Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Raport privind starea mediului pe anul 2001

Raport privind starea mediului pe anul 2001



RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI PE ANUL 2001

1.     Dezvoltarea socio economica.

In judetul Olt responsabilitatea pentru protectia mediului inconjurator revine Inspectoratului de Protectie a Mediului. Activitatea de protectie a mediului este reglementata prin Legea 137/1995 si constituie o obligatie a autoritatii administratiei publice centrale si locale cat si a persoanelor fizice si juridice.

            Administratia Publica Locala si I.P.M. asigura corelarea dezvoltarii social – economice a judetului, a elaborarii planului de urbanism si amenajare teritoriala, cu respectarea principiilor ecologice , precum si crearea cadrului instructional  administrativ pentru promovarea programelor politice si investitiilor care sa asigure rezolvarea problemelor de protectie a mediului in judetul Olt.


            La elaborarea raportului s-a avut in vedere ca trebuie sa asigure o informare a autoritatilor publice, a factorilor de decizie economica si politica si a populatiei cu privire la principalele probleme referitoare la starea mediului pe teritoriul judetului si anume: starea atmosferei, a apelor si solurilor, starea padurilor, a habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, starea mediului in asezarile urbane, situatia poluarii sonore si a deseurilor.

            Situat in sudul tarii si axat pe cursul inferior al raului Olt, judetul Olt face parte din categoria unitatilor administrativ teritoriale , cu o suprafata de 5507 km2, fiind al 24 – lea judet al Romaniei ca marime. Comparat  cu celelalte, judetul Olt iese in evidenta prin cateva trasaturi specifice sub raport geografic (conditii naturale si social economice) care ii imprima o personalitate proprie. Simetria fata de axa hidrografica principala – Oltul , predominarea altitudinilor intre 100 si 300 m, orientarea liniilor hidrografice pe directii predominant N – S, intinderea mare a loesului si cernoziomurilor alaturi de desfasurarea zonala latitudinala a climei, solurilor si vegetatiei, toate acestea constituie in acelasi timp si importante resurse naturale, la care se adauga resursele umane si economice destul de variate. Desi cu o economie slab dezvoltata in trecut, fiind judet eminamente agricol, judetul Olt si-a conturat o personalitate economico – geografica concreta si dinamica. Industria este reprezentata prin mai multe ramuri si unitati productive, intre care: metalurgia neferoasa, industria chimica, industria constructiilor de masini, industria usoara, industria alimentara, etc.

Din punct de vedere hidrografic judetul Olt este brazdat de la nord la sud de raurile Olt si Vedea cu afluentii lor, iar la sud de fluviul Dunarea. La acestea se mai adauga cursul superior al raului Calmatui. Toate acestea asigura drenajul intregului teritoriu al judetului.

Rezervele de apa subterana sunt limitate in spatiu si timp, fiind estimate dupa calculele hidrogeologice pe acvifere (freatic si de adancime). Solurile , ca geneza sunt variate iar ca distributie geografica se observa o mare diversitate a lor, in care se disting totusi doua mari fasii marginale una legata de zona de padure si alta de zona de stepa si silvostepa separate printr-o fasie de mijloc cu caracter de tranzatie.

Vegetatia naturala spontana a judetului Olt se incadreaza in cele doua mari unitati vegetale: zona forestiera situata in nord si zona de stepa si de pasuni in sud, limita lor putandu-se urmari in general pe meridianul orasului Caracal. Prima fasie este reprezentata prin zona padurilor de stejar si mixte de tip sud european, iar a doua prin pajisti de silvostepa cu graminee si diverse ierburi care alterneaza cu paduri de stejar.

Fauna judetului Olt se incadreaza in fauna caracteristica zonei joase, de campie si podisuri cu biotopuri de paduri, de pajisti si acvatice. Se aseamana cu fauna judetelor limitrofe.

Totodata prin punerea in valoare a zacamantului de petrol si gaze naturale din zona Platformei Cotmeana si Dealurile Oltetului , s-a marit gradul de industrializare a judetului.

Agricultura este specializata in cultura cerealelor, plantelor tehnice, legumicultura, viticultura si pomicultura. Suprafata agricola este de 440 mii ha, din care 170 mii ha amenajata pentru irigatii.

Realizarea proiectului de amenajare hidroenergetica a raului Olt a rezolvat problema industriilor, irigatiilor si alimentarea cu apa a industriilor.

Activitatea economica a judetului incluzand industria si agricultura , a dus la degradarea factorilor de mediu: aer, apa, sol, subsol prin emisii de noxe in atmosfera, impurificatori in apa si prin depuneri necontrolate.

Din analiza factorilor geografici se desprind principalele trasaturi ale judetului Olt:

ό     Valorificarea in continuare a conditiilor si resurselor locale;

ό     Protectia mediului inconjurator ca o necesitate de prim ordin in mentinerea echilibrului om – natura;

Scopul protectiei mediului inconjurator este pastrarea echilibrului ecologic, mentinerea si ameliorarea factorilor naturali, dezvoltarea valorilor naturale, asigurarea unor conditii de viata si de munca tot mai bune pentru generatiile actuale si viitoare.

Concentrarea industriei si zootehniei in unitati deosebit de mari, utilizarea de tehnologii cu uzura fizica si morala, neexecutarea de reparatii, insuficienta echipamentelor de epurare a apelor uzate si gazelor toxice si exploatarea lor defectuoasa au condus in anumite zone la deteriorarea echilibrului ecologic.

Datorita pozitiei pe care o ocupa in S – V tarii, judetul Olt se intinde in cea mai mare parte in Campia Romana cu un climat care apartine tipului temperat continental. Acesta se caracterizeaza prin amplitudini termice ridicate, determinate de racirea puternica iarna ca urmare a patrunderii maselor de aer arctic insotite si de viscole si a incalzirii accentuate din timpul verii sub influenta maselor de aer tropical din S care duc la aparitia secetelor cu frecventa din ce in ce mai mare.

Prin configuratia pe care o are in partea de N clima are o nuanta mai umeda iar in S este mai arida. Valorile medii lunare ale temperaturii aerului dupa statiile meteorologice din teritoriu sunt 11,3 0C la Caracal si 10,9 0C la Slatina valori strans legate de conditiile generale ale acestei zone unde predomina climatul continental.

Precipitatiile atmosferice prezinta aceeasi influenta continentala ca si temperatura aerului, ele fiind predominant sub forma de ploi, dar neuniforme pe teritoriul judetului. Cantitatile medii de precipitatii variaza de la < 500 mm in partea S – V a judetului pana la peste 600 mm in localitatile din extremitatea N in cuprinsul Podisului Getic. Majoritatea teritoriului inregistreaza intre 500 - 550 mm , iar la N de Slatina pe o fasie importanta cad intre 550 – 600 mm. Prin pozitia pe care o are, la contactul dintre sectorul vestic, mai arid si cel central, mai umed din cuprinsul Campiei Romane, judetul Olt inregistreaza o perturbare de la mersul normal al precipitatiilor medii anuale, cu scaderi de la N la S si aparitia unei portiuni centrale (axata pe raul Olt la confluenta cu Oltetul) , cu precipitatii sub 500 mm si chiar sub 300 mm in perioada de vara si conditionata de precipitatiile medii din intervalul aprilie – septembrie.

2.     Aer

Protectia mediului constituie o indatorire generala pentru toti agentii economici, pentru toti cetatenii si pentru toate activitatile publice, IPM Slatina actionand necontenit in acest sens prin atributiile ce ii revin. Poluarea mediului inconjurator este una dintre cele mai dezbatute probleme din lume datorita faptului ca poluarea constituie in momentul actual un pericol major pentru om dar si pentru aer, apa, sol, flora si fauna.

Efectul local nociv al poluantilor implica un dezechilibru ecologic general.

2.1.  Efectul de sera

Cel mai important gaz cu efect de sera dar care nu este un poluant, sunt vaporii de apa care produc aproximativ 2/3 din efectul de sera al globului. Al II –lea gaz ca importanta pentru contributia la efectul de sera al globului este CO2 , raspunzator de aproximativ 30% din acest efect. Pe langa acestea, CH4, NOx, O3 si CFC (clorofluorocarburile) au o contributie mica, variatiile concentratiilor acestor gaze in atmosfera pot determina cresterea efectului de sera.

La nivelul anului 2001 emisiile sunt urmatoarele:  CO2 = 452349,5 ; CH4 = 51394,9 ; Nox = 1290,3 (cantitati exprimate in GHG).

Principalele surse generatoare de gaze cu efect de sera sunt:

a)     producerea energiei electrice si termice in centrale termice de zona

b)     producerea energiei termice in centrale termice aferente activitatilor comerciale, institutionale si rezidentiale

c)     producerea energiei termice in centrale industriale si procese industriale de ardere

d)     industria

e)     extractia si distributia combustibilului fosil

f)      utilizarea solventilor

g)     transpotul rutier

h)     transpoturi si surse mobile, altele decat transportul rutier

i)      tratarea si depozitarea deseurilor

j)      agricultura

k)     natura.

2.2.  Acidifierea

Principalele activitati generatoare de emisii de SO2 , NOx si amoniac sunt urmatoarele:

a)     arderi in energie si industrii de transformare – producere de energie electrica, centrale termice, uzine rafinare petrol, uzine transformare combustibil solid, extractie carbune, titei (gaze, compresoare, conducte  transport)

b)     instalatii de ardere  neindustriale (instalatii comerciale si institutionale, rezidentiale, in agricultura)

c)     arderi in industria de prelucrare (cazane, turbine cu gaze si motoare, cuptoare de prelucrare fara contact, procese cu contact)

d)     procese in industriile petroliere, in industria fontei si otelului, in industria metalelor neferoase

e)     transportul rutier

f)      alte surse mobile si utilaje (transport feroviar, naval in ape interioare, maritim, aerian, agricultura)

g)     agricultura, silvicultura

In anul 2001 emisiile de Sox = 2786,4; Nox = 1290,3 si NH3 = 151,7 (cantitati exprimate in kg.)

2.3.  Metale grele si poluanti organici persistenti

La nivelul anului 2001 emisiile de metale grele si poluanti organici persistenti se prezinta astfel: As = 28,18; Cd = 364,14 ; Cr = 53,7; Pb = 541 ; Se = 6,19; Zn = 8386; DIOX = 0,00121; PAH = 8792,6 (cant.exprimate in kg.)

2.4.  Ozon troposferic si alti oxidanti fotochimici

La nivelul anului 2001 emisiile de compusi organici volatili au fost de 10271,1 GHG.

2.5.   Calitatea aerului

Date sintetice privind calitatea aerului

Urmarirea calitatii factorului de mediu aer, se realizeaza prin efectuarea de analize chimice pentru indicatorii specifici evacuati in atmosfera de fiecare platforma industriala si activitati economice de pe raza judetului Olt.

Analizele privind calitatea aerului au fost efectuate de IPM Slatina si Directia de Sanatate Publica Olt. Indicatorii de calitate monitorizati sunt:

-        amoniac, bioxid de azot, bioxid de sulf, fluor, pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile. Interpretarea analizelor fizico – chimice s-a facut conform STAS 12574/87.

Unitatile industriale de pe platforma industriala Slatina evacueaza in atmosfera noxe dupa cum urmeaza: pulberi de cocs, gudroane, hidrocarburi, fluor, dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid de carbon, etc. In municipiul Slatina, unitati mari poluatoare pentru aer sunt: SC ALRO SA, SC ELECTROCARBON SA, SC ALPROM SA.

SC ALRO SA Slatina are ca ramura de activitate metalurgia neferoasa si realizeaza intreaga productie de aluminiu si aliaje de aluminiu a tarii pentru necesarul intern si extern. Poluantii emisi in atmosfera sunt: fluor sub forma de acid fluorhidric, saruri de fluor, pulberi de cocs, dioxid de carbon, monoxid de carbon si hidrocarburi.

SC ELECTROCARBON SA Slatina al doilea mare poluator al atmosferei are ca ramura de activitate metalurgia – fabricarea produselor carbonice utilizate in toate intreprinderile siderurgice din tara. Poluantii rezultati din procesul tehnologic si emisi in atmosfera sunt: pulberi de grafit, pulberi de cocs metalurgic, pulberi de cocs de petrol, pulberi cu smoala, pulberi antracit, gudroane, monoxid de carbon si bioxid de sulf.

Unitatile industriale de pe platforma Caracal evacueaza in atmosfera noxe cum ar fi: bioxid de sulf, bioxid de azot, acid clorhidric, amoniac, pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile, etc.

Principalele unitati poluatoare sunt: SC ROMVAG SA Caracal, SC OLTYYRE  SA Caracal.

SC OLTYYRE SA Caracal cu profil fabricarea anvelopelor evacueaza particule de negru de fum care nu sunt in intregime retinute datorita calitatii slabe a filtrelor luandu-se masuri de imbunatatire a instalatiilor la sectia de amestec.

Unitatile industriale de pe platforma Bals evacueaza in atmosfera noxe cum ar fi: dioxid de sulf, monoxid de carbon, oxizi de fier, pulberi in suspensie , pulberi sedimentabile.

Unitatile industriale de pe platforma Corabia evacueaza in atmosfera noxe: dioxid de sulf, monoxid de carbon, bioxid de azot, pulberi in suspensie. Unitatile industriale potential poluatoare de pe platforma Corabia sunt: SC TAMICO SA, SC CORAPET SA, SC ZAHAR SA.

In localitatea Potcoava se evacueaza in atmosfera bioxid de azot, bioxid de sulf, pulberi sedimentabile.

In orasele Scornicesti si Piatra Olt se preleveaza probe de pulberi sedimentabile. Concentratiile poluantilor din aer masurate in aceste zone constituie indicatori pretiosi pentru evaluarea poluarii la nivel regional si global.

Un rol deosebit de important privind starea atmosferei il reprezinta poluarea de impact. In reteaua de supraveghere a poluarii de impact care a cuprins un numar de 5 puncte de prelevare in municipiul Slatina au fost efectuate masuratori privind urmatorii indicatori: SO2, NO2, NH3, pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile (11 puncte) si alti poluati specifici.

Prelucrarea statistica a valorilor medii zilnice ale concentratiilor acestor poluanti a permis punerea in evidenta a urmatoarelor informatii:

-        concentratiile minime, medii si maxime pe 24 ore

-        frecventa de depasire a CMA pe 24 ore

-        concentratiile medii anuale.

Poluarea cu SO2, NO2, NH3 si alte noxe

Evolutia concentratiilor medii lunare pentru indicatorii mentionati in  anul 2001 se prezinta astfel:

Fig.2.5.1

             

            La  indicatorul SO2 se observa o mentinere aproximativ constanta a valorilor inregistrate pe intregul an, concentratiile obtinute fiind mult sub limita admisa.

Fig.2.5.2

Pentru indicatorul NO2 valorile inregistrate pe intervalul mai – decembrie sunt aproximativ constante, pentru lunile ianuarie – februarie concentratiile obtinute sunt foarte scazute, crescand brusc pentru urmatoarele 2 luni.

fig.2.5.3

          Pe primele 2 luni concentratiile determinate au fost foarte scazute , in  lunile urmatoare valorile au fost aproximativ constante, exceptie facand luna august .

Fig.2.5.4

            Pentru indicatorul fluor valorile concentratiilor determinate au crescut progresiv, exceptie facand lunile 7 – 8 – 12, insa valorile obtinute sunt mult sub limita admisa.

Poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile.

Natura pulberilor, cantitatile evacuate in atmosfera,

 prejudiciile economice, sociale si ecologice.

2.6.  Poluari cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile

Cantitatea de particule emise in atmosfera in anul 2001 a fost de 2476,3 t.

In general pulberile din atmosfera se clasifica dupa dimensiuni in doua mari grupe:

Ψ     Pulberi in suspensie

-        cu diametre mai mici de 20 μm

-        comportament in atmosfera asemanator gazelor

Ψ     pulberi sedimentabile

-        cu diametre mai mari de 20 μm

-        dupa ce sunt emise in atmosfera se depun

Natura acestor pulberi este foarte diversificata. Ele contin fie oxizi de fier , in cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele in cazul intreprinderilor de metale neferoase.

Pentru pulberile in suspensie valorile concentratiilor medii anuale nu au depasit concentratia media anuala (0,075 mg/mc).

fig.2.6.1

Concentratiile determinate pentru indicatorul pulberi in suspensie au crescut progresiv..

Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are mai multe cauze. In primul rand industria metalurgica si siderurgica care elibereaza in atmosfera cantitati insemnate de pulberi, apoi centralele termice care utilizeaza combustibili solizi si nu in ultimul rand traficul rutier. Pe langa acestea exista si alte surse locale care elimina in atmosfera diferite cantitati de pulberi.

Monitorizarea calitatii aerului prin determinarile gravimetrice pentru pulberile sedimentabile a condus la urmatoarele concluzii:

Concentratiile maxime lunare pentru pulberile sedimentabile au depasit CMA lunara (17 g/mp/luna) in majoritatea punctelor de prelevare din judet.

La  nivelul municipiului Slatina evolutia concentratiilor lunare determinate pentru acest indicator este reprezentata in graficele urmatoare:

fig.2.6.2

Valorile obtinute pentru punctul de prelevare statia METEO se mentin constante, exceptand luna octombrie.

fig.2.6.3

Valorile determinate,  se mentin aproximativ constante, exceptand lunile aprilie si mai acest fapt datorandu-se investitiilor pe care SC ALRO SA Slatina le-a facut pentru protectia mediului inconjurator, punctul de prelevare aflandu-se pe raza societatii amintite.

fig.2.6.4

            In punctul de prelevare str.Cireasov se inregistreaza o evolutie alternativa pe intreg anul.

fig.2.6.5

Pentru punctul Prelungirea Pitesti se observa o crestere considerabila a concentratiilor pulberilor sedimentabile cu depasiri frecvente.

fig.2.6.6

Pentru punctul str.Nucilor concentratiile obtinute sunt sub limita admisa exceptand lunile 5, 6, 11.

In orasul Caracal evolutia concentratiilor lunare determinate pentru acest indicator este reprezentata in graficul urmator:

fig.2.6.7

Valorile obtinute au fost sub limita admisa, exceptand luna mai.

In orasul Bals evolutia concentratiilor lunare pentru acest indicator este reprezentata in urmatorul grafic:

fig.2.6.8

Concentratiile obtinute au fost sub limita admisa insa s-au inregistrat si depasiri semnificative.

In orasul Corabia evolutia concentratiilor lunare pentru acest indicator este reprezentata in urmatorul grafic:

fig.2.6.9

Se observa o evolutie constanta exceptand lunile aprilie si mai.

In localitatea Piatra Olt evolutia indicatorului pulberi sedimentabile se prezinta astfel:

fig.2.6.10

Se inregistreaza o crestere a concentratiilor determinate exceptand lunile 8, 10, 11, 12 cand concentratiile scad.

Investitii de succes cu efecte majore sub aspectul protectiei atmosferei

In scopul imbunatatirii calitatii factorilor de mediu o serie de agenti economici cu impact asupra mediului au realizat in anul 2001 investitii finantate din surse proprii.

SC ALRO SA a realizat urmatoarele investitii importante: investitii pentru protectia aerului, investitii pentru prevenirea, colectarea transportul si evacuarea deseurilor, realizare piezometre pentru urmarirea calitatii apelor subterane in incinta SC ALRO SA si halda de deseuri industriale Milcov, ecologizarea haldei de deseuri industriale Milcov, toate aceste lucrari derulandu-se in baza acordurilor de mediu emise de IPM. Valoarea totala a investitiilor realizate de ALRO pe primele 6 luni ale anului este de 519080 milioane lei.

SC ALPROM SA a realizat investitii pentru protectia aerului constand in cresterea randamentului de depunere pulberi la cosul de evacuare al liniilor de topire 1si 2 si cuptoarelor de inductie de 1,1 t.

Se afla in procedura de emitere acordul de mediu pentru amenajarea ecologica a haldei industriale.

SNP PETROM Sucursala PECO Olt – a realizat separator decantor si platforma  carosabila, retea canalizare si spatii verzi in statia PECO 5 Bals. Valoarea totala a investitiilor a fost de 2939,6 milioane lei.

SC INSTIRIG SA Bals – a realizat investitii in valoare de 90 milioane lei constand in schimbarea combustibilului lichid cu combustibil gazos la centrala termica, amenajare decantor impuritati la depozitul de carburanti si betonare platforma.

SC AGREG SA Dragasani – a dezafectat depozitul de carburanti si a amenajat bazin decantor la balastiera Slatioara, valoarea totala a investitiilor fiind de 20 milioane lei.

Pentru toate societatile mentionate anterior, investitiile realizate au fost prevazute prin programe de etapizare si conformare.

Prin finantare de la bugetul local al municipiului Slatina au fost continuate lucrarile de extindere a statiei de epurare mecano – biologica si canalizare si au fost realizate investitii pentru colectarea , transportul si evacuarea deseurilor.

SC PRODNEF SRL Slatina, in vederea incadrarii emisiilor rezultate de la cuptorul de topire aluminiu: NOX, SOX, CO si pulberi in suspensie, in prevederile Ord. 462/93 corelat cu STAS 12574/87, societatea a realizat investitia “ Instalatie de epurare a gazelor provenite de la cuptorul de aluminiu”

SC CAMIRA PROD SRL Caracal, a realizat investitia “ Instalatie de exhaustare si neutralizare emisii acide “ rezultate la reactorul de preparare a sulfatului de aluminiu. Reducerea emisiilor de SO2-4 in atmosfera s-a realizat prin carcasarea etansa a reactorului in vederea conducerii gazelor rezultate din reactie intr-un rezervor de spalare a acestora cu reintroducerea apei acide rezultate in procesul tehnologic.

2.7.  Evolutia calitatii aerului

Evolutia aerului  - 1995 – 2001

            In scopul imbunatatirii calitatii factorilor de mediu o serie de agenti economici cu impact asupra mediului au realizat in anul 2001 investitii finantate din surse proprii.

IPM Slatina a impus agentilor economici prin programele de conformare anexe la autorizatiile de mediu si prin masurile stabilite in timpul inspectiilor , realizarea de investitii privind protectia atmosferei, in scopul prevenirii, eliminarii, limitarii deteriorarii si ameliorarii calitatii atmosferei pentru evitarea efectelor negative asupra sanatatii omului si mediului si asigurarea alinierii la normele juridice internationale si reglementarilor comunitare.

Astfel, la nivelul judetului Olt , valoarea totala a investitiilor pentru protectia mediului in anul 2001 a fost de 1.082.450,2 mil lei din care cea a investitiilor pentru protectia atmosferei 1.007.891,9 mil lei ceea ce reprezinta un procent de 93%.


Fig.2.7.1

Printre agentii economici care au alocat sume importante pentru investitii in domeniul protectiei aerului, amintim:

SC ALRO SA a prevazut in programul de investitii 875.751 milioane lei pentru “ Modernizarea tehnologiei de fabricatie a aluminiului “ la halele de electroliza 5 – 8 prin capotarea cuvelor de electroliza, alimentarea centrala punctiforma a aluminei calcinate, conducerea automata a procesului tehnologic prin intermediul calculatoarelor de proces, colectarea si epurarea pe cale uscata a gazelor  cu continut de fluor emise in timpul electrolizei.

La finele anului 2001 suma totala cheltuita pentru realizarea acestei investitii a fost de 869737 mil lei, bani alocati din surse proprii. In programul de conformare al societatii a fost cuprinsa si masura referitoare la “ Modernizarea cuptoarelor de coacere a anozilor 2, 3, 4 “ prin: modificarea constructiei tehnice, reglarea si conducerea automata a procesului de coacere a anozilor, colectarea si epurarea pe cale uscata in strat de alumina calcinata a gazelor rezultate la coacerea anozilor in centrul de tratare gaze. Lucrarea urmeaza a se derula etapizat pana in anul 2004.

In anul 2001 au fost prevazute investitii in valoare de 81088 mil. lei, si s-au cheltuit 120017 mil lei. De asemenea avand in vedere prevederile legislatiei de mediu, in scopul automonitorizarii permanente a emisiilor / evacuarilor de poluanti in mediu,  SC ALRO SA Slatina a investit 150 mil lei in aparatura de laborator.

SC ALPROM SA cu profil de activitate prelucrare aluminiu si-a propus realizarea unor investitii in scopul “ cresterii randamentului de depunere a pulberilor la cosul de evacuare aferent liniilor de topire nr.1 si 2 si cuptoarele de inductie de 1,1 t “.

Pentru aceasta lucrare, finalizata in anul 2001 , societatea a alocat suma de 30 mil lei si a cheltuit pana in anul 2001 suma de 32,6 mil lei. Se afla in curs de derulare investitia privind “ Montarea de sisteme de filtrare la cuptoarele de inductie de 4,5 t din sectia turnatorie “.

Din suma prognozata pe anul 2001 de 100 mil lei s-au cheltuit 52 mil lei.

SC ARTROM SA Slatina a realizat si pus in functiune in anul 2001 investitia

“ Modernizare cuptor tratament termic “.

Valoarea totala a investitiei prognozata la inceputul anului 2001 a fost de 1289,3 mil lei. bani alocati din surse proprii, si cheltuiti in totalitate pana la finalizarea lucrarii.

SNP PETROM Sucursala PECO Olt – a investit in anul 2001 suma de 377 mil lei pentru

“ Montare sistem recuperare vapori “.

SC INSTIRIG SA Bals – a cheltuit in anul 2001 suma de 1080 mil lei pentru montarea la atelierul turnatorie a instalatiei de captare a pulberilor si 305 mil lei pentru schimbarea cazanelor si arzatoarelor de la centrala termica in scopul functionarii acestuia pe baza de combustibil gazos.

SC AGREG SA Dragasani – a dezafectat depozitul de carburanti si a amenajat bazin decantor la balastiera Slatioara, valoarea totala a investitiilor fiind de 20 milioane lei.

Pentru toate societatile mentionate anterior, investitiile realizate au fost prevazute prin programe de etapizare si conformare.

Prin finantare de la bugetul local al municipiului Slatina au fost continuate lucrarile de extindere a statiei de epurare mecano – biologica si canalizare si au fost realizate investitii pentru colectarea , transportul si evacuarea deseurilor.

SC PRODNEF SRL Slatina, in vederea incadrarii emisiilor rezultate de la cuptorul de topire aluminiu: NOX, SOX, CO si pulberi in suspensie, in prevederile Ord. 462/93 corelat cu STAS 12574/87, societatea a realizat investitia “ Instalatie de epurare a gazelor provenite de la cuptorul de aluminiu”

SC CAMIRA PROD SRL Caracal, a realizat investitia “ Instalatie de exhaustare si neutralizare emisii acide “ rezultate la reactorul de preparare a sulfatului de aluminiu. Reducerea emisiilor de SO4 in atmosfera s-a realizat prin carcasarea etansa a reactorului in vederea conducerii gazelor rezultate din reactie intr-un rezervor de spalare a acestora cu reintroducerea apei acide rezultate in procesul tehnologic.

            Pentru anii 1995 – 2001 evolutia indicatorilor analizati la nivelul municipiului Slatina este redata in graficele urmatoare:


Fig.2.7.2

Pentru perioada anilor 1995 – 2000 valorilor concentratiilor medii anuale au fost in scadere, pentru anul 2001 inregistrand o usoara crestere, fara insa a se depasi CMA.


Fig.2.7.3

Pentru indicatorul SO2 valorilor concentratiilor medii anuale au fost aproximativ constante pentru anii 1995 - 2000, in anul 2001 se inregistreaza o usoara crestere, fara insa a se depasi CMA


Fig.2.7.4

La indicatorul fluor se observa o scadere a concetratiilor medii anuale in anii 1995 – 2000 urmand ca pentru anul 2001 valorile obtinute sa inregistreze  o usoara crestere, fara insa a se depasi CMA


Fig.2.7.5

Pentru perioada anilor 1995 – 2001 valorilor concentratiilor medii anuale au fost aproximativ constante si mult sub nivelul CMA.


Fig.2.7.6

Pentru perioada anilor 1995 – 2001 valorilor concentratiilor medii anuale au fost in scadere,  si mult sub CMA

3.     APA

Apa , componenta a biosferei intervine practic in toate activitatile industriale, constituind un factor determinant, uneori limitativ al dezvoltarii, o conditie a amplasarii in teritoriu a diferitelor activitati economice, a dezvoltarii localitatilor.

3.1 Resursele de apa

La nivelul judetului Olt situatia privind localitatile cu instalatii centralizate pentru alimentarea cu apa a populatiei se prezinta astfel:

Nr.

crt.

Localitatea adm.surselor

Surse de apa

Capacitatea surselor

(l/s)

Total in espl.

(l/s)

Debit asigurat (l/s)

0

1

2

3

4

a. MUNICIPII SI ORASE

1

Mun.Slatina

SC ACETI SA

- Front Curtisoara – Teslui: 69 puturi, ad.mare si medie

- Front B: 30 puturi, ad.mare si medie

- Front Zona Zavoi: 20 puturi, ad.mare si medie

- Front Salcia – Slatioara: 39 puturi , ad.mare si medie

- Front Curtisoara (S.P.Ciuresti): 13 puturi, ad.mica

200

96

90

125

69,4

511

+69,4

450

2

Mun.Caracal

SC IGO SA

- Front Redea – Celaru: 26 puturi, ad.medie

- Front Redea – Deveselu: 30 puturi, ad.mare si medie

- Fronturi: Frasinet, Stoenesti, Preuzinal: 49 puturi ad.mare si medie – dezafectate

117

103

65

220

165

3

Oras Bals – SC ACVATERM SA

- Front Balaura: 9 puturi, ad.f.mare (peste 200 m)

- Front Pietris – Baldovinesti: 9 puturi , ad.f.mare

45

33

78

29

4

Oras Draganesti Olt SC IGO ACET SA

Front Maruntei – Comani: 25 puturi ad.mica

51

20

5

Oras Piatra Olt

- Depol P.Olt. 3 puturi, ad.mare, asigura partiel nevoile orasului din surplus; restul orasului:fantani

Pt.300 familii, 4 ag.ec.; cladiri CFR

24 h/zi

3 h/zi la case din N

b. COMUNE

6.

Com.Vitomiresti

- Sursa Stanesti: izvoarele de costa captate cu dren: Stoilesti – jud.Valcea

8,3

7  

7

Com.Curtisoara

- Sat Curtisoara: izvor de coasta captat prin dren

- Sat Dobrotinet: put de mare adancime

- Dealul Nucilor: put de mare adancime

- Sat Pitris: put de mare adancime

- Sat Raitiu. Put de mare adancime. Innisipat

5

5

5

5

5

20

15

8

Com. Inacu Jianu

- 2 puturi de mare adancime

7

7

9

Com. Osica de Sus

- 2 puturi de mare adancime, unul neexploatat

4

4

10

Com.Coteana

- 4 puturi de mare adancime ; trei neexploatate

3,5

3,5

11

Com.Redea

- 2 puturi de mare adancime

11

11

c. BAZINUL HIDROGRAFIC DUNARE

1

Oras Corabia

SC AQUACOR SA

- Front Dunare: 16 puturi , ad.mica – neexploatat

- Front Vartop: 8 puturi de mica adancime

- Put SC TAMICO SA (mare adancime) – inchiriat

- 3 Puturi izolate in oras: de mica adancime

132

40

5

15

60

45

3.2 Starea apelor de suprafata

Ψ     Subsistemul ape curgatoare de suprafata

In cadrul acestui subsistem principalul curs de apa analizat este raul Olt cu 3 sectiuni de ord.I: aval Slatina, pentru a urmari impactul pe care il are asupra calitatii apei platforma industriala a orasului Slatina ; la Stoenesti, sectiune in care se afla postul hidrometic, la Izbiceni ultima sectiune inaintea confluentei cu Dunarea.

Celelalte elemente analizate sunt.   Oltetul cu 2 sectiuni, una la Falcoiu una la Bals, Teslui cu doua sectiuni la Pielesti si la Resca; Gologan la Stoenesti, Gengea si Gemartalui la Bals, Milcov amonte confluenta cu Oltul.

Ψ     Subsistemul lacuri

Acest subsistem cuprinde lacurile de acumulare aflate pe Olt si anume : Strejesti, Slatina si Izbiceni.

Caracterizarea situatiei hidrologice din 2001

Raul Olt:

La Slatina – debite uzinate si deversate – debitul mediu a fost de 114,2 mc/s, debitul minim de 0 mc/s, debitul maxim de 295,6 mc/s.

La Stoenesti – debite uzinate si deversate – debitul mediu a fost de 95,4 mc/s, debitul minim de 0 mc/s, debitul maxim de 250,6 mc/s.

La Izbiceni – debite uzinate si deversate – debitul mediu a fost de 101,9 mc/s, debitul minim de 0 mc/s, debitul maxim de 249,6 mc/s.

Oltet:

La Bals – debitul mediu a fost de 2,84 mc/s, debitul minim de 1,10 mc/s, debitul maxim de 6,64 mc/s.

La Falcoiu au fost utilizate debitele de la statia Bals.

Teslui:

La Pielesti – debitul mediu a fost de 0,007 mc/s, debitul minim de 0 mc/s, debitul maxim de 0,019 mc/s.

La Resca – debitul mediu a fost de 0,685 mc/s, debitul minim de 0,546 mc/s, debitul maxim de 0,810 mc/s.

Gologan – debitul mediu a fost de 0,225 mc/s, debitul minim de 0,201 mc/s, debitul maxim de 0,311 mc/s.



Gemartalui – debitul mediu a fost de 0,009 mc/s, debitul minim de 0 mc/s, debitul maxim de 0,015 mc/s.

Calitatea globala a apelor inregistrata in sectiunile de supraveghere de ordiunul I

Din punct de vedere fizico – chimic situatia se prezinta astfel:

Olt la Slatina are grupele de indicatori RO, GM, si TS incadrate in categoria I pe ansamblu sectiunea incadrandu-se in categoria I iar din punct de vedere biologic in categoria a II –a.

Olt la Stoenesti are grupele de indicatori RO, GM, si TS incadrate in categoria I pe ansamblu sectiunea incadrandu-se in categoria I iar din punct de vedere biologic in categoria a II –a.

Olt la Izbiceni are toate grupele de indicatori incadrate in cat.I de calitate iar din punct de vedere biologic in categoria a II - a.

Fata de anul 2000 situatia din punct de vedere fizico – chimic este stationara.

Teslui la Pielesti are grupa de indicatori RO incadrata in categ.D (inrautatire fata de anul 2000 cand era a III-a ) din punct de vedere biologic in cat. a III-a pe ansamblu incadrandu-se in categoria a III-a (situatie stationara fata de 2000).

Teslui la Resca are grupa de indicatori RO incadrata in cat. a II – a, grupa GM in cat. a II-a, iar biologic in cat. II – III, pe ansamblu incadrandu-se in categoria a II (stationar fata de anul 2000).

Oltet la Falcoiu are grupa de indicatori RO incadrata in categ.I (stationar fata de anul 2000), grupa GM in cat.I, iar biologic in cat. a II-a, pe ansamblu incadrandu-se in categoria a II.

Calitatea globala a apelor inregistrata in sectiunile de supraveghere de ord.II.

Din punct de vedere fizico – chimic situatia este urmatoarea:

Oltet la Bals are grupa RO incadrata in cat.I (stationar fata de anul 2000) grupa de indicatori GM incadrata in cat.a II –a, biologic in cat. a II- a, pe ansamblu sectiunea incadrandu-se in categoria a II-a (stationar fata de 2000)

Gengea la Bals are grupa de indicatori GM incadrata in cat. a III-a , grupa de indicatori RO in cat. D, biologic in cat. III – IV, pe ansamblu sectiunea incadrandu-se in cat. a III – a (situatie stationara fata de 2000).

Gemartalui la Bals , are grupa de indicatori GM in categoria I (situatie imbunatatita), grupa de indicatori RO in cat. a II –a, biologic in cat. a II-a , pe ansamblu incadrandu-se in categoria a II – a (stationar fata de 2000).

Gologan la Stoenesti are grupa RO incadrata in cat. a III –a (situatie inrautatita), grupa GM incadrata in cat. a III- a, biologic in categ. a III –a, pe ansamblu incadrandu-se in categ. a III –a (situatie stationara fata de 2000)

Milcov amonte confluenta cu Oltul are grupa RO in cat. a II – a (stationar fata de 2000), grupa GM in cat.I, biologic in cat. a III –a, pe ansamblu incadrandu-se in cat. a III –a (situatie inrautatita fata de anul trecut).

Stadiul calitatii apelor pe ansamblu, inclusiv sub aspectul repartitiei pe tronsoane de rau de diferite categorii de calitate

In cursul anului 2001 s-a inregistrat urmatoarea repartizare a tronsoanelor:

Grupa RO :

1.     categ.I – se inscriu 272 km, reprezentand 55,51 %

2.     categ.II - se inscriu 139 km, reprezentand 28,36 %

3.     cat.III - se inscriu 42 km, reprezentand 16,13 %

4.     cat. D - se inscriu 0 km, reprezentand 0 %

Grupa GM

1       categ.I – se inscriu 166 km, reprezentand 33,87 %

2       categ.II - se inscriu 181 km, reprezentand 36,94 %

3       cat.III - se inscriu 143 km, reprezentand 29,19 %

4       cat. D - se inscriu 0 km, reprezentand 0 %

Grupa TS

1       cat.I – se inscriu 87 km

Precizam ca cei 87 km sunt pe Olt , pe celelalte cursuri de apa nu s-au analizat indicatori din aceasta grupa.

Incadrarea sectiunilor de supraveghere in cat. de calitate:

1       categ.I – se inscriu 3 sectiuni  reprezentand 27,26 %

2       categ.II - se inscriu 4 sectiuni reprezentand 36,37 %

3       cat.III - se inscriu 4 sectiuni , reprezentand 36,37 %

4       cat. D - se inscriu 0 km, reprezentand 0 %

Analiza si interpretarea rezultatelor obtinute prin fluxul informational rapid

In cadrul fluxului informational rapid se inscrie raul Olt cu sectiunea de control aval de Slatina. Zilnic se efectueaza analize la urmatorii indicatori. pH, oxigen dizolvat, rez.conductometric, cloruri, CCOMn, amoniu, azotiti, azotati, conductivitate electrica si floruri.

In anul 2001 s-a inregistrat depasirea valorilor admise conf.STAS 4706/88 la indicatorul cloruri in perioada 28.09. – 11.10.2001 cauza fiind deversarile de ape provenite de la Ocnele Mari.

Aprecieri asupra poluarilor accidentale produse in anul 2001

In cursul anului 2001 a fost semnalata o poluare accidentala cu titei, pe cursul de apa Cungrea in zona Spataru, in data de 16.09.2001.

Cauza acesteia a fost fisurarea conductei de transport titei a SP Dragasani. Nu au fost constatate pagube sau utilizatori afectati.

O alta poluare a fost pe cursul de apa Teslui la Pielesti, cu motorina provenita din fisurarea conductei de transport Pitesti – Craiova in data de 15.02.2001. Nu au fost inregistrate pagube, mare parte din motorina fiind colectata de localnici si de asemenea au fost luate masuri de oprire a pomparii combustibiului prin conducte.

Poluarea cu cea mai mare durata de timp a fost cea cauzata de deversarile de saramura provenite de la Ocnele Mari. Incepand cu data de 12.09.2001 au fost instituite masuri suplimenatre de monitorizare a lacurilor de pe Olt. Au fost instiintati toti utilizatorii de apa de pe raza de actiunre a SGA Slatina, de cresterile de concentratii care s-au inregistrat datorita fenomenului sus menationat. Cu toate aceste cresteri ale concentratiilor de cloruri nu s-au inregistrat utilizatori de apa afectati de calitatea necorespunzatoare a apei captate din Olt.

Stadiul calitatii globale al apei lacurilor

Cele 3 lacuri investigate sunt lacuri de acumulare aflate pe cursul Oltului: Strejesti, Slatina si Izbiceni.

Din punct de vedere fizico – chimic, stadiul calitatii apei din aceste lacuri este urmatorul:

-        indicatorii din grupa RO se inscriu in cat. I la toate cele 3 lacuri urmarite

-        indicatorii din grupa GM se inscriu in cat. I la toate cele 3 lacuri

-        indicatorii din grupa generala se inscriu in cat. I la toate cele 3 lacuri, iar din punct de vedere biologic apele celor 3 lacuri se incadreaza in cat. a II – a de calitate

Fata de anul 2000 apreciem ca situatia din punct de vedere fizico – chimic este stationara.

      Aprecieri privind impactul produs de apele uzate asupra receptorilor

Volumele totale de ape uzate evacuate in cursul anului 2001 de agentii economici au fost de 25,35 mil mc din care pe activitati repartizarea a fost astfel:

-        industria metalurgica – 6,496 mil mc

-        industria constr.metalice si a produselor din metal – 0,017 mil mc

-        gospod.oraseneasca – 18,657 mil mc

-        ind.altor mijloace de transport – 0,026 mil mc

-        transporturi terestre – 0,158 mil mc

Din totalul volumului evacuat, 1,084 mil mc sunt neepurate , 23,396 mil mc epurate insuficient, iar 0,874 mil mc sunt epurate suficient. Cantitatile de nocivitati evacuate au fost: CCOMn – 721,21 t; CCOCr – 648,02 t; suspensii 2081t; rez.fix –13983,32 t; cloruri 2527,75 t, amoniu – 252,58 t; fluor – 16,05 t; fosfor – 14,84 t; azotiti 3,83 t; azotati 9,8t; detergenti 5,39 t.

      Calitatea apelor de scaldat

Avandu-se in vedere “ Planul de actiune “ pentru supravegherea bolii diareice acute inclusiv holera ce se desfasoara in lunile iunie – octombrie, DSP Slatina a prelevat lunar probe de apa pentru examene bacteriologice din ape uzate deversate de sectiile de boli infectioase Slatina, Caracal, Corabia urmarindu-se ca indicatori Salmonella si vibrionul holeric. In acest scop au fost prelevate un nr. de 27 probe toate incadrandu-se in limita STAS.

            Referitor la apele de imbaiere (stranduri, piscine) din judet s-au desfasurat controale curente, saptamanal, concomitent cu prelevari de apa pentru examen chimic si bacteriologic. 47 probe din care 19 nu s-au incadrat in limita STAS (procent 40,4%) cauza constituind-o lipsa fondurilor banesti care sa asigure plata catre furnizorul de apa, marind perioada schimbului de apa in bazine, pentru aprovizionarea cu necesarul de substante dezinfectante clorigene.

Calitatea biologica a cursurilor de apa

Raul Olt

a.      Sectiune de control ord.I – aval mun.Slatina (coada lac Ipotesti)

Factori perturbatori ai popularii cu organisme acvatice:

·       Deversarile din statia de epurare a mun.Slatina

·       Deversarile din platforma industriala prin apa raului Milcov.

Din punct de vedere biologic se constata o mentinere a gradului de curatenie relativa in limitele zonei b - mezosaprobe, C % are o valoare medie de 84,35% ceea ce corespunde cat.a II – a de calitate. Fata de anul 2000 cand C% era de 81,93% se poate spune ca din punct de vedere saprobiologic in aceasta sectiune Oltul isi mentine aceeasi calitate. Asociatia de organisme este diversificata , dominante fiind diatomeele si algele verzi si mai putin algele albastre. Ciliatele, rotiferii, copepodele si cladocerii sunt reprezentate prin bioindicatori pentru ape usor impurificate.

b.     Sectiunea de control Olt la Stoenesti

Factori perturbatori ai popularii cu organisme acvatice: - nu se cunosc (eventual numai Oltetul si Teslui). Lipseste vegetatia de mal, malurile sunt taluzate si betonate. Biologic se constata o mentinere a gradului de curatenie realativa in zona b - mezosaproba – valoarea medie pentru cele 4 prelevari sezoniere fiind de 91,40% fata de 88,76% in anul 2000. Asociatia de organisme planctonice este bogata si variata, diatomeele si algele verzi sunt predominante cu numeroase specii indicatoare pentru apa curata.

c.      Sectiunea de control de ord.I Olt la Izbiceni

In aceasta sectiune nu sunt surse de poluare care sa perturbe popularea cu organisme acvatice. Biologic se inregistreaza o crestere a gradului de curatenie relativa fata de anul 2000 (cand valorile erau cuprinse intre 79,6 – 89 % cu o medie anuala de 84,38%) – acum gradul de curatenie relativa este de peste de 90% la toate prelevarile. Valoarea medie a indicelui de curatenie relativa C% este de 92,14% corespunzator zonei b - mezosaprobe.

Situatia prezentata ne face sa concluzionam ca din punct de vedere biologic raul Olt la varsarea in Dunare este un rau curat.

Raul Teslui

a.      Sectiune de control ord. I – Teslui la Pielesti

Factori perturbatori ai popularii cu organisme acvatice: depozite de gunoi menajer, animale moarte pe mal.

In aceasta zona Tesluiul curge pe o albie naturala, are un curs sinuos. Latimea cursului apei este schimbatoare, adancimea este variabila. Viteza apei ca si parametrii amintiti anterior sunt determinati de debitul raului in aceasta sectiune care depinde de anotimp si volumul de precipitatii inregistrate. In perioada de seceta raul seaca in acesta sectiune. Din punct de vedere biologic la prelevarile din perioada de iarna , primavara si inceputul verii ne aflam in zona mezosaprobiilor alfa. Bacteriile sunt in numar destul de mare, oxigenul solvit creste, se dezvolta unele cianoficee, in special Osccilatoria tenuis. Langa viermii Tubifex tubifex si larvele Chironomus apare lipitoare Herpobdella care se hraneste cu aceste larve. Pe fundul malos traieste Asellus aquaticus, scoica Sphaerium corneum, larva de Strtiomys, cea de Sialis, tipice pentru apele cu incarcatura organica mare. Dezvoltarea bacteriei filamentoase Sphaesferotilus natans certifica existenta hranei abundente, asigurarea oxigenului, a unui ph de 7,9 – 8,6 si a temperaturii intre 5 – 20 0C. Gradul de curatenie relativa C% este cuprins intre 16,07 – 42,047 % cu o medie de 24,56 % corespunzator categoriei a III – a de calitate si zonei alfa mezosaprobe. Nu s-au putut efectua analize in lunile I, IV, VI, X, XI deoarece apa baltea (nu avea curgere libera).

b.     Sectiunea de control de ordinul I- Teslui la Resca

In aceasta sectiune nu se cunosc factori perturbatori ai popularii cu organisme acvatice. Acoperirea cu plante acvatice a fost slaba in toate lunile cand s-au facut prelevari. Raul Teslui in aval de localitatea Resca are malurile joase , sarace in vegetatie. Fundul apei este acoperit predominant cu nisip amestecat cu mal. Fitoplantonul este foarte bine reprezentat de regula ca nr. de specii si numar de indivizi in cadrul speciei mai ales in cadrul increngaturii Bacillariophyta. Calculand gradul de saprobitate, situatia in sectiunea de control arata un C% = 56,05 corespunzator zonei beta - alfa – mezosaprobe categoriei II – III de calitate fata de 47,87 in anul 2000, demonstrand o usoara imbunatatire a calitatii apei raului.

            Raul Oltet

a.      Sectiune de control de ordinul II – Oltet la Bals – aval de pod rutier

Factori perturbatori ai popularii cu organisme acvatice: raul Oltet pierde o cantitate mare de apa care se infiltreaza in nisipuri astfel incat la prelevarile sezoniere functie de volumul de precipitatii sau perioada secetoasa sunt modificari semnificative ale latimii cursului, debitului, adancimii,  turbiditatii. Acoperirea cu plante acvatice este lipsa, transparenta este redusa si datorita nisipului foarte fin antrenat din albia raului in masa apei , temperatura apei este influentata de temperatura aerului, prezentand oscilatii mari in timpul anului.

b.     Sectiune de control de ord.II Oltet la Falcoiu amonte confluenta Oltul

Factori perturbatori ai popularii cu organisme acvatice – nu se cunosc altii decat cei mentionati in statia din amonte. Si aici sunt modificari de la o perioada la alta referitoare la latimea cursului, adancimea apei, transparenta, functie de precipitatiile cazute sau perioada secetoasa parcursa in acest an. Substratul format din nisip fin instabil este principalul factor perturbator al popularii cu organisme acvatice. Ingustarea cursului apei dupa o perioada mai lunga de seceta face ca sa dispara speciile fitofile, care prefera vegetatia malurilor si sa gasim numai specii psamo-peloreofile , care prefera faciesul nisipos si nisip amestecat cu mal.

Biologic gradul de curatenie realtiva (C%).

Val.minima

Val.maxima

Media / an

Oltet la Bals

68,49

87,5

76,62

Oltet la Falcoiu

70,49

85,53

77,22

Din punct de vedere biologic apa raului Oltet de la Bals pana la varsare in Olt se incadreaza in cat. a II – a de calitate mentinandu-se la aceleasi valori fata de  2000.

            Gemartalui

Sectiune de control de ord. II – Gemartalui la Gropsani

Factori perturbatori ai popularii cu organisme acvatice: raul datorita volumului redus de precipitatii in lunile august, septembrie, octombrie este sec si de regula debitele sunt foarte mici in tot cursul anului. Biologic gradul de curatenie relativa in sectiunea Gropsani are o valoare medie de 74,17% corespunzator zonei beta mezosaprobe , cat. a II – a fata de anul 2000 cand C% avea o valoare 56,73% (cat.II - III) se constata o usoara imbunatatire a calitatii acesteia.

            Gologan

Sectiune de ord.II – amonte confluenta Olt , in dreptul localitatii Stoenesti

Factori perturbatori ai popularii cu organisme acvatice: in apa raului deverseaza statia de epurare a mun.Caracal. Curgerea este slaba, structura substratului este preponderent malos – nisipos pe alocuri si pietris. Cursul de apa in sezonul de vara si toamna este invadat de plante emerse si submerse , alge, in zona malurilor se afla detritus. Mirosul apei este puternic de apa degradata mai ales in sezonul cald. Faciesul malos – nisipos cu pietrele partial negre cu grad de acoperire 50% , mirosul caracteristic apelor degradate organic, caracterizeaza o apa degradata puternic. Apa are de regula un continut scazut de oxigen, dar tabloul biologic este oarecum uniform. Cele care au nevoie de mult oxigen dispar. Predomina bacteria filamentoasa Sphaerotilus natans si coloniile dantelate de Beggiatona alba pe malul negru de pe fundul apei. Flagelatele si infuzorii abunda, pe cand organismele superioare au putine specii dar multi indivizi. Biologic gradul de curatenie relativa este cuprins intre 21,19 – 28,95%, media la cele 4 prelevari fiind de 25,53% corespunzator zonei alfa polimezosaprobe, cat. a III – a de calitate.

Calitatea Gologanului nu influenteaza in sens negativ apa Oltului el varsandu-se in contracanal si apoi in lacul de acumulare Frunzaru cu un volum mare de apa.

            Gengea

Sectiune de ord.II – Gengea la Bals

Factori perturbatori ai popularii cu organisme acvatice: in apa raului deverseaza apele uzate SC SMR SA Bals. Sunt perioade cand apa are caracter stagnant datorita debitului redus , albia raului este invadata de vegetatie vara. Biologic faciesul malos este favorabil dezvoltarii in masa a unor specii polisaprobe, indicatoare pentru ape degradate, neobisnuit de puternic (bacterii cianoficee, euglene, flagelate, ciliate). Organismele care au nevoie de oxigen dispar , putine din cele care supravietuiesc au putine specii dar multi indivizi. Gradul de curatenie relativa este cuprins intre 5,01 – 11,39% media la cele 4 prelevari sezoniere fiind de 8,65 % corespunzator zonei alfa polimezosaprobe, categoria III , IV de calitate.

            Milcov

Sectiune ord.II – Milcov amonte confluenta raul Olt in aval de Slatina

Factori perturbatori ai popularii cu organisme acvatice. In apa raului deverseaza obiective industriale de pe platforma mun.Slatina  precum si statia de epurare oraseneasca. Din punct de vedere biologic datorita factorilor perturbatori predomina de primavara pana toamna organismele alfa polisaprobe (bacterii, cianoficee, diatomee si alge verzi) din randul fitoplanctonului. Numarul de specii si de indivizi in cadrul speciei sunt mai numeroase primavara si vara. Gradul de curatenie relativa are valori de la 19,17 – 39,74 %, media anuala este de 29,85 % coprespunzator zonei alfa mezosaprobe cat. a II- a de calitate.

Calitatea a II –a Milcovului nu influenteaza in sens negativ apele Oltului , deversarea facandu-se in lacul de acumulare Ipotesti cu volum mare si capacitate de dilutie.

            3.3 Starea apelor subterane

Activitaeta de control si supraveghere privind calitatea apelor subterane le revine DSP, SGA precum si utilizatorilor de apa din judet.

Principala sarcina a organelor DSP a fost supravegherea calitatii apei de baut, ce se poate defini ca activitate de evaluare si control continuu a instalatiilor centrale si particulare de aprovizionare apa potabila, din punct de vedere al sanatatii publice.

Scopul supravegherii calitatii apei de baut s-a facut in vederea depistarii imbolnavirilor datorate consumului de apa, limitarea sau inlaturarea factorilor de risc care ar putea sa modifice calitatea apei si sa afecteze starea de sanatate a consumatorilor. Controlul calitatii apei distribuita populatiei s-a efectuat saptamanal prin laboratoarele de specialitate. In lunile aprilie si mai s-a efectuat controlul complex al zonelor de captare, bazine de inmagazinare, retele de distributie din cadrul instalatiei centrale de aprovizionare cu apa potabila din orasele judetului Olt. S-a impus curatirea, spalarea si dezinfectia bazinelor de inmagazinare , retele de distributie a apei potabile la toate instalatiile centrale de apa. La sursele de apa ale instalatiei centrale a mun. Slatina , in cursul anului 2001 au fost inlocuite pompele de extractie Hebe cu pompe noi performante KSB cu debit mare si consum minim de energie. Gradul avansat de uzura al retelelor de distributie a dus la frecvente sparturi ale acestora, cu influenta negativa asupra calitatii apei de baut si afectarii starii de sanatate a populatiei. Instalatiile de apa din orasele Draganesti si Scornicesti nu dispun de instalatiile necesare efectuarii dezinfectiei cu clor gazos.

Controalele igienico – sanitare si cu laboratoarele, efectuate de reprezentantii DSP si a compartimentelor exterioare, concomitent cu prelevari de probe pentru examenul de laborator chimic si bacteriologic se prezinta conform tabelului de mai jos:

Nr.

crt.

Localitatea

Examen bacteriologic

Examen chimic

2000

2001

2000

2001

Probe rec.

Probe nec.

%

Probe rec.

Probe nec.

%

Probe rec.

Probe nec.

%

Probe rec.

Probe nec.

%

1

Slatina

699

21

3

672

39

5,8

556

527

95

606

572

94,3

2

Bals

447

29

6,4

475

51

9,3

358

358

100

334

332

96,4

3

Corabia

296

12

4

292

12

4,1

297

8

2,7

321

24

7,5

4

Caracal

554

0

0

563

9

1,5

554

117

21,1

563

148

26,4

5

Draganesti

270

28

10,4

227

14

6,16

270

0

0

227

6

2,64

6

Scornicesti

47

12

25,2

48

33

68,7

30

0

0

41

3

7,3

                                                                                                                                   

Din tabelul de mai sus reiese faptul ca apa din orasele Slatina si Bals , din punct de vedere chimic procentul la probele necorespunzatoare este destul de mare fata de prevederile STAS 1342/91 , potabilitatea este destul de scazuta, cauza o constituie prezenta peste limita STAS a amoniacului la fronturile instalatiei Bals si la Slatina indicatorul nitriti de asemena peste limita in majoritatea fronturilor.

In cursul anului 2001 nu s-au inregistrat imbolnaviri sau izbucniri de epidemii datorate consumului de apa potabila din instalatiile centrale de aprovizionare cu apa potabila.

Surse locale  (microcentrale, fantani publice si individuale, izvoare captate)

In cursul anului 2001 reprezentantii DSP au prelevat prin sondaj un numar de 1000 probe pentru examen chimic si bacteriologic, la sesizarea cetatenilor s-au intoxicatii cu nitriti aparute la copii din grupa de varsta o – 1 an. Rezultatele de laborator obtinue au fost urmatoarele:

Nr.

crt.

Localitatea

Examen bacteriologic

Examen chimic

2000

2001

2000

2001

Probe rec.

Probe nec.

%

Probe rec.

Probe nec.

%

Probe rec.

Probe nec.

%

Probe rec.

Probe nec.

%

1

Slatina

424

127

29,9

295

111

37,6

303

164

54,1

78

31

39,7

2

Bals

216

81

31,5

170

53

31,2

114

84

73,5

13

6

46

3

Corabia

171

54

31,5

177

87

49

171

31

18,1

177

39

22

4

Caracal

31

15

48,4

33

15

45,5

31

9

29

37

9

24,3

5

Draganesti

90

3

3,3

37

5

13,5

90



2

2,2

18



4

22,2

6

Scornicesti

76

17

22,3

91

12

13,2

10

3

30

71

13

18,3

Laboratorul SGA Slatina executa determinari fizico chimice pentru surse subterane (foraje) situate in judetul Olt pe raza BH Olt. Programul de supraveghere si controlul apelor subterane nu include determinari de metale, dar avand in vedere activitatea anilor anteriori pe raza judetului Olt nu au fost probleme deosebite in ce priveste continutul de metale.

Referitor la continutul de nitrati in zona Ghercesti de-a lungul paraului Teslui, panza freatica este infestata cu ape reziduale deversate de la parcul de produse petroliere din anii anteriori. Continutul de azotati este foarte ridicat:

F1 Ghercesti la data de          25.06.2001 – 565,00 mg/l

   (zona cu gunoi menajer)     24.09.2001 – 546,00 mg/l

F2 Ghercesti la data de          25.06.2001 – 768,00 mg/l

                                               24.09.2001 – 803,64 mg/l

In zona Stoenesti – Daneasa

F5 situat in plantatie de vie la data de 10.01.2001 – 42,48 mg/l

                                                             15.03.2001 – 114,96 mg/l

                                                             01.11.2001 – 76,96 mg/l

F6 situat in zona de campie la data de 10.01.2001 – 131,12 mg/l

(culturi agricole)                                 15.03.2001 – 165,79 mg/l

                                                             01.11.2001 – 83,61 mg/l

Cresterea continutului            de azotiti din primavara se datoreaza migrarii apelor din zapada si ploile de primavara prin sol, antrenand resturile de ingrasamant agricol in freatic, iar scaderea continutului de nitrati din toamna se datoreaza lipsei ploilor (seceta).

In zona Izbiceni – Pleasov s-au urmarit 3 foraje:

            F4R – 1,80 mg/l – 19.03.2001

                   -   6.96 mg/l – 01.10.2001

            F6 – 273,16 mg/l – 19,03.2001

                - 210 mg/l – 01.10.2001 -   F6 este situat intr-o gradina de zarzavat

            F5 – 0,38 mg/l – 19.03.2001

                 - 0,76 mg/l – 01.10.2001

Restul zonelor urmarite nu prezinta probleme deosebite din punct de vedere al continutului de azotati. Nu se executa analize privind continutul de pesticide.

            Alimentarea cu apa a populatiei din jud.Olt se face preponderent din subteran pentru asezarile urbane (in volum de 16875 mii mc la nivelul anului 2001) si din fantani domestice in asezarile rurale.

Utilizatorii de apa din judetul Olt sunt: SC ACETI SA Slatina, SC GCL ACVATERM SA Bals, SC AQUACOR SA Corabia.

SC ACETI SA Slatina – nu efectueaza nitrati, pesticide si metale din apele subterane. Puturile de captare a apei sunt delimitate de zone de protectie sanitara cu regim sever (cabine construite din beton si inchise, zone de protectie delimitate prin garduri de sarma). Se colaboreaza cu consiliile locale ale comunelor  pe raza carora se afla puturile de captare a apei , privind obligativitatea acestora de mentinere a curateniei in perimetrul de protectie sanitara si interzicerea folosirii de substante fitofarmaceutice la tratarea culturilor agricole de catre detinatorii de teren.

Ca masura unica de corectare a calitatii apei se foloseste sterilizarea apei cu clor gazos.

            Municipiul Slatina este alimentat cu apa furnizata de un nr. de 158 de puturi de medie si mare adancime, situata pe ambele maluri ale Oltului. Apa extrasa ajunge in cele 2 statii de repompare Salcia si Treapta I , iar de aici la statiile de pompare Treapta II Gradiste si Oituz, de unde este distribuita in retea si la consumatori.

Analiza bacteriologica a apei distribuite se face conform STAS 3001/91 in cadrul programului de control permanent si cuprinde: determinarea numarului de coliformi totali, coliformi fecali si streptococi fecali. Numarul de probe recoltate si amplasarea punctelor de recoltare se face de comun acord cu DSP Olt si anume: statii de pompare, capete de retea, zone cu aglomerare urbana mare (piete, gari, scoli). In anul 2001 dint-un nr.de 800 probe efectuate un procent de 2,49 % nu au corespuns STAS 1342 / 91 la indicatorul coliformi totali. In urma dezinfectiei apelor de suprafata potabile nu se obtin subproduse, nu se efectueaza nitrati din apa distribuita iar zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane nu exista.

SC GCL ACVATERM SA Bals – in urma efectuarii analizelor privind determinarea nitritilor in apele subterane s-a inregistrat o concentratie de 0,58 mg/l, concentratia pesticidelor – absent, concentratia metalelor – absent.

            Puturile sunt imprejmuite si asigurate cu lacate, accesul este limitat in perimetrul fronturilor. Tratarea apei brute se face cu clor lichid.

Orasul Bals este alimentat cu apa potabila din 2 fronturi de captare formate din puturi de mare adancime si este distribuita la consumatori in sistem centralizat. Durata medie zilnica de furnizare a apei potabile este de 18 ore. Apa bruta extrasa din cele 2 fronturi este tratata prin intermediul statiilor amplasate la cele 2 rezervoare (2500 mc) cu clor lichid .

Analizele de laborator efectuate saptamanal si prin sondaj atesta lipsa agentilor patologi (coliformi totali sub 3, coliformi fecali =0, streptococi fecali = 0, salmonella = absent, HV = minus, bacteriofagi = absent). Nu rezulta subproduse de la dezinfectia apelor de suprafata potabila. Continutul mediu de nitrati este urmatorul: Front Balaura = absent si Front Pietris = 3,89 mg/l. nu exista zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane.

SC AQUACOR SA Corabia – analizele chimice efectuate au pus in evidenta lipsa nitratilor , pesticidelor si metalelor in apele subterane. Zonele de protectie a apelor potabile sunt asigurate prin imprejmuiri in suprafata de 250 mp. Alimentarea cu apa a populatiei se face 18 ore pe zi. Nu exista zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane.

            3.4 Situatia apelor uzate

Subsistemul ape uzate cuprinde apele uzate de la agentii economici cu evacuare directa in emisar si anume:

Slatina: SC ALRO SA , SC ALPROM SA, SC ARTROM SA, SC ACETI SA, SC ELECTROCARBON SA (cu 7 guri de evacuare);

Caracal : SC IGO SA;

Bals: SC TERMEX SA, SC SMR SA, SCGCL ACVATERM SA,;

Piatra Olt: Depoul CFR.

Apele reprezinta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata, element indispensabil pentru viata si societate, materie prima pentru activitatile productive, sursa de energie si cale de transport, factor determinant in mentinerea echilibrului ecologic.

            IPM actioneaza in sensul protectiei impotriva oricaror fenomene de poluare si modificare a caracteristicilor resurselor de apa, a refacerii calitatii apelor de suprafata si subterane, a conservarii si protejarii ecosistemelor acvatice.

            Prin serviciul MIFM si prin impunerea necesitatii automonitorizarii de catre agentii economici autoritatea teritoriala de mediu urmareste incadrarea calitatii apelor evacuate in emisarii naturali sau canalizarile orasenesti in limitele admise de normativele de mediu si impuse prin autorizatiile de mediu si cele de gospodarire a apelor.

SC ALRO SA Slatina – produce aluminiu primar prin procesul de electroliza a aluminei si a aliajelor din aluminiu.

Poluantii principali care pot afecta calitatea apelor uzate evacuate sunt:

-        fluorul provenit de la sectia de defluorizare si de pe platforma prin antrenarea pulberilor de catre apele pluviale;

-        suspensiile;

-        uleiurile minerale ca urmare a antrenarii eventualelor scurgeri de pe platforma in reteaua de canalizare.

Reteaua de canalizare din SC ALRO SA este formata din 4 parti distincte:

-        canalizare ape meteorice si conventional curate necuprinse in sistemul de recirculare. Acestea se evacueaza in Valea Urlatoarea. Pe traseul canalului ce colecteaza aceste ape a fost montat un sistem de retinere (stavilar) care are rolul de a bloca evacuarea apelor in emisar, existand posibilitatea recircularii apelor prin statia de tratare si neutralizare in situatia producerii de poluari accidentale.

-        canalizare apa recirculata care colecteaza apele impurificate numai termic si le conduce la statia de recirculare unde se racesc si se returneaza la consumatori.

-        canalizare menajera care colecteaza numai apele menajere si prin pompare le deverseaza in canalizarea oraseneasca

-        canalizare de ape cu fluor, care are un circuit separat si nu comunica cu nici una din canalizarile de mai sus, conducand eventualele scapari de la sectia de defluorizare la statia de neutralizare fluor.

SC ALRO SA a implementat Sistemul de management de mediu, in cadrul acestuia intocmind si prelucrand la nivelul fiecarui loc de munca planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale la folosintele de apa potential poluatoare.

Pentru urmarirea calitatii apelor, atat cele de suprafata cat si cele subterane, SC ALRO SA are foarte bine implementat un program de automonitorizare pentru apele evacuate in emisar (Valea Urlatoarea) si pentru cele subterane in perimetrul uzinal si in zona depozitelor de deseuri industriale de la Satu Nou si Milcov. Din determinarile efectuate de IPM,  SGA si SC ALRO SA in anul 2001 nu s-au constatat depasiri semnificative ale valoril indicatorilor impusi pentru apele uzate evacuate si nici nu s-au inregistrat poluari accidentale provocate de aceasta societate.

Pentru depasirea indicatorului fluor in luna iunie IPM Slatina a aplicat sanctiune contraventionala in conformitate cu prevederile LPM 137/95 R art.40 lit.b.

SC ALPROM SA Slatina este societate de prelucrare a aluminiului si aliajelor de aluminiu in produse extrudate si produse plate. In cursul anului 2001 nu au fost inregistrate depasiri ale indicatorilor stabiliti prin autorizatia de mediu. Societatea dispune de echipamente de automonitorizare a proceselor de neutralizare a apelor reziduale provenite de la anodizare care urmareste si corecteaza automat indicatorul ph. Statia de epurare este compusa din treapta mecanica si chimica: bazine de omogenizare, bazine de reactie, bazine de sedimentare, sistem de aerare prin barbotare; functionarea acestora a fost corespunzatoare in cursul anului.

SC ARTROM SA Slatina societate de producere a tevilor. Apele uzate evacuate se incadreaza in general in cerintele de calitate ale normativelor in vigoare. Pentru depasirile inregistrate la indicatorul suspensii in luna octombrie , IPM Slatina a aplicat sanctiune contraventionala in conformitate cu prevederile LPM 137/95 R art.40 lit.b.

Pentru verificarea influentei asupra freaticului a slamului tehnologic din iazul de decantare au fost practicate 3 foraje de observatie.

Statia de neutralizare – decantare are o capacitate de 1200 mc / zi, este formata din 3 bazine pentru colectarea solutiilor concentrate uzate, un decantor radial cu pod raclor bazin de slam, gospodaria de vara. Apele uzate provenite de la sectia tragatorie tevi, de la atelierul de decapare chimica si de la statia de epurare, sunt evacuate in paraul Milcov impreuna cu apele pluviale.

SC ELECTROCARBON SA are ca profil de activitate fabricarea produselor carbonice: cocs petrol calcinat, electrozi siderurgici, blocuri si cale catodice si pasta Soderberg.

Principalii poluanti care pot influenta calitatea apelor uzate sunt pulberile de material carbonic si produsele petroliere. Prin extinderea capacitatii de decantare la decantorul D5 aferent atelierului Amorfe si optimizarea transportului intern, in anul 2001 nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor indicatorilor impusi prin autorizatia de gospodarire a apelor.

Deversarea apelor uzate se realizeaza prin 7 guri de evacuare in paraul Milcov (Valea Urlatoarea). Pe canalul “ 0 “ exista o instalatie de neutralizare a apelor provenite de la atelierul de recuperare a caldurii,  pe canalul “ 1 “ sunt urmatoarele instalatii: decantorul D7 – pentru sectia de produse superdense, decantorul separator DS4 – pentru rampa spalare auto, decantorul DS1 si DS2 – pentru altelierul amestec presare , pe canalul “ 2 “ nu sunt instalatii de epurare, pe canalul “ 3 “ nu exista decantorul D6 – pentru sectia de prelucrare mecanica + ape uzate de la preaplinurile turnurilor de racire, pe canalul “ 4 “ nu sunt instalatii de epurare, pe canalul “ 5 “ exista decantorul D5 pentru sectia de produse amorfe iar pe canalul “ 6 “ exista decantorul separator DS3.

SC ACETI SA Slatina – are ca obiect de activitate alimentarea cu apa , canalizarea si termoficarea orasului Slatina. Statia de epurare are o capacitate de 530 l/s, capacitate care este depasita , astfel ca o parte din apele uzate se evacueaza direct in emisar fara a fi epurata. In programul de investitii al mun.Slatina pentru anul 2001 au fost prevazute si s-au cheltuit 3800 mil lei pentru EXTINDEREA STATIEI DE EPURARE SI RETEA DE CANALIZARE. Investitia se deruleaza lent datorita faptului ca fonduriel alocate de primarie sunt insuficiente.

In cursul anului 2001 au fost inregistrate urmatoarele depasiri ale valorilor medii cu. 106,9% la suspensii, 28,5 % laCCOCr , 445 % la amoniu, 20,6 % fosfor la evacuarea by.pass iar la evacuare statie s-au inregistrat urmatoarele depasiri : cu 35,48% la suspensii, 542,5 % amoniu si 14% la fluor.

SC IGO SA Caracal – are ca obiect de activitate alimentarea cu apa , canalizarea si termoficarea orasului Caracal.

Statia de epurare inregistreaza depasiri frecvente ale indicatorilor suspensii, amoniu datorita defectiunilor aparute in functionarea turbosuflantelor, in cursul anului 2001 functionand numai una din cele 4 turbosuflante. Proprietar al statiei de epurare este primaria Caracal care datorita bugetului local redus nu a putut aloca fonduri suficiente pentru remedierea defectiunilor. Pentru nerespectarea standardelor de emisie – calitate al apelor uzate epurate – evacuate in resursele de apa, IPM Slatina a aplicat sanctiune contraventionala in conformitate cu prevederile L.A.107/96 , art.87 pct.4. Evacuarea apelor uzate se face in paraul Gologan, care avand un debit mic nu asigura un grad de dilutie corespunzator. Exploatarea statiei a fost necorespunzatoare in cursul anului 2001.

SCGCL ACVATERM SA Bals – obiect de activitate alimentarea, canalizarea si termoficarea orasului Bals. Statia este uzata fizic si moral fiind inregistrate frecvente depasiri ale valorilor CMA la evacuarea in raul Oltet , pentru indicatorii CCOCr, suspensii, amoniu. In aceasta  situatie, IPM Slatina a aplicat sanctiune contraventionala, in conformitate cu prevederile L.A. 107/96 art.87,pct.47.

Statia de epurare nu functioneaza corespunzator necesitand lucrari de modernizare si retehnologizare.

SC SMR SA Bals – este societate specializata in producerea de material rulant. Apele provenite de la condensatoare, spalarea filtrelor cationice, avarii la circuitele de apa industriala impreuna cu apele pluviale sunt evacuate prin 2 guri de canal, in paraul Gengea fara epurare. Urmare a recomandarilor Raportului la BM II - in Programul de conformare anexa la autorizatia de mediu au fost cuprinse masuri de extindere al decantorului separator de grasimi, la sectia de intretinere si reparatii auto si realizarea unui sistem de retinere al suspensiilor si irizatiilor de petrol , in vederea curatirilor periodice. Lucrarile urmeaza a se realiza pe baza de proiect si cu obtinerea acordului de mediu.

SC TERMEX SA BALS – societate de producere a bunurilor de larg consum: masini de gatit de diferite tipuri. Apele uzate menajere sunt epurate intr-un decantor IMHOFF iar apele uzate tehnologice sunt epurate intr-o statie mecano – chimica; cele doua tipuri de ape se intalnesc si sunt deversate printr-un colector comun in Oltet. In cursul anului 2001 a fost depasita valoarea medie la indicatorul suspensii cu 62,74 %.

DEPOUL CFR Piatra Olt – profil de activitate exploatarea, intretinerea si repararea locomotivelor.

Evacueaza ape tehnologice in paraul Oltisor, dupa o prealabila epurare intr-un decantor separator de produse petroliere. In cursul anului 2001 au fost depasite valorile medii la CCOMn cu 216,8%, CCOCr cu 631,8% si suspensii cu 6,95%.

SC CORAPET SA Corabia – in cursul anului 2001 activitatea de producere a fibrelor sintetice s-a desfasurat sporadic. Nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor indicatorilor impusi prin autorizatia de mediu nici la evacuarea in emisar nici la evacuarea in canalizarea orasului. Pentru retinerea eventualelor pierderi de produse petroliere de la gospodaria de pacura s-a executat un separator de produse petroliere, suplimentar si s-a amenajat un baraj de material vegetal la evacuarea in paraul Buhaz.

SC ZAHAR SA Corabia – evacueaza in paraul Buhaz ape conventional curate. Au fost executate lucrari de curatare si retinere a retelelor de canalizare. Drept urmare in anul 2001 nu s-au inregistrat depasiri semnificative ale valorilor indicatorilor de calitate ai apei.

SC AQUACOR SA Corabia – statie de epurare ape uzate orasenesti. Datorita faptului ca statia dispune numai de treapta mecanica si este subdimensionata, s-au inregistrat depasiri ale valorilor impuse la indicatorii: suspensii, amoniu, azotati.

Problemele financiare deosebite au condus la imposibilitatea alocarii de fonduri pentru extinderea capacitatii statiei de epurare. In scopul incadrarii calitatii apelor evacuate in prevederile standardelor de mediu, prin controalele efectuate s-au impus masuri de crestere a frecventei de curatare a decantoarelor si de punere in functiune a pompelor de namol.

SC AQUATERM SA Scornicesti – statie de epurare ape uzate orasenesti, a inregistrat depasiri ale indicatorilor amoniu si CBO5. Pentru evitarea unor astfel de situatii, societatea a intocmit si prezentat spre aprobare la IPM Slatina un program de curatire al bazinului de aerare, in care sunt prezentate lucrarile ce urmeaza a se derula si durata de executie a fiecarei lucrari. Programul a fost analizat fiind avizat favorabil cu conditia respectarii cu strictete a regulamentului de exploatare al treptei mecanice si a unei monitorizari suplimentare.

Pentru depasirile inregistrate in cursul anului 2001, IPM Slatina a aplicat sanctiune contraventionala in conformitate cu prevederile L.A. 107/96 art.87 pct.47.

SC IGO ACT SA Draganesti Olt – evacueaza ape uzate neepurate in paraul Sai. Investitia “ Statie de epurare ape uzate orasenesti “ inceputa in 1992 se afla in conservare din anul 1995 datorita lipsei fondurilor financiare.

SC GCL Potcoava – asigura epurarea apelor menajere prin intermediul unui decantor IMHOFF.  Urmare sesizarii unor cetateni din comuna Potcoava , care au semnalat la IPM Slatina stagnarea apelor uzate pe vechea albie a paraului Plapcea, creandu-le disconfort prin proliferarea insectelor in anotimpul calduros si degajarea de mirosuri dezagreabile, primariei Potcoava - proprietarul statiei i s-a impus de catre IPM Slatina gasirea unei solutii tehnice si punerea in practica a acesteia in vederea eliminarii fenomenului. Datorita nerealizarii masurilor impuse la termenul stabilit IPM a aplicat sanctiune contraventionala conform prevederilor L.A.107/96 art.87 pct.47.

SP CIURESTI – inregistreaza numai accidental depasiri ale CMA. In cursul anului 2001 nu s-au inregistrat poluari accidentale care sa afecteze factorul de mediu apa. Prin controalele efectuate pentru evitarea unor astfel de evenimente s-au impus masuri precum:

-        amenajarea corespunzatoare a careurilor sondelor si montarea suplimentara de habe metalice la sondele aflate in apropierea cursurilor de apa

-        inlocuirea conductelor cu grad avansat de uzura care traverseaza cursuri de apa

-        inlocuirea conductelor metalice de transport titei si apa sarata in zona Icoana cu conducte de PVC si fibra de sticla datorita continutului ridicat in sulf, al titeiului extras in aceasta zona care conduce la corodarea rapida a conductelor metalice

-        implementarea la nivelul tuturor sectiilor a programelor de interventie in caz de poluare accidentala

SP DRAGASANI – dispune de sonde amplasate in apropierea cursului de apa. In cursul anului 2001 s-a inregistrat o poluare accidentala la sectia VI Spataru , care a condus la evacuarea de titei in paraul Cungrea.

IPM Slatina a intervenit imediat dispunand masuri pentru eliminarea cauzelor si efectelor poluarii, aplicand sanctiune contraventionala in conform L.A.107/96 art.87 pct.4

Propuneri de masuri pentru protectia calitatii apelor

-        extinderea statiei de epurare la SC ACETI SA Slatina si SCGCL ACVATERM SA Bals

-        imbunatatirea exploatarii statiilor de epurare existente la SC IGO SA Caracal, SC TERMEX SA Bals

-        aducerea la indeplinire a masurilor prevazute in programele de etapizare

-        exploatarea sistemelor amenajate astfel incat sa se asigure debite minime pe rauri, necesare procesului de dilutie a substantelor poluante.

           

4.     Starea solului

4.1.  Calitatea solurilor

Solul reprezinta cel mai general termen utilizat in stiinta solului si in agricultura moderna.

El este definit drept un corp natural, modificat sau nu prin activitatea omului format la suprafata scoartei terestre ca urmare a actiunii interdependente a factorilor bioclimatici asupra materialului sau rocii parentale. In general, solul este caracterizat prin 2 straturi de baza: sol si subsol. Primul corespunde aproximativ stratului de dezvoltare maxima a radacinilor (gros de 60 – 80 cm). Al doilea corespunde adancimii cuprinse intre 80 – 140 cm si in care se executa lucrari pedoameliorative durabile (desecarea, spalarea sarurilor etc.).

Calitatea solurilor este determinata in principal de proprietatile acestora.

Textura determina sau influenteaza alte proprietati ale solului, influenteaza conditiile de crestere a plantelor, determina stabilirea diferentiata a masurilor agrotehnice, agrochimice si ameliorative ce urmeaza sa fie aplicate solului.

In ceea ce priveste solurile din judetul Olt situatia terenurilor arabile este urmatoarea:

-        soluri cu textura fina (grele) – 252,782 ha = 66%

-        soluri cu textura mijlocie – 114,900 ha = 30%

-        soluri cu textura grosiera (usoara) – 15,320ha = 4%

Solurile grele cu textura fina se intalnesc cu predilectie in Campia Boianului si in partea de N a judetului Olt (Podisul Getic).

Solurile cu textura mijlocie se intalnesc pe suprafete intinse in Campia Caracalului si Campul Leu – Rotunda

Solurile cu textura grosiera se intalnesc pe suprafete apreciabile in partea de S-V a judetului Olt (zona loc.Ianca) iar pe suprafete mai restranse in luncile principalelor cursuri de apa.

Continutul solului in humus determina gradul de fertilitate al acestuia. In ceea ce priveste aprovizionarea cu humus a solurilor din judetul Olt acestea se prezinta astfel:

¨     soluri sarace si foarte sarace (sub 2%) in 11 comune – cca.39500 ha =8,97%

¨     soluri mediu aprovizionate (2 – 3 %) in 89 comune – cca.391200 ha = 88,90%

¨     soluri bine aprovizionate (peste 3%) in 1 comuna – cca. 9400 ha = 2,13%.

Scaderile continutului de humus se explica prin faptul ca, fertilizarile organice (gunoi de grajd) se realizeaza pe suprafete din ce in ce mai mici, in timp ce s-a extins foarte mult (aproape s-a generalizat) practica arderii miristilor cerealelor paioase fara motiv, lipsind astfel solul de materia organica necesara formarii humusului. O cauza colaterala scaderii cantitatii de humus din sol o constituie si faptul ca s-au redus foarte mult dozele de ingrasaminte chimice aplicate la plantele de cultura datorita scaderii puterii economico financiare a agricultorilor cat si folosirii unilaterale a anumitor ingrasaminte chimice si in special cele pe baza de azot.

Reactia solului este determinata de raportul dintre concentratia de ioni H+ si OH- .

Pe teritoriul judetului Olt , in general reactia acida au argiluvisolurile, raspandite in partea de N a judetului; reactie alcalina au solurile halomorfe din Lunca Oltului si a Dunarii; reactie slab acida si neutra au molisolurile, cambisolurile, solurile aluviale si verisolurile.

Geografic solurile judetului Olt se impart in mai multe unitati zonale si intrazonale, care constituie potentialul pedologic, valorificat ca baza de dezvoltare a biocenozelor si culturilor de tot felul, in raport cu conditiile mediului inconjurator.

Principalele tipuri de sol din judetul Olt

Tip sol

Suprafata (ha)

Procent

Cernoziomuri

173348

39,4

Brun roscat

31100

7,1

Brun argiloiluvial

29487

7

Podzolice

62305

14,1

Vertisoluri

76553

17

Brun eu – mezobazice

11443

2,6

Soluri gleice

2506

0,6

Soluri pseudogleice

817

0,2

Saraturi

998

0,2

Psamosoluri

3864

0,9

Erodisoluri

6861

1,6

Aluvisoluri

38637

8,8

Regosoluri

2144

0,5

La nivelul jud.Olt solurile se repartizeaza pe categorii de folosinta in: arabil, vii, livezi, pasuni si fanete.

Suprafata agricola la nivel de judet in anul 2001 a fost de 440008 ha , repartizata astfel:

-        arabil 384940 ha

-        vii 9217 ha

-        livezi 7566 ha

-        pasuni si fanete 38285 ha

Repartitia terenurilor pe clase de calitate.

In functie de categoriile de folosinta a terenurilor acestea au fost repartizate pe clase de calitate la nivelul  judetului in anul 2001 astfel:

Categoria de folosinta

Suprafata totala

Clase de calitate

I

II

III

IV

V

Arabil

384940

19011

178023

136253

34340

15465

Vii

9217

1193

5075

2279

178

Livezi

7566

110

1949

4587

920

Pasuni , fanete

38285

1399

4820

16417

11814

Repartitia spatiala a claselor de fertilitate pe teritoriul judetului Olt se prezinta astfel:

-        terenurile apartinand clasei I , pt. categoria de folosinta arabil se intalnesc pe suprafete mici, dispersate la nivelul fiecarui teritoriu comunal, cu precadere in jumatatea sudica a jud.Olt si in special comuna Izbiceni.

-        Terenurile apartinand clasei a II – a pt. categoria de folosinta arabil ocupa majoritatea teritoriilor comunale , incepand aproximativ de pe aliniamentul Dobrun – Coteana – Valcele – N.Titulescu si pana in Lunca Dunarii (DN Corabia – Bechet), exceptie facand teritoriul comunei Ianca, precum si localitatile Draganesti, Daneasa, Sprancenata.

-        Terenurile apartinand clasei a III – a pentru categoria arabil se intalnesc in zona centrala a judetului, fiind aproximativ delimitate la S de  aliniamentul Voineasa – Brancoveni – Schitu – Tufeni - , iar in partea de N de soseaua nationala (DN Pitesti - Dragasani).

-        Terenurile apartinand clasei  a IV – a pentru arabil se gasesc in partea de N a judetului, pe arii mai restranse se intalnesc si in zona ocupata cu soluri de clasa a III – a , precum si in zona joasa a Luncii Dunarii.

-        Terenurile apartinand clasei  a V – a pentru arabil se intalnesc pe suprafete dispersate , cu precadere in zona de N a judetului , in perimetrul ocupat de zona a IV – a dar si in cel al zonei a III – a.

La nivelul judetului Olt aproximativ 27000 ha teren agricol reprezentand cca. 6,1% din suprafata agricola este afectata negativ intr-o masura mai mare sau mai mica de fenomene nefavorabile: eroziune, saraturare, alunecari de teren, exces de umiditate. La aceste cifre se mai pot adauga cca. 99000 ha reprezentand cca.22% din suprafata agricola a judetului ocupata cu soluri podzolice si alte soluri acide, cu nisipuri si soluri nisipoase, precum si terenuri afectate de compactare secundara.

Soloneturile salinizate se afla situate in arealul comunelor din zona de lunca Oltet – Olt cum sunt: Osica de Sus, Farcasele pe partea dreapta a raului Teslui, dupa intrarea acestuia in Lunca Oltului, precum si la S de Draganesti Olt spre Daneasa si Sprancenata in lunca de subterasa si de tranzitie corespunzatoare perimetrului in care incepe sa se evidentieze paraul Sai.

Dintre lucrarile agropedoameliorative aplicate, rezultate bune au fost obtinute prin efectuarea unei afanari adanci si utilizarea amendamentelor (fosfogips 10 – 20 t/ha).

Vertisolurile alcalizate si / sau salinizate, au fost identificate in zona Draganesti Olt – Daneasa precum si Falcoiu, in zona de confluenta Oltet – Olt si la Osica de Sus.

Solurile aluviale , inclusiv vertice, gleizate alcalinizate  si / sau salinizate se afla situate in Lunca Oltului la Draganesti Olt, Daneasa, Sprancenata si Gostavatu.

Lacovistile alcalizate si / sau salinizate au fost delimitate la Daneasa, Farcasele, Falcoiu precum si Grojdibodu si Ianca in Lunca Dunarii. Valorificarea terenurilor ocupate cu aceste soluri reclama efectuarea unor lucrari de desecare si drenaj, insotite de afanarea adanca si amendarea corespunzatoare combaterii alcalinitatii si tendintei de intensificare a acesteia.

Psamosolurile salinizate si / sau alcalizate au fost semnalate la Potelu in Lunca Dunarii, in cadrul unui relief specific de dune joase. Pentru valorificarea acestora sunt necesare lucrari de nivelare, apoi de  desecare si amendare precum si fertilizare cu caracter ameliorativ.

In zona de S – V a jud.Olt in zona Ianca , Potelu , Stefan cel Mare se intalnesc nisipuri si soluri care necesita masuri speciale de ameliorare printre care se pot aminti: perdele de protectie, asolamente speciale, irigatii, fertilizari specifice.

O suprafata insemnata este ocupata in cadrul judetului de soluri podzolice cat si alte soluri acide. Remedierea deficientelor acestor soluri se face prin aplicarea amendamentelor calcaroase , afanari adanci, fertilizari organice, asolamente specifice.

Suprafetele afectate de alunecari de teren, in cea mai mare parte stabilizate, se intalnesc in N dar si in partea de V a judetului in zona localitatilor Dobrun , Voineasa si ocupa cca. 6000 ha. Ca masuri speciale de combatere a acestui fenomen deosebit de daunator mentionam: lucrari speciale de amenajare a versantilor, impaduriri cu rol de protectie, captarea izvoarelor de coasta.

Suprafetele de teren afectate de eroziunea de suprafata ocupa aproape 15000 ha din care 3800 ha afectate de eroziunea eoliana. Aceste terenuri se afla situate in zona nisipurilor mobile Ianca, Potelu, Stefan cel Mare.

Terenurile afectate de eroziunea de suprafata provocata de apa se gasesc raspandite in partea nordica a judetului Olt, in special pe versantii care marginesc vaile principalelor cursuri de apa.

Suprafetele afectate de exces de umiditate sunt raspandite sporadic pe aproximativ tot cuprinsul judetului insumand cca. 3700 ha, din care suprafete cu exces de umiditate freatica cca.2300 ha situate mai mult in luncile Dunarii, Oltului, Oltetului, Vedei; suprafete cu exces de umiditate stagnanta se intalnesc in crovurile din partea nordica a judetului pe terenurile ocupate cu soluri cu textura fina si insumeaza cca. 1400 ha.

Combaterea excesului de umiditate stagnanta se poate realiza prin: amenajarea de santuri si rigole de scurgere a apei in exces, drenaj cartita, modelarea terenului in benzi cu coame (aratura in spinari), afanare adanca.

Compactarea secundara, ocupa o suprafata de 37000 ha teren agricol si are drept cauze: efectuarea lucrarilor de baza ale solului la aceeasi adancime, afectarea lucrarilor agricole in afara perioadelor optime de executie, distrugerea structurii solului.

Remedierea acestei deficiente se poate face prin executarea araturilor cu subsolier, executarea afanarii adanci, asolamente cu scopul refacerii structurii solului, alternarea adancimii si a sensului de executie a araturilor.

In etapa actuala se poate spune ca poluarea solurilor include nu numai totalitatea fenomenelor si proceselor determinate de patrunderea din afara a unor substante sau elemente nocive, ci si toate dereglarile ce intervin in echilibrul complex, de natura fizica, chimica si biologica realizat si ajuns la un anumit grad intr-o perioada indelungata de timp.

Ca urmare a activitatii economice a omului are loc poluarea mediului inconjurator cu diverse produse chimice folosite in procesul productiei agricole, cu reziduuri industriale solide, lichide si gazoase, cu reziduuri organice de la complexe si ferme de animale, de la statiile de epurare ale oraselor mari, cu detergenti, cu produse de la arderea combustibilului stc. La nivelul jud.Olt situatia terenurilor poluate se prezinta astfel:

Natura poluarii

Supraf.afectata (ha)

Categ.de folosinta

Pulberi in suspensie, fluor, grafit, cocs

200

Arabil

Titei + apa sarata

50

2

Arabil

Padure

Dejectii, gunoaie, resturi menajere

60

Arabil

Resturi de materiale de constructie

10

Arabil

Halde de steril si gropi de imprumut

75

25

Arabil

Pasune

4.2.  Presiuni

Ingrasaminte

In anul 2001 in jud.Olt s-a fertilizat o suprafata de 287184 ha, cu o cantitate de 17231 t ingrasaminte chimice cu azot si fosfor s.a.

Au fost utilizate ingrasaminte chimice pe baza de azot in cantitate de 13031 t pentru suprafata de 217184 ha si 4200 t fosfor pentru o suprafata de 70000 ha.

La nivelul jud.Olt exista o suprafata de 3268,5 ha terenuri acide , pe care s-au administrat amendamente calcaroase in cantitate de 16343 t. de asemenea au fost administrate de catre societati comerciale si persoane fizice amendamente calcaroase in cantitate de 1465 t pe o suprafata 293 ha.

Produse fitosanitare

            Tratamentele fitosanitare s-au aplicat diferentiat pe principalele culturi pe o suprafata de 198128,66 ha intr-o cantitate de 221,5717 t.

Irigatii

In ceea ce priveste irigatiile in anul 2001 s-a inceput efectuarea de lucrari de imbunatatiri funciare dupa cum urmeaza:

-        suprafata amenajata cu lucrari pentru irigatii – 180145 ha

-        suprafata amenajata cu lucrari de desecare – 75295 ha

·       din care: prin pompare – 14445 ha

-        suprafata amenajata cu lucrari de combatere a eroziunii solului - 23101 ha

-        indiguiri la fluviul Dunarea – 32,4 km

Din total suprafata contractata in anul 2001,  51029 ha, s-a irigat o suprafata de 8035 ha din care: 3078 ha porumb, 66 ha floarea soarelui, 3731 ha legume, 1160 ha alte culturi.

4.3.  Interactiunea agriculturii cu mediul

Evolutia septelului si numarului de bovine

In anul 2001 s-au realizat urmatoarele nivele privind efectivele de animale:

01 ianuarie 2001

31 decembrie 2001

Specie

Nr.capete

Specie

Nr.capete

Ovine + caprine

174500

Ovine + caprine

159843

Bovine

52666

Bovine

56427

Porcine

108776

Porcine

105823

Cabaline

29110

Cabaline

28715

Pasari



2490000

Pasari

2882000

5.     Deseuri

5.1 Deseuri menajere

Evolutia cantitatilor  de deseuri menajere anul 2000.

Total deseuri urbane 304761000 mc din care:

-        deseuri menajere colectate neselectiv de la populatie 243757000 mc

-        deseuri menajere de la agenti economici 22377000 mc

Tratarea deseurilor menajere nu se executa.

Taxe pentru colectarea neselectiva a deseurilor menajere: 30000 – 123000 lei /mc.

      5.2. Deseuri industriale

      Evolutia cantitatilor industriale

Unitati mari generatoare de deseuri industriale:

ό     SC ELECTROCARBON SA Slatina – 23587 t

ό     SC ZAHAR SA Corabia – 17359 t

ό     SC ALRO SA Slatina – 11155 t

ό     SC SMR SA Bals – 7665 t

ό     SC ALPROM SA Slatina – 3566 t.

5.3. Namoluri provenite de la tratarea apelor

Evolutia cantitatilor de namoluri produse in regiune

            7182 t namol

            5.4. Centrele de depozitare a deseurilor

Pe teritoriul judetului Olt marea majoritate a depozitarii deseurilor s-a facut necontrolat, fiind astfel afectate si scoase din circuitul economic suprafete de terenuri de calitate superioara.

Zonele cele mai afectate din judet din acest punct de vedere sunt.

ό     Zona mun.Slatina care cuprinde nu mai putin de 4 halde de deseuri, dintre care 3 sunt halde industriale (SC ALRO SA, SC ELECTROCARBON SA, SC ALPROM SA) si una  menajera (Primaria Slatina). Nici una dintre aceste halde nu este prevazuta cu lucrari de amenajare pentru protectia mediului.

ό     Zona din partea de V a mun.Caracal ocupata de halda de deseuri mixta (industriale si menajere), halda situata in imediata vecinatate a orasului pe malul drept al paraului Gologan.

ό     Zona orasului Bals in care sunt amplasate 2 halde. Una pentru deseuri industriale ce apartine SC SMR SA si cealalta menajera apartinand Primariei Bals. Halda industriala se afla situata la 4 km de oras, pe malul drept al paraului Barlui. Halda menajera se afla in partea de S a orasului Bals in apropierea paraului Oltet.

ό     Zona orasului Corabia cu cele 2 depozite de deseuri: unul pentru deseuri industriale al SC TAMICO SA , si altul menajer al Primariei Corabia. Halda industriala este amplasata in vecinatatea incintei indiguite a Dunarii si afecteaza pe de o parte apele paraului Buhaz ce deverseaza in Dunare, iar pe de alta parte zavoiul din Lunca Dunarii. Halda menajera a orasului este situata in partea de N –E si contine pe langa deseuri menajere si deseuri industriale provenite din mica industrie.

ό     Zona cuprinsa de halda mixta a orasului Draganesti Olt – halda situata langa cursul de apa Sai.

ό     Zona haldei mixte a orasului Scornicesti, halda aflata in partea de N pe malul stang al paraului Plapcea.

In comunele din judetul Olt (94) depozitarea deseurilor se face in locuri stabilite prin hotarari ale consiliilor locale . Depozite sunt neamenajate, fara imprejmuiri, la periferia localitatilor.

6.     Padurile si biodiversitatea

6.1.  Starea  padurilor

Padurile au jucat de-a lungul timpului un rol esential in viata planetei noastre precum si in evolutia si dezvoltarea societatii omenesti prin produsele si influentele lor binefacatoare.

Padurea a constituit dintotdeauna o sursa permanenta si de neinlocuit de produse lemnoase si nelemnoase. Ea a exercitat concomitent o puternica influenta in componenta mediului fizico si biografic ca si asupra civilizatiei umane.

Rolul si importanta padurilor trebuie insa intelese in mod evolutiv , istoric, acestea fiind diferit percepute in timp si spatiu, in stransa legatura cu dezvoltarea inegala a societatii omenesti in diferite regiuni geografice. Astfel, in trecut importanta padurilor deriva din capacitatea lor de a oferi omului primitiv hrana si adapost; mai tarziu ele au fost pretuite pentru cantitatea de fructe si de iarba produsa sau pentru cantitatea si calitatea vanatului adapostit. In evolutia societatii omenesti padurile reprezentau un obstacol in calea dezvoltarii agriculturii si cresterii animalelor, au fost decimate corespunzator gradului de dezvoltare a acestor noi ramuri de productie. In perioadele mai recente insa, odata cu cresterea nevoilor de lemn, produsele lemnoase s-au impus din ce in ce mai mult si pe spatii mai largi ca principalul produs al padurilor, chiar daca importanta celorlalte produse si servicii nu a scazut.

Padurile ca ecosisteme complexe prezinta insusirea fundamentala de a realiza prin procesele biologice specifice , biomasa vegetala si animala precum si bioenergie.

Functia economica a padurii

Padurile prin intinderea lor au jucat un rol inegalabil in formarea si evolutia scoartei terestre precum si in dezvoltarea societatii omenesti. Pe langa depozitele inestimabile de materie organica vegetala care au contribuit la formarea zacamintelor de petrol si carbuni, ca si la geneza solurilor forestiere , padurile au avut in timp si un rol geomorfologic climatic, hidrologic, biotic si antropeic, influentand favorabil cuturile agricole si cresterea animalelor si avand un rol igienic, estetic , stiintific, social economic si politic de neinlocuit.

Astfel, padurea contribuie la conservarea formelor de relif si a mediului ambiant. Ea constituie un obstacol care impiedica producerea eroziunilor si alunecarilor de teren, modificand favorabil climatul din interiorul si proximitatea padurii si exercitand o influenta deosebita in geneza si evolutia solurilor forestiere. In zonele cu relief accidentat padurea  impiedica sau reduce scurgerile de suprafata , contribuie la reglarea debitelor izvoarelor si la ameliorarea calitatii apei, influentand in mare masura potentialul hidroenergetic. Padurea favorizeaza infiltrarea apei in sol, si mentinerea unui regim hidric favorabil solurilor forestiere, impiedica sau reduce intensitatea fenomenelor torentiale si a avalanselor, cu toate urmarile lor pagubitoare asupra mediului si economiei in ansamblu.

Remarcabil si inegalabil este de asemenea rolul igienic, estetic, recreativ, turistic si social politic exercitat de padure. Ea indeplineste astfel o importanta functie urbanistica, antipoluanta, sanitara si peisagistica. Prin aparatul sau foliar padurea contribuie la purificarea aerului de microbi , praf, fum si gaze toxice, consuma o mare cantitate de bioxid de carbon si reface stocul de oxigen, iar printr-o serie de substante pe care le degaja distruge microorganismele, impiedica extinderea unor boli infectioase.

Pe langa aceste influente binefacatoare ale padurii asupra mediului trebuie amintit si faptul ca in interiorul padurii isi gasesc adapostul marea majoritate a animalelor, pasarile din fauna terestra si anumite specii din flora terestra care cohabiteaza cu padurea , daca ar disparea padurea ar disparea si aceste specii.

Se poate concluziona ca padurile reprezinta nu numai unica sursa de masa lemnoasa cu deosebite insusiri tehnologice , habitatul preferat a multor specii de plante si animale, ci si mijlocul biologic durabil si inegalabil de protectie si conservare a mediului pe mari intinderi.

Ponderea padurilor pe principalele forme de relief

            Judetul Olt care prin pozitia sa biogeografica , aflat in partea de S a Romaniei, si in care o pondere ridicata o are folosirea intensiva a terenurilor pentru agricultura in detrimentul terenurilor ocupate cu vegetatie forestiera se afla intr-un deficit de terenuri ocupate cu paduri cu precadere zona de S pe linia Caracal  - Draganesti.

            In functie de formele de relief la nivelul judetului Olt partea de N a judetului care se afla pe ultimele prelungiri ale Podisului Getic si a Platformei Cotmeana se remarca prin zone cu paduri intense cu trupuri de padure ce depasesc de 1000 ha fata de zona de S unde sunt numai palcuri izolate a caror suprafata se incadreaza intre 100 – 400 ha.

Pe forme de relief intalnim: - padure de lunca , padure de campie, padure de deal.

Suprafete de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizari

            In perioada ianuarie-decembrie 2001 au fost scosi pentru alte utilizari din fondul forestier 22560 mp din care 5810 mp fiind transmisi definitiv si defrisati in totalitate si temporar 16741 mp cu termen de scoatere din circuitul silvic de la 1 luna la 2 ani. Suprafetele au fost scoase in scopul amplasarii de antene pentru telefonia  mobila GSM si pentru constructia unor drumuri si conducte de gaze.

Taieri de arbori

Dupa momentul in care sunt recoltate, produsele lemnoase pot fi:

·       principale - rezultate din taieri de regenerare a padurilor

·       secundare (intermediare) - rezultate din taieri de ingrijire a arboretelor tinere

·       accidentale – rezultate in urma unor calamitati si prin defrisari de padure legal aprobate

·       de igiena – rezultate din procesul de eliminare naturala a arborilor

·       alte produse (arbori si arbusti ornamentali, rachita, puieti si diferite produse de lemn)

Masa lemnoasa exploatata in anul 2001 a fost de 100,8 mii mc din care 49,2 mii mc pentru agentii economici si 51,6 mii mc pentru aprovizionarea populatiei.

Suprafata parcursa cu taieri de ingrijire a fost de 1324 ha iar actiunea de igienizare a padurilor s-a desfasurat pe 5068 ha, extragandu-se un volum de 13,4 mii mc materiale lemnos.

Pentru suprafetele detinute de proprietarii privati de terenuri forestiere nu sunt date privind volumul de masa lemnoasa exploatata.

Influente ale publicului asupra padurii

In sistemul bioecologic - padure – exista permanente si complexe interactiuni intre componentele vii si nevii ale acesteia. In padure ca si in alte parti a biosferei, organismele vii vegetale si animale nu traiesc izolat ci se influenteaza reciproc. Ca bun social, destinat servirii unor scopuri social economice tot mai diverse si mai crescande , ecosistemul forestier reprezentat de padure , este subordonat si se interactioneaza cu mediul social uman in tot mai mare masura.

La nivelul judetului Olt influentele publicului asupra padurii se regasesc in:

-        furtul de material lemnos

-        petrecerea timpului liber in natura

-        braconajul speciilor de interes vanatoresc al caror mediu de viata este in padure

-        organizarea unor sarbatori campenesti (sarbatoarea bujorului) in Padurea Calugareasca

Taxe de taiere a lemnului

Pe raza judetului Olt taxele de taiere a lemnului practicat de Directia Silvica Olt au fost urmatoarele.

-        taxa de marcat: - 149000 lei, volumul marcat fiind de 3,2 mii mc

Pretul de valorificare al masei lemnoase destinata agentilor economici de fost de:

-        502264 lei / mc pentru cvercinee

-        355061 lei / mc pentru diverse tari

-        212813 lei / mc pentru diverse moi

Evolutia volumului de lemn / ha

Procesul de crestere se refera la sporirea treptata si ireversibila a dimensiunii si a volumului de biomasa al oragnismelor vii care participa in constituirea padurii. Acest proces se desfasoara cu o dinamoica extrem de variata si cu particularitati distructive la toate nivelurile de organizare si integrare fitocenotica si zoocenotica, din padure dupa programe proprii subordonate si ierarhizate in concordanta cu structura si functionalitatea de ansamblu a ecosistemelor forestiere. Din fitomasa bruta produsa prin fotosinteza arborilor si arboretelor, o parte se acumuleaza intretinand cresterea continua a organelor vegetative si de reproducere iar o parte se pierde prin respiratie; prin caderea anuala a masei foliare, a ramurilor , a fructelor, a solzilor, a scoartei prin uscarea unei parti a radacinii in sol, ca si prin consumul organismelor zoofage si fitofage. Padurile de pe teritoriul jud.Olt sunt incluse in clasa de productie medie, iar in anul 2001 au avut o crestere normala de 4,5 mc/ha.

Parcelarea padurii

Toate trupurile de padure existente pe raza jud.Olt sunt parcelate in functie de clasa de productie , de varsta si pentru fiecare trup de padure exista amenajament silvic.

Starea de sanatate a padurilor

Este important de remarcat faptul ca artropodele (insecte, acarieni, paianjeni) cuprind cel mai mare numar de specii. Insectele (defoliatoare de scoarta, de lemn, radacina ,  flori, fructe) sunt in special numeric si structural de vegetatia arborescenta. Ele pot influenta uneori profund existenta arboretelui si a padurii, producand vatamari importante, ceea ce face necesara cunosterea biologiei lor , a naturii vatamarilor produse si a mijloacelor de prevenire si combatere. Padurile din cadrul Directiei Silvice Olt in anul 2001 au avut o stare de sanatate buna. S-au efectuat combateri aviochimice pentru daunatorul Tortrix viridana pe suprafata de 1176 ha, eficacitatea tratamentului fiind foarte buna. Pentru proprietarii privati de padure nu exista date la acest moment.

Subventii pentru proprietarii privati de padure

In anul 2001 nu au fost alocate subventii pentru proprietarii privati.

Itinerarii marcate si locuri de primire a publicului

Ponderea turistica a padurilor de pe teritoriul judetului Olt este foarte mica, singurele itinerarii si locuri de primire a publicului sunt cabanele vanatoresti de la Seaca, Padurea Saru si Casa Padurii din Padurea Potelu.

Sensibilizarea publicului

Principalele masuri de sensibilizare ale publicului au fost luate in “ luna padurii “ 15 martie – 15 aprilie prin articole in mass – media locala cu privire la importanta ecosistemelor forestiere, actiuni de plantare de pomi si in data de 25 mai cand se sarbatoreste “ Ziua Europeana a Parcurilor “ .

Suprafete impadurite in anul 2001

In sens larg regenerarea se refera la procesul de reinoire sau de refacere a unei paduri imbatranite, exploatata sau distrusa din vreo cauza oarecare.

Prin regenerare, in locul fiecarei generatii vechi de padure se instaleaza mereu alta tanara si astfel cu toate ca indivizii constituenti au o durata de viata limitata, padurea isi conserva diversitatea si functiile sale productive si protectoare. Regenerarea se impune deci ca o veriga de legatura intre generatii si mijlocul permanent si eficient de selectie si evolutie, asigurand astfel continuitatea padurii in timp si spatiu. In anul 2001 Directia Silvica Olt a efectuat impaduriri pe 536 ha din care 139 ha impaduriri integrale, 158 ha refaceri din calamitati si 249 ha completari.

6.2.  Biodiversitatea

Habitatele naturale

Principalele tipuri de habitate de pe teritoriul judetului Olt sunt cele larg raspandite pe teritoriul tarii , in Campia Romana, constand in paduri , pajisti naturale, zone cu vegetatie arbustiva, habitate de lunca si habitate acvatice.

Arealul apartine , din punct de vedere geomorfologic , platformei Cotmeana, marii unitati Campia Romana si in partea sa sudica  venind in contact cu Lunca Dunarii. In cadrul acestor forme de relief care vin in contact fara denivelari accentuate, se gaseste o gama variata de forme de relief grupate in trei categorii mai importante:

o      Suprafete cvasiorizontale – cu altitudini ce nu depasesc 325 m in nord, si 280 m in partea sudica;

o      Suprafete cu mezorelief – reprezentate prin sistem de vai si interfluvii

o      Suprafete cu microrelief – care se intalnesc peste tot in cadrul Campiei Romane;

In ceea ce priveste starea habitatelor in perioada ianuarie – august 2001 nu au avut loc modificari majore ale capitalului natural al judetului, refacerea habitatelor specifice din Lunca Dunarii ramanand o problema prioritara si stabilizarea nisipurilor din zona Ianca – Stefan cel Mare, care ca urmare a defrisarii perdelelor de protectie au devenit mobile.

Flora si fauna salbatica

In cadrul vegetatiei se disting 2 zone reprezentative pentru judet:

-        o zona de stepa situata in cea mai mare parte in zona de sud a judetului cu paduri moesice de stejar xerofili si vegetatie ierboasa xerofila. Pe unele suprafete se instaleaza o vegetatie arbustiva care imprima unor zone aspect de stepa impadurita (silvostepa) fiind propice pentru speciile de fauna care gasesc conditii de viata bune pentru dezvoltare.

-        o zona forestiera in care vegetatia este reprezentata de pajisti mezofile si mezoxerofile si paduri cu componente destul de variate, de la paduri de garnita (Qercus frainetto) la paduri danubiene de cer si garnita (Q. cerris si Q. feainetto) situate in masive compacte care pe unele locuri depasesc 500 ha fiind propice pentru specii de fauna salbatica care necesita un areal mai vast.

Vegetatia acvatica este prezenta in cadrul ochiurilor de apa cu regim hidrologic constant, in lacurile de acumulare, pe raurile  si paraurile interioare ale judetului, prin broscarita, vegetatie de mal (trestie, papura) si vegetatie submersa constituita in special din bradis si otratel.

Fauna terestra de padure este reprezentata de mamifere: caprior (Capreolus capreolus) , mistret (Sus scrofa), pisica salbatica (Felix silvestris), sacalul (Canis aureus), vulpea (Vulpes vulpes), iepurele (Lepus europaeus), reptile (gusteri, soparle si serpi), amfibieni din genurile rana si phalobatus si pasari care au o reprezentare mai numeroasa si sunt legate de anumite biotopuri.

In cadrul biotopului terestru se intalnesc soimul soricar (Buteo buteo) soimul pasarar (Falco columbarius), carsteiul de camp (Crex crex), sfranciocul cu fruntea lata (Lanius minor), sfranciocul rosiatic (Lanius collurio), ciocarlii (Melanocorypha sp. si calandrella sp.), etc. care datorita renuntarii la produsele fitosanitare folosite in agricultura din grupele 1 si 2 de toxicitate , in anul 2001 au avut un spor natural semnificativ.

Pe langa renuntarea la aceste substante si conditiile climatice din vara anului 2001, ploi de scurta durata urmate de incalzirea rapida a atmosferei au condus la supravietuirea intregii ponte care a eclozat. In cadrul biotopurilor acvatice numarul pasarilor observate si intalnite pe teren in vara anului 2001 este mult mai mare si este reprezentat prin: cormoranul mic (Phalacrocorax pycmaeus), barza alba si neagra (Ciconia ciconia si nigra), lebada de iarna (Cygnus cygnus), corcodelul mare (Podiceps cristatus), egreta mare (Egretta alba) observata pe toata perioada de vara in lacurile de acumulare de pe raul Olt si in imprejurimi ceea ce certifica stabilirii unor populatii in aceasta zona, egreta mica (Egretta garzetta), codalbul (Haliaeetus albicilla) observat in jurul lacului de acumulare de la Strejesti in iarna anului 2000 – 2001 si vara anului 2001 fiind o certitudine a stabilirii acestei specii in zona, garlita mare (Anser albifrons) a carei zona de iernare se intalneste in jurul localitatilor Vladila si Coteana, lopatarul (Platalea leucorodia) intalnit in jurul localitatii Sprancenata.

Aspectul ihtiofaunistic este caracterizat de prezenta numeroaselor specii de peste in raurile , paraurile si lacurile de pe teritoriul judetului.

Intalnim populatii de crap (Caprinus carpio), platica (Abramis brama), somnul (Silurus glanis), bibanul (Perca fluviatilis), salaul (Stizostedion lucioperca), mreana (Silurus glanis), stiuca (Eso lucius), obletele (Alburnus aspius) si cateva specii de sturion intalniti ocazional in Fluviul Dunarea.

In ceea ce priveste fauna vertebratelor acvatice se intalnesc racul comun si racul de balta si a fost semnalata prezenta unor moluste specifice baltilor dar care traiesc in rauri sau in portiunile cu apa aproape statatoare.

In ceea ce priveste existenta efemeropterelor, care sunt in general indicatoare de apa curata cea mai larga si raspandita specie este specia Paligenia longicanda.

Se apreciaza ca in urma impactului antropic care s-a manifestat cu intensitati diferite nu se poate vorbi de o posibila disparitie a vreunei specii sau de o reducere a efectivelor, din contra se poate spune ca zestrea biodiversitatii s-a imbogatit cu alte specii (codalbul, lopatarul, pisica salbatica, salaul in barajele din amonte) care au aparut datorita masurilor de protectie si a conditiilor de viata propice pe care le gasesc in zona.

De remarcat faptul ca dupa 14 ani de absenta in Campia Boianului avem certitudinea ca a aparut si cuibarit Dropia (Otis tarda)  a fost gasit un pui mort care a fost braconat in Padure Palanca care este inclusa in fondul de vanatoare 31 Crampoia.

Specii din flora si fauna salbatica valorificate economic,

inclusiv ca resurse genetice

Pe teritoriul judetului Olt au fost valorificate economic de catre administratorii fondului de vanatoare urmatoarele specii din fauna salbatica:

Denumire specie

Nivel recolta / buc.

Caprior

132

Mistret

251

Cerb lopatar

43

Iepure

5235

Iepure resursa genetica

150

Vulpe

505

Viezure

114

Nevastuica

295

Dihor

235

Fazan

1860

Becatine

2100

Gaste

4380

Gugustiuc

8070

Prepelita

5650

Grauri

5460

Sturzi

6610

Rate

8930

Nagati

1710

Potarniche

1347

Caras

20 t

Salau

10 t

Crap

10 t

Pisica salbatica

3

Sacal

220

Jder de copac

8

Bizam

720

Ciocarlan

9650

Lisite

8600

Sitari

375

Cormoran mare

550

Porumbel gulerat

410

Bitan

25 t

Macese

150 t

Porumbe

80 t

Paducel

20 t

Manatarci

20 t

Presiuni exercitate de vanatoare

Principala presiune exercitata de vanatoare asupra speciilor din fauna salbatica de interes cinegetic este braconajul.

In cadrul fiecarui fond de vanatoare exista o zona de protectie in care este interzisa vanatoarea , dar acest fapt aproape in marea majoritate a fondurilor de vanatoare nu se respecta. Au fost efectuate de catre AVPS Olt impreuna cu organele de politie controale inopinante la fondurile de vanatoare si s-au impuscat 27 caini ogari (interzisi la vanatoare).

Presiuni exercitate de pescuit

In anul 2001 din controalele efectuate la agentii economici al caror obiectiv de activitate il constituie pescuitul s-a impus respectarea perioadelor de prohibitie, respectarea dimensiunilor legale la speciile de interes pescaresc, folosirea mijloacelor legale de pescuit. Controalele inopinante impreuna cu organele de politie la fondurile piscicole au dus la depistarea unor fapte ilicite si s-au instrumentat 42 dosare penale.

Impactul stricaciunilor aduse de vanat padurilor

Fauna padurii este tributara, direct sau indirect, hranei produse de fitocenoza prin fotosinteza. Dupa cum se cunoaste o parte din animale (insectele, pasarile fitofage, lopatoarele, erbivorele si intr-o anumita masura omnivorele) se bazeaza exclusiv pe cantitaea si calitatea biomasei vegetala produsa de padure.

Ca factor ecologic zoocenoza , reprezentata prin speciile de interes cinegetic , exercita o serie de influente nefavorabile in dezvoltarea padurii prin vatamarile si pagubele pe care le produc, prin roaderea puietilor , a lujerilor, a scoartei arborilor, consumarea semintelor. Aceste efecte nedorite sunt nesemnificative in cazul unor populatii normale , dar de devin cu atat mai importante pentru productia si regenerarea padurii cu cat efectivele populatiilor de vanat depasesc densitatea optima. Pe teritoriu judetului Olt efectivele populatiilor de animale de interes cinegetic se incadreaza in limite normale cu unele scaderi sub optim la anumite specii.

Situatia ariilor protejate si a monumentelor naturii

Ariile protejate si monumentele naturii de pa raza judetului Olt sunt situate in fondul forestier.

Acest fapt duce la o buna protectie a ariilor protejate. In anul 2001 a fost stabilita limita exacta a acestora pe teren, au fost incluse in amenajamentele silvice  ca “ Arii  Protejate “ stabilindu-se zona strict protejata , zona tampon si zona de tranzitie.

Pentru anul 2002 se urmareste declararea de noi arii protejate si a unor arii speciale de importanta Anifaunistica.

Din multitudinea formelor de realizare si manifestare ale biosferei, padurea si habitatele naturale , chiar daca jud.Olt nu se bucura de o imensitate a biodiversitatii, ocupa un loc distinctiv datorita intinderii, complexitatii si varietatii sale si se prezinta destul de viguroase si fecunde, de rezistenta si de durabile, de utile si de eficienta prin produsele si influentele lor protectoare. Ecosistemele naturale terestre si acvatice sunt o sursa bioregenerabila, bioproductiva si bioprotectoare de maxima fragilitate si de maxima complexitate constituitive si functionale si exercita un rol in continua crestere asupra mediului fizico si biogeografic, ca si asupra dezvoltarii social economice. Ele se caracterizeaza printr-o mare divesitate si heterogenitate genetica structurale si functionale, o remarcabila stabilitate bioecologica si o impunatoare evolutie , mai intai doar sub influenta factorilor mediului natural intern si extern si ulterior si sub presiunea dezvoltarii social umane.

7.     Mediul urban

7.1.  Calitatea aerului in mediu urban

In ceea ce priveste calitatea aerului in zonele urbane putem spune ca in general aceasta a fost in limtele normalului, in sensul ca emisiile in atmosfera a principalilor poluanti au fost diminuate puternic fie datorita investitiilor efectuate in domeniul mediului, fie activitatii mai reduse din anul 2001. S-a constatat ca incarcarea atmosferei cu particule sedimentabile s-a datorat in general traficului intens ca urmare a cresterii numarului de autovehicule, a salubrizarii precare a oraselor, a conditiilor atmosferice, dar valorile inregistrate rareori au depasit concentratia maxima admisa.

Calitatea aerului este monitorizata si de catre DSP Olt. Principalul aspect al calitatii aerului in Slatina il constituie poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile, cu dioxid de sulf, fluor si compusii acestuia.

Poluarea aerului este un fenomen complex care implica o multitudine de agenti poluanti ce pot cauza alterari ale sanatatii si mediului ambiant in functie de concentratie sau timp de actiune, determinand efecte grave actionand fie printr-o concentratie mare intr-un timp scurt , dar si printr-o concentratie redusa intr-un timp indelungat.

Controlul calitatii aerului in municipiul Slatina , a carei populatie expusa se cifreaza la 86343 locuitori, s-a facut prin prelevari de probe dupa cum urmeaza:

-        prelevari zilnice, din 2 puncte fixe pentru SO2, F si compusi, pulberi in suspensie;

-        lunar din 9 puncte fixe pentru pulberi sedimentabile.

In orasele Caracal , Corabia se urmaresc pulberile sedimentabile in 3 puncte fixe. Rezultatele obtinute in urma determinarilor sunt urmatoarele:

Nr.

crt

NOXA CERECETATA

Anul 2001

Anul 2002

Probe rec.

Probe nec.

% nec.

Probe rec.

Probe nec.

% nec.

1

Pulberi sedimentabile

186

21

11,3

193

16

8,2

2

Pulberi in susp.

377

8

21

373

19

5

3

Fluor gazos

377

0

0

373

4

1

4

Dioxid de sulf

188

0

0

197

0

0

7.2.  Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement

Municipiul Slatina beneficiaza de o suprafata restransa de spatii verzi, aceasta existand cu preponderenta in jurul blocurilor in suprafata de 10,07 ha.

Parcurile si zonele de agrement ocupa o suprafata de 74,186 ha.

Orasul Bals detine o suprafata de 2,5 ha spatii verzi si parcuri in suprafata de 5 ha.

Orasul Scornicesti detine o suprafata de 8,4 ha spatii verzi si parcuri in suprafata de 0,5 ha.

Orasul Draganesti detine o suprafata de 2,6 ha spatii verzi si parcuri in suprafata de 7,8 ha.

Orasul Caracal detine o suprafata de 48,57 ha spatii verzi din care: de cartier – 21,6 ha; peluze stradale – 1,87 ha; parcuri - 24 ha; pepiniere – 1,1 ha si 5,966 ha zone de agrement din care: parc – 0,46 ha; lac – 1 ha; stadion – 4,31 ha; strand – 0,196 ha.

Orasul Corabia detine o suprafata de 36,5 ha spatii verzi si parcuri in suprafata de 3,5 ha.

7.3.  Starea de confort si de sanatate a populatiei in raport cu starea de calitate a mediului in zonele locuite

Starea de sanatate a populatiei reprezinta factorul esential in activitatea cadrelor sanitare si cuprinde in principal morbiditatea mai ales prin boli transmisile,  boli cu extindere in masa, boli cronice si degenerative fapt pentru care DSP Olt prin laboratoarele sale supravegheaza.

-        protejarea populatiei impotriva poluarii apei

-        protejarea populatiei impotriva poluarii aerului

-        protejarea populatiei privind riscul gestionarii deseurilor

Protejarea populatiei impotriva apei de baut s-a realizat in anul 2001 prin recoltarea la nivelul jud.Olt pentru examen chimic au unui nr. de 2469 probe din care 1112 neincadrandu-se in STAS 1342/91, iar pentru examen bacteriologic 3116 probe din care 385 nu s-au incadrat in STAS 1342/91.

Activitatea de supraveghere asupra modului de salubritate a localitatilor din mediul urban a scos in evidenta urmatoarele aspecte:

-        posibilitatile existente la ora actuala de indepartare si neutralizare a reziduurilor solide se mentin in continuare la nivel scazut,

-        lipsa retelei de canalizare pentru apele uzate pe unele strazi,

-        datorita dotarilor necorespunzatoare cu utilaje in numar insuficient cu autocompactoare , in perioada de vara a anului 2001 au aparut situatii in care nu s-a mai respectat ritmicitatea ridicarii reziduurilor solide menajere;

-        la nivelul rampelor de depozitare nu se efectueaza sortarea si nici compostarea reziduurilor solide;

-        rampele de colectare sunt subdimensionate, neimprejmuite si nu se efectueaza la nivelul acestora actiuni de combatere a insectelor si rozatoarelor,

-        nu se efectueaza spalarea si dezinfectia mijloacelor de transport si a recipientilor de precolectare a reziduurilor la nivelul rampelor,

-        la nivelul asociatiilor de proprietari nu exista platforme de gunoi betonate si racordate la reteaua de apa si canalizare , pubelele fiind amplasate in locuri improvizate.

7.4.  Presiunea aglomerarilor urbane – situatia poluarii sonore

In cursul anului 2001 s-au efectuat un nr.de 75 determinari sonometrice privind nivelul de zgomot in principalele intersectii din zonele urbane ale judetului. S-a constatat ca in majoritatea determinarilor peste 80% din valori sunt depasite fata de normativele in vigoare cu 4 - 5  dB.

In general aceste depasiri se datoreaza traficului intens dar si acceptarii in circulatia oraseneasca a unor masini grele sau cu defecte in circulatie.

8.     Poluari accidentale cu impact major asupra mediului

In cursul anului 2001 la nivelul judetului Olt nu s-au produs poluari accidentale cu impact major asupra mediului.

Totusi au existat un numar de 5 evenimente cu efecte asupra factorilor de mediu. Urmare a interventiei prompte a IPM Slatina au fost luate masuri imediate de identificare a zonelor de delimitare a impactului si de remediere a efectelor produse. Astfel:

§       In data de 13.04.2001 ora 19 urmare unui accident rutier produs pe DE 70 Caracal – Rosiori , o cisterna ce transporta o cantitate de 6000 litri ingrasamant foliar s-a rasturnat , intreaga cantitate de substanta fiind deversata pe terenul agricol limitrof soselei. Avand in vedere distanta relativ mica (50 m) fata de paraul Gologan si de forajul de alimentare cu apa potabila al SC ROMVAG SA Caracal (300 m) s-au dispus imediat masuri de:

-        sistarea alimentarii cu apa potabila a SC ROMVAG SA si izolarea castelului de apa

-        montarea de placute avertizoare in zona afectata si de-a lungul paraului Gologan

Au fost efectuat analize la probe de apa potabila atat de laboratorul IPM cat si de cel al ISP Olt si apa din paraul Gologan. S-au efectuat analize de sol prin intermediul OSPA Olt. S-a constat ca nu a fost influentata calitatea apei si nici a solului ca urmare a  acestui eveniment.

§       In data de 31.05.2001 ora 7 s-a produs o avarie la conducta de pompare a sectiei IV Spataru apartinand SP Dragasani ca urmare a tentativei de racordare a unui cetatean la conducta de pompare titei. A fost afectata calitatea solului pe o suprafata de aprox.100 mp prin scurgerea unei cantitati a de aprox.2000 litri titei.

§       In data de 12.06.2001 Capitania portului Corabia a informat telefonic despre aparitia pe suprafata apei din canalul Buhaz la confluenta cu Dunarea a unei pete consistente de culoare alba. Au fost efectuate imdiat verificari cu prelevare de probe de apa si fauna acvatica (pesti morti).

In urma efectuarii analizelor de laborator coroborate cu constatarile facute s-a ajuns la concluzia ca fenomenul a fost local , de durata foarte scurta si a constat in depasirea indicatorului ph cel mai probabil urmare unei deversari accidentale de apa cu continut de hidroxizi. Toate acestea s-au petrecut pe fondul unor factori stimulativi si anume: insolubilizarea zonei si temperatura foarte ridicata din acea zi(peste 370C).

§       In data de 16.09.2001 s-a produs o avarie prin coroziune a conductei de transport titei apartinind SP Dragasani.Punctul de avarie era situat pe malul stang al paraului Cungrisoara, la aproximativ 50 m de acesta.

Cantitatea de aproximativ 1500 litri titei scursa a afectat o suprafata de teren forestier de 300 mp si cca. 500 m din albia paraului Cungrisoara, care la momentul avariei nu avea debit. S-a intervenit imediat pentru stoparea fenomenului si s-au dispus masuri de eliminare a efectelor poluarii.

§       Urmare evenimentului ecologic produs in data de 12.09.2001 in localitatea Teica din judetul Valcea, I.P.M. Slatina a monitorizat permanent pe o perioada de 2 luni de zile concentratia indicatorului cloruri in apele raului Olt si a informat periodic populatia si utilizatorii de apa despre aceasta.                                                                                         

                                                                                                                                   

9.     Zone critice pe teritoriul judetului sub aspectul deteriorarii starii de calitate a mediului

Zone critice sub aspectul poluarii atmosferei

In zonele industrializate ale judetului din cauza emisiilor de poluanti in atmosera, a noxelor specifice fiecarui tip de industrie apar asa zisele zone critice cu poluare atmosferica.

Judetul Olt nu inregistreaza astfel de zone.

Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si subterane

Zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane, pot fi considerate zonele in care concentratiile de nitriti sunt depasite , precum si zona Ghercesti ce este poluata cu ape de zacamant de la sondele petroliere.

Referitor la apele de suprafata pot fi considerate zone pregnant critice urmatoarele: Teslui la Pielesti, Gologan aval de Caracal, Gengea la Bals.

Datorita debitelor de dilutie mici ale acestor parauri, aproape in tot cursul anului, influenta apelor uzate , ale infiltratiilor, ale deseurilor menajere depozitate pe maluri si dezvoltarea vegetatiei (in lunile de vara) este semnificativa asupra calitatii acestora.

Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor

            Poate fi considerata zona critica ca urmare a deriorarii solului prin saraturarea zona Iancu Jianu (schela Dragasani) si sub aspectul desertificarii zona din S – V –ul jud.Ianca – Potelu – Stefan cel Mare.

SEF SERVICIU M.I.F.M.

Ing.Craciun Sanda

Red. Obretin M.

 








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu