Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Raport bilantul de mediu nivel 1 pentru statia de epurare ape uzate a municipiului moinesti s.c. statii de epurare moinesti s.a.

Raport bilantul de mediu nivel 1 pentru statia de epurare ape uzate a municipiului moinesti s.c. statii de epurare moinesti s.a.



UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACAU

FACULTATEA DE INGINERIE

INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN INDUSTRIE

RAPORT

BILANTUL DE MEDIU NIVEL 1

Pentru

STATIA DE EPURARE APE UZATE A MUNICIPIULUI MOINESTI


S.C. STATII DE EPURARE MOINESTI S.A.

A. Incadrarea proiectului

I.     Date generale

1.1.   Denumirea unitatii

-        S.C. STATII DE EPURARE MOINESTI S.A.

1.2.   Amplasament, suprafata ocupata

-        Statia de epurare ocupa o suprafata de teren cca. 1,8 ha;

-        Este situata in partea de vest a municipiului Moinesti (str. George Enescu) pe malul drept al raului Tazlaul Sarat (in zona terasei superioare, in dreptul bornei km 16+000), in bazinul hidrografic al raului Siret;

-        Orientarea generala a amplasamentului este pe directia SV-NE, acu acces asigurat din latura de est a incintei.

-        Altitudinea medie pe amplasamentul statiei este 419 m.

-        Sediul S.C. STATII DE EPURARE MOINESTI S.A  este in municipiul Moinesti, str. Const. Dobrogeanu Gherea, nr.7.

1.3.   Profilul de activitate

-        S.C. STATII DE EPURARE MOINESTI S.A  este o unitate specializata in epurarea apelor uzate.

1.4.   Forma de proprietate

-        Din punct de vedere administrative statia de epurare apartine de Centrul de Productie 1 (CP1), Sectorul Canal – Epurare din cadrul  S.C. STATII DE EPURARE MOINESTI S.A 

1.5.   Regimul de lucru

-        Programul de lucru este permanent

-        Se lucreaza in ture – 3 schimburi de cate 8 ore

-        Personalul statiei de epurare este format din 16 salariati: sef statie de epurare; 2 laboranti; 3 electricieni; 5 mecanici; 3 operatori statie; 2 muncitori calificati.

2.    Date specifice activitatii din cadrul obiectivului

-        Primele constructii pentru epurarea apelor uzate din Municipiul Moinesti au fost puse in functiune in anul 1968.

-        Urmare a dezvoltatii industrial si demografice au crescut debitele de apa uzata colectate de pe teritoriul localitatii, statia de epurare asigurand doar partial epurarea apelor uzate

-        Pentru cresterea eficientei de epurare a apelor uzate colectate de reteaua de canalizare a orasului, in perioada 1991-1992 a fost executat proiectul “Extindere statie de epurare – treapta mecanica si biologica – Moinesti”.

       2.1. Activitati desfasurate

Activitatea desfasurata pe amplasament consta in operatii specific explorarii si intretinerii statiei de epurare:

-        Urmarirea proceselor de epurare si efectuarea manevrelor necesare conform schemei tehnologice

-        Controlul calitativ prin efectuarea de analize ale apelor pentru controlul eficientei proceselor de epurare

-        Mentinerea in stare de functionare a obiectelor component statiei de epurare

-        Efectuarea operatiilor curente de intretinere.

2.1.1.   Situatia existenta

-        Urmare a dezvoltatii industrial si demografice au crescut debitele de apa uzata colectate de pe teritoriul localitatii, statia de epurare asigurand doar partial epurarea apelor uzate

-        Pentru cresterea eficientei de epurare a apelor uzate colectate de reteaua de canalizare a orasului, in perioada 1991-1992 a fost executat proiectul “Extindere statie de epurare – treapta mecanica si biologica – Moinesti”.

Noua statie de epurare, proiectata pentru un debit de 72 l/s, are in componenta urmatoarele obiective:

-        Camin intersectie si deversor lateral

-        Gratar rar si des

-        Deznisipator orizontal longitudinal

-        Canal de masura cu ingustare rectangular

-        Separator de grasimi biocompartimentat cu flotatie

-        Doua decantoare primare vertical

-        Statie pompare ape uzate reechipata cu 4 pompe ACV 200

-        Biofiltru de mare incarcare

-        Doua decantoare secundare verticale tip DVM

-        Statie clorinare reechipata cu inca 2 dozatoare tip CC 2-0

-        Statie de pompare namol reechipata cu 2 pompe ACV 200

-        Platform uscare namol betonata

-        Platform depozitare nisip

-        Bazin stabilizare naml

-        Conducte si canale de legatura pe circuitul apei si namolului.

2.2.        Dotari

Noua statie de epurare, proiectata pentru un debit de 72 l/s, are in componenta urmatoarele obiective:

-        Camin intersectie si deversor lateral

-        Gratar rar si des

-        Deznisipator orizontal longitudinal

-        Canal de masura cu ingustare rectangular

-        Separator de grasimi biocompartimentat cu flotatie

-        Doua decantoare primare vertical

-        Statie pompare ape uzate reechipata cu 4 pompe ACV 200

-        Biofiltru de mare incarcare

-        Doua decantoare secundare verticale tip DVM

-        Statie clorinare reechipata cu inca 2 dozatoare tip CC 2-0

-        Statie de pompare namol reechipata cu 2 pompe ACV 200

-        Platform uscare namol betonata

-        Platform depozitare nisip

-        Bazin stabilizare naml

-        Conducte si canale de legatura pe circuitul apei si namolului

2.3. Bilantul de materiale

-        Produse pentru igienizare si material de igiena (detergent, sapun)

-        Acid sulfuric

-        Acid clorhidric

       2.4. Utilitati

-        Energie electrica

-        Apa

3.   Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu

-        Surse mobile

-        Surse de emisii fugitive – decantoare, platform de deshidratare a namolului si operatii de incarcare a namolului in vederea transportului si depozitarii definitive – NH3, H2S, CO, COVNM, ventilarea salii de dozare a clorului – aerosoli clor.

-        Emisii datorate proceselor de fermentatie – poluanti: CH4, BH3, COVNM si urme de H2S.

-        Suprafata platformelor de deshidratare utilizate in present este de cca. 600mp, poluantii generate fiind CH4, NH3 si H2S. La un continut de substanta uscata de 4 – 5 % emisiile de NH3 pot fi considerate nezemnificative. In cazul in care procentul de substanta uscata din compozitia namoluui este de peste 7 % se inregistreaza o crestere a emisiilor difuze de NH3.

3.1.        Protectia calitatii apelor

3.1.1.   Sursele de ape uzate (situatia existenta, poluanti)

Statia de epurare preia prin reteaua de canalizare oraseneasca ape uzate de la urmatoarele categorii de consumatori:

-        Locuinte – blocuri si gospodarii individuale

-        Unitati de invatamant

-        Unitati sanitare

-        Agenti economici

In statia de epurare apa uzata preluata de reteaua de canalizare oraseneasca este supusa proceselor de epurare:

-        Mecanica – retinerea pe gratare a corpurilor mari si medii transportate de apa uzata; retinerea particulelor solide minerale prin intermediul deznisipatorului; retinerea grasimilor prin separatorul de grasimi.

-        Biologica – filtru biologic

-        Chimica - clorinare

3.1.2.   Statii si instalatii de epurare

Noua statie de epurare, proiectata pentru un debit de 72 l/s, are in componenta urmatoarele obiective:

-        Camin intersectie si deversor lateral

-        Gratar rar si des

-        Deznisipator orizontal longitudinal

-        Canal de masura cu ingustare rectangular

-        Separator de grasimi biocompartimentat cu flotatie

-        Doua decantoare primare vertical

-        Statie pompare ape uzate reechipata cu 4 pompe ACV 200

-        Biofiltru de mare incarcare

-        Doua decantoare secundare verticale tip DVM

-        Statie clorinare reechipata cu inca 2 dozatoare tip CC 2-0

-        Statie de pompare namol reechipata cu 2 pompe ACV 200

-        Platform uscare namol betonata

-        Platform depozitare nisip

-        Bazin stabilizare naml

-        Conducte si canale de legatura pe circuitul apei si namolului

3.1.3.   Evacuarea apelor

Apele uzate epurate sunt evacuate in raul Tazlaul Sarat. Punctul de descarcare este situat pe malul drept al raului Tazlaul Sarat, la hm 225.

4.   Protectia aerului

-        Impactul poluantilor atmosferici asupra mediului inconjurator este nesemnificativ, in schimb la nivelul posturilor de lucru se pot inregistra depasiri ale concentratiilor admisibile pentru CH4, NH3 si H2S. Legislatia de protectia muncii prevede urmatoarele concentratii in mediul de lucru:

NOXA

CONCENTRATII

MEDII

DE VARF

NH3

15 mg/mc

30 mg/ mc

H2S

10 mg/mc

15 mg/mc

CO

20 mg/mc

30 mg/mc

Nu s-au efectuat determinarii ale concentratiilor de poluanti in incinta statiei de clorinare.

4.1.        Sursele si poluantii pentru aer

-        Surse mobile

-        Surse de emisii fugitive – decantoare, platform de deshidratare a namolului si operatii de incarcare a namolului in vederea transportului si depozitarii definitive – NH3, H2S, CO, COVNM, ventilarea salii de dozare a clorului – aerosoli clor.

-        Emisii datorate proceselor de fermentatie – poluanti: CH4, BH3, COVNM si urme de H2S.

-        Suprafata platformelor de deshidratare utilizate in present este de cca. 600mp, poluantii generate fiind CH4, NH3 si H2S. La un continut de substanta uscata de 4 – 5 % emisiile de NH3 pot fi considerate nezemnificative. In cazul in care procentul de substanta uscata din compozitia namoluui este de peste 7 % se inregistreaza o crestere a emisiilor difuze de NH3.

5.   Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Sursele de zgomot proprii activitati din statia de epurare sunt reprezentate de echipamentele si utilajele de pompare apa si suflante. Avand in vedere ca atat utilajele de pompare cat si aeratoarele sunt plasate in cladiri, nivelurile de presiune sonora pe teritoriul statiei de epurare in vecinatatea surselor (pana la 10 m de acestea) sunt cuprinse in intervalul 75…85 dB(A). Prin atenuare cu distant, la limita incintei, nivelurile sonore sunt mai mici de 65 dB(A), valoare maxima admisibila stabilita prin STAS 10009/88.

6.   Protectia solului si subsolului

-         Sursele de contaminare identificate pe amplasament au un impact potential in special asupra apelor subterane, prima panza situandu-se la adancimi variabile, in functie de nivelul apei in raul Tazlaul Sarat (intre 1 si 2,10 m)

-        Reteaua interioara de transport a apelor uzate este in stare relativ buna ceea ce elimina o posibila sursa directa de poluare a solului

6.1.        Surse posibile de poluare a solului si subsolului

-        Sursele potentiale de poluare a solului sunt reprezentate de depozitarea direct pe sol namolului deshidratat – poluare cu metale si hidrocarburi din petrol.

-        Posibilitatea de contaminare a terenului amplasamentului cu urmatorii compusi/elemente:

Element

Valori conf. OMAPPM 756/1997

Prag de alerta (ppm)

Prag de interventie (ppm)

Plumb

250

1000

Crom

100

300

Nichel

200

500

Zinc

700

1500

Cupru

250

500

Hidrocarburi din petrol

1000

2000

7.   Protectia impotriva radiatiilornu este cazul;

8.   Protectia fondului forestiernu este cazul;

9.   Protectia ecosistemelor, biodiversitatii si ocrotirii naturiinu este cazul;

10.                   Protectia peisajului si a zonelor de interes traditionalnu este cazul;

 

11.                   Gestionarea deseurilor

Deseurile generate si depozitate pe amplasament:

-        Deseuri colectate la gratre – cca. 5-6 mc/an – se depoziteaza pe platform de deshidratare namol

-        Namol din procesul de epurare – se depoziteaza pe platform de deshidratare namol – cca. 300 mc/an

-        Grasimi si namol din separatorul de grasimi – cca. 3 mc/an – se depoziteaza pe platfoma de deshidratare namol

-        Echipamente dezafectate si deseuri metalice rezultate in urma diverselor interventii pe amplasament – sunt depozitate in incinta statiei urmand sa fie comercializate prin agenti autorizati

-        Deseuri menajere – cca. 5 mc/an – se evacueaza la groapa de gunoi.

 

12.                   Gestionarea substantelor toxice si periculoase

-        S.C. STATII DE EPURARE MOINESTI S.A. asigura depozitarea materialelor in magazia central, amplasata la sediul societatii

-        Depozitarea recipientelor cu clor se face intr-o incapere a statiei de clorinare, cu suprafata de 2,57 mp, prevazuta cu doua cai de acces si dotata cu sistem de prindere al recipientelor

-        Produsele pentru igienizare si material de igiena sunt depozitate in magazia laboratorului.

-        Unitatea nu detine avizul Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase pentru detinerea, depozitarea si utilizarea acidului sulfuric si acidului clorhidric.

13.                   Incadrarea in planurile de urbanism si amenajarea teritoriuluinu este cazul;

14.                   Protectia asezarilor umane – nu este cazul;

15.                   Protectia impotriva incendiilor

Unitatea este dotata cu mijloace de protective impotriva incendiilor si cu instalatii si echipamente pentru stingerea incendiilor: stingatoare cu CO2, stingatoare transportabile, panouri pentru incendiu, lazi cu nisip.

II. Lista de control

2.1.   Caracteristicile  proiectului

                                Lista de control pentru caracteristicile proiectului

Intrebari

DA/

NU/ ?/NC

Este posibil ca efectul sa fie semnificativ? De ce?

1

2

3

Intrebare: Proiectul va implica una din urmatoarele actiuni, care vor crea schimbari in zona ca rezultat al naturii, marimii, formei sau scopului noii investitii?

1.

Schimbare permanenta sau temporara a folosintei terenului, modului de acoperire sau topografiei, inclusiv cresterea gradului de folosire a terenului?

NU

2.

Eliberarea terenului existent de vegetatie si cladiri?

NU

3.

Noi folosinte a terenului?

NU

4.

Investigatii preliminare fazei de constructie (ex. teste de sol, foraje)?

NU

5.

Lucrari de constructii?

NU

6.

Lucrari de demolare?

NU

7.

Amplasamente temporare folosite pentru lucrarile de constructii sau locuinte pentru constructori?

NU

8.

Constructii supraterane, structuri sau lucrari de terasament, inclusiv excavatii?

NU

9.

Lucrari subterane inclusiv mine sau tunele?

NU

10.

Lucrari de imbunatatiri funciare?

NU

11.

Dragare?

NU

12.

Structuri costiere (ex. diguri maritime)?

NU

13.

Structuri marine?

NU

14.

Procese de productie si fabricatie?

NU

15.

Constructii pentru depozitarea marfurilor si materialelor?

NU

16.

Instalatii pentru tratarea sau eliminarea deseurilor solide sau a efluentilor lichizi?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

17.

Constructii pentru adapostirea muncitorilor pe durate mari de timp?

NU

18.

Intensificarea traficului de orice fel in timpul etapei de constructie sau functionare?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

19.

Rute noi sau modificate de drumuri, cai ferate, aeriene, cai de transport pe apa sau alte infrastructuri, inclusiv statii, porturi, etc.?

NU

20.

Inchiderea sau devierea rutelor existente de transport sau infrastructuri conducand la modificari de trafic?

NU

21.

Linii de transport electric sau conducte, noi sau modificate?

NU

22.

Indiguire, barare, desecare, regularizare sau alte schimbari in hidrologia cursurilor de apa sau a acviferelor?



NU

23.

Traversari de rauri?

NU

24.

Prelevarea sau transferul apei din subteran sau din ape de suprafata?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

25.

Modificari de cursuri de apa sau teren afectand drenarea sau scurgerea apei?

NU

26.

Transportul de persoane sau materiale necesare in timpul fazelor de constructie, functionare sau dezafectare?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

27.

Demontarea sau scoaterea din functiune pe perioade mari de timp, sau lucrari de restaurare?

NU

28.

Activitati care continua pe parcursul scoaterii din functiune si care pot avea un impact asupra mediului?

NU

29.

Aflux permanent sau temporar de populatie?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

30.

Introducerea de specii neautohtone?

NU

31.

Pierderea unor specii native sau a diversitatii genetice?

NU

32.

Orice alte actiuni?

NU

Intrebare: Proiectul va folosi una din urmatoarele resurse naturale, sau orice alte resurse care sunt neregenerabile sau exista in cantitate mica?

33.

Terenuri, in special terenuri aflate in stare naturala (virgine) sau terenuri agricole?

NU

34.

Apa?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

35.

Minerale?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

36.

Agregate/compusi?

NU

37.

