Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Proiect tratarea si valorificarea deseurilor

Proiect tratarea si valorificarea deseurilor



PROIECT TRATAREA SI VALORIFICAREA DESEURILOR

TEMA

牋牋牋牋牋牋牋 Sa se intocmeasca planul de management integrat al deseurilor menajere si industriale din localitatea Bucuresti.

Cuprins:


1.     Date privind localitatea;

2.     Calculul cantitatii de deseuri;

3.     Depozitarea deseurilor menajere;

4.     Incinerarea deseurilor;

5.     Compostarea deseurilor;

6.     Alte procedee de procesare propuse;

7.     Impactul procesarii deseurilor menajere asupra mediului inconjurator;

8.     Depozitarea deseurilor industriale;

9.     Valorificarea deseurilor.

1.Date privind localitatea

1.1.          Asezare geografica

牋牋牋 Bucurestiul, capitala Romaniei, este situat in partea de sud a tarii, avand coordonatele geografice de 26񴁊8 longitudine estica si 442449 latitudine nordica. Orasul este asezat in Campia Vlasiei, in compartimentul acesteia cunoscut sub numele de Campia Bucurestiului. Campia Vlasiei s-a format prin acumularea unor mari cantitati de aluviuni acoperite de depozite de loess. Orasul este traversat de vaile Dambovitei si Colentinei.

牋牋牋牋 Orasul are o altitudine maxima de 96.3 m si este strabatut de doua rauri, Dambovita si Colentina. Cele doua vai formate in jurul raurilor, impart Bucurestiul in cateva zone, sub forma de platouri cu meandre si terase..

1.2.          Date privind geologia si geotehnica terenului

In perimetrul Bucurestiului cat si in zonele invecinate, o data cu defrisarea progresiva si accentuata a padurilor din campia Vlasiei au fost luate in cultura solurile brune argiloiluviale. La ora actulala datorita lucrarilor de imbunatatire a fertilitatii solului aceste soluri au evoluat spre cernoziomuri argilice sau cambice. In zonele de crovuri se acumuleaza precipitatiile, formandu-se de regula cernoziomuri cambice (cartierele Damaroaia, Drumul Taberei, Dudesti, Herastrau, Pipera, Colentina, Pantelimon).

牋牋牋牋牋牋牋 Un alt tip de soluri din zona Bucuresti il constituie solurile aluviale si cele freatic- umede, slab structurate, putin evaluate, cu textura lutoasa, luto-argiloasa, cu humus remaniat din solurile interfluviale erodate cu apa freatica apropiata de suprafata.

牋牋牋牋牋牋牋牋 Sub raport geologic, in substratul zonei orasului se disting:

-        fundamental Platformei Moesice, alcatuit din formatiuni predominant premezozoice, cutate si metemorfozate, faliate, cu cadere in trepte dinspre Podisul Prebalcanic spre nord

-        depozite de flis (calcare, marne, gresii, conglomerate) in facies marin, lacustru si fluviatil, de varsta mezozoica si neozoica- au o grosime de peste 1000 m.

牋牋牋牋牋

Formatiunile cele mai recente din Bucuresti sunt reprezentate prin:

-        nisipurile de Mostistea

-        慸epozitele intermediare- argile nisipoase

-        憄ietrisurile de Colentina cuartite, micasisturi, gnaise cu o grosime de 10-20 m.牋牋牋牋

牋牋牋牋牋牋牋 Caracteristica esentiala pentru subsolul Campiei Bucurestiului o constituie existenta unui pachet de depozite sedimentare, alcatuit din loess, nisipuri si pietrisuri.

1.3.          Date climatice

牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋 Desi este asezat intr-o zona de clima temperata, Bucuresti este afectat de masele de aer continental, provenite din zonele invecinate. Curentii de aer estici dau variatii excesive de temperatura, de pana la 70癈, intre verile calduroase si iernile geroase. Media anuala a temperaturii in Bucuresti este in jur de 10 - 11癈.

牋牋牋牋牋牋 Temperaturile maxime absolute extreme au fost de 41.1癈 (statia Filaret, 20 august 1945) si de 30.5癈, inregistrata la aceeasi statie in ianuarie 1888.

牋牋牋牋牋牋牋牋 Vanturile dominante sunt cele de est (21,2%), urmate de cele din vest (16,3%), nord-est (14,2%) si sud-vest ( 11,2%). Frecventa calmului atmospheric este de 18,9%. In ceea ce priveste viteza, cele mai mari valori medii anuale le inregistreaza vanturile de nord-est (2,4m/s).

牋牋牋牋牋牋牋牋 Media anuala a precipitatiilor atmosferice este de 585mm. Cele mai mari cantitati medii lunare de precipitatii cad in iunie (cca 85mm), iar cele mai scazute in martie ( 15mm). Anul 1897, cu 860,5 mm (298mm in iunie) a fost cel mai polios, iar anul 1960 cu 203 mm (1,1 mm in august) a fost cel mai secetos. Cea mai mare cantitate de precipitatii cazute in 24 de ore a fost de 136,6 mm, inregistrata in 7 iunie 1910.

牋牋牋牋牋牋 1.4 Date socio-economice

牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋 Orasul Bucuresti are o suprafata de 228 km (reprezinta 0.8% din suprafata Romaniei) din care 70% este construita, iar numarul locuitorilor ajunge la 2032000.

牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋 Firmele mai importante care se ocupa cu salubritatea in orasul Bucuresti sunt SC.RER Ecologic Service Bcucuresti si URBAN S.A.

牋牋牋牋牋牋 牋牋牋牋牋牋Serviciile acestora se pot clasifica in:

-servicii publice:- Servicii de curatenie cai publice :

*      *Maturare manuala si mecanica carosabil si trotuar;

*      *Stropire carosabil, indepartarea surplusului de pamant de la rigola;

*      *Spalare carosabil;

*      *Amplasare pe domeniul public si golire cosuri si containere;

*      *Salubrizare depozite necontrolate;

*      *Ĩmprejmuire terenuri virane;

*      *Amenajare si intretinere spatii verzi si parcuri;

*      *Precolectare si organizare reciclare deseuri.

 牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋  Servicii specifice sezonului de iarna:

*      *Deszapezirea si combaterea efectelor poleiului prin imprastierea materialelor antiderapante sau a solutiilor ecologice

*      *Deszapezirea refugiilor RATB si a gurilor de canalizare, curatare si transport zapada de pe caile publice si mentinerea in functiune a acestora pe timp de polei sau inghet

- servicii pentru persoane fizice sau asociatii de locatari sau companii:

*      牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋* Transportul si depozitarea gunoiului menajer

*      牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋* Curatenie interioara

*      牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋* Salubrizarea exterioara pentru blocuri si curti

*      牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋* Amplasare cosuri de gunoi

*      牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋* Ĩnchiriere containere de 4mc

*      牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋* Reabilitarea / amenajarea spatiilor verzi din curti sau din jurul blocurilor

*      牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋* Amenajarea locurilor de joaca

*      牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋* Curatarea, vidanjarea si desfundarea canalizarii si a statiilor de epurare.

2.        Calculul cantitatii de deseuri

Se calculeaza cantitatea de deseuri pe surse si procedee de procesare.

1.     Deseuri menajere

Qzi= 牋牋牋牋牋牋

Qan=Qzi 365牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋

Qtotal= Qan T ,unde牋牋牋

       N- numarul de locuitori

       i- indicele cantitatii de deseuri; i=0.61.2 kg/loc*zi牋牋 (i=1.1kg/loc*zi)

       T- perioada de exploatare a depozitului; T= 15 5 ani

-        pentru orase mici- 25 ani; sub 50.000 locuitori h=5m;

-        pentru orase mijlocii- 20 ani; 50.000-100.000 locuitori h=10m;

-        pentru orase mari- 15 ani; peste 100.000 locuitori h= 15m.

2. Deseuri stradale

Qstr= 0.2 Qtotal牋牋 (t/an)

3. Deseuri industriale

Qind= 0.1 Qtotal 牋牋牋(t/an)

4. Cantitatea de deseuri colectata



Qcolectat= Qtot menaj+Qstr+Qind牋牋牋 (t/an)

3540% deseuri fermentabile Qcompost=(0.350.4) Qcolectat

2530% deseuri incinerabile- Qincinerabile= (0.25 0.3) 稱colectat

3040% deseuri depozitabile- Qdepozitabile= (0.3 0.4) 稱 colectat

Qdepozitabile= (0.3 0.4)Qcolectat+0.2Qcompost+0.25Qincinerabile

Vdepozit= Qdepozit/ρ depozit牋牋 (mc)牋牋 ρ=1.1.1.3 t/mc

S=V/h牋牋 (ha)

N= 150000 locuitori

i= 1.1 kg/loc zi

T=15 ani

1.Qzi=150000 = 165 t/zi

Qan=165 365= 60225牋牋牋牋牋 t/an

Qtotal= 6022515= 903375t

2. Qstr=0.2 903375= 180675t/an

3. Qind= 0.1903375= 90337.5 t/an

4. Qcolectat= 903375+180675+90337.5= 1174387.5 t/an

Qcompost= 411035.625牋牋牋牋 t/an

Qincinerabile= 293596.87牋牋 t/an

Qdepozit=625361.3425牋牋牋牋牋 t/an

V= 625361.3425= 521134.4375 mc

S== 34742.296 mp= 34.74 ha

Calculul suprafetelor depozitului:

S1= 2.96ha牋牋牋 S1=2.18 ha

S2= 6.79 ha

S3= 18.53 ha

S4= 7.24 ha

S5=6.65 ha

Stotal= 44.35 ha

IMPERMEABILIZAREA TERENURILOR

Imperemeabilizarea cu argila sau mixta

1.     Alegerea sistemului de etansare

2.     Calculul suprefetei de geomembrana

3.     Calculul volumului de argila

Sg= Sam+Σ Stotal taluz(pe o celula)

Sam=L+L1

S1 taluz= L l

l= l taluz +l incastrare

牋牋牋牋 l= =

m=2 3

h=5m

Drenajul depozitelor

1.     Calculul debitelor:

Q=Qp+ΣQalte surse

Qp=q*S牋牋牋牋牋牋牋 unde牋牋牋牋牋牋牋 q= debit specific

牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋 q=2.8*k*H/T (l/s*ha)

牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋 K= coeficientul de scurgere

牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋 K=0.81

牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋 H- inaltimea precipitatiei in 72 h cu

牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋 asigurarea 10%

牋牋牋牋牋 牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋T= 3 zile

2.     Calculul distantei dintre drenurile absorbante

D牋牋牋牋牋牋 Hooghoult

k1- coeficientul de permeabilitate a stratului drenant

D- adancimea apei in dren

H- grosimea stratului filtrant (0.40.5 m)

K2- coeficientul de permeabilitate a deseurilor

h- inaltimea curbei de depresie in deseuri

H+h- inaltimea curbei de depresie in deseuri

d= 4045 m

3.     Depozitarea drenului

牋牋牋牋牋牋牋牋牋 Drenurile din depozitele de deseuri au diameter mai maru de 200mm pentru a evita colmatarea acestora.

牋牋牋牋牋牋牋牋牋 Drenurile absorbante au panta minima de 1%.

牋牋牋牋牋牋牋牋牋 Drenurile din deposit sunt formate din tuburi cu pereti dubli din polietilena. Peretele interior este neted pentru a favoriza curgerea lixiviatului, iar peretele exterior este riflat pentru a prelua presiunile date de deserui.

4.     Trasarea retelei de drenaj

牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋 Drenurile pot avea aproximativ 300 m lungime recomandabil 200-250m, intr-o celula se poate pune unu sau mai multe drenuri in functie de marimea celulei.

牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋 Din drenurile absorbante apa este preluata de drenuri colectoare secundare care trec dintr-o celula in alta si duc lixiviatul la drenul collector principal. Drenurile strapung geomembrana fiind etanseizata cu piese speciale.

5.     Epurarea lixiviatului

牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋 Se recomanda statii de epurare cu osmoza inversa.

牋牋牋牋牋牋

ĨNCHIDEREA FINALA A DEPOZITELOR

牋牋 Acoperirea finala trebuie sa resolve urmatoarele probleme:

1.sa asigure colectarea gazelor la partea superioara a depozitului si miscarea usoara a gazelor catre rasuflatori;

2.sa impiedice iesirea noncontrolata a gazelor din depozit;

3.sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in depozit;

4.apa din precipitatii sa nu stagneze pe suprafata depozitului ci sa fie drenata;

5. depozitul sa fie incadrat in peisaj.

Unde este geomembrana(GM) trebuie sa fie si geotextila de protectie (Gtx).

1- strat poros deseuri inerte, Gtx;

2 si 3- impremeabilizarea poate fi realizata din argila, geomembrana, geocompozit

4- geotextil de protectie pentru geomembrana

5- pietris cu 1640 mm, deseuri ceramice sortate, deseuri din beton concasat si sortat, aggregate artificiale(verniculit), deseuri de cariera(piatra si pietris sparte agabaritice)

6- strat de geotextil de protectie a drenajului (500-800 g/mp); poate fi inlocuit cu uin strat de nisip;

7- strat de pamant( 20 cm cu humus) poate fi inlocuit cu steril din exploatatii de suprafata sau subterane, cu pamant rezultat din sapaturi, deseuri inerte.

牋牋牋牋 Depozitul poate fi acoperit la final cu un strat de steril si cu geotextil biodegradabil insamantat sau neinsamantat (ex.bioiuta).

SCHEMA HIDROTEHNICA A HALDELOR

1-     producator de deseuri

2-     bazin de formare a hidroamestecului

3-     statie de pompare

4-     conducte de transport

5-     estacada

6-     camin de distributie a hidroamestecului

7-     conducte de distributie a hidroamestecului

8-     conducte de varsare a hidroamestecului

9-     sonde inverse sau puturi de colectare a apei limpezite

10- conducta de colectare a apei limpezite

11- canal de centura pentru evacuarea apei din precipitatii

12- statia de pompare de retur

13- conducte de retur

14- dig de baza/ contur

15- digur de compartimentare

FUNCTIONARE

牋牋牋牋牋牋牋牋 Deseurile rezultate in procesul de productie sunt evacuate de regula pneumatic pana la bazinul de formare a hidroamestecului. Aici se introduce apa si se amesteca/ se introduce presiune, formandu-se o suspensie cu raport deseu/apa de 1/81/12.

牋牋牋牋牋牋牋牋 Acest hidroamestec este preluat de pompele speciale tip BAGER si pomapat pe reteaua de transport catre halda. Reteaua este alcatuita din milimetre fine de conducte metalice asezate pe estacade.

牋牋牋牋牋牋牋牋 Ĩn bazinul 6 (casa vanelor) hidroamestecul este distribuit spre compartimentele haldei.

牋牋牋牋牋牋牋牋 Din conductele de distributie suspensia este deversata in halda prin intermediul gurilor de deversare.

牋牋牋牋牋牋牋牋 In halda perticulele solide ale suspensiei se sedimenteaza, iar apa se scurge/ infiltreaza catre sondele inverse si catre sistemul de drenaj din care apa e preluata de conductele de colectare, iar de acolo, de statia de retur care o trimite inapoi la bazinul de amestec.

牋牋牋牋牋牋牋牋 Teoretic, reciclarea apei se asigura in proportie de 100%. Practic, se inregistreaza pana la maximum 5% pierderi. Apa din precipitatii este colectata prin canale de centura si evacuate in afara perimetrului haldei.

SUPRAĨNALTAREA HALDELOR

牋牋牋牋牋牋 Initial digul de baza si cel putin un dig de compartimentare si toate instalatiile aferente sunt supuse suprainaltarii.

牋牋牋牋牋牋 Hidroamestecul se depoziteaza in primul compartiment. Prin sedimentare se inalta patul haldei pana ajunge la coronamentul digului. In acest moment se incepe depozitarea deseurilor in C2. C1 se lasa la zvantat si consolidat dupa care se executa suprainaltari din materialul depozitat in halda.

牋牋牋牋牋牋牋 Cand se umple C2 ne intoarcem din nou in C1. in timp ce depozitam, C1 si C2 se suprainalta.





STERILE CARBONIFERE

1.SURSE. CARACTERIZARE GENERALA

牋牋牋牋牋牋 Sterilele carbonifere( deseuri de la exploatarea minelor de carbuni) sunt formate dintr-un amestec de minerale si roci care insotesc zacamintele de carbune.

牋牋牋牋牋牋 In cazul exploatarilor de carbuni inferiori rezulta cantitati enorme de sterile carbonifere. Raportul steril/carbune variaza in functie de caracteristicile geologice ale zacamantului, de tehnologia de extractie si prelucrare. In Anglia si in Polonia raportul este de 0.6-0.7 t steril/ t carbune, in Germania, 0.86 t steril/t carbune, iar in Franta, 1 t steril/ t carbune.

牋牋牋牋

FIG 1. Roci care insotesc depozitele de carbune intr-un ciclu de

牋牋牋牋牋牋 sedimentare

Acumularea de steril carbonifer in halde (tabelul 1) are consecinte enorme asupra degradarii suprafetelor de teren, pe care le scot din circuitul natural.

Tabelul 1- Acumulari de steril carbonifer

Tara

China

Franta

Anglia

Japonia

Polonia

SUA

mil tone

1200

200

2000

600

700

3000

牋牋 牋牋牋De asemena, degradarea fizico-chimica, sub actiunea factorilor meteo, determina maruntirea si solubilizarea compusilor poluanti care trec in sol, in apele freatice si in apele de suprafata.

牋牋牋牋牋 Valorificarea deseurilor este o problema de importanta nationala in scopul recuperarii terenurilor si protectiei mediului- in Romania se produc 4.5 milioane tone de steril pe an.

2.CLASIFICAREA STERILELOR CARBONIFERE. DIRECTII DE GESTIONARE

牋牋牋牋 In functie de sursa rezulta :

-sterile carbonifere de claubaj- prin selectarea carbunelui brun si a lignitului de pe benzile transportate aflate la suprafata

- sterile carbonifere de spalatorie- provenite de la prepararea huilei.

牋牋牋牋牋牋Sterilele de spalatorie rezulta in mai multe sorturi granulometrice (fig.2), in functie de procedeele de separare a carbunelui:

-        sterile de spalatorie (fractia grosiera) cu d= 10-250 mm- procese de separare prin suspensie;

-        sterile de spalatorie (fractia fina) cu d= 0.5-30 mm- procese de separare prin sedimentare;

-        slamuri(paste cu particule foarte fine) cu d< 0.5 mm sau d< 1mm- procese de separare prin flotatie.

牋牋 Sorturile grosiere se haldeaza, iar sorturile cu particule fine si foarte fine, care contin cea mai mare concentratie de carbune, sunt valorificate la substituirea combustibililor primari si a componentei argiloase, in tehnologia ceramicii de zidarie si a cimentului.

STERILE CARBONIFERE

 

 

STERILE DE SPALATORIE

STERILE DE CLAUBAJ

SORTUL牋牋牋牋 10-250mm

SORTUL, D<500mm

 

 

SORTUL牋牋牋牋 0.5-30 mm

 

STERILE DEPOZITATE ĨN HALDE

 

 

SORTUL D<1mm

 

PARTIAL DEGRADATE 1-3 ANI

 

DEGRADATE, 3- 15 ANI

FOARTE DEGRADATE, PESTE 30 ANI

牋牋牋牋

In tara noastra, din procesul de innobilare a huilei din bazinul carbonifer Valea Jiului rezulta sterilele de spalatorie care se pot clasifica conform diagramei din fig.3.

牋牋牋 La Exploatarea de Preparare Petrosani rezultau annual (perioada 1990-1997) in jur de 300000 tone steril 0-0.5 mm(sist carbonifer filtrate sau turte de filtru de presa) si peste 1.2 mil tone steril sorturile 0.5-80 mm, care sunt haldate.

STERILE DE LA PREPARAREA HUILEI

STERILE DE SPALATORIE

STERIL DE FILTRU PRESA

牋牋牋牋牋牋牋牋

SORTURI: PESTE 80mm; 30-80mm; 10-30mm;0.5-10 mm

SORT 0-0.5 mm

DEPOZITATE ĨN HALDA

VALORIFICATE ĨN TEHNOLOGIA DE ZIDARIE

3.CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE IN CORELATIE CU POTENTIALUL DE VALORIFICARE SI DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

牋牋牋牋 Continutul de carbune este variabil, ajungand in mod usual la 8-10%, adesea prezent sub forma de incluziuni in matricea mineral. Este important pentru evaluarea potentialului energetic, daca sterilele se valorifica in industria cimentului sau a ceramicii de zidarie.

牋牋牋牋 Compozitia mineralogica este o caracteristica importanta in ceea ce priveste potentialul de valorificare. Sterilele carbonifere contin, preponderent, minerale argiloase( 50-70%), cuart (20-30%), substanta carbunoasa (10-20%) si alte minerale: colorit, pirita si siderit. Pirita, prin caracterul chimic activ, sub actiunea factorilor climatici sufera procese de oxidare in sulfati de calciu, in prezenta mineralelor de carbonat de calciu.

牋牋牋牋 Degradarea treptata a mineralelor din sterilele carbonifere presupune o modificare graduala a compozitiei si a structurii, prin care se transforma in soluri argiloase. Substantele cu carbon de natura organica sunt in proportie de maxim 2.5%. Continutul in carbon anorganic este de 18-25% si inflenateaza durabilitatea si comportarea la tratament termic al sterilelor.

牋牋牋牋 Compozitia chimica a sterilelor carbonifere joaca un rol important in procesul de transformare si asupra potentialului de poluare, concretizat prin solubizarea / migrarea (lixivierea) sarurilor solubile in apele de suprafata si freatice sulfatii si clorurile favorizeaza formarea structurilor caolinitice.

牋牋牋 Compozitia oxidica a sterilelor carbonifere difera in functie de sursa, dar intotdeauna SiO2 este majoritare si variaza in limite largi, de 19-80%, iar continutul de Al2O3 este de 15-38%.

牋牋牋牋 Sulful este prezent in urmatoarele forme:



-        FeSO4

-        MgSO4

-        CaSO4

-        FeSO2

Pirita (FeS2), principala forma de existenta e sulfului, sub actiunea factorilor atmosferici se oxideaza la FeSO4 si H2SO4. Ulterior sulfatul feros, se oxideaza la sulfat feric care, in prezenta mineralelor alkaline determina formarea sulfatilor de calciu, de magndeziu, de sodium sau de potasiu.

Determinarea continutul in sulfati este foarte importanta in contextul valorificarii ca materii prima pentru ciment si ceramica de zidarie, de aceea standardele limiteaza continutul in sulfati solubili la 0.2% SO3. Daca sterilul carbonifer este stabilizat cu ciment in lucrari de geotehnica si fundatii, continutul in sulfati solubili este limitat la 1%.

Evaluarea continutului in cloruri este ceruta la valorificarea in lucrari de constructii, cat si ca materie prima in industria cimentului si a ceramicii de zidarie. Mari cantitati de steril carbonifer sunt utilizate in lucrari de structura pentru drumuri, cai ferate, canale de aductiune a apelor etc. Daca sterilul carbonifer nu este compact apele de ploaie prin percolare, dizolva sarurile iar salinitatea rezultata poate fi chiar mai mare decat a apei de mare, putand afecta profound resursele de apa freatica si de suprafata. De asemenea la utilizarea sterilelor carbonifere in lucrari ingineresti este necesar de prevazut potentialul coroziv fata de betoanele cu care au contact si fata de armatura betoanelor. In mod uzual proiectele pentru aplicatiile geotehnice prevad un grad mare de compactare pentru prevenirea percolarii apei care dizolva sarurile solubile.

Continutul in cloruri este relativ scazut, 0.01- 0.06% in majoritatea depozitelor de steril carbonifer din tarile europene.

Valoarea pH-ului variaza in timp. Sterilele nedegradate (depozitate pe o perioada de 0.5 ani) au un pH= 7.1-7.5 dar pe masura ce perioada de haldare creste pH-ul devine acid, ca urmare a oxidarii piritei. Viteza de oxidare e piritei depinde de aerarea haldei, process controlat de granulometrie si de gradul de compactare. Aciditatea este diminuata de mineralele alkaline.

Prin urmare caracterul acido-bazic variaza in limte largi pe un domeniu de pH= 3-10.

Sterilele de filtru presa( sist carbunos filtrate, sortul 0-0.5 mm) si sterilele carbonifere de spalatorie (sortul 0.5- 80 mm) de la Exploatatrea de Preparare Petrosani au caracteristici fizico-chimice tabelul 4 care pot fi relevante pentru aprecierea valorificarii in industria cimentului si a ceramicii de constructii, ca materie prima si combustibil de substitutie.

Tabelul 4- Caracteristicile fizico-chimice ale sterilelor carbonifere de la CNH- Petrosani

牋牋牋牋牋 Sist (0-0.5 mm)

牋牋牋牋牋牋牋 Sist (0.5- 80 mm)

Umiditatecenusasulf SO3Pci

%牋牋牋牋牋 %牋牋牋牋牋 % 牋牋牋牋牋kJ/kg

牋牋牋牋 Umiditatecenusasulf SO3Pci

牋牋牋牋牋牋牋 %牋牋牋牋牋 %牋牋牋牋牋 %牋牋牋牋牋 kJ/kg

26牋牋牋 60-70牋牋牋 1.2牋牋牋 1350-1800

牋牋 5牋牋牋牋牋牋牋 80牋牋牋牋 1.1牋牋牋牋牋 60

4. VALORIFICAREA STERILELOR CARBONIFERE

Datorita cantitatilor enorme de sterile carbonifere accumulate in halde, cu impact major de ordin ecologic si social, promovarea unor directii de valorificare depaseste interesele locale, devenind o problema de importanta nationala. Costurile economice si sociale de stocare a sterilelor carbonifere fac atractive, practice, toate metodele nepoluante de utilizare a acestor deseuri.

La reducerea cheltuielilor de haldare se adauga beneficii economice si tehnice datorate utilizarii in diferite domenii ca de exemplu:

-        lucrari ingineresti hidrotehnice si rutiere;

-        lucrari de reabilitare ecologice (de umplutura a activitatilor miniere abandonate si de recuperare a terenurilor degradate);

-        fabricarea materialelor de constructii( ciment, ceramica de zidarie si aggregate usoare sinterizate).

Toate aceste directii de valorificare promoveaza simultan si protectia mediului, pentru ca se reduce volumul de deseu si se protejeaza resursele naturale de materii prime prin substituire cu steril carbonifer. Se redau zonelor rezidentiale si agriculturii, dar mai ales naturii, mari suprafete, prin diminuarea haldelor de steril si prin recuperarea terenurilor degradate( mai ales in zonele cu mine si cariere de suprafata parasite).

De mult timp industria miniera a utilizat sterilul carbonifer in lucrari ingineresti, de mici dimensiuni, pe plan local. Utilizarea sterilelor ca material de constructie in domeniul geotehnicii, prin inlocuirea pamanturilor naturale, s-a dezvoltat in ultimii 25 de ani.

Domeniile de utilizare a sterilelor carbonifere se prezinta schematic in fig.5.

STERILE CARBONIFERE

牋牋牋 LUCRARI

GEOTEHNICE

REABILITAREA TERENURILOR DEGRADATE

MATERIE PRIMA 牋牋牋牋牋牋牋PENTRU MATERIALE DE CONSTRUCTII

Lucrari de umplere a cavitatilor subterane(mine, tuneluri abandonate) si a celor de suprafata( foste cariere de piatra, de minereuri sau agregate)

牋牋牋 Lucrari

hidrotehnice

Fabricarea cimentului, a

ceramicii de zidarie si a

agregatelor sinterizate

牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋 牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋

Lucrari de drumuri

Lucrari miniere

Lucrari de recuperare a terenurilor de depozitare a deseurilor menajere

牋牋牋 Recuperarea

牋牋牋牋 mineralelor

Lucrari portuare

牋牋牋牋牋牋牋牋牋 牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋

牋牋牋牋牋牋 Utilizarea sterilelor carbonifere in lucrari ingineresti are avantajul ca nu necesita o procesare prealabila( preparare) este o valorificare primara. Ĩn alte domenii de utilizare, sterilele sunt procesate prin sortare, maruntite, omogenizare, operatii care preced valorificarea secundara. In al treilea rand, sterilul carbonifer poate fi tratat termic, conform tehnologiei ceramice, la parametrii dependenti de compozitia sa chimica si mineralogica, de performantlele tehnice ale materialelor de constructii.

牋牋牋牋牋牋

牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋

牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋牋

牋牋牋牋牋









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei 揹iagnosticul si evaluarea firmei

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu