Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Poluarea cu nitrati: concentratii admise, provenienta nitratilor, zone potential vulnerabile (clase de soluri vulnerabile la nitrati)

Poluarea cu nitrati: concentratii admise, provenienta nitratilor, zone potential vulnerabile (clase de soluri vulnerabile la nitrati)




Poluarea cu nitrati: concentratii admise, provenienta nitratilor, zone potential vulnerabile (clase de soluri vulnerabile la nitrati).

Nitrati : Datorita specificitatii comportamentului azotului in sol, se impune ca fertilizarea cu acest nutrient si, de asemenea, tehnicile de cultura care influenteaza dinamica acestuia in sol sa fie conduse intr-o maniera care sa limiteze la maximum pierderile cu apa, diminuand astfel riscul de contaminare cu nitrati a apelor freatice si a apelor de suprafata.

Concentratii de nitrati admise:

Cantitati mici de nitrati pot fi regasite aproape in toate apele. In apele de suprafata, concentratiile de nitrati se pot incadra intre 0 si 8 mg/l, iar in apele foarte poluate pot ajunge pana la 50-150 mg/l sau chiar mai mult. In cadrul Uniunii Europene, valoarea prag pentru nitrati in apa potabila este de 50 mg/l.

Medicii recomanda o limita maxima de 25 mg nitrati la un litru de apa.

Provenienta nitratilor

- nitrati proveniti din mineralizarea deseurilor si dejectiilor menajere  

-nitrati proveniti din fermentarea nedirijata sau prost dirijata a deseurilor si apelor uzate provenite din sectorul zootehnic

- nitrati proveniti din ingrasaminte chimice

-nitrati proveniti din mineralizarea humusului.

Efectele asupra mediului mediului :

- eutrofizarea apelor – se manifesta mai ales in cazul apelor statatoare, sau cu viteza foarte mica de curgere, avand loc “inflorirea” masiva a lacurilor, baltilor, a apelor marine si oceanice de costa, azotatii fiind forma accesibila plantelor, inclusiv algelor verzi albastre. Dezvoltarea algelor duce la scaderea transparentei apei, scaderea concentratiei oxigenului dizolvat in apa, aparitia si ulterior amplificarea proceselor de degradare anaeroba, cu formare de gaz metan si amoniac, fenomene insotite de disparitia faunei acvatice si, in final, se poate forma o mlastina;

- distrugerea stratului de ozon - prin desfasurarea procesului de denitrificare, (dar si din cel de nitrificare) poate rezulta oxidul nitros N2O. Acesta contribuie la distrugerea stratului de ozon, ca urmare a fotolizei pe care o sufera sub actiunea radiatiei UV, fiind astfel un “consumator” de O3, produsul final de reactie fiind HNO3;

- azotatii sunt substante foarte usor levigabile, putand astfel ajunge prin infiltrarile apei de suprafata sau a apelor pluviale in stratul de apa freatica, uneori transportul acestora facandu-se la mare distanta, functie de permeabilitatea solului, si impurificand sursele subterane de apa, facandu-le improprii consumului, ceea ce ridica probleme de tratarea a apei sau de apelare la alte surse, ducand in final la cresterea pretului apei si posibila aparitie in apa a unor noi poluanti (impurificare secundara).

Indepartarea nitratilor din apa potabila este scumpa si complicata. S-au experimentat tehnici chimice (schimbatori de ioni) si biochimice sau se recurge la amestecarea apelor contaminate cu altele cu concentratie mai redusa de azotati. Pentru surse individuale (fantani) preventia e singura sansa, altfel trebuie abandonate. posibilitatea tehnica de a masura de rutina azotul din sol inainte de insamantare, in timpul si dupa recolta, ceea ce permite aplicarea dozei exacte necesare, fara exces. Trebuie efectuate analize periodice, nu ajunge ca ai studiat o data acel sol si 'stii ce tip este'.

Nitratii:  in ape pot fi combatuti prin diverse masuri: Sa aiba cine sa consume azotul fixat suplimentar in sol de unele legume; sa nu se aplice ingrasaminte pe camp in exces sau in afara perioadei de vegetatie; reducerea eroziunii solului. Metode directe de combatere: precipitare chimica in situ si utilizarea de  inhibitori de nitrificare pentru a frana mineralizarea azotului.

Zonele potential vulnerabile

-        din punctul de vedere al proprietatilor solului

-        potentiala indusa de conditiile de sol, diferentiata in functie de  percolare si scurgere

-        indusa de conditiile de clima

-        caracteristicile corpurilor de apa subterane

-        bilantul pozitiv al nitratilor proveniti din activitati agricole

        Zonele vulnerabile si potential vulnerabile au fost determinate de ICPA impreuna cu  Administratia Nationala “Apele Romane” avand in vedere prevederile HG 964/2000 privind aprobarea  Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole ce transpun in legislatia romaneasca Directiva Consiliul Europei 91/676/EEC.