Paduri si material lemnos?

NU

38.

Energie, inclusiv electricitate si combustibil?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

39.

Orice alte resurse?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

Intrebare: Proiectul presupune folosire, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substante sau materiale care pot fi daunatoare sanatatii populatiei sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un risc pentru sanatatea populatiei?

40.

Proiectul implica folosirea de substante sau materiale care sunt riscante sau toxice pentru sanatatea populatiei sau pentru mediu (flora, fauna, alimentari cu apa)?

DA

IMPACT SEMNIFICATIV DOAR IN CAZUL DEVERSARII APELOR UZATE

41.

Proiectul va modifica incidenta bolilor sau va afecta vectorii (ex. boli generate de insecte sau de apa contaminata sau poluanta)?

DA

IMPACT SEMNIFICATIV DOAR IN CAZUL DEVERSARII APELOR UZATE

42.

Proiectul va afecta bunastarea populatiei (ex. prin schimbarea conditiilor de viata)?

NU

43.

Exista grupuri de populatie vulnerabile in mod special, care pot fi afectate de proiect (ex. pacienti spitalizati, batrani)?

NU

44.

Orice alte cauze?

NU

Intrebare: Proiectul va produce deseuri solide in timpul construirii, functionarii sau incetarii activitatii?

45.

Materiale excavate, steril sau deseuri de mina?

NU

46.

Deseuri orasenesti (menajere si/sau comerciale)?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

47.

Deseuri periculoase sau toxice (inclusiv deseuri radioactive)?

NU

48.

Alte deseuri din procese industriale?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

49.

Surplus de produse?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

50.

Namol de canalizare sau din statia de epurare?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

51.

Deseuri provenite din constructii sau demolari?

NU

52.

Masini sau echipamente care nu mai sunt utilizate?

NU

53.

Soluri sau alte materiale contaminate?

NU

54.

Deseuri din agricultura?

NU

55.

Orice alte deseuri solide?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

Intrebare: Proiectul va avea ca efect emiterea in aer de poluanti sau orice substante periculoase, toxice sau nocive?

56.

Emisii de la arderea combustibililor fosili, din surse stationare sau mobile?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

57.

NU

DA

58.

Emisii de la manevrarea materialelor, inclusiv depozitarea sau transportul acestora?

NU

59.

Emisii din activitati de constructie, inclusiv din instalatii tehnice si echipamente aferente?

NU

60.

Praf sau mirosuri din manevrarea materialelor, inclusiv materiale de constructie, ape uzate si deseuri?

NU

61.

Emisii de la incinerarea deseurilor?

NU

62.

Emisii din arderea deseurilor in aer liber (ex. resturi de la operatiunile de taiere sau din activitatea de constructii)?

NU

63.

Emisii din orice alte surse?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

Intrebare: Proiectul va cauza zgomote si vibratii sau va avea ca efect radiatii luminoase, termice sau alte forme de radiatii electromagnetice?

64.

Din exploatarea echipamentelor ca de ex. motoare, instalatii tehnice de ventilare, concasoare?

NU

65.

Din procese industriale sau similare acestora ?

NU

66.

Din constructii sau demolari?

NU

67.

Din explozii sau folosirea acumulatorilor electrici?

NU

68.

Din traficul generat de lucrarile de constructie?

NU

69.

Din sisteme de iluminare sau racire?

NU

70.

Din surse de radiatii electromagnetice (considerand efectele asupra populatiei sau asupra eventualelor echipamente sensibile aflate in apropiere)?

NU

71.

Din orice alte surse?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

Intrebare: Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei prin emisiile de poluanti pe terenuri sau in ape de suprafata, ape subterane, ape de coasta sau ape marine?

72.

Din manevrarea, depozitarea  sau deversarea de materiale periculoase sau toxice?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

73.

De la descarcarea de ape de canalizare sau a altor efluenti (indiferent daca acestia sunt sau nu epurati) in ape sau pe sol?

DA

IMPACT SEMNIFICATIV DEVERSAREA APELOR NEEPURATE

74.

Prin depunerea in ape sau pe sol a poluantilor emisi in aer?

NU

75.

Exista riscul ca pe termen lung, poluantii care provin din aceste surse sa se acumuleze in mediu?

NU

Intrebare - Exista riscul ca, in timpul construirii sau functionarii proiectului, sa existe accidente care pot afecta sanatatea populatiei sau mediul?

76.

Din explozii, deversari, incendii, etc., depozitarea, manipularea, folosirea sau producerea de substante periculoase sau toxice?

NU

77.

Din evenimente care se situeaza in afara conditiilor normale ale protectiei mediului (ex. avarierea sistemelor pentru controlul poluarii)?

NU

78.

Proiectul poate fi afectat de dezastre naturale care conduc la pagube pentru mediu (ex. inundatii, cutremure, alunecari de teren etc.)?

DA

IMPACT TEMPORAR

Intrebare: Proiectul va conduce la schimbari sociale?

79.

Schimbari in structura populatiei: numar, varsta, ocupatie, grupuri sociale, etc.?

NU

80.

Prin stramutarea populatiei sau demolarea de locuinte, localitati sau utilitati ale localitatilor?

NU

81.

Prin migrarea unor locuitori veniti din alte localitati sau prin crearea de localitati noi?

NU

82.

Prin suprasolicitarea utilitatilor sau serviciilor locale, ca de ex. cele pentru locuire, educatie, sanatate?

NU

83.

Prin crearea de locuri de munca in timpul fazei de constructie sau functionare, sau invers, prin reducerea locurilor de munca disponibile cu efecte asupra somajului si a economiei?

NU

84.

Orice alte cauze?

NU

Intrebare: Exista alti factori care pot fi luati in considerare?



85.

Ca urmare a proiectului, vor fi imperios necesare dezvoltari ulterioare care ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului, ca de ex. mai multe locuinte, drumuri noi, unitati industriale suport sau utilitati noi, etc.)?



NU

86.

Proiectul va conduce la dezvoltarea utilitatilor suport, dezvoltarea industriilor auxiliare sau alte dezvoltari care ar putea avea un impact asupra mediului, ex.: Infrastructura suport (drumuri alimentate cu energie, tratare deseurilor sau a apei uzate) Dezvoltarea locuintelor? Industria extractiva? Industria pentru furnizarea materiilor prime? Altele?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

87.

Proiectul ar putea limita modul de folosire ulterioara a amplasamentului astfel incat sa existe un impact semnificativ asupra mediului?

NU

88.

Proiectul va constitui un precedent pentru o dezvoltare viitoare?

NU

89.

Proiectul va avea afecte cumulative datorita vecinatatii cu alte proiecte existente sau planificate si care au efecte similare?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

90.

Proiectul se refera la sistarea definitiva/dezafectarea unor activitatii? In acest caz, poate exista impact post inchidere?

NU

2.2.   Amplasarea proiectului.

Lista de control pentru amplasarea proiectului

Intrebari

Da/Nu/?/NC

Este posibil ca

efectul sa fie

semnificativ?

De ce?

Intrebare: Proiectul va avea efecte asupra folosintei existente sau viitoare a terenului?

1.

Folosinta existenta a terenului?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

2.

Folosinta planificata sau zonarea in vederea

unei folosinte viitoare?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

3.

Folosinta terenului invecinat (cea existenta si cea propusa)?

NU

Intrebare: Exista posibilitatea ca proiectul sa aiba efecte asupra unor areale sensibile prin ocuparea totala sau partiala a arealului, prin traversarea acestuia sau prin efectuarea unor lucrari de acest fel in interiorul arealului?

4.

Areale protejate in scopul conservarii valorilor naturale, peisajului, patrimoniului cultural?

NU

5.

Zone umede, cursuri de apa sau alte ape importante?

NU

6.

Areale care contin resurse de apa subterana sau de suprafata, importante pentru alimentarea cu apa?

DA

IMPACT NESEMNIFICATIV

7.

Zona de coasta?

NU

8.

Munti?

NU

9.

Paduri si terenuri impadurite?

10.

Areale folosite de specii protejate de flora si fauna, inclusiv pentru reproducere, cuibarire, hrana, adapostire, hibernare?

NU

11.

Areale aflate pe ruta de migratie a pasarilor (sau altor animale, daca este cazul)?

NU

12.

Areale deja poluate, de exemplu acelea in care standardele de calitate a mediului sunt depasite sau acelea in care solul sau/si apele subterane sunt contaminate?

NU

13.

Areale dens populate?

NU

14.

Areale cu folosinte sensibile, exemplu: spitale, scoli, lacase de cult?

NU

15.

Areale de inalta calitate peisagistica sau decorative?

NU

16.

Areale care datorita topografiei pot fi foarte vizibile si care sunt inconjurate de multi receptori?

NU

17.

Areale importante pentru turism si recreere?

NU

18.

Areale la care publicul are acces larg?

NU

19.

Areale care contin importante resurse istorice, culturale si arheologice?

NU

20.

Areale susceptibile la cutremure, prabusiri/ alunecari de teren, eroziune sau conditii climatice extreme sau adverse, de exemplu: inversiuni de temperatura, ceata, vant puternic, etc., care pot afecta proiectul si determina astfel efecte asupra mediului?

NU

21.

Areale cu sol de buna calitate sau situate in zone unde resursa de teren agricol este saraca?

NU

22.

Areale rezistente la procesul de regenerare naturala sau artificiala?

NU

Rezulta ca proiectul se supune studiului impactului ecologic.

B. Structura raportului la studiul de evaluare a impactului ecologic

III.  Identificarea posibilitatii ca proiectul sa aiba efecte asupra mediului

1.   Informatii generale

·       Denumirea unitatii

-        S.C. STATII DE EPURARE MOINESTI S.A.

·       Amplasament, suprafata ocupata

-        Statia de epurare ocupa o suprafata de teren cca. 1,8 ha;

-        Este situata in partea de vest a municipiului Moinesti (str. George Enescu) pe malul drept al raului Tazlaul Sarat (in zona terasei superioare, in dreptul bornei km 16+000), in bazinul hidrografic al raului Siret;

-        Orientarea generala a amplasamentului este pe directia SV-NE, acu acces asigurat din latura de est a incintei.

-        Altitudinea medie pe amplasamentul statiei este 419 m.

-        Sediul S.C. STATII DE EPURARE MOINESTI S.A  este in municipiul Moinesti, str. Const. Dobrogeanu Gherea, nr.7.

·       Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia:

S.C. STATII DE EPURARE MOINESTI S.A  este o unitate specializata in epurarea apelor uzate.

·       Informatii privind productia si necesarul resurselor energetic

Productia

Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea

Cantitatea anuala

Denumirea (petrol, pacura, gaze naturale, carbune, benzine, energie electrica, energie termica, motorina, altele)

Cantitatea anuala

Furnizor

Statii

De

Epurare

134 to/h

MOTORINA

47.23 l

S. C. PETROM S. A

APA

57.890 mc

Gospodaria de apa

ENERGIE ELECTICA

15.174,4 Mwh

S. C ELECTRICA

·       Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Denumirea materiei prime, a substantelor sau a preparatului chimic

Cantitatea anuala/ existenta in stoc

Clasificarea si etichetarea substantelor chimice sau a preparatelor chimice *)

Categorie – periculoase/nepericuloase (P/N)

Periculozitate **)

Faze de risc **)

Acid sulfuric

50 tone

Periculos

-        Ingestie: pot rezulta afectiuni severe si permanente

-        Inhalare: foarte periculos, chiar fatal; se conosc efecte pe termen lung

-        Piele: produce arsuri

-        Ochi: produce arsuri

R 34 Provoaca arsuri.

R 35 Provoaca arsuri grave.

R 38 Iritant pentru piele

R 41 Risc de leziuni ocular grave

Acid clorhidric

50 tone

Periculos

Periculos pentru sanatate;  pentru mediu; Alte pericole: Solutia de acid clorhidric fumega in aer (se desoarbe acidul clorhidric gaz) si este

puternic corosiva.

R 34 Provoaca arsuri.

R 37 Iritant pentru caile respiratorii.

·       Informatii despre poluarea fizica si biologica generala de activitate

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Numarul surselor de poluare

Poluarea maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu )

Poluare de fond

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/ reducere

Masuri de eliminare/reducere a poluarii

Pe zona obiecti-vului

Pe zone de protectie/

restrictie aferente obiectivului, conform legislatiei in vigoare

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond

Fara masuri de eliminare/

reducere a poluarii

Cu implementarea masurilor de eliminare/ reducere a poluarii

ZGOMOT

UTILAJE IN FUNCTIUNE

6

65 dB

55dB

55dB

65dB

MAX

63 dB

MIN

41 dB

CARCASE, UTILAJE MODERNE MAI PUTIN ZGOMOTOASE

2.   Procese tehnologice

Activitatea desfasurata pe amplasament consta in operatii specific explorarii si intretinerii statiei de epurare:

-        Urmarirea proceselor de epurare si efectuarea manevrelor necesare conform schemei tehnologice

-        Controlul calitativ prin efectuarea de analize ale apelor pentru controlul eficientei proceselor de epurare

-        Mentinerea in stare de functionare a obiectelor component statiei de epurare

-        Efectuarea operatiilor curente de intretinere.

3.   Deseurile - generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor.

Deseurile generate si depozitate pe amplasament:

-        Deseuri colectate la gratre – cca. 5-6 mc/an – se depoziteaza pe platform de deshidratare namol

-        Namol din procesul de epurare – se depoziteaza pe platform de deshidratare namol – cca. 300 mc/an

-        Grasimi si namol din separatorul de grasimi – cca. 3 mc/an – se depoziteaza pe platfoma de deshidratare namol

-        Echipamente dezafectate si deseuri metalice rezultate in urma diverselor interventii pe amplasament – sunt depozitate in incinta statiei urmand sa fie comercializate prin agenti autorizati

-        Deseuri menajere – cca. 5 mc/an – se evacueaza la groapa de gunoi.

Element

Valori conf. OMAPPM 756/1997

Prag de alerta (ppm)

Prag de interventie (ppm)

Plumb

250

1000

Crom

100

300

Nichel

200

500

Zinc

700

1500

Cupru

250

500

Hidrocarburi din petrol

1000

2000

Tabelul 3.1.

-        Managementul deseurilor

Denu-mirea deseu-lui

Cantitatea preva-zuta a fi generata

Starea fizica (Solid-S, Lichid-L, Semiso-lid-SS)

Codul deseului *)

Codul privind principala proprietate periculoasa

**)

Codul clasificarii statistice ***)

Managementul deseurilor-cantitatea prevazuta a fi generata (t/an)

Valorificata

Eliminata

Ramasa in stoc

Namol

5-6 mc/ an

S

19 08 13*

-

-

2,5 mc/an

3mc/an

-

Grasimi

300 mc/an

S

01 05 05*

-

-

-



300 mc/an

-

Deseu menajer

3 mc/an

S

20 02 01

-

-

3 mc/an

-

-

4.   Impactul potential, inclusiv cel frontiera, asupra componentilor mediului si masuri de reducere a acestora

4.1.        Apa. Prognozarea. Masuri de diminuare a impactului

Pentru asigurarea necesarului de apa pentru consum potabil, igienico-sanitar si tehnologic statia de epurare este racordata la reteaua oraseneasca de distributie apa potabila administrata de PREST SERV MOINESTI S.A.

Apa preluata din reteaua de distributie se utilizeaza pentru:

-        Consum potabil

-        Igienizarea spatiilor

-        Spalarea sticlariei de laborator

-        Consum tehnologic: ocazional spalarea obiectelor componente ale statiei de epurare in cadrul operatiilor de remedieri, revizii, etc.

Statia de epurare preia prin reteaua de canalizare oraseneasca ape uzate de la urmatoarele categorii de consumatori:

-        Locuinte – blocuri si gospodarii individuale

-        Unitati de invatamant

-        Unitati sanitare

-        Agenti economici

In statia de epurare apa uzata preluata de reteaua de canalizare oraseneasca este supusa proceselor de epurare:

-        Mecanica – retinerea pe gratare a corpurilor mari si medii transportate de apa uzata; retinerea particulelor solide minerale prin intermediul deznisipatorului; retinerea grasimilor prin separatorul de grasimi.

-        Biologica – filtru biologic

-        Chimica – clorinare

Tabelul nr. 4.1.1.

Bilantul consumului de apa (mc/zi, mc/an)

Proces tehno-logic

Surse de apa (furnizor)

Consum total de apa

Apa prelevata din sursa

Recirculata/ reutilizata

Comentarii

Total

Consum menajer

Consum industrial

Apa de la propriul obiectiv

Apa de la alte obiective

Apa subterana

Apa de suprafata

Pentru compensarea pierderilor in sistemele cu circuit inchis

Apa subterana

Apa de suprafata

PREST SERV MOINESTI S.A.

450mc/luna

450mc/luna

98,07 mc/zi

-

-

-

-

-

-

-

Bilantul apelor uzate

 Tabelul 4.1.2.

Sursa apelor uzate, proces tehnologic

Totalul apelor uzate generate

Ape uzate evacuate

Ape directionate spre reutilizare/recirculare

Comentarii

mc/zi

mc/an

Menajere

Industriale

Pluviale

In acest obiectiv

Catre alte obiective

mc/zi

mc/an

mc/zi

mc/an

mc/zi

mc/an

mc/zi

mc/an

mc/zi

mc/an

Apa neepurata

-

55,725

98,07

-

-

-

93,05

-

-

-

-

-

Evacuarea apelor

Apele uzate epurate sunt evacuate in raul Tazlaul Sarat. Punctul de descarcare este situat pe malul drept al raului Tazlaul Sarat, la hm 225.

4.2.          Aerul. Prognozarea. Masuri de diminuare a impactului.

-        Impactul poluantilor atmosferici asupra mediului inconjurator este nesemnificativ, in schimb la nivelul posturilor de lucru se pot inregistra depasiri ale concentratiilor admisibile pentru CH4, NH3 si H2S. Legislatia de protectia muncii prevede urmatoarele concentratii in mediul de lucru:

NOXA

CONCENTRATII

MEDII

DE VARF

NH3

15 mg/mc

30 mg/ mc

H2S

10 mg/mc

15 mg/mc

CO

20 mg/mc

30 mg/mc

Nu s-au efectuat determinarii ale concentratiilor de poluanti in incinta statiei de clorinare.

Sursele si poluantii pentru aer                                                    

     Tabelul nr. 4.2.1.

Surse stationare dirijate

Denumirea sursei

Poluant

Debit

Masic

(g/h)

Debit gaze/ aer impurificat (Nmc/h, mc/h)

Concentratia in emisie (mg/Nmc, mg/mc)

Prag de alerta (mg/Nmc, mg/mc)

Limita la emisie=prag de interventie (mg/Nmc, mg/mc)

Surse de emisii fugitive– decantoare; Platforma de deshidratare

NH3

30

mg/ mc

15 mg/mc -30 mg/ mc

30 mg/mc

30 mg/ mc

Surse de emisii fugitive– decantoare; Emisii datorate proceselor de fermentatie; Platforma de deshidratare

H2S

15 mg/mc

10 mg/mc-15 mg/mc

15 mg/mc

15 mg/mc

Surse de emisii fugitive– decantoare

CO

30 mg/mc

20 mg/mc-30 mg/mc

30 mg/mc

30 mg/mc

                       

Tabelul nr. 4.2.2.

Surse mobile de poluare a aerului

Denumirea sursei

Poluanti si debite masice (g/h)

Surse de emisii fugitive– decantoare

NH3, H2S, CO, COVNM, ventilarea salii de dozare a clorului – aerosoli clor.

Emisii datorate proceselor de fermentatie

CH4, BH3, COVNM si urme de H2S.

Suprafata platformelor de deshidratare utilizate in present este de cca. 600mp

CH4, NH3 si H2S

Surse mobile

-        Surse de emisii fugitive – decantoare, platform de deshidratare a namolului si operatii de incarcare a namolului in vederea transportului si depozitarii definitive – NH3, H2S, CO, COVNM, ventilarea salii de dozare a clorului – aerosoli clor.

-        Emisii datorate proceselor de fermentatie – poluanti: CH4, BH3, COVNM si urme de H2S.

-        Suprafata platformelor de deshidratare utilizate in present este de cca. 600mp, poluantii generate fiind CH4, NH3 si H2S. La un continut de substanta uscata de 4 – 5 % emisiile de NH3 pot fi considerate nezemnificative. In cazul in care procentul de substanta uscata din compozitia namoluui este de peste 7 % se inregistreaza o crestere a emisiilor difuze de NH3.

Estimarea emisiilor de compusi organic volatile nonmetrici s-a realizat aplicand metodologia de calcul      CORINAIR care prevede un factor de emisie de 0,36 kg COV/1000 mc apa uzata.

Debite apa uzata

Emisii COV

Qzi max

7251 mc/zi

302,12 mc/h

0,1087 kg/h

0,0302 g/s

Qzi min

6423 mc/zi

267,62 mc/h

0,0963 kg/h

0,0267 g/s

4.3.        Solul. Prognozarea. Masuri de diminuare a impactului.

-        Pe teritoriul statiei de epurare stratul de solul vegetal are grosimea de 0,50 – 0,70 m, sub care se incalzeste un orizont grosier constituit din bolovanis cu rar pietris si nisip cenusiu, pana la adancimea de 1.60 m.

-        Analiza gradului de contaminare a solului are ca obiectiv stabilirea cailor de propagare a poluarii, fie prin actiunea directa asupra sanatatii populatiei fie prin transferul de catre alti factori de mediu ( ape subterane, plante, animale).

-        Sursele de contaminare identificate pe amplasament au un impact potential in special asupra apelor subterane, prima panza situandu-se la adancimi variabile, in functie de nivelul apei in raul Tazlaul Sarat (intre 1 si 2,10 m)

-        Reteaua interioara de transport a apelor uzate este in stare relativ buna ceea ce elimina o posibila sursa directa de poluare a solului

4.4. Geologia subsolului. Masuri de diminuare a impactului

Surse posibile de poluare a solului si subsolului

-        Sursele potentiale de poluare a solului sunt reprezentate de depozitarea direct pe sol namolului deshidratat – poluare cu metale si hidrocarburi din petrol.

-        Posibilitatea de contaminare a terenului amplasamentului cu urmatorii compusi/elemente:

Element

Valori conf. OMAPPM 756/1997

Prag de alerta (ppm)

Prag de interventie (ppm)

Plumb

250

1000

Crom

100

300

Nichel

200

500

Zinc

700

1500

Cupru

250

500

Hidrocarburi din petrol

1000

2000

4.5. Biodiversitatea. Masuri de diminuare a impactului

Nu se gasesc obiective majore protejate sau arii protejate de interes pentru ocrotirea naturii si biodiversitatii, la o distanta mai mica de 500 m de amplasament.

4.6. Peisajul. Masuri de diminuare a impactului

Coordonatele geografice ale Municipiului Moinesti sunt 46s 26’ latitudine nordica, 26s 29’ longitudine estica.

Teritoriul administrativ al municipiului acopera o suprafata de 4.604 ha din care: intravilan 883 ha, agricol 2.394 ha, fond forestier 941 ha.

Statia de epurare ocupa o suprafata de teren cca. 1,8 ha. Este situata in partea de vest a municipiului Moinesti (str. George Enescu) pe malul stang al raului Tazlaul Sarat ( in zona teresei superioare), in dreptul bornei km 16+000), in bazinul hidrografic al raului Siret.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Tabelul 4.6.1.

Utilizarea terenului

Suprafata (ha)

Inainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivata

In agricultura:

- teren arabil

- gradini

- pasuni

14.652 

86.952 m²

nu

Paduri

nu

nu

nu

Drumuri

nu

nu

nu

Zone construite (curti, suprafata construita)

67.070 m²

92.772 m²

nu

Ape

nu

nu

nu

Alte terenuri:

- vegetatie plantata

- zone umede

- teren deteriorat

- teren nefolosit

nu

nu

nu

Total

81.723m²

179.725 m²

-

4.7. Mediul social si economic. Masuri de diminuare a impactului.

-        S.C. STATII DE EPURARE MOINESTI S.A. prin amplasamentul ei, nu afecteaza asezarile umane.

4.8. Conditii culturale si etnice, partimoniul cultural.

            Proiectul nu are impact potential  asupra conditiilor etnice si culturale si nici asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.

5. Analiza alternativelor

In statia de epurare apa uzata preluata de reteaua de canalizare oraseneasca este supusa proceselor de epurare mecanica (retinerea pe dratare a corpurilor mari si medii transportate de apa uzata, retinerea particulelor solide minerale prin intermediul deznisipatorului, retinerea grasimilor prin separatorul de grasimi), biologica (biofiltre de mare incarcare) si chimica (clorinare).

6. Monitorizarea

            Se realizeaza un plan de monitorizare in vederea urmaririi rezultatelor de ameliorare a  solului in urma aplicarii lucrarilor ameliorative. In functie de aceste rezultate timpul de ameliorare se poate reduce.

7. Situatii de risc

            Tinta poluarii poate fi un mediu fizic, biologic sau social – economic asupra caruia se manifesta efectele negative imediate sau intarziate ale poluarii. In vederea evaluarii impactului potential a unei poluari asupra unei tinte, se vor tine seama de populatia si ecosistemele aferente sitului, de utilizarea sitului, de activitatile care se deruleaza pe sit, precum si de posibilele consecinte negative ale poluarii asupra populatiei si ecosistemelor din zonele exterioare sitului (captari de apa subterana poluata, redepunerea unor poluanti din afluentii gazosi evacuati in atmosfera etc).

8. Descrierea dificultatilor

            Nu au fost intampinate dificultati pe tot parcursul desfasurarii strangerii de date necesare efectuarii proiectului.

9. Rezumat fara caracter tehnic.

S.C. STATII DE EPURARE MOINESTI S.A. are ca obiect de activitate epurarea apelor uzate a municipiului Moinesti.

Impactul poluantilor amosferici asupra mediului inconjurator este nesemnificativ, in schimb la nivelul posturilor de lucru se pot inregistra unele depasiri de concentratii admisibile pentru Ch4, Nh3, si H2S prevazute de legislatia de protectia muncii.

Materialele de constructii existente pe amplasament nu determina riscuri pentru sanatatea personalului si pentru mediul inconjurator.

Stocarea diverselor materiale pentru activitatile principale si auxiliare se realizeaza in mai multe amplasamente, in cladiri amenajate si asigurate.

Alimentarea cu apa pentru consum potabil si igienico-sanitar se realizeaza din reteaua de distributie apa potabila oraseneasca.

Nu au fost inregistrate pana in perioada elaborarii prezentului bilant de mediu accidente de munca sau evenimente PSI.

Nivelul de zgomot determinat de desfasurarea activitatilor in perimetrul unitatii se incadreaza in limitele prevazute de STAS 10009-88. Nu au fost inregistrate reclamarii din partea riveranilor.

In unitate nu se tine o evident stricta a deseurilor sub aspectul tipului, a cantitatilor si a modului de evacuare/eliminare.

La nivelul teritoriului unitatii impactul asupra solului este redus la zona de depozitare a namolului. Este posibil sa se indentifice prin analize ale namolului o poluare semnificativa determinate de depozitarea in aceasta zona.

Pe baza analizei realizate in Bilantul de mediu nivel I se considera necesar continuarea investigatiilor prin Bilant de mediu nivel II, prin prelevarea si analiza de probe de namol rezultat din procesele de epurare, din zonele de depozitare si prelevare si analiza probe de apa din emisar (amonte si aval fata de statia de epurare), analiza effluent statie de epurare.

BIBLIOGRAFIE

1.     http://2003.informatia.ro/Statiile_de_epurare_a_apelor_reziduale_principalii_poluatori_din_judetul_Bacau-14021

2.     Suport de curs.

3.     www.moinesti.ro









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu