POLUAREA APEI

Poluarea apei cu substante cancerigene

Apele de suprafata poluate cu reziduuri provenite din centre populate si intreprinderi industriale pot contine substante cancerigene cum ar fi: hidrocarburi policiclice aromate (HPA), hidrocarburi halogenate si alifatice, amine aromatice, compusi anorganici (arsen, nichel, crom, cadmiu etc.), fibre de azbest, substante radioactive etc.

Cele mai raspandite sunt HPA. Acestea se gasesc in aerul poluat, fumul de tutun, gudroane, produse alimentare afumate sau prajite, apele reziduale industriale si menajere etc. Odata cu apele industriale, prin depunerea aerosolilor din aerul atmosferic etc. HPA ajung in apele de suprafata, rareori in apele subterane. Reprezentantul lor este 3,4-benzspyrenul. HPA pot avea si o provenienta endogena, fiind sintetizate de microorganism si plante telurice si acvatice.

Poluarea apelor cu HPA

HPA cancerigene decelate au fost: pyrenul, florantenul, perylenul, 1-12 benzperylenul, 11,12 benzofloranten, 1,2 benzantracenul, 3,4 benzspyrenul.

Provenienta HPA

Reziduuri industriale ce extrag si prelucreaza titeiul, cocserii, fabrici de cauciuc, uzine chimice etc;

Pierderile de titei sau alte produse petroliere in timpul transportului fluvial sau maritim;

Ape reziduale menajere;

Ape de spalare a strazilor asfaltate sau bituminate;

Arderea combustibililor, incinerarea reziduurilor in crematorii.

In poluarea marilor si a oceanelor - un rol major - il are transportul maritim.

Poluarea apelor de baut cu HPA

Vopsirea sau tratarea conductelor de apa cu gudron, bitum, smoala in scop de izilare sau etanseizare. HPA pot fi considerate  ca indicatori de poluare a apelor.

Studii numeroase arata ca in apropierea varsarii raurilor si fluviilor in mare, planctonul si depunerile de fund contin cantitati importante de HPA. Planctonul absoarbe HPA provenite din sursele exogene, deci are o capacitate de concentrare impreuna cu vietuitoarele marine.

Dupa moartea lor, creste concentratia HPA in depunerile de pe fund.

Exista si o sinteza endogena de HPA, efectuata de flora acvatica si terestra o sursa importanta in apele naturale indeosebi marine.

Folosind ca hrana aceste microorganisme, pestele, molustele si alte macroorganisme acvatice, concentreaza aceste hidrocarburi in organismul lor ajungand in organismul uman.

Aceste substante nu sunt periculoase atunci cand nu depasesc concentratia inevitabila de 1-10 mg/m³. Substantele cancerigene din diversele produse alimentare, aer si apa la un loc, asa numita sincarcinogeneza, nu exclude un risc cancerigen.

Doua sau mai multe sunbstante cancerigene in aceeasi organotropie isi pot potenta efectul lor cancerigen.

Este de dorit ca omul sa ramana expus numai la concentratia substantelor cancerigene care se realizeaza prin sinteze naturale excluzand orice provenienta artificiala.

Alte substante cancerigene din apa

Este vorba de trihalometani, dieldrin, eldrin, bisulfura de carbon, etanol, hexacloretan, metanol.

Prin clorinarea apei iau nastere o serie de substante care ar fi nocive, chiar cancerigene.

Dupa unele cercetari, prin dezinfectia apei cu clor sau ozon , nu numai ca nu se obtin produsi cancerigeni ci s-ar realiza o indepartare a acestora. Unii autori sustin ca ozonizarea este metoda cea mai sigura de decancerizare.

Doza cea mai scazuta de 3,4 benzspyren care nu produce decat  tumori benigne la 1 procent scazut de animale a fost stabilit de OMS la 0,1mg. Dozele de 0,02 si 0,005 mg nu au nici un efect.

Poluarea apei cu radionuclizi

Apele pot fi contaminate radioactiv prin:

prezenta naturala a unor depozite minerale care contin substante radioactivre;

depunerea la suprafata apelor a aerosolilor radioactivi care contin Sr⁹⁰, Cs¹³⁷, I¹³¹ etc.

evacuari de substante radioactive in mediu de catre reactoarele nucleare: intreprinderi de extractie si prelucrare a minereului uranifer, fabrici de arme atomice;

utilizarea radioizotopilor in scop diagnostic si terapeutic, de cercetare stiintifica, in procesele industriale etc.

Eliminarea substantelor radioactive in mediu poate duce la contaminarea acestuia si respectiv a omului care inhaleaza  aer, ingera apa sau alimente care pot fi contaminate radioactiv.

Se poate vorbi de un circuit al substantelor radioactive din mediu: din aer rezultand contaminarea apelor, a solului, a produselor agroalimentare.

Contaminarea radioactiva a omului pe calea apei:

folosirea apei contaminate ca sursa de apa potabila si pentru nevoi domestice;

imersiuni in apa contaminata sau sporturi acvatice;

folosirea legumelor irigate cu ape contaminate;

folosirea de produse alimentare contaminate: peste, fructe de mare etc.

Efectele apelor contaminate radioactiv asupra organismului uman.

Ingestia apei contaminate conduce la iradiere interna, afectarea organismului prin radiatii alfa si beta.

Primele leziuni apar la tractusul intestinal urmate de efectul la nivelul organelor in care substantele radioactive sunt matabolizate inainte de a se elimina.

De exemplu, cesiul radioactiv sufera metabolismul potasiului respectiv o eliminare renala.

Strontiul are un metabolism similar cu al calciului avand tendinta de a se fixa pe oase.

Cele mai radiosensibile sunt: gonadele, organele hematopoetice, pielea, mucoasa intestinala, cristalinul. Radiatiile neputand fi detectate de organele de simt, individul nu are cunostinta ca este supus unei actiuni nocive.

Exista o perioada de latenta prelungita, pana la zeci de ani, inainte de manifestera leziunilor initiale.

Apa - cale de transmitere a imbolnavirilor

microbiene, virale si parazitare.i

Bolile produse prin apa, denumite si boli hidrice, afecteaza un numar mare de persoane, imbracand caracterul unei boli cu extindere in masa.

A. Bolile microbiene transmise prin apa

Febra tifoida si paratifoida

Prin apa se pot transmite si salmonelozele minore - infectii produse de diverse tipuri de Salmonella.

Febra tifoida nu mai constituie o problema majora de sanatate datorita masurilor de igiena generala si a vaccinarii atitifice.

Apele de suprafata sunt frecvent contaminate cu serotipuri de Salmonella.

Contaminarea apelor de face prin dejecte sau urina (persoane bolnave sau purtatoare) sau prin deversari de ape uzate manajere contaminate.

Enterite si enterocolite

Agenti etiologici: Campylobacter jejurni si coli,y Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa, Proteus, clostridii, Yersinia enterocolitica etc. Rezervorul: pasarile, ovinele, porcinele.

Dizenteria

Afectiunea hidrica cea mai raspandita. In Romania este implicat tipul Flexner. S-au descris epidemii mixte produse de Shigella si Salmonella tiphy. Incidenta mare se explica prin contaminarea mediului ambiant inclusiv a bazinelor de apa de catre purtatori sau bolnavi. Receptivitatea populatiei este mare prin lipsa de vaccin. Formele clinice sunt usoare.

Holera

Se transmite pe cale hidrica in proportie de 99%. Predomina specia El Torr.

Propagarea bolii este legata in special de apa de baut, apa contaminata utilizata la irigari, ape reziduale. Intervin frecvent: lipsa instalatiilor sanitare, insuficienta de apa potabila.

Vibrionul El Torr da forme cu o gravitate mai mica  dar pot ramane purtatori.

Leptospiroza

Este o antropozoonoza. Rezervorul de infectie este reprezentat de sobolani, soareci.

Alte specii animale cu rol de rezervor, elimina leptospirele in timpul bolii prin urina si dejecte, trecand in apele de suprafata. Cadavrele aimalelor bolnave sunt surse de infectie.

Omul se contamineaza prin imbaiere, trecerea prin apa contaminata, in timpul pescuitului, apa potabila, irigatii.

Tularemia

Antropozoonoza produsa de rozatoare. Contaminarea apei prin urina si dejectele animalelor bolnave si prin cadavre. Omul se contamineaza prin imbaiere.

Bruceloza

Este frecventa la bovine, porcine. Contaminarea apei prin urina si dejectele animalellor bolnave. Supravietuiesc in apa in timp variabil.

Tuberculoza

Bacilul Koch se intalneste in apele de suprafata, poluate cu ape reziduale din sanatorii de tuberculosi. S-au descris imbolnaviri prin imbaieri in ape intens poluate.

B. Boli virale transmise pe cale hidrica

Omul elimina prin dejecte peste 100 de virusuri. Apele de profunzime sunt protejate de poluarea virale, cele frectice sunt contaminabile, cele mai puternic poluate sunt apele de suprafata.

Imbolnavirile cu virusuri prezinta unele caracteristici:

au manifestari polimorfe (digestive, respiratorii, cutanate, nervoase etc.) si variate sub aspectul gravitatii;

metodele existente nu permit izolarea imediata a virusului din apa;

exista neconcordanta intre prezenta virusurilor in apa si morbiditate.

Timpul de supravietuire a virusurilor in apa: 150-200 zile, multe din ele sunt rezistente la dozele de clor utilizate, deci o apa potabila din punct de vedere bacteriologic poate transmite o infectie virala.

Tabel  - Virusuri transmisibile prin apa care se pot asocia cu boli umane (Dupa: Duca si colab., Melnick si colab si MHO Report).

Grup de virusuri	Nr. de tipuri	Imbolnaviri cauzate sau cu care se pot asocia
Enterovirus:		Paralizii, meningite, febra, boli respiratorii, exantem, diaree, herpangina, miocardite, pleurodinie, encefalite, conjunctivita hemoragica acuta
polio
Coxackie A
Coxackie B
echo	> 33
enterovirusuri
Hepatita tip A		Hepatita infectioasa (virala)
(probabil enterovirus)
Gastroenterita tip A		Voma epidemica si diaree, febra
(agentul Norwalk)
Gastroenterita tip B		Boala respiratorie si diareica usoara, voma epidemica si diaree, mai ales la copilul sub 6 ani.
reovirus
rotavirus
Adenovirus	> 30	Boala respiratorie acuta, infectie conjunctivala, keratita, encefalite, tumori
Polioma
Parvovirus		Boli respiratorii acute ale copilului, dar cu etiologie neclara.
virusul adeno-asociat
Total

C. Boli parazitare transmise prin apa

Boli determinate de protozoare

- Amibiaza sau dizenteria amibiana cauzata de Entamoeba histolityca, afecteaza colonul, secundar ficatul si alte organe. Se intalneste in special in tarile calde.

Formele infectioase sunt chisturi ce sunt eliminate in mediul extern odata cu materiile fecle ale bolnavului sau ale purtatorului.

Omul se infesteaza ingerand chisturile odata cu alimentele, apa sau prin maini contaminate.

- Giardioza sau lambliaza cauzata de Lamblia intestinalis. Raspandita in regiunile tropicale si temparate.

Formele infectioase sunt chisturile ce pot rezista in mediu umed luni de zile.

In organism se dezvolta in special in duoden si caile biliare.

Desi alimentele si apa reprezinta un risc de imbolnavire, contactul cu persoana infestata constituie mecanismul principal de transmitere.

- Balantidioza sau dizenteria balantidiana este cauzata de Balantidium coli. Are o incidenta redusa, raspandirea bolii prin apa sau alimentele prin care au ajuns chisturile parazitului eliminate de om sau de porc.

Afectiunea se manifesta prin diaree sub forma cronica, altele asimptomatica.

- Trichomonioza   data de Trichomonas vaginalis. Incidenta bolii creste in sezonul cald prin folosirea bazinelor de inot si a strandurilor.

Boala venerica parazitara

Boli determinate de cestode

- Cisticercoza   este cauzata de Cisticercus cellulosae (Taenia solium) si mai rar Cisticercus bovis (Taenia saginata).

Omul parazitat elimina formele infectioase numite embriofori care pot fi inghititi cu apa sau alimentele contaminate.

Embrioforii pot rezista in mediu pana la 1-2 luni. Ajunsi in stomac embrioforii traverseaza mucoasa gastrica pe cale sangvina sau limfatica. Se localizeaza in ochi, creier, muschi, piele.

- Echinococoza sau chistul hidatic este cauzata de forma larvara a Taeniei ecinococcus.

Rezervorul de paraziti: cainele, vulpea, lupul, pisica.

Formele infectioase pentru om si animale sunt embrioforii care contamineaza terenurile de pescuit, sursele de apa, putand infesta animalele ce servesc drept gazda intermediara.

Transmiterea la om se face prin maini, apa, fructe, zarzavaturi contaminate cu ouale parazitului.

Din stomac, embrioforii trec in circulatie, ajung in ficat, plamani sau alte organe.

- Cenuroza cerebrala cauzata de Cenurus cerebralis. Infestarea omului se face pe cale digestiva, prin apa, legume, alimente pe care au ajuns embrioforii parazitului eliminat de caine sau alta gazda definitiva.

La om se manifesta ca o tumoare cerebrala.

- Himenolipidoza umana cauzata de Himenolipis nana. S-ar transmite si prin intermediul apei pe langa alimente si maini contaminate

Boli determinate de trematode

- Fascioloza hepatica cauzata de Fasciola hepatica. Rezervorul: oaia, capra, vitele cornute, porcul, calul, ciinele, iepurele, veverita, omul.

Omul este gazda definitiva.

Parazitul depune ouale la 10-12 saptamani dupa patrunderea in gazda definitiva. Ciclul complet dureaza la animal minimum 150 de zile.

Eliminarea oualor de catre om si animale se face aproximativ 3 luni de la data infestarii, perioada necesara pentru maturitarea parazitului.

Pentru a ecloza, ouale au nevoie de mediu umed. Trec prin stadii pana la cercari liberi in apa respectiva sau cercari inchistati (metacercari).

Metacercarii ingerati de om sau de animal trec in intestin, ajung in cavitatea abdominala, ficat, cai biliare.

Omul se infesteaza prin apa sau salata infestata cu cercari.

- Bilharzioza intestinala sau schistozomiaza. Agentul Schistosoma mansoni. Rezervor: omul bolnav sau purtatorul sanatos care elimina oua.

Ouale embrionate isi continua evolutia in apa gazdele intermediare stadiul de sporocisti cercari liberi.

Infestarea omului: cale cutanata, digestiva.

In organism cercarii se indreapta pulmon si cordul stang circulatia generala.

Habitatul normal al schistosomei este sangele  venos. Alte localizari: pulmon, intestin, cai biliare.

Boli determinate de nematode

- Ascaridioza, Trichocefaloza, Strongiloidoza, Oxiuroza