Poluarea fonica sau cea datorata zgomotului

Poluarea fonica sau cea datorata zgomotului

1. Zgomotul

Zgomotul reprezinta un factor de mediu cu caracter permanent, inclusiv in spatiul locuibil. In aglomeratiile urbane zgomotele provin atat din exterior cat §i din interiorul cladirilor. Zgomotele exterioare sunt produse de circulate (terestra si aeriana) la care se adauga productia (industria, meste^ugurile), constructiile si montajele, comertul, joaca copiilor §i sporturile. Ele se caracterizeaza, printr-o componenta de fond, permanenta intr-un interval de timp (ore, zile), peste care se suprapune componenta de varf, respectiv cres.teri mtamplatoare sau periodice, la intervale scurte de timp (secunde, minute) si care devine maxima in conditii de trafic aglomerat.

Zgomotele exterioare patrund In locuinte sau cladiri cu alt uz, pe cale aeriana (usi, ferestre deschise, conducte de aerisire), sau pe cale solida (prin pereti si podea). Factorii care influenteaza penetrarea sunt amplasarea si distanta cladirii fata de sursele externe de zgomot, natura materialelor de constructii §i caracteristicile constructive (materiale protectoare fonic: vata de sticla, sticla speciala, etc).

Zgomotele interioare sunt in cre§tere §i provin de la diverse instalatii sanitare, aparate de uz casnic (intensitatea nu trebuie sa depaseasca 35dB ziua si 30 dB noaptea), conversatia cu voce tare, joaca copiilor, soneria, inchiderea si deschiderea usilor (trantirea).(tabelul 2.4.)

Tabelul 2.4.   Intensitati ale zgomotelor produse in interiorul si exteriorul spatiilor locuite.

2. Zgomotul si sanatatea

Zgomotele exterioare si interioare se insumeaza, putand fi cauze de disconfort. Zgomotul actioneaza asupra omului prin caracteristicile sale fizice cu potente nocive. Zgomotul devine suparator cand are un nivel crescut, dar si cand este inoportun. Astfel el devine perturbator pentru activitatea omului, inteligibilitatea vorbirii si somn. De asemenea poate genera o stare de stres asupra organismului care poate ajunge, in functie de intensitate, pana la afectarea functiei auzului sau leziuni ale organului auditiv (125 dB) si atingerea pragului de durere cu senzatie dureroasa (135 dB). Efectele psihice pot aparea incepand cu pragul de 50 dB, iar la valori peste 85 si expunerea zilnica pe o durata de 8 ore se constata in timp slabirea auzului ca boala profesionala (Figura 2.15.)

Valorile optime ale intensitatii fonice pentru somn se situeaza intre 30 - 35 dB, iar pentru comunicare in locuinte si sali de clasa 30-40dB.

Valorile limite impuse in cadrul constructiilor de cladiri noi sau de drumuri, sosele si autostrazi variaza intre 60 - 70 dB ziua si 50 - 62 dB noaptea.

3. Prevenirea si combaterea poluarii fonice

Prevenirea si combaterea poluarii fonice se poate realiza prin respectarea catorva masuri eficiente precizate in continuare:

- masuri medicale: reducere nivelurilor maxime de zgomot pentru zone de locuit la 50 dB ziua si 40 dB noaptea, iar in interiorul locuintei 35 dB.