        Zonele vulnerabile la nitrati din surse agricole reprezinta perimetrele a 255 localitati din Romania (Tabelul 1 si Anexa 4), ceea ce reprezinta 8,64 % din suprafata  tarii, respective 13,93% din suprafata totala agricola a tarii.

        Pentru determinarea zonelor  vulnerabile au fost delimitate in urma analizei fiecarui sub-sistem (sol, clima, corpuri de apa, surse de nitrati din activitatea agricola) din perspectiva producerii si/sau transmiterii nitratilor proveniti din surse agricole catre corpurile de apa.        

        Zonele vulnerabile au fost delimitate initial la nivelul unitatilor teritorial-administrative. In a doua faza au fost luate in considerare bazinele hidrografie corespunzatoare localitatilor considerate vulnerabile.

Zonele vulnerabile au fost diferentiate in functie de tipul surselor de nitrati:

- surse actuale: activitatile agricole prezente produc un surplus de nitrati ca urmare a densitatii mari de animale (din gospodarii individuale si/sau complexe zootehnice);

-  surse istorice: complexe zootehnice care au functionat in trecut si acum sunt dezafectate.

Suprapunerea straturilor privind vulnerabilitatea potentiala indusa de factorii de sol, clima, corpuri de apa subterana, surse de nitrati din activitati agricole:

Acvifer + Sol SAU Clima; Acvifer + Sol SI Clima; Acvifer + Sol SAU Clima + Surse de nitrati

Acvifer + Sol Si Clima + Surse de nitrati

- clasa I-a = soluri extrem de vulnerabile la poluarea cu azot, datorita apei freatice la adancime extrem de mica – mica si textura grosiera – mijlocie care permite levigarea rapida a nitratilor pe profilul solul catre apa freatica;

- clasa a – II – a = soluri vulnerabile la poluarea cu azot, datorita apei freatice la adancime mica – mijlocie si textura mijlocie care sub influenta precipitatiilor si a dozelor de ingrasaminte necorelate agrochimic pot fi supuse rapid la levigarea nitratilor pe profilul solul catre apa freatica;

- clasa a – III – a = soluri care pot conduce in principal la poluarea cu nitrati prin spalarea ingrasamintelor de pe suprafata solurilor (in special cele situate pe pante), eroziune etc.; nu ridica probleme deosebite in ceea ce priveste levigarea nitratilor pe profilul solului cu pericol de poluare a apelor freatice decat in conditii extreme, datorita ape freatice la adancime mare – foarte mare.

Cai de reducere a poluarii cu nitrati

Reducerea poluarii din agricultura

        Metode specifice sistemelor de agricultura durabila si biologica antrenarea compusilor cu azot (amoniac, oxizi azot) din atmosfera de catre precipitatii ;

        rotatia culturilor - culturile de leguminoase perene (dar si anuale) sunt preferate pentru imbunatatirea bilantului azotului in sol,

        utilizare de materiale organice reziduale provenite de regula din sectorul zootehnic (de preferinta a celor solide compostate) in combinatie cu ingrasaminte minerale; se folosesc pentru asigurarea cu nutrienti a culturilor dar si pentru conservarea starii de fertilitate a solului. Dozele de ingrasaminte, ce urmeaza a fi aplicate, sunt stabilite pe baza calculelor de bilant a elementelor nutritive din sol in scopul evitarii supradozarii, mai ales in cazul azotului, atat pentru reducerea cheltuielilor de productie cat si a poluarii mediului

        depozitarea reziduurilor zootehnice: trebuie sa respecte anumite reguli, in scopul minimizarii poluarii. Numarul de animale trebuie sa fie corelat cu suprafata de teren agricol a fermei;

        utilizarea de tehnici de irigare care sa nu duca la infiltrarea fertilizantilor in subsol ;

        protectia solului impotriva eroziunii ;

Tehnici de depozitare reziduurilor:

* amplasarea in afara zonelor sensibile si departe de sursele de apa * capacitate de stocare suficienta;* constructie corespunzatoare, care sa inglobeze toate sistemele de siguranta si protectie; * conditii de exploatare in siguranta, optime si eficiente; * cai corespunzatoare de acces;





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


Egalizarea si uniformizarea apelor uzate
Epurarea apelor industriale uzate prin schimb ionic
Poluarea cu nitrati: concentratii admise, provenienta nitratilor, zone potential vulnerabile (clase de soluri vulnerabile la nitrati)
DETERMINAREA ALCALINITATII PROVOCATA DE CARBONATII ALCALINI (ALCALINITATEA PERMANENTA) A SOLURILOR
Protectia impotriva poluarii aerului de catre aeronave
Proiesc Tehnician Ecolog si Protectia Calitatii Mediului - POLUAREA ATMOSFERICA
DETERMINAREA NH3 DINTR-UN AMESTEC DE GAZE
Calitatea aerului ambiental
Starea ariilor naturale protejate
Obiective si masuri privind aspectul poluarii apei

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


Referate Ecologie mediu.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.