii, exista in cazul metalelor. Valorile inregistrate de diferite institutii variaza intre 197.000 si  350.000 t/an. Sunt probabil incluse aici si reziduurile de productie si parti din vehiculele scoase din uz. Din acest motiv, cantitatea estimata de metale, provenite din gospodarii trebuie sa fie mai mica cu 5% din aceste valori. 

Pentru plastic nu sunt disponibile valori credibile, de aceea cantitatea colectata separat se estimeaza a fi de 2% din totalul materialului colectat separat.

Datele privind deseurile din gradini, parcuri si piete ca si cele stradale sunt apropiate de valorile considerate ca reper.

Productia specifica pentru Bucuresti este estimata la 442 kg/loc*an in 2003 si este cu aproape 15% mai mult decat media pentru Romania, calculata de Eurostat la 383 kg/loc*an pentru 2003.

 Valoarea este relativ mare comparativ cu tari ca Polonia, Cehia, Slovacia si Statele Baltice, toate tari integrate in UE cu un fundal economic similar.

Table 2.22      Generarea deseurilor in Bucuresti 

 

Categorii de deseuri

 

Codul deseului

Anul

 

 

 

2002

2003

2004

 

 

 

t/an

t/an

t/an

 

 

 

 



 

 

 



 

 

 

 

 

1

Deseuri municipale din care:

20.15.01

866.631

873.620

884.122

 

 

 

 

 

 

1.1

Deseuri menajere colectate in amestec  de la populatie

20.03.2001

643.504

648.694

656.492

 

 

 

 

 

 

1.2

Deseuri asimilabile celor menajere colectate in amestec din comert, industrie, institutii

20.03.2001

128.701

129.739

131.298

 

1.3

 

 

 

 

 

Deseuri colectate separat din care

20.01.15.01

63.488

64.000

64.769

 

Hartie si carton

 

20.01.2001

34.720

35.000

35.421

 

 

 

 

15.01.2001

 

 

 

 

sticla

 

20.01.2002

11.904

12.000

12.144

 

 

 

 

15.01.2007

 

 

 

 

plastic

 

20.01.1939

1.984

2.000

2.024

 

 

 

 

15.01.2002

 

 

 

 

metale

 

20.01.1940

9.920

10.000

10.120

 

 

 

 

15.01.2004

 

 

 

 

lemn

 

20.01.1938

0

0

0

 

 

 

 

 

15.01.2003

 

 

 

biodegradabile

 

 

20.01.2008

1.984

2.000

2.024

 

Altele (compusi, textile etc.)

20.01.

2.976

3.000

3.036

 

 

 

 

15.01

 

 

 

1.4

Deseuri voluminoase

 

 

20.03.07

0

0

0

1.5

Deseuri din gradini si parcuri

20.02

9.489

9.566

9.681

1.6

Deseuri din piete

 

20.03.02

9.544

9.621

9.737

1.7

Deseuri stradale

 

 

20.03.03

11.904

12.000

12.144

1.8

Deseuri necolectate

 

20.01

0

0

0

 

 

 

 

15.01

 

 

 


2.2.1.4            Generarea deseurilor in Regiunea 8

Tabelul 2.23 Situatia generarii deseurilor municipale pentru Regiunea 8

      Bucuresti –Ilfov

 

Categorii de deseuri

 

Codul deseului

Anul

 

 

 

2.002

2.003

2.004

 

 

 

t/an

t/an

t/an

 

 

 

 

 

 

1

Deseuri municipale din care:

 

 

 

 

 

 

920.579

927.943

1.1

Deseuri menajere colectare in amestec de la populatie

 

 

 

 

 

 

658.514

663.782

1.2

Deseuri asimilabile celor menajere colectate in amestec din comert, industrie, institutii

 

 

 

 

 

131.703

132.756

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.3

Deseuri colectate separat din care

 

 

 

 

 

 

66.400

66.931

 

 

35.910

36.200

36.490

 

Hartie si carton 

 

 

 

 

 

  

20.01.02

12.202

12.300

12.398

 

sticla 

15.01.07

 

 

 

 

 

20.01.39

2.480

2.500

2.520

 

plastic 

15.01.02

 

 

 

 

  

20.01.40

10.317

10.400

10.483

 

metale 

15.01.04

 

 

 

 

 

20.01.38

0

0

0

 

lemn

15.01.03

 

 

 

 

 

 

1.984

2.000

2.016

 

biodegradabile

 

3.000

3.024

 

Altele (compusi, textile etc.)

15.01

 

 

 

 

 

20.03.07

0

0

0

1.4

Deseuri voluminoase

 

 

11.541

11.633

1.5

Deseuri din gradini si parcuri

9.777

9.856

9.935

1.6

Deseuri din piete 

20.03.03

12.641

12.743

12.845

1.7

Deseuri stradale

 

29.583

29.822

30.060

1.8

Deseuri necolectate

15.01

 

 

 

Producerea specifica de deseuri pentru Regiunea 8 este estimate la 416 kg/loc*an.


2.2.2           Colectarea si transportul deseurilor municipale

2.2.2.1            Colectarea deseurilor in judetul Ilfov

Tabelul 2.24   Operatori de salubritate – date generale – llfov (2004)

 Judetul Ilfov

Numarul agentilor de salubritate privati

Numarul locuitorilor deserviti

Procentul locuitorilor deserviti fata de populatia totala

nr.

(%)

6

104.250

38

Pe langa cele 6 companii de colectare private, mai sunt inregistrate in jur de 25 de servicii de colectare publice sau detinute majoritar de catre administratia publica. Un numar de 31 de companii servesc aproximativ 104.000 loc, ce reprezinta o rata de conectare de 38%. Acest lucru indica o conectare la servicii de salubritate a populatiei urbane de 100% si a populatiei rurale de 25% .

Tabelul 2.25   Colectare de deseuri organizata public – date generale (2004)

Judetul  ILFOV /numele agentului de salubritate

Adresa

Tipul proprietatii

Localitatile deservite

Nr. locuitorilor deserviti

Nr. locuitori

Procentajul populatiei deservite

(%)

SC Urban SA

Sucursala Otopeni

Otopeni

251)

Otopeni

Chitila

Corbeanca

40.000

14,4

SC Rosal Service SRL;

Bucuresti

251)

Snagov

Chiajna

30.000

10,87

SC Rosal Ecologic SRL

Mogosoaia

Popesti -Leordeni

SC SGCL Buftea SRL

Buftea

201)

Buftea

Corbeanca

27.000

9,78

SC SAC Voluntari SRL

Voluntari

20

Voluntari

Pipera

37.000

13,41

Consiliul local Jilava

Jilava

101)

Jilava

9.000

3,3

Consiliul Local Darasti

Darasti

10

Darasti

6.000

2,17

Consiliul local Peris

Clinceni

10

Clinceni

6.000

2,17

Consiliul local Peris

Peris

10

Peris

7.000

2,5

Consiliul local Glina

Glina

10

Glina

3900

2,55

Consiliul local Afumati

Afumati

10

Afumati

8.000

2,89

Consiliul local Branesti

Branesti

10

Branesti

8552

3,09

Consiliul local Dobroiesti

Dobroiesti

10

Dobroiesti

6528

2,36

Consiliul local 1 decembrie

1 Decembrie

10

1 Decembrie

10.000

3,6

Consiliul local Ciolpani

Ciolpani

10

Ciolpani

4588

1,66

Consiliul local Nuci

Nuci

10

Nuci

3140

1,13

Consiliul local Gruiu

Gruiu

10

Gruiu

7500

2,6

Consiliul local Stefanestii de Jos

Stefanestii de Jos

10

Stefanestii de Jos

4200

1,52

Consiliul local Berceni

Berceni

10

Berceni

4107

1,48

Consiliul local Magurele

Magurele

10

Magurele

9300

3,37

Consiliul local Tunari

Tunari

10

Tunari

3875

1,4

Consiliul local Ganeasa

Ganesa

10

Ganesa

4156

1,5

Consiliul local Cernica

Cernica

10

Cernica

9424

3,41

Consiliul local Pantelimon

Pantelimon

10

Pantelimon

16200

5,87

Consiliul local Domnesti

Domnesti

10

Domnesti

5000

1,81

SC Ecorecycling SRL

Bucuresti

25

Ciorogirla

4914

1,78

Consiliul local Gradistea

Gradistea

20

Gradistea

2724

0,9

SC Rebu SA

Bucuresti

251)

Dragomiresti Vale

1)Statutul proprietatii:

· integral de stat                                10                    

· majoritar de stat                               20                                           

· majoritar privat                                25                                                                         

· autohton integral privat                   30                   

 proprietate cooperatista                   40

integral privat cu capital mixt, roman si strain         50

integral privata cu capital strain                                60

publica de interes national/local                   70

Tabelul 2.26   Dotarea agentilor de salubrizare pentru transportul deseurilor menajere 

Numele agentului

Vehicule de compactare

Basculanta si containier de mare capacitate

Camion cu remorca

Camion

Vehicule

Altele