Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
PROIECT DE AN La Drenaje si Desecari - Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

PROIECT DE AN La Drenaje si Desecari - Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului



Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului



PROIECT DE AN

La Drenaje si Desecari

Cuprinsul proiectului:

A.    Piese scrise

I.         Tema proiectului

II.       Rezumatul analitic

III.     Date de baza privind starea factorilor de mediu

IV.            Evaluarea impactului asupra factorilor de madiu

V.      Solutii ingineresti pentru controlul degradarilor de teren

a)Masuri in intregul bazin hidrografic

b)Masuri pentru controlul eroziunii in suprafata

c)Masuri de stabilizare a ravenei

VI. Masuri de atenuare a efectelor proiectului

VII. Eficienta tehnica si economica a proiectului

VIII. Gestiunea mediului in timpul executiei

IX.            Plan de supraveghere pe perioada exploatarii

  1. Piese desenate :

I.            Plan de situatie la sc :1÷5000 cu echidistanta de 5 m .

II.          Plan cu propuneri de lucrari la sc :1÷5000

III.        Profil longitudinal prin ravena la sc :1÷5000 si sc :1÷500 —1÷100

I. Tema proiectului

Se cere elaborarea unui studiu de impact al sistemului aluviunilor asupra factorilor de mediu din bazinul hidrografic Cotmenita, aflatla 20 km de Pitesti .

Bazinul hidrografic este supus agresiunilor naturale si antropice, energice care au declansat procesul de eroziune in suprafata , eroziune in adancime si alunecari de teren.

Pe baza evaluarii gravitatii aceste procese se va proiecta schema complexa de

amenajare care va fi justificata tehnic , economic , social si ecologic .

II. Rezumat analitic

II.1. Scopul proiectului :

Se urmareste asigurarea conditiilor pentru o agricultura durabila si profitabila . Ea se obtine prin imbunatatirea calitatii solului si corectarea regimului hidrologic al scurgerii de suprafata .

II.2. Utilitatea proiectului :

Proiectul se justifica prin contributia lui la antrenarea efectelor negative a procesului ce se desfasoara in bazinul hidrografic studiat . Se urmareste aducerea pierderilor de sol la nivelul admisibil , stabilizarea albiei cu eroziune in adancimi , valorificarea terenului cu alunecari .

II.3. Necesitatea proiectului :

Comunitatea locala a constatat pagube ca :

reduceri de productii ;

deteriorari de cai de comunicatie ;

cresterea pericolului de inundatii ;

inrautatirea calitatii apei din.

In aceste conditii a hotarat sa comande acest proiect si se angajeaza sa contribuie prin bani si munca la realizarea lui . Deasemenea, localnicii vor exploata corect terenul si nu vor distruge lucrarile.

III.           Date de baza privind starea factorilor de mediu

In acest capitol se obtin caracteristicile la stadiul 0 pentru sistemelor afectate de degradari . Datelele de baza initiale se obtin pentru sistemul versant si sistemul albie . Informatiile primare sunt valabile inainte de aplicarea proiectului si sunt specifice pentru eroziunea in suprafata si eroziunea in adancime , alunecari de teren .

Date de baza pentru eroziunea in suprafata :

  1. caracteristicile reliefului
  2. vegetatia
  3. clima
  4. solul si litologia
  5. activitatea umana

Date de baza pentru eroziunea in adancime

1. caracteristici geometrice ale albiei

2. date hidrologice si hidraulice

3. stadiul de evolutie a formatiunii

Date de baza pentru alunecarile de teren :

factori cauzali si conditionali ai alunecarii

stadiul de evolutie a alunecarii

Date de baza privind caracteristicile reliefului :

1. date de obtinut

2. surse de informatie

mod de redactare a datelor

utilitatea datelor

Date de obtinut:

- caracteristici ale suprafetelor omogene de relief (SOR);

expozitia versantilor in plantatia de vie sau pomi.

Surse de informare:

Planul de situatie cu curbe de nivel

Se utilizeaza pentru ambele categorii de date de obtinut planul de situatie cu curbe de nivel avand scara de 1: 5000 si echidistanta de 5 m.

Utilitatea studiului:

Se completeaza tabelul nr.1, cu caracteristicile suprafetelor omogene de relief.

FOLOSINTA

nr. ordine S.O.R

Llcmmp

m

I

ARIA

Llcmmp lungimea liniei de cea mai mare panta

Conditii de delimitare a suprafetei omogene de relief

- se respecta si se admite ca limitele obligate firele de vale si cumpenele de deal, avandin vedere ca intr-o S.O.R expozitia trebuie sa fie cat mai constanta


ex fir de vale

- intr-o S.O.R trebuie sa fie panta constanta si rezulta ca desimea curbelor de nivel

trebuie sa fie uniforma


lungimea liniei de cea mai mare panta se recomanda sa fie cat mai constanta si sa aiba o valoare mai mica de m ----> 10 cm pe plan

Notatii Pd padure Fn - faneata

A - arabil Lv - livada

Ps pasune Vn - vie

Calcule efectuate pentru completarea caracteristicilor S O.R

se poate determina aria folosind planimetrul polar

Fluturas

 
Pol fix

 



Trebuiesc indeplinite doua conditii

- polul fix sa fie exterior suprafetei de masurat

- intre brate sa fie un unghi intre

In momentul in care planimetrul este fixat in punctul de pornire al masuratorii se determina prima citire - citirea initiala .Miscam bratul pe perimetru in sensul acelor de ceasornic si ne inchidem in acelasi punct din care am plecat. Astfel se determina citirea finala

Aria suprafetei se determina cu formula : si rezultatul este in hectare



kplanimetru este constanta planimetrului Fiecare citire are patru cifre


se mai poate determina aria si folosind metoda micilor patrate (milimetrica).

Calculul lungimii liniei de cea mai mare panta S.O.R

Se utilizeaza delimitarea S.O.R si se foloseste marimea perpendicularei pe

curbele de nivel Se masoara perpendiculara intre puncte situate pe conturul S.O.R Se

utilizeaza scara planului si se determina lungimea liniei de cea mai mare panta in metri

Situatii posibile

L L L L

L m L cm

2. =>

Calculul pantei S.O.R

Se utilizeaza formula pantei care este :

Calculul pantei se face intre puncte situate pe perimetrul S.O.R Se utilizeaza

echidistanta curbelor de nivel m si scara planului

Utilitatea studiului reliefului

Pentru eroziunea in suprafata caracteristicile S.O.R se folosestc la prognoza :

- pierderilor de sol

- selectarea masurilor antierozionale

- dimensionarea lucrarilor.

Caracteristicile S.O.R

Pasune

Folosinta

Nr. ord S.O.R

Ll.c.m.m.p

I %

Aria (h)

Pomi

Arabil

Pasune

Pasune

Faneata

Padure

Total S

STRUCTURA VEGETATIEI SPONTANE SI CULTIVATE

DATE DE OBTINUT:

structura folosintelor;

structura asolamentului pe arabil(rotatia culturilor);

valoarea factorului C (vegetatie);

detinatorii de teren ;

SURSE DE INFORMATIE :

pentru determinarea factorului C se utilizeaza “Indrumatorul de proiect CES”, pag.45 , tabelul nr. 14 ; pentru restul caracteristicilor, intr-un proiect real se utilizeaza date ale Oficiului de Cadastru si Organizare a Teritoriului (O.C.O.T.), in proiectul de an , caracteristicile vegetatiei sunt impuse prin tema.

Mod de redactare a datelor

- se completeaza tabelul cu „Repartitia bazinului hidrografic Crasna pe folosinte”.

Categorii de folosinta

Suprafata (ha)

Suprafata

(% din B.H)

Factor  C

Agricole

Arabil - A

Livada

Livada

Livada- Lv

Faneata- Fn

Pasune- Ps

Neagricole

Padure- Pd

Neproductive- Np

Drumuri exp –De

Intravilan

Constructii

Balti

Total

La neproductiv = albia ravenei (ha)

-balti , ape= masuram lung (cm) x 50 (m )x50 /10000→ha

Intravilan = zona locuita

Carabil=0.67*Cporumb+0.33*Cgrau= 0.67*1+0.33*0.14= 0.7162

Utilitatea studiului:

Pentru eroziune in suprafata studiul vegetatiei serveste la :

prognoza pierderilor de sol;

selectia masuratorilor antierozionale

dimensionarea lucrarilor

Pentru eroziunea in adancime, folosintele sunt utilizate la determinarea coeficientul de scurgere care intra in componenta formulei debitului.

Clima

v    Date de obtinut :

Precipitatii medii lunare si anuale

Valoarea coeficientului de agresivitate pluviala Ka

3. Numarul zonei de intensitate pluviala

Surse de informatie :

pentru precipitatii se utilizeaza ‘’ATLASUL CLIMATOLOGIC AL ROMANIEI

pentru agresivitatea pluviala se foloseste harta 1.3, pag.9 din “INDRUMATORUL DE PROIECT C.E.S.”

numarul zonei se foloseste pag 39 , harta 2.2. din “INDRUMATORUL DE PROIECT C.E.S.”

Mod de redactare a datelor :

Datele se inscriu cu valorile obtinute din materiale documentare in functie de amplasamentul perimetrului .

Precipitatii medii la statia meteorological Vaslui= 400-500 mm

Coeficientul de agresivitate pluviala Ka = 0.13

Numarul zonei de intesitate pluviala = 3

Utilitatea studiului :

pentru eroziunea in suprafata : ka intra in modelul de calcul al pierderilor de sol ; precipitatiile medii anuale sunt determinate pentru masurile antierozionale .

pentru eroziunea in adancime : numarul zonei de intesitate pluviala serveste la obtinerea marimii intesitatii ploii de calcul. Aceasta intesitate intra in componenta formulei debitului viiturii.

Soluri si litologia

Date de obtinut:

tipul genetic de sol;

gradul de eroziune;

textura;

valoarea factorului S;

tipuri de degradari existente in perimetru

Surse de informatie :

0,1,2,3 se obtin intr-un proiect real de la OSPA judetean (Oficiul de studii pentru pedologie si agrochimie )

I.C.P.A (institutul de cercetari pentru pedologie si agrochimie )

In proiectul de an datele sunt impuse prin tema cu exceptia tipului genetic .Acesta rezulta din utilizarea atlasului climatologic harta I.5 sau dintr-o pedologie .

Tipul de sol identificat corespunde amplasamentului bazinului hidrografic.

Factorul S se citeste din indrumatorul CES pag 20 ,21.

Mod de redactare a datelor :

Pentru tipuri de degradari : in urma activitatii de cartare s-au identificat in bazinul hidrografic trei unitati de sol (U.S.)

US1- prezinta eroziune in suprafata pe o arie de 356.845 (ha )

US2- caracteristicile prin eroziune in adancime care are in prezent o albie 1.845 (ha)

US3- prezinta alunecari semiactive pe o suprafata de 9.75 (ha)

Tipul de genetic de sol este C.C.- cernoziom levigat

Gradele de eroziune se inscriu in tabelul „Repartitia bazinului hidrograficCotmenita pe grade de eroziune”

Grad de eroziune

Suprafata (ha)

Suprafata (% din US1)

Eroziune moderata

Eroziune puternica

3. Texturile se reprezinta in tabelul : „ Repartitia bazinului hidrografic Cotmenita pe texturi’’

Masa texturala

Suprafata (ha)

Suprafata (%din U.S1)

Textura medie

Textura grea

4. Factorul S depinde de tipul de sol , textura si grad de eroziune si se inscrie pe planul de situatie si in piesele scrise.

Tip de sol -----C.C.---------eroziune moderata }→ S= 0.9

textura medie }

Tip de sol ----C.C.---------eroziune puternica }→ S= 1.0

textura grea }

Utilitatea studiului :

Pentru erziunea in suprafata factorul S intra in componenta modelului de prognoza a piederilor de sol .Gradele de eroziune sunt folosite pentru alegerea folosintelor si a asolamentului arabil . Textura dimensioneaza inclinarea taluzului pentru terase , drumuri .

Pentru eroziune in adancime , texturile servesc la calculul coeficientului de scurgere care intra in componenta formulei debitului viiturii.

Pentru alunecarile de teren , suprafata cu alunecari serveste la alegerea modului de valorificare a terenului cu alunecari .

Activitatea umana

Date de obtinut:

a.      Tip de agricultura

b.     Tip de proprietate asupra pamantului

c.      Factorul Cs

Surse de informatie :

Intr-o activitate reala de proiectare primele 2 categorii de date rezulta de la O.C.A.O.T.A. din Judet si de la Primarie.

In proiectul de an se folosesc ipoteze impuse prin tema .

Factorul Cs→din indrumatorul de proiect CES pag 25, tab 1.12.

Mod de redactare a datelor:

Din cauza dispunerii propietatilor cu latura lunga pe directia deal- vale lucrarile agricole se executa pe linia de cea mai mare panta .

Terenurile apartin propietarilor particularilor cu exceptia Pd si Fn care sunt propietati comunale .

Cs=1.0 Acesta este valoarea cea mai defavorabila a coeficientului de influenta a activitatii umane .El corespunde tipului de agricultura practicat in zona.

Utilitatea studiului:

Pentru eroziunea in suprafata intra in componenta modelului de prognoza a pierderilor de sol .

Date de baza pentru eroziunea in adancime : caracteristici geometrice ale albiei.

Date de baza pentru eroziunea in adancime

Date de obtinut:

Forma si dimensiunile albiei in plan

Forma si dimensiunile in profilul longitudinal

Forma si dimensiunile in sectiune transversala

Surse de informatie:

Intr-un proiect real elementele geometrice ale ravenei rezulta din ridicari topografice clasice sau fotometrice .

In proiectul de an se utilizeaza date impuse prin tema.

Mod de redactare a datelor:

Toate categoriile de reprezentari ale albiei apar in piesele desenate .

Forma si dimensiunile albiei in plan

Traseul albiei , forma ei si aria ocupata de albie rezulta pa planul de situatie pe curbele de nivel. Aceasta reprezentare serveste la obtinerea liniei terenului pe profilul longitudinal.

Denumiri ale elementelor albiei :

- capatul amonte al albiei se mai numeste varf sau obarsie (A)

- capatul aval = capat aval , confluenta cu emisarul ,gura ravenei (B)

- axul ravenei= firul ravenei , retea de scurgere

Forma si dimensiunile in profilul longitudinal:

Se completeaza profilul longitudinal sinoptic dupa modelul din indrumator CES pag 38, fig. 2.1 .

Profilul longitudinal se numeste sinoptic pentru ca prezinta concomitent elemente geometrice, hidrologice, hidraulice si de dinamica a albiei.

Scarile profilului longitudinal sunt pentru :

L (lungimi) 1:5000

H(inaltimi) ∆HA-B→Sc : 1 :200

Eroziune moderata: Ps.= 32

Vn.= 21.89 Total: 122.14 (ha)

Pd.= 68.25

Eroziune puternica: Vn.= 67.61

Fn.= 93.5 Total: 233.11 (ha)

A.= 72

Elemente hidrologice

Date de obtinut :

Debitul maxim lichid cu asigurarea de 5% in 3 sectiuni : Qmax5%(m3/s)

Volumul solid : Vs (m3/an)

Surse de informatie : Indrumatorul de proiecte CES pag 32

Modul de redactare a datelor :

Se utilizeaza formula rationala:

Qmax = 0.167 * K * Ip% * S (m3/s)

in care:

0.167 = coeficient de transformare a unitatilor de masura

K = coeficient de scurgere;

Ip% = intensitatea ploii de calcul cu asigurarea de 5%

S-ha = aria bazinului hidrografic pana in sectiunea de calcul

Sectiunile de calcul sunt:

sectiunea de capat amonte a ravenei (A);

sectiunea de capat aval a ravenei (B);

sectiunea de capat aval a lungimii active.

La- sectorul din ravena care are dinamica cea mai rapida si reprezinta principalul furnizor de aluviuni.

- se identifica pe teren prin prezenta malurilor cu prabusiri, a talvegului cu depozite recente de aluviuni si prin lipsa vegetatiei.

In proiectul de an la= X %* la totala a ravenei X=72 %la= 439.2

Calculul debitului in sectiunea de capat aval B-B

se delimiteaza bazinul hidrografic al ravenei prin cumpana apelor (care este perpendiculara pe curbele de nivel) numai pe deal si pana la curba cea mai inalta;

se calculeaza suprafata bazinului hidrografic al ravenei:

calculul timpuluiv de concentrare = durata necesara unei picaturi sa ajunga pe drumul cel mai nefavorabil de la cumpana pana in sectiunea de calcul

tc- timp de concentrare

tc total= tc vers max+tc ravena= 28.714 min

tc vers= 0.0167*C*(m/m/ml)

tc vers 1= 20.427

tc vers 2= 16.249

C- coefficient de scurgere care depinde de rugozitatea terenului

C= 30 pentru culturi agricole

tc ravena=0.0033*= 8.287

Cu numarul de intesitate pluviala intram in grafic .

i5%=i10%*1.15=1.265→ ip%=1.265

Calculul debitului

Qmax 5%,B=0.167*K*I5%*SB (m3/s)

tc tot= tc vers+tc ravena

Calculul coeficientului de scurgere K :

Relatia de calcul:

K = Ks * T * V * L * I * F= 0.35*1.1*0.85*1*1.2= 0.392→K=0.0.392

in care:

Ks coeficient de scurgere standard determinat de statiunea PERIENI; Ks = 0.35

T factor de corectie pentru topografia bazinului hidrografic (pag 37)

V factor determinant in functie de vegetatie ; (pag 37; tab 2.8 )

L factor determinat in functie de tipul de lucrari antierozionale L= 1,00;

I factor de corectie pentru infiltratie (depinde de textura solului);I=1,2;

F factor de corectie pentru frecventa de calcul.F=1,2 ;

I- depinde de textura , daca b.h are mai multe texturi se calculeaza o valoare medie ponderata

Textura usoara = 0.8

Textura medie =1.1

Textura grea =1.2

Calculul lui imediu ponderat:

S.O.R

i(%)

Aria

i*Aria

=60.36

=1059.957

Imediu ponderat= 17.56

V= 0.85

Calculul lui T :

T=f (imp)→T=1.1

QB max lichid=0.167*K*IB*SB= 4.998 (m3/s)

SB= 60.36 (ha)

K=0.392

QA max=0.167*K*IA*SA=2.064 (m3/s)

IA=1.35

SA= 23.355 (ha)

K=0.392

Qla max=0.167*K*Ila*Sla= 4.896 (m3/s)

Ila=1.38

Sla= 54.2 (ha)

Studiul hidrologic

Pentru fazele lichide se calculeaza :

QA<Qla<QB

Vsolid =Sactiva*q (m3/an)

Sactiva - suprafata geometrica a albiei ravenei desfasurata pe lungimea activa (ha)

q(m3/an) –indice de eroziune in adancime , valorile se obtin in raport de procentul X ocupat de lungimea activa din lungimea totala.(pag 47 , tab 2.13 )

1) Sactiva=*la * (ha)

PA= bgeom+2*hgeom = 12.8 m

Pl.a=bgeom+2*hgeom= 17 m

Aleg bgeom conventional bgeom= 2 m

Sactiva= 0.65 (ha)

2)Vsolid=Sactiva*q

X

q

X= 72 %→ q= 1500

Vsolid= 975 (m3/an)

Utilitatea studiului :

- pentru eroziune in adancime valoarea debitelor se foloseste la studiul hidrologic si la alegerea si dimensionarea lucrarilor de combatere a eroziunii in adancime .

Volumul solid serveste la calculul eroziunii totale.

Studiul hidraulic

Date de obtinut :

- viteze in timpul viiturii ;

- viteza critica de antrenare ;

Surse de informatie :

- studiul hidrologic

- studiul caracterelor geometrice ale albiei

Mod de redactare a datelor :

- viteza se calculeaza in toate cele trei sectiuni in care exista valoarea debitelor lichide

Formula de calcul Chezy :

Vviiturei= C*

C-coeficientul lui Chezy

n- coefficient rugozitate

R-raza hidraulica

R= W-sectiunea muiata

P-perimetru muiat

  • ultima panta amonte de sectiunea de calcul

Substratul litologic - Argila nisipoasa mijlocie

Substratul vegetal ( acoperirea vegetala ) - Vegatatie slaba

Coeficientul litologic - n=0.035 - corespunde stratului de argila si vegetatie slaba (pag 49 , tab2.16 )

Adancimea sectiuni muiate h0 se calculeaza prin incercari aplicand metoda grafo-analitica . Se dau valori lui h0 pana cand coeficientul modul de debit K0= K.

K0 se calculeaza astfel : K0=

K0A== 5.27 QA= 2.064 (m3/s)

IA= 0.153 %

h0

bgeom

w

P

R=

C=*R1/6

K=w*C*

VviitA=22.73*= 4.35

K0l.a== 22.87 Ql.a= 4.896 (m3/s)

Il.a= 0.046 %

h0

bgeom

w

P

R=

C=*R1/6

K=w*C*

Vviit l.a= 24.78*= 3.40

K0B== 31.04 QB= 4.998 (m3/s)

IB= 0.026 %

h0

bgeom

w

P

R=

C=*R1/6

K=w*C

Vviit B=25.26*= 2.79

K0 formare A se calculeaza astfel : K0 formare A== 3.98

Q formareA= QA *0.756= 1.56 (m3/s)

hformare

b

w

P

R=

R1/6

C

K

Vcr. antrenare= 1.2*0.480.2= 1.036 m/s

Kformare l.a== 17.28

Qformarel.a= 4.896*0.756= 3.7 (m3/s)

hformare

b

w

P

R=

R1/6

C

K

Vcritic antrenare= 1.083 m/s

KformareB== 23.56

Q form.B= 3.77 (m3/s)

h0

bgeom

w

P

R=

R1/6

C

K

Vcr.antrenare= 1.11 m/s

Date de baza pentru alunecarile de teren

I. Date de obtinut :

1. Factorii cauzali si conditionali ai alunecarilor

2. Volumul alunecarii

3. Stadiul de evolutie

II. Surse de informatie :

intr-un proiect real se foloseste studii topografice, hidrogeologice, hidrologice si geotehnice

in proiectul de an se apeleaza la ipoteze impuse prin tema

III. Mod de redactare a datelor : pentru factorii:

cauzali si conditionali :

Se considera ca alunecarile sunt provocate de :

-perioada cu precipitatii abundente

-evolutia albiei cu eroziunea in adancime

-profilul si stratificatia rocilor

Volumul alunecarii :

In lipsa unor calcule de stabilitate a versantului volumul provenit din alunecare este:

Valunec= Salunec*halunec (m3)

halunec= 5 (m)

Salunec= 97500 m2

Valunec= 97500*5= 487500 m3

Alunecarea se considera semiactiva . Deplasarea masivului de pamant are loc la momentul in care factorii cauzali sunt prezenti.

Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu

In legislatia privind studiile de impact de mediu impact inseamna, orice effect negativ care inrautateste proprietatile factorilor de mediu.

Pentru utilizatorii de sol din bazinul hidrografic efectele negative sunt:

cantitatea de material solid antrenata ;

grosimea stratului de sol spalat ;

reducerea productiilor

Pentru utilizatorii de apa din aval este important sa se cunoasca :

1. debitul effluent (Qefl)

2. eroziunea efluenta (Eefl)

Cantitatea de material solid antrenata se calculeaza cu formula U.S.L.E. adaptata pentru Romania de profesorul Motoc.

ES.O.R=Ka*S*C*CS*Lm*in (t/ha an)

Formula se aplica pe fiecare folosinta care a fost impartita pe S.O.R.

Calculul se conduce tabelar folosind datele obtinute in tabelul “Date de baza pentru eroziunea in suprafata “

  • KA-coeficient de agresivitate climatica
  • S-coeficient de modabilitate a solului
  • C-coeficient de influenta a culturilor agricole
  • CS- factor de influenta a activitatii umane de conservare a solului
  • L- lungimea l.c.m.m.p a suprafetei de calcul S.O.R.
  • m= 0.4 daca L<100 (m)

daca L≥100 (m)

  • i-panta S.O.R  in – tab 1.13 pag. 38

in=C1+C2*i+C3*i2 

Em.p.folosinta=

= 1.6 - textura usoara

= 1.7 - textura medie pe folosinta

= 1.9 - textura grea

Folosinta

Nr ordine

Ka

S

C

Cs

L

i

Lm

in

E

Aria

E*Aria

Livada

E.m.p.V= 28.3

Arabil




E.m.p.A=14.23

Pasune

E.m.p.V= 16.95

Pasune

E.m.p.Ps= 6.14

grosime strat spalat de sol= Emp*1/ *1/ 10000

grosime strat spalat de sol-Vn= 0.00248 m/ an

grosime strat spalat de sol- Ps= 0.00036 m/an

grosime strat spalat de sol- A= 0.000748 m/ an

REDUCERILE DE PRODUCTIE

Se stabileste numai la cereale pe arabil si se ia in calcul grosimea stratului de sol erodat pe durata de 10 ani.

0.000748 m/an *10= 0.00748 mm/ 10 ani

- pierderi de recolta = 40 kg/ ha

In grafic se va avea in vedere intrarea cu valoarea in cm.

0.00748*100= 0.748 cm

Eefl= E efl.din.eroz.in.supraf. + E efl.din.eroz.in.adincime (m3/an)

E efl.din.eroz.in.supraf= = 2038.44 (t/ an)

E efl.din.eroz.in.adincime= Vsolid*Cefl.Hedley = 731.25 m3

Cap.V SOLUTII INGINERESTI PENTRU CONTROLUL

DEGRADARILOR DE TEREN

Se proiecteaza doua categorii de masuri:

restructurarea folosintelor

regularizarea scurgerii pe versanti

Se refera la o analiza a folosintelor existente si a modificarilor necesare in vederea reducerii pierderilor de sol prin eroziunea in suprafata si se refera la:

- marimea pantelor, - gradul de eroziune, - interesul de sporire a randamentului utilizat in agricultura, - traditiile agriculturii locale.

Faze de lucru:

amplasarea folosintelor obligate

reamplasarea unor folosinte

comas area folosintelor

complectarea tabelului de balanta a restructurarii folosintelor.

Materiale necesare:

- plan de situatie

- studiul topographic

- studiul pedologic

- studiul folosintelor

Mod de rezolvare:

Se infiinteaza plantatii de protectie si faneata de protectie.

Plantatiile de protectie= silvice, amplasate sub forma de perdea, cu o latime de 20-50 m, in raport cu albia ravanei.

Faneata se amplaseaza pe suprafete omogene de relief (S.O.R.) cu alunecari semiactive.

Se porneste de la panta limita pentru fiecare folosinta din punct de vedere al exploatarii mecanizate. Arabilul se limiteaza la panta de 18 %.

A- 18 %------ i= 18-25 % A---Vn, Lv

i= 25-45 % A---Ps, Fn

Vn, Lv %---- -i>25 %  Vn—Ps, Fn

REGULARIZAREA SCURGERII PE VERSANTI

Este o masura general ace se aplica pe intreg bazinul hidrografic, dar in proiectul de an se aplica numai pe pasune. Lucrarile se diferentiaza in functie de marimea precipitatiilor medii multianuale.

pp= 400-500 mm/ an < 600 mm/ an canale orizontale de pamant, cu rol de stocare a apei pe versant.

PROIECTAREA CANALELOR DE PAMANT

- valori maxime

b= 0.8 h0= 0.6

h= 0.8 m= 1.5

- se calculeaza suprafata muiata S

S= S1+S2-S3= h(b+mh)+

S= 0.8(0.8+1.5*0.8)+0.62/ 2*iv-1.5*0.62/ 2= 2.83 m2

- se calculeaza distanta intre axele a doua canale successive

- canalele de pamant se traseaza parallel cu, curbele de nivel.

Wstocat.canal= Wscurs

Wscurs= pe 1 m liniar de canal

Wcanal= S*1= 2.83*1= 2.83 (m3/ ml)

Wscurs.10%= 10*H*K*S……………………L= = 116.44 ~ 2.3 cm pe plan

H10%= 62

K= 0.392

MASURI SPECIFICE IN PLANTATIILE DE VIE/ POMI

Se proiecteaza pe suprafata rezultata dupa restructurarea folosintelor si exista doua tipuri de lucrari:

organizarea antierozionala a teritoriului

lucrari hidroameliorative.

Organizarea antierozionala a teritoriului:

- este o masura manageriala prin care se decide limitele unitatilor teritoriale denumite tarlale.

Pentru a contribui la o eficienta hidrologica si antierozionala, precum si la sporirea randamentului utilajelor au forma, orientare fata de curbele de nivel si dimensiuni corecte erozionale.

Ca forma trebuie sa rezulte suprafete de polygon cu doua laturi paralele.

Orientarea – laturile lungi sunt laturi paralele ale poligonului care reprezinta traseele utilajelor in lucru.

- Pe pante< 5%, laturile paralele pot fi trasate oricum.

- Pe pante intre 5-18%, laturile lungi sunt pe directia generala a curbelor de nivel, acceptandu-se mici abateri.

- Pe pante> 18%, laturile lungi copiaza fidel curbele de nivel.

La schimbarea directiei curbelor de nivel se formeaza clinuri, neincluse in tarlale.

Laturile scurte ale poligonului sunt transversale fata de curbele de nivel sin u trebuie sa fie paralele.

Dimensiuni:

- laturi lungi…………- la pomi: 400-800 m

- la vie: 300-700 m

- laturi scurte

i

Ll.c.m.m.p.=lO.T.max

vie

pomi

Faze de lucru:

Se traseaza limitele obligate ale tarlalelor reprezentate de firele de vale si cumpenele de deal expozitia in tarla este cvaziuniforma.

Se inscriu in suprafetele-S.O.R. marimile pantelor.

Se copiaza limitele dintre S.O.R. vecine daca panta difera cu mai mult de 5% si rezulta o panta cvaziuniforma in fiecare tarla.

Se traseaza limitele tarlalelor

- Z.I.- zona de intoarcere- pe laturile scurte

- D.e.- drum de exploatare- pe laturile lungi

Se completeaza tabelul cu caracteristicile tarlalelor

Nr. tarla

i %

Ll.c.m.m.p. (m)

Aria (ha)

Definitivarea zonelor de intorcere: trasarea serpentinelor pe pante >10%.

MASURI HIDROAMELIORATIVE-TERASE

-sunt constructii de pamant cu parti componente: platforma si taluzuri. Se proiecteaza pe fiecare panta 15%.

pp< 600 mm/ an

platforma orizontala

Studii necesare proiectarii:

studiul geomorfologic- din care rezulta panta

studiul climatic- precipitatii multianuale si rezulta inclinarea platformei

studiul pedologic- textura, rezulta valoarea lui m (inclinarea taluzului)

studiul horticol- distanta dintre randuri la pomi si vie.

Proiectarea teraselor:

- se dimensioneaza partile componente ale teraselor

- se evalueaza volumele de lucrari necesare executiei

proiectia pe orizontala: a/2- taluzul; l- platforma; L- intreaga terasa

proiectia pe verticala: h/2- fiecare taluz; Dh- pr. pe verticala a platformei.

Dimensionarea teraselor:

1. criteriul geotehnic - pentru platforma orizontala:

tarlaua nr. 10………………i= 25~0.25

lmax=

hmax= 2 m

- textura grea…………..m= 1.5

lmax= 5 m

2. criteriul horticol- se cultiva doar platforma si nu taluzurile.

ldef.= d(n-1)+d1+d2

d- distanta intre randuri

d1- de la capatul platformei amonte pana la I rand

d2- distanta de la capatul platformei aval pana la ultimul rand

n- numar de randuri

n-1= numarul de intervale de lungime d

dvie= 2 m

d1=d2= 1 m

ldef.= 2(n-1)+1+1= 4

n= 2

lmax= 5

ldeflmax

ldef<lmax……………………………………………….hdef= = 1.6 m

Ldef= ldef+m* hdef= 6.4 m

Numarul de terase/ tarla:

- din organizarea teritoriului se masoara l si L a tarlalei.

Nr.terase/ tarla== 2.8*50/ 6.4= 21.875

Lungimea totala a teraselor= LO.T.*nr.teraselor= 8.6*21.875*50= 9406.25

Volumul de sapatura:

Vsap.= Vumplut.= *Lterase= *Lterase= *9406.25= 7525 (m3)

Suprafata de inierbare:

Supr. de inierbat= hdef**Lterase= 1.6**9406.25= 27131.77

MASURI SPECIFICE PE FOLOSINTA ARABIL

Se proiecteaza doua tipuri de masuri:

1. Organizarea antierozionala a teritoriului

2. Masuri fitoameliorative.

1.Organizarea antierozionala a teritoriului

- pe arabilul rezultat dupa restructurarea folosintelor se traseaza reteaua de drumuri, care este alcatuita din drumuri principale si drumuri secundare.

D.P.- sunt cai de legatura dintre intravilan si arabil

D.S.- sunt cai de acces in interiorul folosintei.

Conditii de trasare:

1. – se respecta limitele rezultate la restructurarea folosintelor

2. – se allege varianta de drumuri cu lungime minima

3. – se evita zonele aval de alunecari

4. – intre drumurile transversale pe curbele de nivel distanta trebuie sa fie:

LO.T.= 400-2500 (m)

5. – intre drumurile care merg pe curbele de nivel distanta depinde de marimea pantei.

6. – fiecare drum trebuie sa aiba doua capete (capat poate sa fie intravilanul, un alt drum, o suprafata de intoarcere).

i %

lO.T.max

Faze de lucru:

1. – se inscriu pantele in arabil

2. – se traseaza drumurile principale

3. – se traseaza drumurile secundare respectand conditiile de distante.

4. – se definitiveaza drumurile transversale pe curbele de nivel prin trasarea serpentinelor; serpentinele sunt necesare daca panta drumului este mai mare de 10%.

5. – se calculeaza suprafata platformei drumurilor.

Supraf.platf.dr.= Ldr.*ldr= 2200*4= 8800 (m2)

- latime dr. principal= 5 m

- latime dr. secundar= 4 m

6. – se insumeaza cele doua suprafete

= = 0.88 (ha)

7. – se calculeaza procentul din arabil ocupat de drumuri

72 ha…………………..100

0.88 ha………………..x

x== 1.22 % -procent ocupat de drumuri

8. – se completeaza tabelul cu caracteristicile constructive ale unui drum duma modelul din indrumator. Se allege un tronson de drum longitudinal si se foloseste tabelul din indrumator.

pp. < 600 (mm/ an)

CD…………iv= 11.5

iv ales pentru table= 10

-pentru 4 m

hd=hr (m)

Ssapat. (m2/ ml)

Stal. (m2/ ml)

Sin. (m2/ ml)

Nr.

dr.

Tronson

iv

(m)

Ltr. (m)

l (m)

hd=dr (m)

Stal.sp (m2/ ml)

Sin.sp (m2/ ml)

Vt.sp. (m3/ml)

Stal. (m2)

Sin. (m2)

Vt (m3)

Ds

Tr.I

Trasarea serpentinelor:

- se foloseste planul de situatie cu, curbele de nivel

- se stabileste intre ce puncte trebuie trasata serpentine (idr> 10%)

Obs. – dupa un tronson de serpentine de 250-300 m se lasa un palier de odihna de 50 m

- inchiderea serpentinei se realizeaza prin doua solutii:

a) trasarea palierului

b) trasarea serpentinei in sens invers si intersectarea celor doua tronsoane de serpentine.

i= ……L= = 5/ 0.1= 50 m……………1 cm pe harta

2. Masuri fitoameliorative

  1. Alegerea asolamentelor si a structurii culturilor.
  2. Sistemul de cultura in fasii sau benzi inierbate.
  1. Se proiecteaza pe arabil asolament de camp si/sau asolament de protectie.

Asolamentul de camp se recomanda pentru eroziunea slaba, moderata sau puternica .

Asolamentul de protectie este necesar pentru eroziunea foarte puternica sau excesiva.

Asolamentul de camp :

- se compune din plante bune protectoare (graminee anuale) si plante slab protectoare antierozional (prasitoare) .

Proportiile din asolament pentru aceste doua tipuri de plante depind de : panta si grupa de eroziune .

Cu cat creste panta sau eroziunea este mai grava se reduce proportia de plante prasitoare .

S=0.8 —i< 12 % ; 70 % prasitoare + 30 % graminee

— i≥ 12 % ; 50 % prasitoare +50 % graminee

S=0.9 —i< 12% ; 50% prasitoare +50% graminee

—i≥ 12% ; 30 % prasitoare +50% graminee

S=1.0÷1.2 —i< 12% ; 30 % prasitoare +70 % graminee

—i≥ 12% ; 15% prasitoare + 85% graminee

Casolament = 0.3*Cpb+0.7*Cgrau= 0.338

Casolament = 0.15*Cpb+0.85*Cgrau= 0.239

Cpb=0.8

Cgrau=0.14

  1. Sistem de cultura in fasii pentru precipitatii < 600 mm/an

Sistem de cultura cu benzi inierbate pentru precipitatii > 600 mm/an

Probleme rezolvate la proiectare :

  1. Determinarea intervalului de pante pentru care este necesara sistematizarea culturilor in fasii sau benzi inerbate .
  2. Dimensionarea Ll.c.m.m.p — ,,L”

L- pentru sisteme in fasii = latimea fasiei cultivate .

L- pentru sisteme in benzi inerbate = distanta dintre benzi.

Ambele probleme se rezolva aplicand criteriul eroziunii admisibile.

E= ka*S*C*CS*Lm*in= Eadm

in=

Eadm=5÷6 t/ ha*an pentru cernoziom

Eadm=4÷5 t/ha*an pentru sol brun podzolit

Eadm=3÷4 t/ha*an pentru alte tipuri de sol

inmin : inmin= 75.61 i%= 20

inmax : inmax= 68.24 i%= 19

Daca nici o panta nu este in intervalul imin si imax pe arabil, concluzia este ca nu e necesar sistematizarea amplasarii culturilor.

Daca exista panta in intervalul imin — imax se calculeaza latimea fasiei cultivate

Lmmax =

Lm=X L=X1/m

COMBATEREA EROZIUNII IN ADANCIME

Se proiecteza doua categorii de lucrari :

  1. lucrari in bazinul hidrografic al ravenei
  2. lucrari pe firul albiei
  1. Sunt masuri specifice de control al eroziunii in suprafata si de regularizare a scurgerii pe versanti.
  2. I lucrari la obarsie

II lucrari pe maluri

III lucrari pe talveg

Lucrari la obarsie

- consolideaza caderea naturala de la varful ravenei.

Lucrarile se amplaseaza in debleu si se dimensioneaza static si hidraulic. Ele pot fi :

- cadere simpla

- in trepte

- zid de sprijin

- canal rapid

Aceste lucrari au fost comparate si a rezultat :

- hg< 2 m →cadere simpla

- hg=2÷3 m→cadere in trepte

- hg=3÷4 m→ zid de sprijin

- hg> 4 m→canal rapid hg in A= 6 (m)

Reprezentarea lucrarii se face sub forma de schita folosind figura 8.21 pagina 110

Lucrarile pe maluri :

-consolidarea malurilor se face biologic prin plantare cu amestec de specii de arbori si arbusti.

I.C.A.S din tara .Fiecare statiune are anumite caracteristici pedologice si climatice .

Pentru fiecare statiune este valabila o formula de impadurire

Pentru ravena exista trei formule de impadurire :

I.         pe fundul ravenei

II.       pe malurile ravenei

III.     in plantatia de protectie

Formula de impadurire = proportia de diverse specii continuta in amestec.

- argile : RSt6-maluri

RSt10-fund

Maluri de ogase:

- compozitia de impadurire: - 20 Ct (puieti din soiuri selectionate), 80 Ct (puieti obisnuiti sau drajono)

- tehnici de impadurire: Gr.o, pe maluri semistabile (20-350)

- desimea culturilor: 20000/ ha, la tehnica’’d’’(0.25*2 m) si la tehnica’’e’’(0.5*1 m)

Funduri de ogase:

- compozitia de impadurire: 100 Ct (Sl;Ct;r;An.n), pe statiuni cu soluri grele formate pe roci predominant marno-argiloase (pe locuri slab la moderat salifere-Sl si Ct.r; pe depozite subtiri din surpari si alunecari- An.n)

- tehnica de impadurire: Gr.m, (la Pl.ea si Sa,cu puieti de talie mare la plantare)

- desimea culturilor: 2500-4000/ ha, la An.n.

LUCRARI PE TALVEG

Se proiecteaza pe lungimea activa lucrari de tip baraj.Amonte de fiecare lucrare se formeaza depozit de aluviuni numit aterisament.

Panta finala a aterisamentului se numeste panta de proiectare sau de compensatie sau de aterisare sau de amenajare.

  • ipr<iinit talvegvd.a<vi.a
  • vi.a=viteza inainte de amenajare

Barajele se dimensioneaza static si hidraulic .Din punct de vedere erozional se calculeaza inaltimea utila a barajului.

Aceasta inaltime se masoara de la cota pragului deversor pana la talveg .

Faze de lucru :

I)        se descompune lungimea activa pe sectoare de panta constanta a talvegului.

II)      se calculeaza pe fiecare sector inaltimea totala

∆ABC

tgα=iinit=

∆ ABC

tgβ=iProiectare =

BC=Lsect*ipr

iinit=

Lsect*iinit=Lsect*ipr+Htotal util

Htotal. util=Lsect*(iinit-ipr)

II. a) calculul pantei de proiectare

Exista mai multe metode de calcul :

ipr – se calculeaza punand conditia hidraulica de a realiza in albie dupa amenajare viteza critica de antrenare .

vd.a=vcr antrenare =c

ipr= se folosesta tabelul cu l.a

III. Stabilirea numarului si pozitia fiecarei lucrari .

Se compara inaltimea totala utila cu hgeom-1.5 m

hdeversor=1.5 m

Htot util

n=

-hlucr –se alege

-hmax lucr=hgeom-1.5

Amplasament : grafic (din aval →amonte se construeste profilul longitutdinal dupa amenajare .

Se respecta criteriul sustinerii reciproce a lucrarilor .Conform acestui principiu fiecare lucrare din amonte se amplaseaza la coada terisamentului lucrarii din aval .

  • pentru sectorul A-6

Htot.util= Lsect(iinit-ipr)= 405(0.069-0.0053)= 25.79

ipr= = 0.0053

Htot.util> hgeom-1.5=6-1.5= 4.5

hlucr.= 3.2 m

- nr. lucrari= 8

1000m oriz………………………..20 cm

5 m vert……………………………2.5cm

  • pentru sectorul 6-la

Htot.util= Lsect(iinit-ipr)= 35(0.046-0.005)= 1.43

Htot.util< hgeom-1.5= 7-1.5= 5.5

hlucr.= Htot.util= 1.43

- nr. lucrari= 1 lucrare

Cap.VII EFICIENTA TEHNICA SI ECONOMICA

A PROIECTULUI

Eficienta tehnica: se verifica efectele lucrarilor proiectate asupra eroziunii in suprafata si a eroziunii in adancime.

- Se recalculeaza pentru eroziunea in suprafata pierderilede sol

- Pentru eroziunea in adancime se verifica viteza viiturii dupa amenajare. Se tine seama de modificarile generate de lucrari.

Eroziunea in suprafata:

Recalcularea pierderilor de sol: se utilizeaza modelul USLE- adoptat pentru Romania.

E= K1*S*C*Cs*Lm*in (t/ ha*an)

- formula se aplica pentru tarlalele din vie sau livada si pe unitatile teritoriale de pe arabil.

Emp=

Emp dupa amenajare se compara cu cel dinaintea amenajarii.

EmpVn= 25.57 i.a.

EmpVn= 6.4 d.a.

EmpA= 14.23 i.a.

EmpA= 3.71 d.a.

Se schimba L, Cs

- pentru vie

i

Cs

i< 15%

Culturi pe curbe de nivel

Cs= 0.5-0.7

i 15%

Terase

Cs= 0.15

La arabil se schimba drumurile, masurile fitoameliorative (am ales asolamente cu schimbare de factor C)

Pierderi de sol dupa amenajare

Folos.

Nr.

ord.

supr

Ka

S

C

Cs

L (m)

i (%)

Lm

in

E (t/ha*an)

A (ha)

E*A

(t/an)

Livada

Emp= 6.4

Arabil

Emp= 3.71

Se schimba: C, Cs, L

- pentru arabil

i

Cs

i<imins.c. in fasii sau

benzi inierbate

culturi pe curbele de nivel

Cs= 0.5-0.8

iimins.c. in fasii sau

benzi inierbate

culturi in fasii sau benzi inierbate

Cs= 0.35-0.4

Calculul vitezei viiturii dupa amenajare:

Sectiunea de calcul este lungimea active, se aplica formula lui Chezy:

vviiturii.dupa.amenajare.i.n.l..a= c= 14.62*= 0.87

c= *R1/6 i= ipr= 0.005

K0 d.a.in l.a.== 69.94

h

b

P

R

R1/6

c

K

nd.a.= 0.065

vviit.d.a. se compara cu viteza viiturii inainte de amenajare si cu viteza critica de antrenare

vviit.d.a.= 0.87

vviit.l.a.= 3.4

vcritica de antrenare= 1.083

EFICIENTA ECONOMICA

Se calculeaza doi indicatori:

- investitia totala= (USD= 32000 mii lei)

- durata de recuperare a investitiei

D= (ani)

D- spor de venit net

Costuri lucrari= Vdlucr.*cost.specifice

- sapatura, umplutura= 3 USD/ m3 (debuseu, canale, terase)

- inierbare= 2 USD/ m3 (debuseu, terase)

- beton= 30 USD/ m3 (pentru caderi, lucrari la obarsie, baraje)

- drumuri principale, zone de intoarcere= 23000 USD/ km

- drum secundar= 17000 USD/ km

- puieti= 1.1 USD/ buc

Vn= Vnd.a.- Vni.a.

Vn- valoarea productiei dupa amenajare- cheltuieli productie inainte de amenajare

Val. prod.= Prod.* Supraf.cult* Pret vanzare

Productii i.a.:

- se iau pentru gradul de eroziune de pe A si de pe Vn

Suprafata cu grau= 1/3*A (i.a.)

Supraf. cu porumb= 2/3 *A (67% din A)- i.a.

Productii d.a.:

- productiile sunt pentru eroziunea slaba.

Pe arabil proportia de grau si porumb a fost stabilita in cadrul asolamentelor proiectate. Se folosesc suprafete de arabil dupa amenajare.

Productie

Grau

Porumb

Vie

Livada

Eroziune slaba

Er. moderata

Er.puternica

- sapatura, umplutura= 3 USD/ m3 (debuseu, canale, terase)

terase : Vsap= Vumpl= 8709.63

cost terase = 2x7525x5= 75250x3 $= 225750 $

canale : Lung. canal x Supraf.canal =2700 x 2.83 x 3 $= 22923 $

- inierbare= 2 USD/ m3 (debuseu, terase)

Sin.= 27131.77 x nr.tarlale cu I>15 %= 27131.77x 5= 135658.85 x 2$= 271317.7 $

- beton= 30 USD/ m3 (pentru caderi, lucrari la obarsie, baraje)

canal rapid= = 6/ 0.18= 33.33(0.8+3)x 0.3= 37.99x 30$= 1139.88 $

lucrari transversale : (Htot.util.sect.+1.5)x (bgeom+3)x 1.1= 5497.008 $

- drumuri principale, zone de intoarcere= 23000 USD/ km

z.i.= 3.25 km x 23000 $/km= 74750 $

- drum secundar= 17000 USD/ km

d.s. = 2.15 km x 17000 $/km= 36550 $

- puieti= 1.1 USD/ buc

3.6 hax 20000= 22000 buc+ 1870 buc= 23870 x 1.1 $= 26257 $

- investitia totala= (USD= 32000 mii lei)= 21253906820 lei

- durata de recuperare a investitiei

D= (ani)= = 4.068 ani

Calcul spor venit net

Cultura agricola

Inainte de amenajare

Dupa amenajare

Prod. kg/ha

Supr.

cult

ha

Pret vanz. lei/kg

Chelt. USD/ha

Vn i.a. lei

Prod kg/ha

Supr.

cult ha

Pret vanz. lei/kg

Chelt. USD/ha

Vn d.a. lei

Grau

Porumb

Vie

Livada

Pasune

Faneata

lei

- i.a. : A= 72 ha 33 %= 23.76 ha si 66 %= 47.52 ha

- d.a. : A= i<12%= 32.94 ha……………..9.88 ha porumb si 23.05 ha grau

A= i>12 %= 43.9 ha……………..6.58 ha porumb si 37.31 ha grau

Total= grau 60.36 ha si porumb 16.46 ha

Cap.VIII PLAN DE ATENUARE A EFECTELOR

PROIECTULUI

Acest capitol cuprinde masuri compensatorii pentru cazurile cand nu se poate evita efectul negativ al proiectului asupra mediului.

Deoarece nu s-a putut evita scoaterea din circuitul agricol a suprafetei de 6.7 ha, prevazute pentru a fi plantat cu perdea de protectie, propietarii acestor suprafete vor primi despagubiri.

Cap. IX GESTIUNEA MEDIULUI IN TIMPUL

EXECUTIEI LUCRARILOR

Se refera la masurile ecologice prevazute de constructorul lucrarii in timpul executiei acesteia, urmarind-se asigurarea unei poluari cat mai reduse.

Sapatura in adancime care depaseste adancimea stratului fertil, se va executa numai dupa efectuarea decopertarii si depozitarii stratului fertile, acesta imprastiindu-se pe suprafetele ce vor intra in cultura.

Pe durata executiei lucrarilor de regularizare a scurgerii pe versanti si acelora de combatere a eroziunii in adancime, se au in vedere pagubele ce pot fi provocate de viitura si se vor lua masuri de abatere a apelor pe traseele provizorii.

Cap.X PLAN DE SUPRAVEGHERE ECOLOGICA PE PERIOADA EXPLOATARII PERIMETRULUI

Capitolul se refera la masurile adoptate in exploatare pentru monitoringul suprafetei amenajate. Se va urmari comportarea lucrarilor in exploatare si se va interveni cu lucrari necesare.

Se vor lua probe de amestec: apa, particule solide afluente, pentru a veghea ca parametrii de poluare acceptati sa fie respectati.





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu