Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului - linii tehnologice productie bauturi racoritoare, birouri si utilitati

Raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului - linii tehnologice productie bauturi racoritoare, birouri si utilitati




Tel / Fax: 0244 – 372.560, Tel Mob: 0723 – 323.819, 0747– 030.409,

E-mail : hexon_office@yahoo.com, marinache_a@yahoo.com

Nr. Reg. Com. J29/617/2005, Cod Fiscal RO 17367150



 

Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului

“ LINII TEHNOLOGICE PRODUCTIE BAUTURI RACORITOARE, BIROURI SI UTILITATI – SC R SRL ”

CUPRINS

INTRODUCERE

SCOP SI ABORDARE

OBIECTIVE

PROGNOZA IMPACTULUI

1. INFORMATII GENERALE

Titularul proiectului

Autorul atestat al studiului de impact.

Denumirea proiectului

Amplasament

Scop si necesitate

Descrierea proiectului

Durata de executie propusa

Durata etapei de functionare

Productia, resurse folosite

Materii prime si substante / preparate chimice utilizate

Poluanti fizici si biologici generati de activitatea propusa

Surse de poluare specifice proiectului analizat

1.13 Documente / reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona

amplasamentului proiectului.

1.14 Conectarea la infrastructura existenta.

2. REALIZAREA PROIECTULUI

Etapele proiectului

Caracteristicile principale ale constructiilor

Activitati in perioada de constructie

Utilitati; tehnici si echipamente necesare;

Activitati in perioada de functionare

2.6. Valori limita atinse prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile (BAT)

2.7. Activitati de dezafectare

3. DESEURI

Generarea deseurilor

Managementul deseurilor

Eliminarea si reciclarea deseurilor

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE

Apa

Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Informatii de baza privind corpurile de apa de suprafata.

Reteaua de alimentare cu apa potabila

Managementul apelor uzate

Calitatea apelor subterane si de suprafata – Fond de poluare existent

Surse de poluare a apei – Perioada de constructie

Surse de poluare a apei – Perioada de functionare

Prognoza impactului

Masuri de diminuare a impactului

Aerul

4.2.1. Caracteristici generale

4.2.2. Calitatea aerului – Fond de poluare existent

4.2.3. Surse de poluare a aerului – Perioada de constructie

4.2.4. Surse de poluare a aerului – Perioada de functionare

4.2.5. Prognoza impactului

4.2.6. Masuri de diminuare a impactului

Solul

4.3.1. Conditiile pedologice ale amplasamentului

4.3.2. Calitatea solului – Fond de poluare existent

4.3.3. Surse de poluare a solului – Perioada de constructie

4.3.4. Surse de poluare a solului – Perioada de functionare

4.3.5. Prognoza impactului

4.3.6. Masuri de diminuare a impactului

Geologia subsolului

4.4.1. Caracterizarea morfologica

4.4.2. Calitatea subsolului – Fond de poluare existent

4.4.3. Surse de poluare a subsolului – Perioada de constructie

4.4.4. Surse de poluare a subsolului – Perioada de functionare

4.4.5. Prognoza impactului

4.4.6. Masuri de diminuare a impactului

Biodiversitatea

4.5.1. Informatii asupra biodiversitatii

4.5.2. Rezervatii naturale, arii protejate

4.5.3. Surse de poluare a biodiversitatii – Perioada de constructie

4.5.4. Surse de poluare a biodiversitatii – Perioada de functionare

4.5.5. Prognoza impactului

4.5.6. Masuri de diminuare a impactului

Peisajul

4.6.1. Informatii privind peisajul

4.6.2. Surse de poluare a peisajului – Perioada de constructie

4.6.3. Surse de poluare a peisajului – Perioada de functionare

4.6.4. Prognoza impactului

4.6.5. Masuri de diminuare a impactului

Mediul social si economic

4.7.1. Starea actuala a mediului social si economic.

4.7.2. Influenta asupra mediului social si economic – Perioada de constructie

4.7.3. Influenta asupra mediului social si economic – Perioada de functionare

4.7.4. Prognoza impactului

4.7.5. Masuri de diminuare a impactului

Nivelul de zgomot

4.8.1. Generalitati

4.8.2. Nivelul de zgomot – Fond de poluare existent

4.8.3. Nivelul de zgomot – Perioada de constructie

4.8.4. Nivelul de zgomot – Perioada de functionare

4.8.5. Prognoza impactului

4.8.6. Masuri de diminuare a impactului

Conditii etnice, culturale si de patrimoniu

4.9.1. Starea actuala a conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu

4.9.2. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu – Perioada de

constructie

4.9.3. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu – Perioada de

functionare

4.9.4. Prognoza impactului

4.9.5. Masuri de diminuare a impactului negativ

ANALIZA ALTERNATIVELOR

MONITORIZAREA

SITUATII DE RISC

Riscuri naturale

Accidente potentiale

Evaluarea riscului prezentat de substantele periculoase prezente – SEVESO II

Planuri pentru situatii de risc. Masuri de prevenire a accidentelor

DESCRIEREA DIFICULTATILOR

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1. Date generale

9.2. Descrierea proiectului

9.3. Metodologia de evaluare a impactului asupra factorilor de mediu

9.4. Impactul prognozat asupra mediului

9.5. Masuri de diminuare / eliminare a impactului negativ

9.6. Situatii de risc si planul de actiune in situatii de risc

9.7. Concluzii

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

Memoriu Tehnic Arhitectura SC Consco SRL Bucuresti

Memoriu Tehnic executie foraje apa SC Foradex SA Bucuresti

Environmental Review – Enviro East, Romania

Geotechnical and Environmental Data Report – Fugro Consult GmBh

Hydro Geologic Report SC Dayan Ecotehnic SRL Bucuresti

Documentatie tehnica Aviz de Gospodarirea Apelor SC SM Consulting SRL Bucuresti

Raport Starea Mediului 2007 – APM Ilfov

INTRODUCERE

Lucrarea intitulata „Raport la Studiu de Impact aupra Mediului – Linii Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati - SC R SRL – Comuna Dragomiresti Vale – Jud. Ilfov, s-a realizat de catre SC Hexon Engineering SRL, Campina, Jud. Prahova. 

Lucrarea s-a realizat conform normelor de continut general prevazute de legislatia in vigoare, respectiv

Anexa 2.2 la Ordinul Nr. 860/2002 al MAPM, completata cu HG Nr.1213/2006 si in conformitate cu

Ordonanta de Urgenta privind Protectia Mediului Nr.195 din 22 Decembrie 2005.

In conformitate cu Ordonanta de Urgenta privind Protectia Mediului nr.195 din 22 Decembrie 2005, Art. 21, alin.(4) „ Raspunderea pentru corectitudinea informatiilor puse la dispozitia autoritatilor competente pentru protectia mediului si a publicului revine titularului planului, programului, proiectului sau al activitatii, iar raspunderea pentru corectitudinea lucrarilor prevazute la alin. (1) revine autorului acestora.

SCOP SI ABORDARE

Raportul are drept scop evidentierea Impactului asupra Mediului – Linii Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati - SC R SRL – Comuna Dragomiresti Vale – Jud. Ilfov

Acest raport este in legatura cu aria amplasamentului si cu aria din imprejurul obiectivului care poate afecta sau poate fi afectata de zona amplasamentului.

In cadrul studiului a fost facuta o recunoastere a terenului.Detalii ale acestei recunoasteri in teren sunt prezentate in raport si au fost folosite pentru a oferi o descriere amanuntita a terenului, precum si pentru a identifica orice posibila sursa de contaminare a zonei de catre obiectivul analizat.

OBIECTIVE

Principalele obiective ale raportului sunt prezentate mai jos:

Sa furnizeze informatii cu privire la impactul activitatii de constructie a obiectivelor asupra factorilor de mediu.

Sa furnizeze informatii asupra caracteristicilor amplasamentului si a vulnerabilitatii sale.

PROGNOZA IMPACTULUI

Prognoza impactului activitatilor desfasurate in perioada de constructie si functionare a obiectivelor analizate se va realiza prin calculul indicelui de impact ( Ip in continuare ) utilizand relatia:

Ip CE / CMA

in care:

Ip este indicele de impact;

CE este concentratia efectiva a poluantilor emisi in mediu ca urmare a activitatilor din obiectiv;

CMA este concentratia maxim admisibila stabilita prin normative / reglementari

existente;

Valorile I >1 pun in evidenta un impact negativ asupra factorilor de mediu mai mare decat

limitele maxime admise prin reglementarile existente; valorile I 1 pun in evidenta un impact in limite

admise.

1. INFORMATII GENERALE.

1.1. Titularul proiectului.

Titularul obiectivului analizat este SC R SRL, cu sediul in Bucuresti, Soseaua Viilor, Nr.55, sector 5, Telefon 021/337.32.69, Fax 021/336.32.06

1.2. Autorul atestat al Studiului de Impact

Autorul atestat al Studiului de Impact asupra Mediu este :

SC Hexon Engineering SRL – Evaluator Principal, atestat Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile,Certificat de Atestare – Cod EIM – 04 – 476/10.12.2007, cu sediul in Campina, Bd.Carol I, Nr. 11, Bl. P4, Sc. A, Ap. 2, Jud. Prahova, Tel / Fax: 0244 / 372.560.

Marinache Aurel – Evaluator Asistent, atestat Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Certificat de Atestare – Cod EIM – R – 02 – 069/27.02.2007, cu sediul in Campina, Bd. Carol I, Nr. 8, Bl. 1C, Sc. A, Ap.10, Jud. Prahova, Tel / Fax: 0244 / 372.560.

1.3. Denumirea proiectului

Denumirea obiectivului de investitii este – Linii Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati - SC R SRL – Comuna Dragomiresti Vale – Jud.Ilfov.

1.4. Amplasament

Investitia se va realiza in Romania, Judetul Ilfov in Comuna Dragomiresti Vale, lucrarile prevazute in cadrul acestui proiect, se vor realiza pe spatiul domeniului privat.

Judetul Ilfov

Judetul se gaseste in regiunea de sud-est, chiar in centrul Campiei Romane, langa Bucuresti. Coordonatele sale goegrafice sunt 44°17’ – 44°46’ latitudine nordica si 25°52’ – 26°27’ longitudine vestica.

Judetul Ilfov se intinde pe o suprafata de 8.225 km² si se se invecineaza cu judetele Prahova (N), Dambovita (V), Giurgiu (S-V) si Ialomita si Calarasi (E).

Comuna Dragomiresti Vale

Comuna Dragomiresti Vale se intinde pe o suprafata de 3691 ha, avand o populatie de 4256 locuitori si este situata in judetul Ilfov, la 10 km distanta de capitala Bucuresti, si are in administrare localitatile Dragomiresti Vale, Dragomiresti Deal si Zurbaua.

Dragomiresti Vale - resedinta comunei – s-a dezvoltat pe partea stanga a vaii Dambovitei, in zona de

lunca la altitudinea de 80 m.


Dragomiresti Deal - este situata in aceeasi zona, dar pe partea dreapta raului Dambovita.


Zurbaua - este situata in aceeasi zona, in continuarea localitatii Dragomiresti Vale.

Caile de acces spre comuna sunt DJ 601 A si DC 143.Comuna dispune de acces la cale ferata industriala, iar distanta pana la autostrada este de 3 km.

Comuna Dragomiresti Vale se invecineaza cu :

  • Comuna Chitila la Nord-Est 
  • Comuna Chiajna la Est 
  • Comuna Ciorogarla la Sud 
  • Judetul Giurgiu la Vest 
  • Judetul Dambovita la Vest-Nord-Vest 
  • Orasul Buftea la Nord-Vest 

Amplasamentul obiectivului studiat

Terenul pe care se va edifica obiectul investitiei este situat in intravilanul satului Dragomiresti Vale si

este scos din circuitul agricol.Terenul are urmatoarele vecinatati:

  • la Nord - terenuri agricole proprietate privata, Iacob Alexandru
  • la Sud drum de acces prevazut prin PUZ
  • la Est teritoriul administrativ al comunei Dragomiresti Vale
  • la Vest - proprietate particulara, SC Portland Industrial Two SRL

Conform Certificat de Urbanism Nr.14 / 22.01.2008, emis de Primaria Comunei Dragomiresti Vale, in zona se pot autoriza lucrari de constructii noi cu respectarea conditiilor de mediu.

Suprafata terenului pe care se va amplasa obiectul propus este de 80.000 m2.Terenul are posibilitati de racord la retele de utilitati pentru apa, canalizare, energie electrica, gaze, telecomunicatii.

Harta 1 – Harta regiunii

Harta 2 – Harta rutiera

Foto 1 – Amplasamentului viitoarei fabrici

Harta 3 – Plan de incadrare in zona

Harta 4 – Plan de situatie

1.5. Scop si Necesitate

Scopul obiectivului de investitii

Pentru cresterea productivitatii si datorita cererii de produse alimentare, beneficiarul intentioneaza

deschiderea unor noi linii tehnologice de productie precum si a anexelor corespunzatoare.

Importanta obiectivului de investitii

Desfasurarea activitatilor industrial - alimentare in zona va avea si un impact pozitiv asupra comunei Dragomiresti Vale si a parcului industrial prin contributia la bugetul local, prin locurile de munca directe si indirecte pe care le creeaza si prin amenajarile pe care le va face in timpul si la terminarea activitatii.

Utilitatea publica

Intentia manifestata de titularul proiectului pentru realizarea unor Linii Tehnologice de Productie bauturi racoritoare in Halele de depozitare executate in faza 1 a proiectului situate in parcul industrial existent, se apreciaza ca va putea conduce la implementarea unor solutii atractive, au impact favorabil asupra cadrului social si economic, in deplina concordanta au cerintele strategile de dezvoltare a localitatii resedinta de comuna.

Modul de incadrare in planurile de urbanism

Conform Certificat de Urbanism Nr.14 / 22.01.2008, emis de Primaria Comunei Dragomiresti Vale, in zona se pot autoriza lucrari de constructii noi cu respectarea conditiilor de mediu.

Conform PUZ aprobat terenul in cauza se afla in zona industriala si de depozitare cu Hmax = 15 m.

  • Suprafata construita = 38.995 m2
  • Suprafata construita desfasurata = 43.455 m2
  • Suprafata spatii verzi = 16.350 m2
  • POT = 0,39
  • CUT = 0,543

Folosinta actuala a terenului studiat in PUZ este teren agricol.Reglementarile PUZ aprobat cu hotararea nr. 14/29.09.2004 prevad ca functiune zona industriala nepoluanta si depozitare.POT max. admis = 60%, CUT max. admis = 1,5, regim maxim de inaltime 15,00 m si spatii verzi = 20 din suprafata terenului.

Drumurile de acces se vor moderniza pentru profil de 11,00 m.Aliniamentul imprejmuirii la drumul modernizat este de min.5,50 m din ax drum, iar aliniamentul constructiilor fata de imprejmuire este de min.5,00 m.

Lateral si spate, constructiile se vor alinia la minim H/2.Se va respecta zona de protectie sanitara fata de apeductul NH Dragomiresti – Chitila.Toate reglementarile PUZ sunt respectate.

1.6. Descrierea proiectului

Principalele linii productive sunt urmatoarele :

Linia Pepsi – PET,

Linia Prigat – PET (Hot Filling)

Liniile Pepsi, Lipton Ice Tea, 7 UP – PET

Linia imbuteliere aseptica

Pavilion administrativ

Suprafata construita = 1272 m2. Suprafata desfasurata = 5088 m2. Cladire in regim de inaltime P + 3, cu trama modulara 9 x 6.Structura: stalpi din beton armat monolit, grinzi de planseu metalice, sarpanta acoperis metalica.

Compartimentari usoare din gips carton, finisaje de buna calitate, cu plafoane false, tamplarii exterioare din aluminiu cu geam termorezistent, tamplarii interioare din aluminiu + sticla sau Panel.

Inchiderile din panouri Tristrat.Invelitoare din tabla cutata + bariera anticondens, izolatie termica vata minerala 12 cm, invelitoare din membrana bituminoasa.

Functiunile pavilionului: activitati de administrare, birouri pentru toate serviciile, sala de sedinte, sala de formare profesionala, spatii sociale, vestiare, grupuri sanitare, sali de mese.

Local tehnic

Acomodeaza facilitatile energetice ale incintei si o parte din cele sociale.Structura din beton armat cu trama modulara 9 x 9 si 9 x 18, cu planseu intermediar alcatuit din beton armat peste parter si sarpanta metalica la nivelul acoperisului.

Compartimentari din zidarie rezistenta la foc sau gips carton, dupa caz.Inchiderile si invelitoarea sunt similare cu ale halei de productie.Cabina poarta, cabina securitate, grup social soferi, statie pompare apa incendiu si industriala

Se vor realiza cu o structura din zidarie portanta cu samburi, grinzi, centuri si planseu terasa din beton armat.Fundatii din beton tip talpa cu centuri sus si jos.Finisaje obisnuite – tencuieli, vopsitorii,

tamplarii.

Copertine

Sunt dispuse in frontoanele halei de productie, urmand a adaposti activitatile de aprovizionare si livrare a produselor.

Structura: stalpi din beton armat, sarpanta metalica, invelitoare din tabla cutata.Pe conturul exterior, atice protectie din tabla cutata.

Adapost ALA

Constructia nu are subsol si conform studiului geotehnic apa freatica se apropie foarte mult de nivelul de fundare in timpul precipitatiilor.Ca urmare, se solicita aprobarea executarii halei fara adapost ALA.

Amenajari incinta

Terenul se va amenaja ca o platforma orizontala la o cota care sa permita atat racordul la drumurile din afara incintei dar si sa faciliteze racordul pentru canalizarile incintei

Platformele betonate, drumurile si spatiile verzi se vor dimensiona astfel incat sa se incadreze in criteriile stabilite in reglementarile PUZ.

Descrierea lucrarilor de plan general

Platforme si drumuri de rulare si parcare camioane, platforme si drumuri de acces autoturisme.Spatii verzi in suprafata de 16.200 m2 se vor constitui in gazon, arboret si arbori pe periferia incintei incadrandu-se in prevederile PUZ.

In incinta sunt amplasate 8 puturi de mare adancime care constituie sursa de apa necesara productiei de bauturi racoritoare, dar si ca apa menajera si de incendiu.

Toate puturile sunt dotate cu o cabina ingropata, necesara interventiilor de intretinere a putului si a

echipamentelor sale.

Pe periferia halei de productie sunt montate pe platforme de beton, echipamente energetice sau recipienti metalici pentru gaze, lichide tehnologice, etc.

Imprejmuirea

Incinta se prevede a fi imprejmuita cu un gard din panouri de otel beton zincat si prevopsit, montat pe

stalpi metalici fixati in fundatii din beton simplu.

Gardul de imprejmuire va dispune de parapet inalt de 20 cm peste nivelul terenului.Pe intreaga periferie a incintei se va dispune o instalatie de iluminat montata pe stalpi metalici.

Instalatii

Hala de productie, localul tehnic si cladirile social-administrative vor dispune de toate dotarile necesare unei bune functionari in conditiile higienico-sanitare si de securitate, conform regelementarilor romanesti.

Instalatii termice

Se vor prevedea instalatii de incalzire si ventilatie pentru toate cladirile.Se vor prevedea agregate pentru producerea energiei termice necesare instalatiilor de incalzire.

Pentru activitatile tehnologice se prevad retele de distributie pentru aer comprimat, bioxid de carbon, azot, cat si sursele (statie de compresoare, stocatoare).

Pentru situatii exceptionale s-au prevazut rezerve de combustibil lichid (rezervor ingropat de motorina) si de tip GPL – stocator.

Pentru tehnologie se prevede o centrala de preparare a apei supraincalzita.Anumite zone tehnologice si de depozitare dispun de agregate frigorifice de mare capacitate.

Spatiile de birouri si unele zone tehnologice ( laborator ) vor fi climatizate.

Instalatii sanitare

Asigura toate dotarile igienico-sanitare, dar si dotarile necesare stingerii si semnalizarii incendiilor.

Se prevede o gospodarie de apa ( rezervor de apa + statie pompare ) alimentata din cele 8 puturi.

Rezervorul de apa va dispune de rezerva intangibila pentru incendiu si de rezerva necesara continuitatii procesului tehnologic.

Statia de pompare va asigura prin intermediul retelelor de distributie apa necesara la punctele de consum ale tuturor categoriilor de consumatori: tehnologie, igienico-sanitare, grupuri sanitare, vestiare, bucatarii, hidranti interiori, hidranti exteriori, sprinklere unde este impus de norme, udat spatii verzi.

Retele canalizare

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apartine SC Portland Romania SRL.

De aici, apa este evacuata in reteaua de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti SA.

Un canal de irigatii este localizat chiar in partea de Est a amplasamentului studiat in lungul drumului de access, indreptandu-se spre Nord, unde comunica cu raul Dambovita.

In final toate apele rezultate ( potential curate) din amplasamentul obiectivului studiat se vor evacua in raul Dambovita.

Statii de epurare

Statia de epurare ape uzate menajere

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, conform acordului anexat, prin intermediul unei statii de epurare mecano-biologica de tipVWS-ADISS avuta in vedere pentru dotarea fabricii de bauturi racoritoare

Statia de epurare ape uzate tehnologice

Statia de tratare ape uzate tehnologice VWS-ADISS permite eliminarea poluantilor (BOD5, COD), suspensii solide (TSS) si de asemenea fosforul si alte componente specifice.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Instalatii electrice

Incinta va fi racordata la reteaua de medie tensiune aflata in apropierea incintei.Se prevede o statie de

transformare si statie cu celule 20 KV, o statie 0,4 KV si TGD, de unde se vor alimenta tablourile electrice pe categorii de folosinta.

Retelele interioare si exterioare vor fi asigurate ca protectie, prin legarea la pamant; de asemenea, se va monta instalatie de paratrasnet pe cladire.

Se vor prevedea circuite electrice pentru iluminat, alimentarea echipamentelor aferente cladirilor, circuite de forta pentru echipamentele tehnologice, circuite de priza de folosinta comuna, atat in zonele de productie, cat si in cele social-administrative.

Curenti slabi

Se vor prevedea sisteme de semnalizare incendiu, retele de radiofonie, voce date,

Zonarea seismica

Perimetrul cercetat se incadreaza din punct de vedere seismic, in macrozona de intensitate seismica “71 (conform SR 11.100/1-93), iar potrivit normativului P 100-1/2004, in zona de hazard seismic cu o valoare a acceleratiei pentru proiectare Ag = 0,20 g si o perioada de colt Tc = 1sec.

Adancimea de inghet

Conform STAS 6.054/77 - “Teren de fundare - Adancimi maxime de inghet - Zonarea teritoriului Romaniei”, adancimea maxima de inghet este de 0,9 m.

Utilitati

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa se realizeaza din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adancime, echipate cu pompe ROVATI.

Pentru protectia sanitara se va prevedea in jurul forajelor cate o zona de protectie sanitara cu regim sever, conform HGR 930/2005.

Apa va fi stocata in 2 rezervoare din beton, montate semiingropat, cu V = 500 m3 fiecare ce vor asigura necesarul de apa pentru consumul curent ( igienico-sanitar si tehnologic ) si rezerva intangibila de incendiu ( un volum de 12 m3 ).

Tab.1.1. Caracteristicile forajelor de alimentare cu apa

Numar foraj

Adancime (m)

NHs (m)

NHd (m)

Qexpl. (m3/h)

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

Apa de alimentare este folosita astfel:

in scop tehnologic ( la statia de preparat sirop, la masinile de imbuteliat, la masinile si instalatiile de clatit, la prepararea aburului tehnologic etc.);

in scop igienico-sanitar (pentru nevoi menajere, la cantina, la masina de spalat echipamentul de protectie a muncii);

pentru consumuri diverse ;

In scopuri tehnologice apa se utilizeaza la :

prepararea bauturilor racoritoare

clatirea recipientilor in care se imbuteliaza bauturile

dedurizarea si dezinfectarea apei

prepararea aburului si a apei calde

Utilizarea apei 

Tab.1.2. Utilizarea apei

Nr crt

Utilizare

Consumatorul

Nr. consumatori

Scopul

Apa pentru consum tehnologic

Statia de preparat sirop

Preparare sirop

Masina de imbuteliat bauturi racoritoare

Preparare bauturi racoritoare

Instalatii de clatire sticle (L3-5+L8 + L9)

Clatire recipienti

Statie de tratare, apa

Spalare, afanare, regenerare filtre

Instalatii lubrefiere benzi transportoare

Lubrefiere

Tunel racire

Completare cu apa de racire

Cazan abur

Preparare abur tehnologic si apa

Apa pentru consum igienico-sanitar

Salariati

variabil

Igienico-sanitar

Cantina

Preparat mancare,spalat vase,igienizare

Apa pentru consum incendiu

Stingerea incendiilor

Procesul de productie din cadrul QAB presupune tratarea apei brute provenita din forajele de mare adancime.Vor fi montate 2 statii de tratare a apei–una pentru ape menajere si o statie pentru ape tehnologice.

Toate statiile de tratare sunt pe principiul cu masa cationica pentru demineralizare, clorinare si postfiltru de carbune.

Apa folosita la centrala termica este tratata prin injectie de solutii pentru demineralizare si tratare biologica.

Apa inclusa in produs reprezinta cca 33 % din total apa bruta consumata. Diferenta de apa tratata este utilizata in cadrul procesului de productie, precum si pentru igienizarea instalatiilor.

Este utilizata si apa bruta (netratata) in activitatile care nu implica contactul direct cu produsul (in general la statiile de tratare pentru afanarea, regenerarea si spalarea filtrelor, spalatul navetelor, igienizarea spatiilor tehnologice etc.).

Consumul mediu de apa bruta reprezinta cca 64% din total apa bruta consumata de QAB.

Evacuarea apelor uzate

Evacuarea apelor uzate menajere si tehnologice se vor face prin doua statii de epurare.

Statia de epurare ape uzate menajere

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, conform acordului anexat, prin intermediul unei statii de epurare mecano-biologica de tipVWS-ADISS avuta in vedere pentru dotarea fabricii de bauturi racoritoare

Statia de epurare ape uzate tehnologice

Statia de tratare ape uzate tehnologice VWS-ADISS permite eliminarea poluantilor (BOD5, COD), suspensii solide (TSS) si de asemenea fosforul si alte componente specifice.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica se face prin intermediul a trei transformatoare medie/joasa racord la reteaua de medie la statia proprietate QAB.Consumul mediu anual este de cca 15.000 MWh, cu o medie lunara de 1.259 MWh/luna.

Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea cu gaze se va face printr-un racord din reteaua Distrigaz.Gazele naturale sunt folosite drept combustibil pentru cazan de apa calda si cazanele de abur.

Agentul termic se utilizeaza in scopuri tehnologice, pentru prepararea apei calde menajere si ca sursa de incalzire in perioada rece a anului.

La procesele tehnologice aburul este folosit la: prepararea siropului; spalarea recipientilor; afanarea filtrelor de carbune.Consumul anual de gaze este de cca 3.300.000 Nm3.

Consumatorii sunt urmatorii :

Cazan de apa calda, in condensatie

- puterea 300 kW

- presiunea de lucru maxima 3 barr

- volum apa cazn 158 litrii

Cazan ignitubular compact, cu trei drumuri de fum, marca Buderus – Germania tip SHD 815, pentru producere de abur saturat, avand:

capacitatea de 10000 kg/h

- presiunea de lucru de 8,3 bar

- volum apa (pana la nivel minim):11.800 dm3

- volum abur (de la nivel minim):4.600 dm3

Statia de compresoare

Statia asigura producerea aerului comprimat necesar umflarii preformelor pentru realizarea PET-urilor, precum si aerului instrumental.

Statia de compresoare este alcatuita din 4 compresoare cu surub ( 2 lucreaza, 2 in stand by ), doua uscatore de aer comprimat ( 1 lucreaza, 1 in stand by ) un sistem de drenaj si un rezervor tampon de aer comprimat

Compresoarele si uscatoarele de aer comprimat sunt de tip CompAir.

Statii de frig

In procesele tehnologice, pentru racire, sunt folosite cele doua statii de frig, care folosesc ca agent de racire freon R22.Statiile de frig vor fi amplasate conform proiectului.

Chiller Type FX PP2 x 1300 Duo NH3

- Putere 436,1 kW

- Debit apa 294,8 m³/h

- Debit mediu de racire  472,1 m³/h

- Putere condensare  2745,3 kW

1.7. Durata de executie propusa

Perioada de realizare a obiectivului de investitii este de cca.12 luni.

1.8. Durata etapei de functionare

In proiectul analizat durata etapei de functionare este teoretic nelimitata. Dupa initializarea procesului de productie, acesta se va desfasura neintrerupt.Proiectul nu specifica momentul incetarii definitive a productiei.

1.9. Productia, resurse folosite

Conform proiectului capacitatea sectiei de productie este litri/an.Programul de lucru este de 3 schimburi/zi a cate 8 ore/schimb.Se va lucra 300zile/an.

Productia realizata si necesarul resurselor energetice se prezinta in tabelul 3.

Tabelul 1.3. – Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productie

Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumire

Cantitatea totala anuala (l/an)

Denumire

Cantitatea anuala

Furnizor

Bauturi racoritoare

Apa

1.429.500 m3

Alimentarea cu apa se realizeaza din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adancime.

Gaze naturale

3.300.000 Nm3

SC Distrigaz  Sud SA

Energie electrica

15.000 MW

SC Electrica SA

1.10. Materii prime si substante/preparate chimice utilizate.

Substante chimice periculoase (reglementate prin Legea Nr.263/2005 pentru modificarea si

completarea Legii Nr.360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase si prin Legea Nr.324/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. Nr. 200/2000 privind clasificarea,

etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata cu modificari prin

Legea Nr.451/2001 si Legea Nr.324/2005) detinute/utilizate in cadrul unitatii se prezinta in tabelul 4.

Tabelul 1.4. – Materii prime substante / preparate chimice

Denumirea

materiei prime/

substantei/preparatului

Cantitatea anuala

[t]

Clasificarea conform OUG 200/2000

Categorie P/N

Periculozitate

Fraze de risc

Zahar

N

Concentrat Pepsi

N

Concentrat Prigat

N

Concentrat Lipton

N

Acid citric

variabila

N

Aspartam, acesulfam, acid ascorbic

variabila

N

Folie shrink

N

Folie stretch

N

Preforme

N

Capace metal

N

Capace PVC

N

Ingrediente

N

CO2

N

Etichete

N

Separatoarele de carton

N

Hidroxid de sodiu

P

C

R35

Hipoclorit de sodiu

P

C

R34

R31

R50

Adeziv (pentru PET)

variabila

P

R52-53

Adeziv sticla

variabila

P

Motorina

104240 l

P

T

R 45 / S 53-45

Substantele chinice periculoase ce se vor utiliza in obiectivse se prezinta in tabelul 5.

Tabelul 1.5. – Substante chimice periculoase

Denumire substanta

Cantitati medii consumate anual

Modul de gospodarire

Acid sulfuric

22800 kg

Acidul sulfuric este folosit la dedurizarea apei brute de alimentare si este aprovizionat in containere din material plastic cu intaritura metalica. Stocarea se face in depozitul de substante chimice situat la extremitatea incintei, depozitul este ingradit cu plasa de sarma si inchis cu lacat.

Hipoclorit de sodiu

3570 kg

Solutia de hipoclorit este folosita dezinfectarea apei si se aprovizioneaza in containere din material plastic cu intaritura metalica. Stocarea se face in depozitul de substante chimice situat in amplasament; depozitul este ingradit cu plasa de sarma si inchis cu lacat.

Soda caustica

9375 kg

Soda caustica (2÷2,5%) este folosita in procesul de spalare al ambalajelor si al instalatiilor tehnologice.Depozitarea sacilor in care se aprovizioneaza fulgii de soda caustica se face pe paleti din lemn, pentru a se evita contactul direct cu betonul.Spatiul de depozitare este situat in cadrul depozitului de substante chimice.

Motorina

12000 litrii

Stocarea se va face intr-un rezervor metalic,amplasat subteran, in cuvǎ din beton armat si sustinut pe radiere din beton armat. Alimentarea rezervorului cu capacitatea de 12 tone se face cu cisterna, iar motorina se foloseste pentru alimentarea alimentarea motostivuitoarelor, cazanelor de abur, in caz de avarie.

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Ambalare

Substantele toxice si periculoase sunt ambalate in ambalaje originale in conformitate cu prevederile Legii Nr. 324/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. Nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase si ale Legii Nr. 300/2002 modificata si completata cu Legea Nr. 505/2004 ;

Transport

Pentru substantele toxice si periculoase – se face conform prevederilor Legii Nr.263/2005 care modifica Legea Nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase;

Depozitare

Se face conform Legii Nr.263/2005 care modifica Legea Nr.360/2003 privind regimul substantelor

periculoase .

Se vor respecta prevederile art.11 din Legea Nr.300/2002 modificata si completata cu Legea Nr.

Folosire / comercializare

Precursorii vor fi folositi exclusiv in procesele tehnologice pentru care au fost autorizati de catre Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase .

Pentru substantele toxice si periculoase se vor respecta prevederile Legii Nr. 263/2005 care modifica Legea Nr.360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase .

De asemenea titularul proiectului trebuie detina fise de securitate pentru toate materialele folosite si sa le puna la dispozitia personalului care utilizeaza aceste materiale in scop de informare si de a preveni orice potentiala afectare a sanatatii umane si a mediului inconjurator.

1.11. Poluanti fizici si biologici generati de activitatea propusa.

In cadrul obievtiv nu vor fi folosite surse de radiatii si nu vor fi necesare dotari, amenajari si masuri pentru protectia impotriva radiatiilor.

Deasemenea nu functioneaza surse care sa genereze si sa emita in mediu radiatii electromagnetice / ionizante sau poluanti biologici (microorganisme/virusi).

Principalele surse de zgomot sunt reprezentate de utilajele tehnologice din cadrul sectiilor productive (liniile de imbuteliere, instalatia de umflat preforme), precum si de unele utilitati ( centrala termica, statia de compresoare, statiile de frig).

In general, utilajele sunt fixate pe fundatii speciale pentru limitarea intensitatii vibratiilor din timpul functionarii.

In tabelul 6 se prezinta informatiile despre poluarea fizica si biologica.

Tabelul 1.6. - Poluare fizica si biologica generata de activitate

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Nr. surselor

de

poluare

Limita

maxima

admisa

Poluare de

fond

Poluare produsa;

masuri de reducere

Masuri de eliminare/

reducere

Pe zona obiectivului

Pe zone de protectie

Pe zone rezidentiale

Fara masuri

Cu masuri de protectie

Zgomot

Cazan apa calda

65dBA

<65dBA

<65dBA

<50dBA

Nu este cazul

Carcase

antifonate pentru ventilatoare

Cazan abur

Compresoare

Uscatoare

Ventilatoare

Instalatii de racire

Sirena de semnalizare

Autovehicule

10camioane/zi

10 masini/zi

Surse de poluare specifice proiectului analizat

Functie de intensitatea si durata ei, polarea specifica proiectului analizat este de urmatoarele tipuri:

a) Poluarea manifestata pe durata lucrarilor de constructie

Acest tip de poluare are caracter temporar, atingand valori ridicate in perioada de constructie.Sursele de poluare specifice perioadei de constructie sunt:

surse liniare – reprezentate de traficul zilnic desfasurat in cadrul santierului ( masini de transport, utilaje, etc )

surse de suprafata – reprezentate de functionarea utilajelor si echipamentelor in zona de lucru

b) Poluarea manifestata in perioada de functionare a obiectivului

Acest tip de poluare are caracter permanent si sunt datorate :

surse liniare – reprezentate de traficul zilnic desfasurat in cadrul obiectivului ( masini de transport, autoturisme, etc )

surse punctuale – reprezentate de functionarea cazanelor de apa calda si de abur.

c) Poluarea accidentala

Acest tip de poluare este scurgerilor de hidrocarburi ( benzina, motorina ) datorate :

fisurarii accidentale a rezervoarelor utilajelor si masinilor de transport in perioada de constructie a obiectivului.

fisurarii accidentale a rezervoarelor autoturismelor si autocamioanelor aflate in parcarea auto, precum si datorate eventualelor accidente de circulatie.

Tip poluare

Sursa de poluare

Nr. Surse de poluare

Valoare maxima admisibila

Poluare de fond

Poluarea produsa de activitatea specifica obiectivului si masuri de eliminare / reducere

Masuri de eliminare / reducere a puluarii

Pe zona obiectivului

Pe zone de protectie

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate luand in considerare poluarea de fond

Masuri de eliminare / reducere a poluarii

Fara masuri de eliminare/reducere a poluarii

Cu implementarea masurilor de eliminare/reducere a poluarii

Specifica perioadei de constructie

- Surse liniare:

Traficul rutier desfasurat in cadrul santierului

- Surse de suprafata :

Functionarea echipamentelor si utilajelor in zona de lucru

- Surse punctiforme:

Nu este cazul

Valori admisibile ( conform standardelor si normativelor in vigoare ), pentru poluantii caracteristici activitatilor sunt prezentate in capitolul 4

Zona analizata nu este caracterizata de poluare, obiectivul aflandu-se intr-o zona naturala, in care nu se desfasoara procese poluatoare

Vezi Capitolul 4

Identificarea zonelor protejate ( rezervatii, zone de protectie sanitara, situri arheologice, etc ) s-a prezentat in capitolul 10.Impactul proiectului asupra acestora este prezentat in capitolul 10

Vezi Capitolul 4

Vezi Capitolul 4

Vezi Capitolul 4

Specifica perioadei de functionare

- Surse liniare:

Traficul rutier in obiectiv

- Surse de suprafata :

Nu este cazul

- Surse punctiforme:

Cazane de apa calda si abur

Accidentala

Hidrocarburi provenite din fisurarea accidentala a rezervoarelor autovehiculelor

1.13 Documente/reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona amplasamentului

proiectului.

Conform Certificat de Urbanism Nr.14 / 22.01.2008, emis de Primaria Comunei Dragomiresti Vale, in zona se pot autoriza lucrari de constructii noi cu respectarea conditiilor de mediu.

Conform PUZ aprobat terenul in cauza se afla in zona industriala si de depozitare cu Hmax = 15 m.

  • Suprafata construita = 38.995 m2
  • Suprafata construita desfasurata = 43.455 m2
  • Suprafata spatii verzi = 16.350 m2
  • POT = 0,39
  • CUT = 0,543

Folosinta actuala a terenului studiat in PUZ este teren agricol.Reglementarile PUZ aprobat cu hotararea nr. 14/29.09.2004 prevad ca functiune zona industriala nepoluanta si depozitare.POT max. admis = 60%, CUT max. admis = 1,5, regim maxim de inaltime 15,00 m si spatii verzi = 20 din suprafata terenului.

Drumurile de acces se vor moderniza pentru profil de 11,00 m.Aliniamentul imprejmuirii la drumul modernizat este de min.5,50 m din ax drum, iar aliniamentul constructiilor fata de imprejmuire este de min.5,00 m.

Lateral si spate, constructiile se vor alinia la minim H/2.Se va respecta zona de protectie sanitara fata de apeductul NH Dragomiresti – Chitila.Toate reglementarile PUZ sunt respectate.

Informatii despre infrastructura existenta si conectarea la aceasta.

Necesarul de apa al obiectivului este de 1.299.465 m3/an si va deservi procesele tehnologice, grupurile sanitare si consumuri diverse.Alimentarea cu apa se realizeaza din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adancime, echipate cu pompe ROVATI.

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apartine SC Portland Romania SRL. De aici, apa este evacuata in reteaua de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti SA.

Necesarul de gaz natural al obiectivului este de cca. 3.300.000 Nm3/an.El este prelevat prin conectare reteaua SC Distrigaz Sud SA.

Necesarul de energie electrica a obiectivului este de cca.15.000 MW/an.El este acoperit prin racordul la reteaua SC Electrica SA.

Conectarea la reteaua de drumuri se realizeaza prin autostrada A1 Bucuresti - Pitesti.

2. REALIZAREA PROIECTULUI

2.1. Etapele proiectului

Pentru realizarea proiectului este necesar sa se parcurga urmatoarele etape:

  • Constructie;
  • Functionare;

Caracteristicile principale ale constructiilor

2.2.1. Constructii

Pavilion administrativ

Suprafata construita = 1272 m2.Suprafata desfasurata = 5088 m2.Cladire in regim de inaltime P + 3, cu trama modulara 9 x 6.Structura: stalpi din beton armat monolit, grinzi de planseu metalice, sarpanta acoperis metalica.

Compartimentari usoare din gips carton, finisaje de buna calitate, cu plafoane false, tamplarii exterioare din aluminiu cu geam termorezistent, tamplarii interioare din aluminiu + sticla sau Panel.

Inchiderile din panouri Tristrat.Invelitoare din tabla cutata + bariera anticondens, izolatie termica vata minerala 12 cm, invelitoare din membrana bituminoasa.

Functiunile pavilionului: activitati de administrare, birouri pentru toate serviciile, sala de sedinte, sala de formare profesionala, spatii sociale, vestiare, grupuri sanitare, sali de mese.

Local tehnic

Acomodeaza facilitatile energetice ale incintei si o parte din cele sociale.Structura din beton armat cu trama modulara 9 x 9 si 9 x 18, cu planseu intermediar alcatuit din beton armat peste parter si sarpanta metalica la nivelul acoperisului.

Compartimentari din zidarie rezistenta la foc sau gips carton, dupa caz.Inchiderile si invelitoarea sunt similare cu ale halei de productie.Cabina poarta, cabina securitate, grup social soferi, statie pompare apa incendiu si industriala

Se vor realiza cu o structura din zidarie portanta cu samburi, grinzi, centuri si planseu terasa din beton armat.Fundatii din beton tip talpa cu centuri sus si jos.Finisaje obisnuite – tencuieli, vopsitorii,

tamplarii.

Copertine

Sunt dispuse in frontoanele halei de productie, urmand a adaposti activitatile de aprovizionare si livrare a produselor.

Structura: stalpi din beton armat, sarpanta metalica, invelitoare din tabla cutata.Pe conturul exterior, atice protectie din tabla cutata.

Adapost ALA

Constructia nu are subsol si conform studiului geotehnic apa freatica se apropie foarte mult de nivelul de fundare in timpul precipitatiilor.Ca urmare, se solicita aprobarea executarii halei fara adapost ALA.

Amenajari incinta

Terenul se va amenaja ca o platforma orizontala la o cota care sa permita atat racordul la drumurile din afara incintei dar si sa faciliteze racordul pentru canalizarile incintei Platformele betonate, drumurile si spatiile verzi se vor dimensiona astfel incat sa se incadreze in criteriile stabilite in reglementarile PUZ.

Descrierea lucrarilor de plan general

Platforme si drumuri de rulare si parcare camioane, platforme si drumuri de acces autoturisme.Spatii verzi in suprafata de 16.350 m2 se vor constitui in gazon, arboret si arbori pe periferia incintei incadrandu-se in prevederile PUZ.

In incinta sunt amplasate 8 puturi de mare adancime care constituie sursa de apa necesara productiei de bauturi racoritoare, dar si ca apa menajera si de incendiu.

Toate puturile sunt dotate cu o cabina ingropata, necesara interventiilor de intretinere a putului si a

echipamentelor sale.

Pe periferia halei de productie sunt montate pe platforme de beton, echipamente energetice sau recipienti metalici pentru gaze, lichide tehnologice, etc.

Imprejmuirea

Incinta se prevede a fi imprejmuita cu un gard din panouri de otel beton zincat si prevopsit, montat pe

stalpi metalici fixati in fundatii din beton simplu.

Gardul de imprejmuire va dispune de parapet inalt de 20 cm peste nivelul terenului.Pe intreaga periferie a incintei se va dispune o instalatie de iluminat montata pe stalpi metalici.

2.2.2. Instalatii

Hala de productie, localul tehnic si cladirile social-administrative vor dispune de toate dotarile necesare unei bune functionari in conditiile igienico-sanitare si de securitate, conform reglementarilor romanesti.

Instalatii termice

Se vor prevedea instalatii de incalzire si ventilatie pentru toate cladirile.Se vor prevedea agregate pentru producerea energiei termice necesare instalatiilor de incalzire.

Pentru activitatile tehnologice se prevad retele de distributie pentru aer comprimat, bioxid de carbon, azot, cat si sursele (statie de compresoare, stocatoare).

Pentru situatii exceptionale s-au prevazut rezerve de combustibil lichid (rezervor ingropat de motorina) si de tip GPL – stocator.

Pentru tehnologie se prevede o centrala de preparare a apei supraincalzita.Anumite zone tehnologice si de depozitare dispun de agregate frigorifice de mare capacitate.Spatiile de birouri si unele zone tehnologice

( laborator ) vor fi climatizate.

Instalatii sanitare

Asigura toate dotarile igienico-sanitare, dar si dotarile necesare stingerii si semnalizarii incendiilor.

Se prevede o gospodarie de apa ( rezervor de apa + statie pompare ) alimentata din cele 8 puturi.

Rezervorul de apa va dispune de rezerva intangibila pentru incendiu si de rezerva necesara continuitatii procesului tehnologic.

Statia de pompare va asigura prin intermediul retelelor de distributie apa necesara la punctele de consum ale tuturor categoriilor de consumatori: tehnologie, igienico-sanitare, grupuri sanitare, vestiare, bucatarii, hidranti interiori, hidranti exteriori, sprinklere unde este impus de norme, udat spatii verzi.

Retele canalizare

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apartine SC Portland Romania SRL.

De aici, apa este evacuata in reteaua de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti SA.

Un canal de irigatii este localizat chiar in partea de Est a amplasamentului studiat in lungul drumului de access, indreptandu-se spre Nord, unde comunica cu raul Dambovita.

In final toate apele rezultate ( potential curate ) din amplasamentul obiectivului studiat se vor evacua in raul Dambovita.

Statii de epurare

Statia de epurare ape uzate menajere

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, conform acordului anexat, prin intermediul unei statii de epurare mecano-biologica de tipVWS-ADISS avuta in vedere pentru dotarea fabricii de bauturi racoritoare

Statia de epurare ape uzate tehnologice

Statia de tratare ape uzate tehnologice VWS-ADISS permite eliminarea poluantilor (BOD5, COD), suspensii solide (TSS) si de asemenea fosforul si alte componente specifice.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Instalatii electrice

Incinta va fi racordata la reteaua de medie tensiune aflata in apropierea incintei.Se prevede o statie de

transformare si statie cu celule 20 KV, o statie 0,4 KV si TGD, de unde se vor alimenta tablourile electrice pe categorii de folosinta.

Retelele interioare si exterioare vor fi asigurate ca protectie, prin legarea la pamant; de asemenea, se va monta instalatie de paratrasnet pe cladire.Se vor prevedea circuite electrice pentru iluminat, alimentarea echipamentelor aferente cladirilor, circuite de forta pentru echipamentele tehnologice, circuite de priza de folosinta comuna, atat in zonele de productie, cat si in cele social-administrative.

2.3. Activitati in perioada de constructie

Lucrarile desfasurate in obiectiv vor consta in :

a) lucrari de constructie:

  • lucrari de excavatii in incinta unitatii;
  • lucrari de reparatii plansee, zidarii, elemente de structuri interne ale cladirilor, fundatii echipamente;
  • lucrari de betonare a unor elemente noi de constructii;
  • lucrari de montaj structuri metalice;
  • lucrari de vopsitorii, protectii si aplicare captuseli epoxidice la elemente de constructii;
  • diverse lucrari pe partea de arhitectura.

b) lucrari de montaj echipamente si conducte:

  • fixare pe fundatii a echipamentelor care nu s-au montat inca;
  • montare suporti conducte prin sudare pe placi inglobate in structuri sau prin prindere cu ancore autoperforante;
  • montari diverse structuri metalice de sustinere conducte in interior;
  • montare conducte si armaturi de inchidere si reglare prin sudare;
  • finalizare lucrari de montare conducte si legaturi la retele exterioare.

c) lucrari de instalatii electrice si de automatizare:

  • montare rastele si trasee de cabluri;
  • montare aparatura de masura si control locala si legaturi pentru transmiterea la distanta;
  • montare panouri electrice de distributie si de comanda;
  • montare calculatoare de proces, camerele de comanda principala si secundara;
  • legatura cu sistemul energetic national   pana la statia de transformatoare.

Instalatii aferente constructiilor

A. Instalatii electrice

Se propune executarea urmatoarelor categorii de instalatii, diferentiate dupa destinatie si functiuni :

  • Instalatie pentru iluminat general, local si prize ;
  • Instalatie pentru iluminat exterior ;
  • Instalatie de protectie si priza de pamant .

Se vor prevedea urmatoarele categorii de instalatii de iluminat, atat din punct de vedere a nivelului de iluminare, cat si a categorilor de iluminat si anume :

  • pentru zona de receptie, nivelul de iluminare va fi de minim 100 lx ;
  • pentru camere, nivelul de iluminare va fi de maxim 50 lx ;
  • pentru coridoare si anexe, nivelul de iluminare va fi de 30 lx.

Se vor prevedea sisteme de semnalizare incendiu, retele de radiofonie, voce date.

Instalatie pentru iluminat general : Sistemul de iluminare se propune incandescent.Circuitele de alimentare a iluminatului general se vor realize fie in cablu de tip CYABY montat pe jgheab metalic, fie cu conductoare FY protejate in tub metalic.

Instalatie pentru iluminat exterior : S-a prevazut un iluminat exterior de contur ce se va realize cu lampadare echipate cu lampi fluorescente montate pe stalpi din beton de 5 m inaltime.

Instalatie pentru iluminatul de evacuare : Conform normativului 7- 98, table 7.13, litera “b” se va prevedea un iluminat de siguranta de tipul 4.Corpurile de iluminat vor fi similare cu cele pentru iluminatul general si alimentate inaintea intrerupatorului general.

Instalatie de protectie prin legarea la priza de pamant : Partile metalice ale instalatiei electrice de lumina ce pot capata tensiune electrica de atingere se vor racorda la o priza de pamant artificiala constituita din platbanda OLZn 40x 4 mm montata ingropat.

Rezistenta de dispersie va fi de maximum 1Ohm.Cladirea va fi dotata cu o instalatie de protectie impotriva descarcarilor atmosferice.

B. Instalatii termice

Cazan apa calda ( P = 300 kW ) – 2 buc

Cazan Abur ( P = 6506 kW ) – 2buc

Evacuarea gazelor de ardere se va face printr-un cosuri cu tiraj fortat; Sursa este dirijata (punctuala), fara sisteme pentru controlul emisiilor.

C. Instalatii de apa – canal

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa se realizeaza din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adancime, echipate cu pompe ROVATI. Aceste foraje sunt realizate in sistem hidraulic cu sapa cu diametrul 444,5 mm.

Acestea se vor definitiva cu coloana PVC 180 sau 200 mm plina si filtranta. Fiecare put este prevazut cu contor de apa pentru evidentierea consumului.

In jurul coloanei filtrante se va realiza un strat filtrant de pietris margaritar calibrat in functie de granulometria acviferului.Dupa executie si definitivare, forajele se vor denisipa si testa din punct de vedere hidrologic.

Sistemul de canalizare

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova SA Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apartine SC Portland Romania SRL.

De aici, apa este evacuata in reteaua de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti SA.

2.4. Utilitati, tehnici si echipamente necesare

A. Alimentarea cu apa

Sursa de apa

SC R SRL se alimenteaza cu apa prin intermediul a opt foraje realizate in

stratul acvifer de mare adancime de panze de apa sub forma captiva (Fratesti, 160-360 m) care dispune de cantitati insemnate de apa calitativ superioara.

Alimentarea cu apa

Aceste foraje se vor realiza in sistem hidraulic cu sapa cu diametrul 444,5 mm. Acestea se vor definitiva cu coloana PVC 180 sau 200 mm plina si filtranta.Fiecare put este prevazut cu contor de apa pentru evidentierea consumului.

Pentru protectia sanitara se va prevedea in jurul forajelor cate o zona de protectie sanitara cu regim sever, conform HGR 930/2005.

B. Sistemul de canalizare

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apertine SC Portland Romania SRL. De aici apa este evacuata in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti SA.

C. Alimentarea cu gaz

Instalatia de Alimentare cu gaz este conectata la reteaua SC Distrigaz Sud SA si va fi prevazuta cu un contor pentru monitorizarea si inregistrarea consumurilor de gaz.

Tabelul 2.1. – Echipamente alimentate cu gaze

Consumator

Putere  (kW)

Consum (Nm3/h)

Cazan apa calda

Cazan abur

D. Alimentarea cu energie electrica

Incinta va fi racordata la reteaua de medie tensiune aflata in apropierea incintei.Se prevede o statie de

transformare si statie cu celule 20 KV, o statie 0,4 KV si TGD, de unde se vor alimenta tablourile electrice pe categorii de folosinta.

Retelele interioare si exterioare vor fi asigurate ca protectie, prin legarea la pamant; de asemenea, se va monta instalatie de paratrasnet pe cladire.

Se vor prevedea circuite electrice pentru iluminat, alimentarea echipamentelor aferente cladirilor, circuite de forta pentru echipamentele tehnologice, circuite de priza de folosinta comuna, atat in zonele de productie, cat si in cele social-administrative.

E. Retele de telecomunicatii

Furnizorul de servicii de telefonie si transmisie de date in zona este in prezent Romtelecom,

2.5. Activitati in perioada de functionare

In cadrul obiectivului sectie de productie se vor desfasura activitati in regim de lucru 8 ore/zi in trei schimburi, 40 ore/saptamana, toate zilele lucratoare pe an respectand Sarbatorile Legale.

2.5.1. Componenta sectiei de productie

Sectia de productie se compune din urmatoarele blocuri functionale:

Linia 9 Pepsi PET

Linia 8 Prigat – PET (Hot Filling)

Linia 3 - 5 Pepsi, 7 UP PET

Depozit de produse finale 7

Depozit materiale, cabinet medical, grup sanitar

Post trafo

Birouri (corp administrativ)

Siroparie

Statie frig

Compresoare

Utilitati

Dotari si utilaje aferente Liniei 9 Pepsi

Instalatie descarcare preforme - asigura stocarea si transportul preformelor catre masina de umflat PET benzilor verticale de transport

Sidel (masina de suflat sticle) - asigura preincalzirea sticlelor si aducerea acestora la forma finala.

Mixer realizeaza amestecul siropului cu apa in conformitate cu reteta de fabricatie si filtrarea acestuia la rece

Dozator - dozeaza in sticle a produsului si inchiderea sticlelor PET cu busoane de plastic inscriptionate, in functie de sortiment

Printer- realizeaza inscriptionarea datelor de identificare ale fiecarui produs

Masina de etichetat- - realizeaza etichetarea buteliilor prin aplicarea adezivului pe acestea

Masina de bax-at- acesta realizeaza ambalarea in bax-uri

Paletizator - bax-urile sunt asezate pe paleti.

Benzi transportoare asigura transportul sticlelor intre utilaje

Instalatie racire apa-ulei pentru masina de umflat PET

Instalatie racire apa pentru masina de umflat PET

Dotari si utilaje aferente Liniei 8 Hot Filling PET

Instalatie descarcare preforme - asigura stocarea preliminara si transportul preformelor catre masina de umflat PET benzilor verticale de transport

Contiform (masina de suflat sticle) - asigura preincalzirea sticlelor si aducerea acestora la forma finala.

Mixer - realizeaza amestecul siropului cu apa in conformitate cu reteta de fabricatie si filtrarea acestuia la rece

Pasteurizator - asigura incalzirea sucului la o temperatura de 89-96 sC

Dozator - dozeaza in sticle a produsului si inchiderea sticlelor PET cu busoane de plastic inscriptionate, in functie de sortiment

Printer- realizeaza inscriptionarea datelor de identificare ale fiecarui produs

Tunel de racire - racirea cu apa in circuit inchis a sticlelor dupa iesirea de la dozator pana la temperatura de aproximativ 30 sC

Masina de etichetat - realizeaza aplicarea etichetelor cu adezivi pe butelii

Masina de bax-at- in functie de tipul produsului acesta realizeaza ambalarea in bax-uri de 9 sau 12 sticle

Paletizator – asezarea bax-urile pe paleti.

Infoliator paleti - instalatia realizeaza infolierea paletului cu folie stretch

Benzi transportoare - asigura transportul sticlelor intre utilaje

Instalatie racire apa-ulei pentru masina de umflat PET

Instalatie racire apa pentru masina de umflat PET

2.5.4. Dotari si utilaje aferente Liniilor 3-5 PET

Instalatie descarcare preforme - asigura stocarea preliminara si transportul preformelor catre masina de umflat PET cu ajutorul benzilor verticale de transport;

Sidel (masina de suflat sticle) - asigura preincalzirea sticlelor si aducerea acestora la forma finala.

Rinser (masina de spalat sticle) – asigura clatirea sticlelor cu apa sterilizata furnizata de instalatia de tratare a apei

Mixer - realizeaza amestecul siropului cu apa in conformitate cu reteta de fabricatie si filtrarea acestuia la rece

Dozator - dozeaza in sticle a produsului si inchiderea sticlelor PET cu busoane de plastic inscriptionate, in functie de sortiment

Printer- realizeaza inscriptionarea datelor de identificare ale fiecarui produs

Masina de etichetat- realizeaza aplicarea etichetelor cu adezivi pe butelii

Masina de bax-at - ambaleaza in bax-uri de 6 sau 12 sticle

Paletizator – aseaza bax-urile pe paleti.

Infoliator paleti- infolieteaza paletul cu folie stretch

Benzi transportoare - asigura transportul sticlelor intre utilaje.

Instalatie racire apa-ulei pentru masina de umflat PET

Instalatie racire apa pentru masina de umflat PET

Alte dotari si utilaje

Parcul auto al societatii este constituit in special din camioane si tirurile care asigura transportul produselor finite in vederea comercializarii. Depozitarea temporara a produselor finite se face in depozite, de unde sunt incarcate in mijloacele auto ale societatii si transportate la comercianti.

Societatea QAB a implementat un sistem de management al calitatii in conformitate cu SR ISO 9001:2000, certificat de SRAC, sistem de management de mediu in conformitate cu ISO 14001:2005.

Utilajele si echipamentele existente sunt specifice activitatilor productive desfasurate in cadrul societatii QAB si, asa cum s-a prezentat in capitolul anterior, sunt in principal instalatii si masini pentru:

umflare PET-uri;

spalare ambalaje;

impregnare;dozare;

etichetare,

infoliere/ impachetare.

La acestea se adauga unele instalatii/utilaje conexe cum ar fi: benzi transportoare; motostivuitoare, s.a.

2.5.5. Descrierea fazelor procesului de tehnologic

Activitatea desfasurata

In cadrul societatii R (QAB), prin procese tehnologice aflate sub controlul detinǎtorului mǎrcii, se vor produce bǎuturi rǎcoritoare carbonatate ( Pepsi, Mirinda, Seven Up, Mountain Dew) si necarbonatate (Prigat, Lipton Ice Tea).

Ambalarea produselor finite este facuta in sticle si PET-uri de diferite capacitati, iar sortimentele de produse depind de cerintele pietei. In ansamblu, fluxul principal de fabricatie urmareste principiul clasic de flux continuu, desfasurat intr-o hala monobloc, zonificata dupa cum urmeaza:

Zona receptie materii prime, unde vehiculele de transport, sub protectia unei copertine, descarca in silozuri sau in spatii de depozitare la temperatura ambianta sau in depozite frigorifice.

In aceasta zona sunt amplasate si functiunile care proceseaza materiile prime in semifabricate ce vor ajunge in procesul de imbuteliere.

In aceasta zona se identifica urmatoarele procese :

statie de tratare a apei provenite din puturile de adancime (in principiu se realizeaza o dedurizare a apei din sursa) ;

depozite de substante chimice necesare in procesul de dedurizare a apei ;

preparare sirop din zahar tos ;

preparare siropuri pentru sucuri naturale;

preparare siropuri pentru sucuri carbogazoase;

depozit pentru recipienti cu concentrate;

depozite frigorifice cu intervale de racire diferite, conform necesitatilor;

depozite de recipienti cu esente ;

laborator de teste ;

camera incubatie

depozite mostre de la produsele imbuteliate, pentru 365 zile.

SHAPE * MERGEFORMAT

Proces pregatire bautura

Zahar

-saci 1 tona

-sirop

Sirop zahar

Pasteurizare

Statie mixare

Apa

Concentrat de diferite arome

Zona de pregatire aseptica

Psateurizare

Depozitare in tanc aseptic

Dozator aseptic

Din zona de pregatire a semifabricatelor se transfera solutiile semifabricate, prin pompare, in camerele de umplere (imbuteliere) situate in capul liniilor de fabricatie.

In incinta de imbuteliere, in afara de materialul lichid gata preparat pentru a fi imbuteliat, se transfera prin conveior. Camera de imbuteliere este racordata la reteaua de CO2 si N2.

Dupa imbuteliere, conveioarele transfera buteliile tip pet spre liniile automate de produs baksuri, apoi acestea se organizeaza tot in flux automat, in paleti.

Paletii sunt depozitati in hala depozit, in rafturi sau direct pe pardoseala, in functie de cat de scurt este intervalul de livrare spre beneficiari.

Livrarea din depozit se realizeaza cu manutanta mecanizata, cu ajutorul stivuitoarelor care incarca direct in camioane specializate pentru transport racoritoare. Aceasta incarcare se realizeaza sub protectia de intemperii a unei copertine situata pe latura de Vest a halei monobloc.

Pentru beneficiarii situati la distante mari fata de amplasamentul obiectivului, livrarea produselor (paletilor) se realizeaza prin incarcarea la rampa nivelatoare a TIR-urilor direct din hala.

Peturile sunt formate in cadrul unei linii automate, cu proces termic care transforma preformele de dimensiuni mici prin suflare in matrite metalice care le dau dimensiunea comerciala.

Fazele tehnologice derulate pentru obtinerea produselor tehnologice din Linia 9 PEPSI – PET sunt urmǎtoarele:

pregatirea ambalajelor PET presupune umflarea preformelor din mase plastice cu ajutorul unei masini speciale; PET-urile astfel obtinute sunt trecute printr-o masina de spalat (RINSER), la care se foloseste apa tratata, fara adaos de agenti de curatire;

prepararea siropului se face cu ajutorul unei masini automate de dizolvare continua, in care zaharul este dizolvat in apa si apoi solutia este agitata, iar siropul astfel format este mixat ulterior cu ingredientele specifice, conform retetei de preparare; ulterior se adauga CO2 alimentar si apa;

umplerea PET-urilor se face printr-un sistem dozator, dupa care acestea sunt directionate catre masina de etichetat; in functie de tipul produsului, inainte sau dupa masina de etichetat este pozitionat printerul de inscriptionare a datelor de identificare a fiecarui recipient;

ambalarea produselor finite in scopul comercializarii dupa etichetare, presupune infolierea PET-urilor in bax-uri de cate 6 sau 12 recipienti, in functie de capacitatea acestora;

paletizarea bax-urilor astfel pregatite consta in asezarea acestora pe paleti din lemn, delimitarea randurilor facandu-se cu ajutorul separatoarelor din carton; paletii astfel pregatiti sunt infoliati la randul lor, dupa care sunt incarcati cu motostivuitoarele si transportati in spatiile special amenajate pentru depozitarea produselor finite.

Fazele tehnologice derulate pentru obtinerea produselor tehnologice din Liniile 3-5 PEPSI - PET , 7 UP - PET sunt urmǎtoarele:

pregatirea ambalajelor PET presupune umflarea preformelor din mase plastice cu ajutorul unei masini speciale; PET-urile astfel obtinute sunt trecute printr-o masina de spalat (RINSER), la care se foloseste apa tratata, fara adaos de agenti de curatire;

prepararea siropului se face cu ajutorul unei masini automate de dizolvare continua, in care zaharul este dizolvat in apa si apoi solutia este agitata, iar siropul astfel format este mixat ulterior cu ingredientele specifice, conform retetei de preparare; ulterior se adauga CO2 alimentar si apa;

umplerea PET-urilor se face printr-un sistem dozator, dupa care acestea sunt directionate catre masina de etichetat; in functie de tipul produsului, inainte sau dupa masina de etichetat este pozitionat printerul de inscriptionare a datelor de identificare a fiecarui recipient;

ambalarea produselor finite in scopul comercializarii dupa etichetare, presupune infolierea PET-urilor in bax-uri de cate 6 sau 12 recipienti, in functie de capacitatea acestora;

paletizarea bax-urilor astfel pregatite consta in asezarea acestora pe paleti din lemn, delimitarea randurilor facandu-se cu ajutorul separatoarelor din carton; paletii astfel pregatiti sunt infoliati la randul lor, dupa care sunt incarcati cu motostivuitoarele si transportati in spatiile special amenajate pentru depozitarea produselor finite.

Fazele tehnologice derulate pentru obtinerea produselor tehnologice din Linia 8 PRIGAT - PET sunt urmǎtoarele:

pregatirea ambalajelor PET presupune umflarea preformelor din mase plastice cu ajutorul unei masini speciale; PET-urile astfel obtinute sunt trecute printr-o masina de racire parte interioara PET , la care se foloseste apa tratata, fara adaos de agenti de curatire;

prepararea siropului (apa si zahar) se face cu ajutorul masinii automate de dizolvare continua, in care zaharul este dizolvat in apa si apoi solutia este agitata, dupa care se adauga ingredientele specifice conform retetei, urmand ca acest amestec sa fie supus unui proces de pasteurizare;

umplerea PET-urilor se face printr-un sistem dozator, dupa care acestea sunt directionate catre instalatia de capsulat, iar apoi sunt trecute prin tunelul de racire cu apa;

PET – urile racite sunt directionate catre masina de etichetat; in functie de tipul produsului, inainte sau dupa masina de etichetat este pozitionat printerul de inscriptionare a datelor de identificare a fiecarui recipient;

ambalarea produselor finite in scopul comercializarii dupa etichetare, presupune infolierea PET-urilor in bax-uri de cate 9 sau 12 recipienti, in functie de capacitatea acestora;

paletizarea bax-urilor astfel pregatite consta in asezarea acestora pe paleti din lemn, delimitarea randurilor facandu-se cu ajutorul separatoarelor din carton; paletii astfel pregatiti sunt infoliati la randul lor, dupa care sunt incarcati cu motostivuitoarele si transportati in spatiile special amenajate pentru depozitarea produselor finite.

Tratarea apei brute

Pentru a fi folosita la prepararea bauturilor racoritoare, apa bruta de alimentare se trateaza prin trecerea acesteia printr-o instalatie specialǎ, care asigurǎ dedurizarea prin intermediul a doua schimbatoare de ioni panǎ la valori cuprinse intre 0 si max. 50 ppm duritate de calciu.

Dupǎ dedurizare, apa este sterilizatǎ prin clorinare, cu ajutorul unei pompe dozatoare al cǎrei debit este corelat cu debitul de intrare al apei.Pentru eliminarea totalǎ a clorului introdus in faza de dezinfectare, apa este trecutǎ printr-un filtru de cǎrbune activ.

Spǎlarea si dezinfectarea instalatiilor se face periodic, dupa cum urmeaza

zilnic sunt spalate mixerele, masinile de umplut si demineralizatoarele, folosindu-se o solutie de clor 6 ÷ 8 ppm;

sǎptǎmanal sunt spalate instalatiile de imbuteliere, folosind solutii de sodǎ causticǎ cu concentratii de 2 - 2,5 %, dupa care se face clatirea cu apǎ caldǎ la 850C si cu apa rece sterilǎ.

De asemenea, spalarea instalatiilor tehnologice se face ori de cate ori este schimbat tipul produsului ce urmeaza a fi fabricat.

Bilantul de materiale

Principalele materii prime si materiale ce vor fi folosite in activitatile productive sunt prezentate in urmatorul tabel:

Tabelul 2.2. – Principalele materii prime si materiale

Tip materie prima

UM

Total aual

Zahar

to

Concentrat Pepsi

u.

Concentrat Prigat

to

Concentrat Lipton

u.

Folie shrink

kg

Folie stretch

kg

Preforme

buc

Capace metal

buc

Capace PVC

buc

Ingrediente

kg

CO2

kg

Etichete

buc

Apa bruta

mc

Gaze naturale

Nm3

Energie electrica

MWh

2.5.6. Manipularea materiilor prime

Manipularea materiilor prime se realizeaza cu ajutorul utilajelor si echipamentelor existente specifice activitatilor productive desfasurate in cadrul societatii QAB. Sunt in principal instalatii si masini pentru:

despachetat sticle;

umflare PET-uri;

spalare ambalaje;

impregnare; dozare;

etichetare,

infoliere/ impachetare.

La acestea se adauga unele instalatii/utilaje conexe cum ar fi: benzi transportoare; motostivuitoare, s.a.

2.5.7. Depozitarea materiilor prime

Tabelul 2.3. Modul de ambalare si stocare al materiilor prime

Tip materie prima

Mod de ambalare

Mod de stocare

Concentrat nectar si suc Prigat

Butoaie tabla

Stocate separat pe paleti, in functie de arome, in spatii special amenajate in incinta societatii

Concentrat Pepsi

Bidoane PVC

Stocate separat pe paleti, in functie de arome, in magazia de materiale.

Zahar

Saci 1 tona

Saci rafie

Sacii sunt stocati pe paleti in sopron. Dupa golire sunt returnati catre furnizor.

Saci 50 Kg

Saci rafie

Pe paleti in spatii amenajate.

Acid citric

Saci hartie

Pe paleti in interiorul magaziei de materiale

Aspartam, acesulfam, acid ascorbic

Cutii carton

Pe paleti in interiorul magaziei de materiale

Capace PVC si metalice

Cutii de carton

Pe paleti in interiorul magaziei de materiale

Preforme PET

Cutii de carton (o parte returnabile)

In incinta spatiilor de productie si in afara lor, in depozite amenajate

Cutii de plastic(returnabile)

Cutii metalice(returnabile)

Etichetele

De hartie

Pachete de hartie

Pe rafturi in magazia de materiale

De plastic taiate

Cutii de carton,infoliate

Pe paleti in magazia de materiale

De plastic(role)

Separatoare de carton

Pe paleti in magazia de materiale

Folia

Pe separatoare de carton, infoliate

In afara magaziei de materiale

Separatoarele de carton

Pe paleti, infoliati in afara magaziei de materiale

Adeziv(pt PET)

In cutii de carton si pungi in magazia de materiale

Depozitul de ingrediente, coloranti si ambalaje este compartimentat pe boxe, fiecare fiind prevǎzutǎ cu stelaje metalice sau paleti de lemn.

Depozitul de produse finite este alcǎtuit din incǎperi prevǎzute cu guri de aerisire, pentru mentinerea temperaturii si umiditǎtii produselor depozitate pe paleti de lemn.

2.6. Valori limita atinse prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile (BAT)

Valorile limita atinse prin tehnologia propusa, comparativ cu valorile limita realizate prin cele mai bune tehnici existente (BAT) sunt prezentate in tabelul 4.

Tabelul 2.4. - Valori limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici

Parametrul

U.M.

Valori limita

Prin tehnologia

propusa de titular

Prin cele mai bune tehnici

Consum de energie

MW

Consum de apa

m3

1.429.500

Emisii de poluanti atmosferici

( cazan abur )

NOx

mg/Nm3

245

CH4*

mg/Nm3

100

CO

mg/Nm3

70

CO2

mg/Nm3

-

N2O

mg/Nm3

245

Emisii de poluanti in apa

CBO5

mg O2/dm3

< 25

TSS

mg/dm3

< 35

CCOCr

mg O2/dm3

< 125

(NH4+)

mg/dm3

< 2

Deseuri generate

kg/t produs

Din analiza valorilor limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse comparativ cu cele mai bune tehnici disponibile se constata ca la toti parametrii, tehnologia propusa prin proiectul analizat indeplineste baremurile celor mai bune tehnici (BAT).

2.7. Activitati de dezafectare

Nu este cazul

3. DESEURI

3.1. Generarea deseurilor

Principala categorie de deseuri rezultate ca urmare a activitatilor productive o constituie deseurile de ambalaje produse si introduse pe piata, respectiv:

deseuri de ambalaje din material plastic (PET, PE, PVC);

deseuri de ambalaje din hartie si carton;

deseuri de ambalaje din lemn;

Deseurile sunt predate catre societati autorizate cu care societatea a incheiat contracte.

3.2. Surse de deseuri

Din activitatea de functionare a obiectivului studiat vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri :

Deseuri nepericuloase

Tabelul 3.1. Categorii de deseuri nepericuloase

Nr. Crt.

Cod deseu conf.HG 856/2002

Denumire deseu

Cantitatea

(t/an)

Depozitare

Deseuri menajere

variabila

Pubele  de 240 l amplasate pe platforma betonata

Deseuri metalice

variabila

Containere metalice. Platforma betonata

Deseuri de ambalaje din hartie si carton;

variabila

Containere din plastic. Platforma betonata

Deseuri de ambalaje din lemn;

variabila

Platforma betonata

Deseuri de ambalaje din material plastic

variabila

Platforma betonata

Deseuri periculoase

Tabelul Categorii de deseuri periculoase

Nr. Crt.

Cod deseu conf.HG 856/2002

Denumire deseu

deseuri de la spalarea, curatarea si prelucrarea mecanica a materiei prime

materii care nu se preteaza consumului sau procesarii

namoluri de la epurarea efluentilor in incinta

deseuri de la tratamente chimice

Depozitarea definitiva a deseurilor

Tabelul 3.3. Depozitarea definitiva a deseurilor

Nr. Crt.

Cod deseu conf.H.G. 856/2002

Denumire deseu

Cant.

t/an

Starea fizica

Destinatia

Deseuri menajere

Cantitati variabile

Solida

Predare catre firme autorizate

Hartii / cartoane

Cantitati variabile

Solida

Predare catre firme autorizate

Lemn

Cantitati variabile

Solida

Predare catre firme autorizate

Ambalaje plastic

Cantitati variabile

Solida

Predare catre firme autorizate

Namol presat

Cantitati variabile

Solida

Predare catre firme autorizate

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE

4.1. Apa

4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului.

Judetul Ilfov

Pe teritoriul judetului Ilfov se afla trei complexe acvifere subterane:

  • stratul acvifer de mica adancime (7-30 m) folosit de catre majoritatea populatiei rurale pentru alimentarea cu apa a gospodariilor care furnizeaza apa de calitate slaba datorita impurificarii cu substante organice;
  • strat acvifer medie adancime (20-30 m) furnizeaza apa de buna calitate;
  • strat acvifer de mare adancime de panze de apa sub forma captiva (acviferele freatice Mostistea si Fratesti, 160-360 m) dispunand de cantitati insemnate de apa calitativ superioara.

Amplasamentul obiectivului studiat

Date generale

Obiectivul de investitii - Fabrica de imbuteliere bauturi racoritoare ( PEPSI COLA), este localizat in bazinul hidrografic al raului Dambovita , respectiv in interfluviul Dambovita – Ciorogarla.

Zona Dragomiresti apartine reliefului de campie, facand parte integranta din Campia Romana si ocupand partea centrala a acesteia, cunoscuta sub numele de campia Vlasiei.

Localitatea Dragomiresti apartine reliefului de campie, facand parte integranta din campia Romana si ocupand partea centrala a acesteia, cunoscuta sub numele de campia Vlasiei.

Localitatea Dragomiresti vale se incadreaza in subzona geomorfologica Campiei Calnaului. Aceasta campie este representata prin spatiul interfluvial dintre Dambovita si Arges, delimitata la Nord de campia de subsidenta Titu – Mizil , iar la Sud de confluenta celor doua rauri.Acest interfluviu este fragmentat de Ciorogarla, in amonte si de Cocioc si Calnau, in aval .

Altitudinea scade de la 110 m ( la Bolintin Deal ) la 50 m (la Gruiu ), in apropiere de Bucuresti, avand in zona studiata valoarea de 90 - 95 m.

Inclinarea generala intre aceste valori este de 1,3 %, iar fragmentarea reliefului este destul de mica in nord (0,3 – 0,5 km/ km2 ) si putin mai mare in sud (1,5 km/km2 ) .

Reteaua hidrografica autohtona este considerata aceea care se formeaza in conditiile proprii Campiei Romane si care poarta amprenta evidenta a conditiilor climatice si morfologice ale campiei.Aici pot fi incluse vaile Ciorogarla, Sabar, Cocioc, etc.

Panta mica a profilului longitudinal , ca urmare a unei energii de relief redusa si valoarea mica a coeficientului scurgerii superficiale au dus la crearea conditiilor optime pentru construirea a numeroase iazuri pe vaile apartinand retelei hidrografice autohtone .

Reteaua hidrogrografica autohtona este cea care isi are obarsia in alte unitati de relief, avand stabilita deja particularitatile de baza ale regimului hidrologic, dar fiind influetata de zona de campie prin care trece. In aceasta categorie intra reteaua hidrografica majora: Argesul si Dambovita .

Date hidrologice si hidrochimice

Campia Romana a constituit obiectul a numeroase cercetari hidrologice, constand in cartari de suprafata si foraje.

In cadrul perimetrului Dragomiresti datele de cunoastere furnizate de forajele de cercetare, precum si de forajele de alimentare cu apa a unor obiective industriale au aratat ca stratele acvifere de adancime, care corespund cerintelor de alimentare cu apa sunt localizate in orizonturile poros – permeabile ale depozitelor cuaternare si pliocen superioare .

In functie de modul de dezvoltare si alimentare, stratele care canoteaza acvifere pot fi grupate in :

strate acvifere freatice ;

strate acvifere de medie adancime ;

strate acvifere de mare adancime.

Strate acvifere freatice sunt localizate in baza depozitelor loessoide, precum si in “pietrisurile de Colentina “ .

Stratul acvifer din baza depozitelor loessoide are o grosime cuprinsa intre 3-8 m si dispune de capacitati de debitare reduse, datorita constitutiei granulometrice predominant pelitice ale acestuia.

Alimentarea stratului se face direct din precipitatii , iar calitativ, apa depaseste prevederile STAS- ului de potabilitate.

In zona studiata, stratele acvifere freatice cantonate in baza depozitelor loessoide si in “pietrisurile de Colentina “ constituie principala sursa de alimentare cu apa a gospodaririlor taranesti .

Grosimea orizontului “pietrisurilor de Colentina “ depuse in paleovalea Argesului se reduce treptat spre nord sin u se mai regasesc la nord de linia Buftea – Otopeni – Stefanesti – Afumati .

Din “pietrisurile de Colentina “ se pot exploata debite de 2- 6 l/s, cu denivelari de 0.6 – 5 m, nivelul piezometric fiind situat la adancimi de 3-7 m(anexa grafica nr.3 ).

Deoarece exista pericol de poluare, apele din acest acvifer se recomanda a fi exploatate numai in scopuri industriale.

Stratele acvifere freatice cantonate de medie adancime sunt prezente in formatiunile poros- permeabile din baza Pleistocenul superior ( “nisipurile de Mostistea”) si din Pleistocenul mediu ( “ complexul marnos “ ).

“Nisipurile de Mostistea “ au dezvoltare continua intre Arges si Mostistea , ele aflandu-se in zona studiata la adancimea de 40 - 45 m (anexa grafica nr.4 ). In unele zone, argilele ce le separa de “pietrisurile de Colentina” se efileaza , cele doua acvifere venind astfel in contact direct.

Din orizontul “ nisipurilor de Mostistea “ impreuna cu intercalatii permeabile din “ complexul marnos “ au fost obtinute debite de 3,00 – 10,50 l/s, pentru denivelari de 1,4 – 15 m ; acviferul are caracter ascensional, cu nivelul piezometric situate la adancimi de 7 – 15 (anexa text nr. 1).

Directia generala de curgere in cadrul acestui complex este NW – SE , aceasta prezentand anumite modificari locale, in zonele captarilor si a cursurilor de apa.

Domeniul de alimentare al acviferului de medie adancime il constituie in principal zona de aflorare a “nisipurilor de Mostistea “ in bazinul mijlociu al raurilor Arges si Dambovita.

Analizele chimice efectuate pe probe de apa extrase din acviferul cantonat in “ nisipurile de Mostistea “ indica, uneori, un continut ridicat de Fe + , Mn 2+ si depasiri ale duritatii totale.

Aceasta situatie coroborata cu posiblitatea poluarii apei prin contaminarea in zonele de contract direct cu “pietrisurile de Colentina”, determina aparitia anumitor retineri pentru exploatarea in scopuri potabile a apei cantonate in orizontrul “nisipurilor de Mostistea”.

Stratele acvifere de mare adancime sunt cantonate in complexul “stratelor de Fratesti “, precum, precum si orizontrurile poros – permeabile din Romanianul superior.

Datorita faptului ca separarea acviferelor Romaniene si a celor corespunzatoare Pleistocenului inferior (“stratele de Fratesti “) este foarte dificila in absenta datelor paleontologice, iar constitutia litologica este asemanatoare, forajele de hidroobservatie executate in zona au testat cumulate acviferele.

Prin corelarea datelor obtinute din foraje, principalele orizonturi poros-permeabile au fost sinonimizate astfel : A, B, C, dar tinand seama de faptul ca in zona orasului Bucuresti cele trei strate principale se ramifica prin intercalarea unor orizonturi argiloase, stratele vor apare denumite : A1 ,A2 ,B1, etc.

Precizam ca “stratele de Fratesti “ , au la sudul Bucurestiului, grosimi de 60-70 m, fiind intalnite la adancimi de 80-100m iar la nord de municipiul Bucuresti ating grosimi de 150 m , fiind interceptate la adancimi mai mari de 250 m. In zona Ciorograla – Chiajna, “stratele de Fratesti “ se regasesc la adancimi de 150-160 m.

In complexul acvifer de mare adancime, apele subterane au o directie generala de curgere NW- SE ,iar temperatura lor variaza strans in jurul valorii medii de 11,5 s C.

Aceasta dispozitie a curgerii apelor subterane plaseaza zona de alimentare in bazinele hidrografice medii de la vest de Arges si de la est de Vedea, unde ele apar la zi sau sunt acoperite de depozite permeabile la cote relative ridicate, corespunzatoare altitudinii luncilor si teraselor joase.Potrivit aceluaiasi considerent, reiese ca zona de drenare a acestui orizont acvifer se gaseste in Lunca Dunarii.

Este insa de presupus ca alimentarea “stratelor de Fratesti” nu poate fi limitata numai la infiltratiile provenite din precipitatiile atmosferice si apelor superficiale din bazinele raurilor specificate, iar aceasta fiind asigurata si din aportul orizonturilor acvifere din “ stratele de Candesti “ cu care vin in contact in zona din Campia interna .

Stratul A al complexului de Fratesti are grosimi mai mari in zonele cu aspect depresionar structural (30-40m ). Permeabilitatea stratului prezinta valori cuprinse intre 4-12 m/zi , iar debitele specifice sunt cuprinse intre 1.5 – 10 l/s/m.Cota nivelului piezometric are valoarea maxima in vest (+54 m ) si de numai +24 m, in zonele depresionare create de exploatarea intense a apelor subterane.

Stratul B are grosimea medie de 20-25 m , iar caracteristicile structurale sunt asemanatoare cu cele ale stratului A.Valoarea cotei nivelului piezometric variaza intre + 40 + 56m.

Stratul C a fost a fost pus in evidenta in foraje intre adancimile de 130 m, in partea de sud a orasului Bucuresti si 360 -370 m, in partea de nord (anexa text nr.1).Grosimea medie este cuprinsa intre 25-30 m, nivele piezometrice scad dupa o linie W- E (+40 +52 m), in timp ce valoarea izodebitelor specifice evidentiaza cresteri in zona de sud a Bucurestiului (8 l/s/m).

In general , presiunile de strat cresc structural, de la sud la nord, valorile maxime ale gradientilor hidraulici crescand cu adancimea.Transmisivitatile medii ale stratelor A, B si C sunt cuprinse intre 2-100 m2/zi, valorile maxime scazand de la stratul A catre stratul C.Debitele acestor orizonturi variaza intre 2,50 – 10,00 l/s pentru denivelari de 5 - 25 m. 

Apa din “stratele de Fratesti “ prezinta o mineralizatie ce creste de la vest spre est.In zona de alimentare, apele subterane au o compozitie chimica comparabila, in linii mari, cu cea a apelor raurilor din bazinul mijlociu al Argesului ; mineralizatia nu depaseste 300 mg/l, fiind constituita, in principal din bicarbonati alcalini si alcalino-pamantosi.

Spre est, mineralizarea apelor subterane sufera variatii incepand din dreptul municipiului Bucuresti ; desi mineralizarea incepe sa fie mai ridicata, apele au totusi calitati superioare.

Pe suprafete in general reduse, in care complexul “stratelor de Fratesti “ ia contact cu stratele acvifere din orizonturile permeabile ale Pliocenului superior, apa debitata de stratul C si, in mai putine cazuri , de stratul B, are un grad de mineralizare mai ridicat .

Dintre stratele acvifere cantonate in complexul de Fratesti, stratul A este cel mai exploatat, stratul B mai prezinta disponibilitati, iar stratul C, datorita continutului ridicat de H2S, este cel mai putin exploatat.

4.1.2. Informatii de baza privind corpurile de apa de suprafata.

Raul Dambovita

Dambovita este un rau care curge in Romania, fiind artera hidrogafica principala a municipiului Bucuresti. Riul isi are izvorul in Muntii Fagaras la confluenta a doua brate: Boarcasu si Valea Vladului. Trece prin Bucuresti si se varsa in raul Arges in apropiere de Budesti, Judetul Calarasi.

Harta 5 – Hidrografia regiunii

Canalul de irigatii

Un canal de irigatii este localizat chiar in partea de Est a amplasamentului studiat in lungul drumului de acces, indreptandu-se spre Nord, unde comunica cu raul Dambovita.Canalul de irigatii este proprietatea SC Apa Nova SA Bucuresti.

Foto 2 – Canalul de irigatii din vecinatatea amplasamentului

4.1.3. Reteaua de alimentare cu apa potabila

Sursa de alimentare cu apa

In zona analizata nu exista retea centralizata de alimentar cu apa.Unitatile ecomonice din zona, se alimenteaza cu apa din sursa proprie, prin intermediul forajelor.

Alimentarea cu apa se realizeaza din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adancime, echipate cu pompe ROVATI.Forajele au fost realizate de catre SC Foradex SA Bucuresti.

Tab. 4.1.1. Caracteristicile forajelor de alimentare cu apa

Numar foraj

Adancime (m)

NHs (m)

NHd (m)

Qexpl. (m3/h)

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

Intr-o prima etapa, beneficiarul si-a realizat un foraj de exploare cu adancimea de 180 m, conform Referatului de Expertiza INHGA Nr. 510 din 12.11.2007, de catre SC Foradex SA.

In urma interceptarii rezultatelor obtinute la pomparile experimentale realizate in foraj, s-a recomandat ca exploatarea acestuia sa se faca cu un debit de 5,50 l/s ( 475,20 m3/zi ).

Pentru asigurarea necesarului de apa solicitat de beneficiar (5.5 l/s/foraj), se presupune executarea a opt foraje cu adancimea finala de 180,00 m care vor capata acviferul cantonat in intercalatiile poros – permeabile ale Pleistocenului inferior, complexul “A” al “Stratelor de Fratesti “, pe intervalul de adancime 145,00 ÷ 175,00 m.

Exploatarea forajului se realizeaza cu o pompa submersibila tip Rovatti 6ERCR 3/15 610F, P = 7,5 kW, montata la adancimea de H = 65 m de la suprafata terenului.

In etapa actuala, tinand cont de rezultatele obtinute la testarea hidrogeologica a primului foraj (debit optim de exploatare, NHs, NHd ) si de chimismul apei, beneficiarul a solicit executia a inca 7 foraje de mare adancime (cca. 180 m) pentru asigurarea debitului de apa necesar functionarii fabricii.

Cerinta totala de apa va fi de Qzi Max = 4.860,00 m3/zi

Forajele vor fi echipate in vederea exploatarii cu electropompa submersibila , instalatii hidraulice, instalatii electrice, cabina monolit din beton armat, Montana semiingropat.

Utilizarea apei

Tab. 4.1.2. Utilizarea apei

Scop tehnologic

Statia de preparat sirop

Masina de imbuteliat bauturi racoritoare

Instalatii de clatire sticle (L3-5+L8 + L9)

Statie de tratare apa

Instalatii lubrefiere benzi transportoare

Tunel racire

Cazan abur

Scop igienico - sanitar

Grupuri sanitare

Cantina

Aceste foraje se vor realiza in sistem hidraulic cu sapa cu diametrul 444,5 mm, cu coloana PVC 180 sau 200 mm plina si filtranta. Fiecare put este prevazut cu contor de apa pentru evidentierea consumului.

In jurul coloanei filtrante se va realiza un strat filtrant de pietris margaritar calibrat in functie de granulometria acviferului.Dupa executie si definitivare, forajele se vor denisipa si testa din punct de vedere hidrologic.

La sfarsitul executarii pomparilor experimentale se va preleva cate o proba de apa de foraj in vederea efectuarii analizelor chimice.In functie de rezultatele analizelor, in situatia in care se vor constata depasiri la unii indicatori de calitate, se pot utiliza instalatii de filtrare si potabilizare a apei pentru incadrarea acesteia in limitele impuse de Legea 458/2002.

Pentru protectia sanitara se va prevedea in jurul forajelor cate o zona de protectie sanitara cu regim sever, conform HGR 930/2005.

Distributia apei la consumatori

Apa va fi stocata in 2 rezervoare din beton, montate semiingropat, cu V = 500 m3 fiecare ce vor asigura necesarul de apa pentru consumul curent ( igienico-sanitar si tehnologic ) si rezerva intangibila de incendiu ( un volum de 12 m3 ).

Inainte de a fi folosita in procesul tehnologic, apa va fi tratata prin trecerea acesteia printr-o instalatie speciala, care asigura dedurizarea prin intermdiul a 2 schimbatoare de ioni pana la valori cuprinse intre

0 si max 50 ppm duritate de calciu.

Dupa dedurizare, apa va fi sterlizata prin clorinare, cu ajutorul inei pompe dozatoare al carei debit a fi corelat cu debitul de intrare al apei. Pentru eliminarea totala a clorului introdus in faza de dezinfectare, apa va fi trecuta printr-un filtru de carbune activ.

Spalarea si dezinfectarea instalatiilor se va face periodic, dupa cum urmeaza:

zilnic vor fi spalate mixerele, masinile de umplut si demineralizatoarele, folosindu-se o solutie de clor de 6 - 8 ppm;

saptamanal vor fi spalate instalatiile de imbuteliere, folosind solutii de soda caustica cu concentratii de 2 - 2,5 %, dupa care se va face clatirea cu apa calda la 85oC si cu apa sterila.

De asemenea, spalarea instalatiilor tehnologice se va face ori de cate ori va fi schimbat tipul produsului de urmeaza a fi fabricat.

Controlul calitatii produselor finite se va executa strict in conformitate cu normativele firmei si vor consta in urmatorele controale, realizate in cadrul laboratorului propriu:

control organoleptic

control fizico- chimic

control micro-biologic

Din punct de vedere al asigurarii sursei de apa si apararii impotriva inundatiilor, lucrarile se incadreaza conform STAS 4273 -1/1983 , STAS 4046-2/1987 si STAS 1343-1/1995 :

  • incadrarea in categoria constructiilor – clasa IV ;
  • Rolul functional – secundar.

Obiectivele care intra in componenta viitoarei investitii a gospodariei de apa pentru centru de imbuteliere bauturi racoritoare sunt urmatoarele :

forajele de adancime (180 m) amplasate in incinta unitatii beneficiare cu detalii recomandate de executie, echipate si prognoza de exploatare;

pompe submersibile, cu parametrii de montare si exploatare ce urmeaza a fi definitivati ulterior, prin cartea tehnica intocmita pe baza executiei si testarii experimentale a respectivelor surse de apa;

cabine de protectie construite in sistem semiingropat si dotare cu instalatii hidraulice si electrice necesare functionarii si racordarii pompei la reteaua folosintei de apa de la suprafata incintei beneficiare;

gospodarire de inmagnetizare, pompare si distributie a apei potabile la consummator, gospodarie ce va fi compusa din : 1 bazin colector (V= 120 mc) care asigura alimentarea liniilor de imbuteliere si consumul intern, hidrofor si retea de conducte ingropate din exteriorul cladirii si 2 bazine colectoare (V-300mc ) pentru asigurarea stocului PSI ;

instalatie sanitara de prefiltrare si purificare biochimica a apei tehnologice, ce va fi amplasata pe traseul sursa – rezervor.

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa se realizeaza din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adancime, echipate cu pompe ROVATI. Forajele au fost realizate de catre SC Foradex SA Bucuresti.

4.1.3.2. Necesarul de apa

Pentru activitatea se desfasoara in cadrul SC R SRL necesarul de apa potabila pe zi este:

  • Necesar de apa pentru nevoi igienico-sanitare
  • Necesar de apa tehnologica
  • Necesar de apa pentru stingerea incendiilor
  • Necesar de apa pentru alte utilizari

Necesar de apa pentru nevoi igienico-sanitare

Q n zi med = 65,63 m3/zi

Q n zi max = Kzi x Q n zi med = 1,1 x 65,63 = 72,19 m3/zi

Q n orar max = Q n zi max x K0/24 = 72,19 x 2,8/24 = 8,42 m3/h

Necesarul de apa tehnologica

Q n zi med = 3860,80 m3/zi

Q n zi max = Kzi x Q n zi med = 1,1 x 3860,80 = 4246,88 m3/zi

Q n orar max = Q n zi max x K0/24 = 4246,88 x 2,8/24 = 495,47 m3/h

Necesarul de apa pentru consumuri diverse

Q n zi med = 11,35 m3/zi

Q n zi max = (Kzi x Q zi med) = 1,1 x 11,35 = 12,48 m3/zi

Q n orar max = Q n zi max x K0/24 = 12,48 x 2,8/24 = 1,46 m3/h

Cerinta de apa

Cerinta de apa pentru scopuri igienico – sanitare

Q s zi med = Kp x Ks x Q n zi med = 1,10 x 1,02 x 65,63 = 73,64 m3/zi

Q s zi max = Kp x Ks x Q n zi max = 1,1 x 1,02 x 72,19 = 81,00 m3/zi

Q s orar max = Kp x Ks x Q n orar max = 1,1 x 1,02 x 8,42 = 9,45 m3/zi

Cerinta de apa in scop tehnologic

Q s zi med = Kp x Ks x Q n zi med = 1,10 x 1,02 x 3860,80 = 4331,82 m3/zi

Q s zi max = Kp x Ks x Q n zi max = 1,1 x 1,02 x 4246,88 = 4765,00 m3/zi

Q s orar max = Kp x Ks x Q n orar max = 1,1 x 1,02 x 495,47 = 555,92 m3/h

Cerinta de apa pentru consumuri diverse

Q s zi med = Kp x Ks x Q n zi med = 1,10 x 1,02 x 11,35 = 12,73 m3/zi

Q s zi max = Kp x Ks x Q n zi max = 1,1 x 1,02 x 12,48= 14,00 m3/zi

Q s orar max = Kp x Ks x Q n orar max = 1,1 x 1,02 x 1,46 = 1,64 m3/h

Cerinta totala de apa

Q s zi med = 73,64 + 4331,82 + 12,73 = 4418,19m3/zi

Q s zi max = 81,00 + 4765,00 + 14,00 = 4860,00 m3/zi

Q s orar max = 9,45 +555,92 +1,64 = 567,01 m3/h

4.1.3.4. Bilantul consumului de apa

Tab. 4.1.3. Bilantul consumului de apa

Procesul tehnologic

Sursa de apa

Consum total

Apa prelevata din sursa

Recirculare/reutilizare

Consum menajer

Consum industrial

Apa de la propriul obiectiv

Apa de la alte obiective

Apa subterana

Apa de suprafata

Pentru compensare pierderilor

GRUPURI SANITARE

Foraj de mare adancime

m3/zi

m3/an

m3/zi

m3/an

m3/zi

m3/an

CONSUMURI DIVERSE

Foraj de mare adancime

m3/zi

4200m3/an

m3/zi

4200m3/an

PROCES TEHNOLOGIC

Foraj de mare adancime

m3/zi

m3/an

m3/zi

m3/an

Distributia apei

Apa va fi stocata in 2 rezervoare din beton, montate semiingropat, cu V = 500 m3 fiecare ce vor asigura necesarul de apa pentru consumul curent ( igienico-sanitar si tehnologic ) si rezerva intangibila de incendiu ( un volum de 12 m3 ).

Inainte de a fi folosita in procesul tehnologic, apa va fi tratata prin trecerea acesteia printr-o instalatie speciala, care asigura dedurizarea prin intermdiul a 2 schimbatoare de ioni pana la valori cuprinse intre

0 si max 50 ppm duritate de calciu.

Tratarea apei

APE UZATE MENAJERE

Apele uzate provenite de la grupurile sanitare, cantina, masina de spalat echipament, vor fi tratate prin intermediul unei statii de epurare ape menajere cu urmatoarele caracteristici:

Tab. 4.1.4. Caracteristici ale apele uzate menajere

Indicatorul de calitate

U.M.

CMA

Conf.NTPA 002/2002

Temperatura

C

PH

unitati pH

Materii in suspensie

mg/dm3

CBO5

mg O2/dm3

CCOCr

mg O2/dm3

Azot amoniacal (NH4+)

mg/dm3

Fosfor total (P)

mg/dm3

Detergentisintetici biodegradabili

mg/dm3

Substante extractibile cu solventi organici

mg/dm3

APE UZATE TEHNOLOGIC

Statia de tratare ape uzate tehnologice permite eliminarea poluantilor (BOD5, COD), suspensii solide

(TSS) si de asemenea fosforul si alte componente specifice.

Date tehnice

Tab. 4.1.5. Caracteristici ale apele uzate tehnologic

INTRARE

IESIRE

Parametru

Incarcare

UM

Concentratia

UM

Concentratia

UM

Q

m3 /d

Qh

m3 /h

mg/l

mg/l

CODCr

(homogenous)

kg/d

mg/l

< 125

mg/l

CODCr (filtrate)

kg/d

mg/l

mg/l

BOD5

(homogenous)

kg/d

mg/l

< 25

mg/l

BOD5 (filtrate)

kg/d

mg/l

mg/l

TSS

kg/d

mg/l

< 35

mg/l

FOG

kg/d

mg/l

< 20

mg/l

Anionic surfactant

kg/d

mg/l

< 0,5

mg/l

Non-ionic surfactant

kg/d

mg/l

mg/l

N-NH4+

kg/d

mg/l

< 2

mg/l

NO3-

kg/d

mg/l

< 25

mg/l

NO2-

kg/d

mg/l

< 1

mg/l

Nt

kg/d

mg/l

< 10

mg/l

Pt

kg/d

mg/l

< 1

mg/l

Cl-

kg/d

mg/l

< 500

mg/l

pH

T

°C

< 35

°C

Descrierea procesului

Pretratarea

Gratarele sunt destinate sa indeparteze un procent important din solidele biologice lent degradabile.

Rezervorul tampon

Statia de tratare va fi proiectata astfel incat sa faca unor variatii de debit, cu un varf de 200m3/h. Pentru a aproteja partea anaeroba a statiei de epurare impotriva varfurilor de debit si astfel a supraincarcarilor hidraulice si de masa, a fost prevazut un rezervor tampon.

Rezervorul de conditionare

Apa uzata din rezervorul tampon va fi pompata spre rezervorul de condirionare. Aici se va face dozarea cu micronutrienti, precum si reglarea pH-ului. Rezervorul va fi proiectat sa asigure un timp suficient de retentie hidraulica in vederea preconditionarii apei uzate ce va intra in reactorul anaerob.

Preconditionarea consta in dozarea de NaOH, FeCl2 si micronutrienti, si in mixarea cu o parte reciclata de efluent din reactorul anaerob.

Reactorul anaerob de tip EGSB

Efluentul va fi pompat la reactorul EGSB, iar influentul va fi distribuit pe toata suprafata reactorului, prin intermediul unui sitem de distributie special proiectat, controlat cu vane inchi/deschis.

Design-ul special asigura o distributie uniforma si evita aparitia „zonelor moarte” sau a canalelor in stratul de biomasa. Influentul trece printr-un strat dens de biomasa granulara enaeroba in care au loc procesele de conversie biologica.

Separatoarele in trei faze ale EGSB vor fi instalate in partea superioara a reactorului, unde apa tratata va fi separata de biogazul care se va decanta si se va intoarce in reactor.

Biogazul colectat in partea superioara a reactorului se va intalni cu cel rezultat de la rezervorul; de conditionaresi vor fi transportate spre refolosire si /sau arzator.

Gazele produse in conditiii anaerobe (metan si dioxid de carbon) produc circulatia interna, care va ajuta la formarea si mentinerea granulelor.

O parte din gazele produse in patul de namol se va atasa la granulele care se vor ridica in partea superioara a reactoruli, de-alungul acestuia. Particulele care se vor ridica, ating partea inferioara a reactorului, ceea ce conduce la eliberarea bulelor de gaz.

Granulele degazeificate vor cadea inapoi la partea superioara a patului de namol. Gazele libere si cele eliberate de granule vor fi colectate sub capacul reactorului, apoi lichidulo tratat va iesi din reactor si se va scurge gravitational inspre treptele ulterioare de tratare.

Tratarea aeroba

Dupa tratarea anaeroba va fi prevazut un proces de activare a namolului in cadrul unui nou bazin de aerare.Apa uzata va fi amestecata cu namolul activ necirculat de la decantorul final.

Bacteriile care traiesc in prezenta oxigenului acumuleaza poluantii in interiorul celulelor ca un substrat pentru cresterea lor, si de asemenea oxideaza compusii poluanti in dioxid de carbon si apa.

In acelasi timp bacteriile aerobe formeaza flocoane, care contribuie la indepartarea suspensiilor sau a poluantilor coloidali prin floculare si decantare in decantorul final.

Pentru a asigura cele mai bune conditii pentru dezvoltarea namolului activ in bazinul de aerare va fi introdus aer. Bazinul va fi proiectat ca un reactor prevazut cu un sistem de control a dezvoltarii bacteriilor filamentoase, ceea ce va asigura o separare optima a flocoanelor de namol activ.

Pentru imbunatatirea procesului de eliminare a fosforului se va adauga clorura ferica chiar inaintea locului unde amestecul de namol si apa uzata va intra in decantor.

Namolul extras va fi recirculat cu ajutorul unor pompe, catre bazinul de aerare pentru a asigura o reinsamantare constanta a bioculturii si pentru a mari varsta namolului.

Namolul in exces va fi trimis catre ingrosatorul de namol. Bazinul de aerare va fi prezavut cu difuzori tubulari cu bule fine si senzori de oxigen. Aerul va fi furnizat de suflantele plasate in imediata vecinatate a bazinului de aerare.

Decantorul va fi echipat cu pod raclor radial pentru raclarea namolului inspre baza de namol de pe fundul decantorului si pentru colectarea spumei de la suprafata apei inspre deversorul de spuma.

Ingrosarea namolului

Namolul biologic in exces va fi ingosat cu ajutorul unui ingrosator gravitational. Filtrul si apa de spalarede la ingrosarea namolului va fi trimisa catre un camin colector si apoi pompata impreuna cu filtratul de la centrifuga inapoi in bazinul de aerare.

Deshidratarea namolului

Namolul provenit de la depozitul de namol va fi deshidratat cu ajutorul unei centrifuge. Centrifuga va fi un sistem cu o buna eficienta in deshidratarea namolului, gradul de uscare al namolului fiind de minim 20%.

O asemenea concentratie a namolului permite manipularea acestuia ca un seseu solid. Dozarea de polimeri pentru imbunattirea deshidratarii se va face intr-un rezervor situat in amonte de centrifuga.

Filtrul si apa de spalare de la centrifuga vor fi trimise catre un camin colector si apoi pompare inspre bazinul de aerare.

Apele astfel tratate vor fi evacuate in reteaua stradala da canalizare ce apartien SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romanaia Industrial One SRL, conform acordului anexat.

Tratarea mirosurilor

Toate posibilele surse de miros vor fi ventilate iar mirosul va fi tratat intr-un filtru biologic.

Debitul de ape uzate va fi de Qzi maxim = 457,20m3

Imagazinarea apei

Apa va fi stocata in 2 rezervoare din beton, montate semiingropat, cu V = 500 m3 fiecare ce vor asigura necesarul de apa pentru consumul curent ( igienico-sanitar si tehnologic ) si rezerva intangibila de incendiu ( un volum de 12 m3 ).

Utilizarea apei pe faze ale procesului de productie

Tab. 4.1.6. Utilizarea apei pe faze ale procesului de productie

Nr

Activitatea

Utilizare apa

Consum

Depozitare materii prime

Nu este cazul

Umflare sticle

Nu este cazul

Preparare sirop

Da

525 m3/zi

Imbuteliere

Da

650 m3/zi

Clatire sticle

Da

750 m3/zi

Spalare, igienizare

Da

490 m3/zi

Tratare apa

Da

600 m3/zi

Lubrifiere benzi transportoare

Da

500 m3/zi

Racire in tunel

Da

700 m3/zi

Preparare abur tehnologic

Da

18,8 t/h

Inspectare nivel

Nu este cazul

Etichetare

Nu este cazul

Inscriptionare

Nu este cazul

Ambalare

Nu este cazul

Transport si depozitare

Nu este cazul

Gradul de recirculare al apei pe faze ale procesului de productie

Tab. 4.1.7. Gradul de recirculare al apei

Nr

Activitatea

Grad de recirculare

Depozitare materii prime

Nu este cazul

Umflare sticle

Nu este cazul

Preparare sirop

Imbuteliere

Clatire sticle

Spalare

Tratare apa

Lubrifiere benzi transportoare

Racire in tunel

Preparare abur tehnologic

Inspectare nivel

Nu este cazul

Etichetare

Nu este cazul

Inscriptionare

Nu este cazul

Ambalare

Nu este cazul

Transport si depozitare

Nu este cazul

Cantitatea de apa/unitatea de produs, comparatie cu BAT

Valorile limita atinse prin tehnologia existenta, comparativ cu valorile limita realizate prin cele mai bune tehnici existente (BAT) sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tab. 4.1.8. Cantitatea de apa consumata pe unitatea de produs, comparatie cu BAT

Parametrul

Proces

U.M.

Valori limita

Prin tehnologia

propusa de titular

Prin cele mai bune tehnici BAT/BREF

Consum de apa

Producere bauturi racoritoare

hl/103sticle

4.1.4. Managementul apelor uzate.

4.1.4.1. Surse ape uzate

De la SC R SRL vor rezulta urmatoarele categorii de ape uzate:

  • ape uzate menajere;
  • ape uzate industriale;
  • ape pluviale;

Apele uzate menajer provin de la grupurile sanitare, cantina si spalatoria din incinta societatii.

Apele uzate industrial provin de la:

statia de preparat sirop

masina de imbuteliat bauturi racoritoare

instalatii de clatire sticle (l3-5+l8 + l9)

rinser de spalare

statie de tratare apa

instalatii lubrefiere benzi transportoare

tunel racire

Apele pluviale provin din colectarea apelor de precipitatie cazute pe suprafata incintei obiectivului.

Apa meteorica colectata de pe acoperisuri prin pluvialele din stalpi ca si apa pluviala colectata prin gurile de scurgere de pe platformele adiacente halelor sunt ape conventional curate si vor fi evacuate prin canalizarea pluviala existenta, care vor prelua si apele platformelor de parcare dupa trecerea lor printr-un separator de hidrocarburi.

Tab. 4.1.9. Categorii de ape uzate

Categorii de ape

Evacuare

Evacuare finala

Debite evacuate

Ape uzate menajer

Statie de epurare

Raul Dambovita

5,29 l/s

Ape uzate tehnologic

Statie de neutralizare

Raul Dambovita

Ape pluviale

Retea de ape pluviale

Raul Dambovita

450,58 l/s

Sistemul de canalizare

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova SA Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele pluvuiale colectate de pe acoperisul cladirilor sunt evacuate prin sistematizare pe verticala, la terenul liber existent in incinta. Debitul apelor pluviale conventional curate va fi de: Qpluvial = 450,58 l/s.

Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apartine SC Portland Romania SRL.

De aici apa este evacuata in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti SA. Debitul apelor pluviale posibil impurificate va fi de : Qpluvial = 236,69 l/s

4.1.4.3. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

Tab. 4.1.10. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

Faza de proces

Poluant

Instalatia pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor

Transport auto in incinta

Hidrocarburi

Decantor – separator, produse petroliere

Epurare ape uzate menajere

Ape uzate menajere

Statie epurare

Ape uzate menajere

Unitate deshidratare

Namol / Slam

Filtru presa

Neutralizare ape uzate tehnologice

Ape uzate tehnologice

Statie neutralizare

Ape uzate tehnologice

Unitate deshidratare

Namol / Slam

Filtru presa

Cantina

Grasimi

Separator - Grasimi

4.1.4.4. Debite de ape evacuate

Debitul de ape uzate evacuate

Q u zi med = 0,8 x Q s zi med = 415,64 m3/zi

Q u zi max = 0,8 x Q s zi max = 457,20 m3/zi

Q u orar max = 0,8 x Q s orar max = 53,36 m3/h

La calculul bilantului de ape uzate evacuate s-a tinut cont de urmatoarele instalatii folosite in procesul tehnologic:

Chiller Type FX PP2 x 1300 Duo NH3

- Putere 436,1 kW

- Debit apa 294,8 m³/h

- Debit mediu de racire  472,1 m³/h

- Putere condensare 2745,3 kW

Cazan ignitubular compact, cu trei drumuri de fum, marca Buderus – Germania tip SHD 815, pentru producere de abur saturat, avand:

capacitatea de 10000 kg/h

- presiunea de lucru de 8,3 bar

- volum apa (pana la nivel minim):11.800 dm3

- volum abur (de la nivel minim):4.600 dm3

Dispozitiv purjare automata pentru controlul in functie de timp al robinetului de purjare mediu de actionare: aer comprimat compus din:

- 1 modul sofware LBC cu afisaj digital al timpului si iesire pentru controlul valvei de purjare

- 1 actionare cu diafragma pentru valva de purjare

- 1 vana pilot cu trei cai pentru aer comprimat

- 1 filtru pentru vana pilot

In timpul alimentarii cu cantitati mari de apa proaspata, creste precipitarea materiilor in suspensie. Acestea se depun pe fundul cazanului si trebuiesc indepartate la intervale regulate.

Debitul apelor pluviale

Debitul apelor conventional curate

Q pl = 0,0001 x m x x I x S (l/s) unde:

m = 0,8 pentru t<40 minute – coeficient de inmagazinare a apei

S1 = suprafata constructii = 38995 m2

S2 = suprafata spatii verzi = 16350 m 2

1 = coeficient de scurgere pentru constructii = 0,90

2 = coeficient de scurgere pentru spatii verzi = 0,15

i – intensitatea ploii de calcul in l/s ha

Conform STAS 9470/73, pentru zona 8, clasa de importanta IV, frecventa ploii de calcul de 1/1 si durata ploii de 15 minute i= 150l/s ha.

m = coeficient adimensional de reducere al debitului de calcul

m =- 0,8 pentru t<40min

Q pl = S x m x Ф x i = 0,001 x (38995 x 0,9 + 16350 x 0,15) x 0,8 x 150 = 450,58 l/s

Bilantul de ape evacuate

Tab. 4.1.11. Bilantul de ape evacuate

Sursa

Total ape uzate generate

Ape uzate evacuate

Ape directionate spre

reutilizare / recirculare

m3/zi

m3/an

Menajere

Industriale

Pluviale

In obiectiv

In alte obiective

m3/zi

m3/an

m3/zi

m3/an

m3/zi

m3/an

m3/zi

m3/an

m3/zi

m3/an

APE MENAJERE

CONSUMURI DIVERSE

APE INDUSTRIALE

APE PLUVIALE

Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate

Apele uzate evacuate se vor incadra in – NTPA 001/2002 – “Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptori naturali.”

Prevederile prezentului act normativ se aplica si la evacuarea apelor uzate in soluri permeabile sau in depresiuni cu scurgere asigurata natural (art.10). Valorile limita admisibile ale principalilor indicatori de calitate ai efluentului epurat pe durata functionarii sistemului de epurare s-au selectatdin NTPA 001/2002 in tabelul de mai jos:

Tab. 4.1.12. Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate

Nr. Crt.

Indicator de calitate

U.M.

Valori limita admisibile

pH

unitati pH

CBO5

mg  O2/dm3

CCO-CR

mg  O2/dm3

MS***

mg/dm3

Azot amoniacal***

mg/dm3

Azot total***

mg/dm3

Fosfor total***

mg/dm3

Substante extractibile cu solventi org.

mg/dm3

* - Valorile de 20 mg/l pentru CBO5 si 70 mg/l pentru CCO-CR se aplica in cazul statiilor de epurare existente sau in curs de realizare. Pentru statiile noi, extinderi sau retehnologizari, se vor aplica valorile mai mari, respectiv 25 mg/l pentru CBO5 si 125 mg/l pentru CCO-CR

** - Vezi art.7, aliniatul (2) din anexa la NTPA 011/2002.

*** - Valorile din afar parantezei se vor respecta pentru descarcari in zone sensibile, conform tabelului nr.2 din Anexa la norma tehnica NTPA 011/2002.

4.1.5. Calitatea apelor subterane si de suprafata – Fond de poluare existent

Poluarea apei se poate produce in mod accidental, dar de cele mai multe ori datorita indepartarii necontrolate a diverselor deseuri sau reziduuri lichide sau solide. Sursele de poluare a apei sunt multiple, cel mai frecvent insa ele sunt reprezentate de reziduurile industriale.

Factorii care au condus la poluarea apei pot fi grupati in:

  • factori demografici, reprezentati, de numarul populatiei dintr-o anumita zona;
  • factori urbanistici, corespunzatori dezvoltarii asezarilor umane care utilizeaza cantitati mari de apa, pe care le deverseaza in natura subforma de ape uzate intens impurificate;
  • factori industriali reprezentati de nivelul de dezvoltare economica si industriala.

Poluarea apelor, desi este un fenomen general, poate fi grupata in mai multe tipuri, astfel:

  • poluarea fizica, cu precadere cea termica sau cea determinata de elemente insolubile plutitoare sau sedimentabile.Acest tip de poluare este caracteristic, in general zonelor dezvoltate din punct de vedere industrial;
  • poluarea chimica, este reprezentata de patrunderea in apa a unor substante chimice diverse, de la cele organice usor degradabile pana la cele toxice cu persistenta indelungata;
  • poluarea biologica – bacteriologica, legata in mod direct de prezenta si activitatea omului.

Calitatea apei potabile in zona amplasamentului studiat

Analizele fizico-chimice ale apelor potabile s-au realizat de catre SC Apa Nova Bucuresti SA, Directia Tehnica Calitate si Protectia mediului, Serviciul Control Calitate Apa Potabila , Laborator Control Calitate Apa Potabila. Rezultatele sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Put Nr. 1 - Buletin de analiza Nr. pt0071055 / 20.12.2007

Nr. crt.

Indicatori organo-leptici si fixico-chimici

UM

Valori obtinute

Valori maxim admise

Referential

Miros

grade

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 1622/2007

acceptabila

Gust

grade

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 1622/2007

Culoare

grade

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 7887/1997

acceptabila

Turbiditate

UNT

<5

SR EN ISO 7027/2001

PH

unitati pH

>6,5 ; <9,5

SR ISO 10523/1997

Conductivitate

μS/cm la 20o C

SR EN 27888/1997

Clor rezidual liber

mg/l

SR EN ISO 7393-2/2002

Amoniu

mg/l

SR ISO 7150-1/2001

Nitriti

mg/l

SR EN 26777/2002

Nitrati

mg/l

SR ISO 7890-1/1998

Fier*

μg/l

SR ISO 6332/1996

Oxidabilitate

mgO2/l

SR EN ISO 846/2001

Duritate totala, minim

grade germane

ISO 6059/1984

Aluminiu

μ/l

STAS 6326/1990

Mangan

μ/l

STAS 6364/81

Cloruri

mg/l

STAS 3049/88

Numar de colonii la 36o C

numar/ml

Nici o modificare anormala

Nici o modificare anormala

SR EN ISO 6222/2004

Sulfuri, hidrogen sulfurat*

μ/l

STAS 7510/97

Indicatori bacteriologici / UM / Referential

Valori obtinute

Valori admise

Bacterii coliforme

(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Escherihia coli

(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Enterococi(Streptococi fecali)

(nr./100 ml) SR EN ISO 7899-2/2002

Rezultatele pun in evidenta faptul ca valorile indicatorilor de calitate se situeaza sub valorile limita.

Put Nr. 2 - Buletin de analiza nr. pt00710431 / 24.12.2007

Nr. crt.

Indicatori organo-leptici si fixico-chimici

UM

Valori obtinute

Valori maxim admise

Referential

Miros

grade

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 1622/2007

acceptabila

Gust

grade

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 1622/2007

Culoare

grade

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 7887/1997

acceptabila

Turbiditate

UNT

<5

SR EN ISO 7027/2001

PH

unitati

pH

>6,5 ; <9,5

SR ISO 10523/1997

Conductivitate

μS/cm la 20o C

SR EN 27888/1997

Clor rezidual liber

mg/l

SR EN ISO 7393-2/2002

Amoniu

mg/l

SR ISO 7150-1/2001

Nitriti

mg/l

SR EN 26777/2002

Nitrati

mg/l

SR ISO 7890-1/1998

Fier*

μg/l

SR ISO 6332/1996

Oxidabilitate

mgO2/l

SR EN ISO 846/2001

Duritate totala, minim

grade germane

ISO 6059/1984

Aluminiu

μ/l

STAS 6326/1990

Mangan

μ/l

STAS 6364/81

Cloruri

mg/l

STAS 3049/88

Numar de colonii la 36o C

numar/ml

Nici o modificare anormala

Nici o modificare anormala

SR EN ISO 6222/2004

Sulfuri si hidrogen sulfurat*

μ/l

STAS 7510/97

Indicatori bacteriologici / UM / Referential

Valori obtinute

Valori admise

Bacterii coliforme

(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Escherihia coli

(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Enterococi(Streptococi fecali)

(nr./100 ml) SR EN ISO 7899-2/2002

Rezultatele pun in evidenta faptul ca valorile indicatorilor de calitate se situeaza sub valorile limita.

Put Nr. 3 - Buletin de analiza nr. pt00710435 / 27.12.2007

Nr. crt.

Indicatori organo-leptici si fixico-chimici

UM

Valori obtinute

Valori maxim admise

Referential

Miros

grade

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 1622/2007

acceptabila



Gust

grade


acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 1622/2007

Culoare

grade

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 7887/1997

acceptabila

Turbiditate

UNT

<5

SR EN ISO 7027/2001

PH

unitati

pH

>6,5 ; <9,5

SR ISO 10523/1997

Conductivitate

μS/cm la 20o C

SR EN 27888/1997

Clor rezidual liber

mg/l

SR EN ISO 7393-2/2002

Amoniu

mg/l

SR ISO 7150-1/2001

Nitriti

mg/l

SR EN 26777/2002

Nitrati

mg/l

SR ISO 7890-1/1998

Fier*

μg/l

SR ISO 6332/1996

Oxidabilitate

mgO2/l

SR EN ISO 846/2001

Duritate totala, minim

grade germane

ISO 6059/1984

Aluminiu

μ/l

STAS 6326/1990

Mangan

μ/l

STAS 6364/81

Cloruri

mg/l

STAS 3049/88

Numar de colonii la 36o C

numar/ml

Nici o modificare anormala

Nici o modificare anormala

SR EN ISO 6222/2004

Sulfuri si hidrogen sulfurat*

μ/l

STAS 7510/97

Indicatori bacteriologici / UM / Referential

Valori obtinute

Valori admise

Bacterii coliforme

(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Escherihia coli

(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Enterococi(Streptococi fecali)

(nr./100 ml) SR EN ISO 7899-2/2002

Rezultatele pun in evidenta faptul ca valorile indicatorilor de calitate se situeaza sub valorile limita.

Put Nr. 5 - Buletin de analiza nr. pt0082042/28.02.2008

Nr. crt.

Indicatori organo-leptici si fixico-chimici

UM

Valori obtinute

Valori maxim admise

Referential

Miros

grade

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 1622/2007

acceptabila

Gust

grade

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 1622/2007

Culoare

grade

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 7887/1997

acceptabila

Turbiditate

UNT

<5

SR EN ISO 7027/2001

PH

unitati

pH

>6,5 ; <9,5

SR ISO 10523/1997

Conductivitate

μS/cm la 20o C

SR EN 27888/1997

Clor rezidual liber

mg/l

SR EN ISO 7393-2/2002

Amoniu

mg/l

SR ISO 7150-1/2001

Nitriti

mg/l

SR EN 26777/2002

Nitrati

mg/l

SR ISO 7890-1/1998

Fier*

μg/l

SR ISO 6332/1996

Oxidabilitate

mgO2/l

SR EN ISO 846/2001

Duritate totala, minim

grade germane

ISO 6059/1984

Aluminiu

μ/l

STAS 6326/1990

Mangan

μ/l

STAS 6364/81

Cloruri

mg/l

STAS 3049/88

Numar de colonii la 36o C

numar/ml

Nici o modificare anormala

Nici o modificare anormala

SR EN ISO 6222/2004

Sulfuri si hidrogen sulfurat*

μ/l

STAS 7510/97

Indicatori bacteriologici / UM / Referential

Valori obtinute

Valori admise

Bacterii coliforme

(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Escherihia coli

(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Enterococi(Streptococi fecali)

(nr./100 ml) SR EN ISO 7899-2/2002

Rezultatele pun in evidenta faptul ca valorile indicatorilor de calitate se situeaza sub valorile limita.

Put Nr. 6 - Buletin de analiza nr. pt0082044/28.02.2008

Nr. crt.

Indicatori organo-leptici si fixico-chimici

UM

Valori obtinute

Valori maxim admise

Referential

Miros

grade

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 1622/2007

acceptabila

Gust

grade

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 1622/2007

Culoare

grade

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 7887/1997

acceptabila

Turbiditate

UNT

<5

SR EN ISO 7027/2001

PH

unitati

pH

>6,5 ; <9,5

SR ISO 10523/1997

Conductivitate

μS/cm la 20o C

SR EN 27888/1997

Clor rezidual liber

mg/l

SR EN ISO 7393-2/2002

Amoniu

mg/l

SR ISO 7150-1/2001

Nitriti

mg/l

SR EN 26777/2002

Nitrati

mg/l

SR ISO 7890-1/1998

Fier*

μg/l

SR ISO 6332/1996

Oxidabilitate

mgO2/l

SR EN ISO 846/2001

Duritate totala, minim

grade germane

ISO 6059/1984

Aluminiu

μ/l

STAS 6326/1990

Mangan

μ/l

STAS 6364/81

Cloruri

mg/l

STAS 3049/88

Numar de colonii la 36o C

numar/ml

Nici o modificare anormala

Nici o modificare anormala

SR EN ISO 6222/2004

Sulfuri si hidrogen sulfurat*

μ/l

STAS 7510/97

Indicatori bacteriologici / UM / Referential

Valori obtinute

Valori admise

Bacterii coliforme

(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Escherihia coli

(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Enterococi(Streptococi fecali)

(nr./100 ml) SR EN ISO 7899-2/2002

Rezultatele pun in evidenta faptul ca valorile indicatorilor de calitate se situeaza sub valorile limita.

Put Nr. 7 - Buletin de analiza nr. pt0082046/28.02.2008

Nr. crt.

Indicatori organo-leptici si fixico-chimici

UM

Valori obtinute

Valori maxim admise

Referential

Miros

grade

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 1622/2007

acceptabila

Gust

grade

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 1622/2007

Culoare

grade

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 7887/1997

acceptabila

Turbiditate

UNT

<5

SR EN ISO 7027/2001

PH

unitati

pH

>6,5 ; <9,5

SR ISO 10523/1997

Conductivitate

μS/cm la 20o C

SR EN 27888/1997

Clor rezidual liber

mg/l

SR EN ISO 7393-2/2002

Amoniu

mg/l

SR ISO 7150-1/2001

Nitriti

mg/l

SR EN 26777/2002

Nitrati

mg/l

SR ISO 7890-1/1998

Fier*

μg/l

SR ISO 6332/1996

Oxidabilitate

mgO2/l

SR EN ISO 846/2001

Duritate totala, minim

grade germane

ISO 6059/1984

Aluminiu

μ/l

STAS 6326/1990

Mangan

μ/l

STAS 6364/81

Cloruri

mg/l

STAS 3049/88

Numar de colonii la 36o C

numar/ml

Nici o modificare anormala

Nici o modificare anormala

SR EN ISO 6222/2004

Sulfuri si hidrogen sulfurat*

μ/l

STAS 7510/97

Indicatori bacteriologici / UM / Referential

Valori obtinute

Valori admise

Bacterii coliforme

(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Escherihia coli

(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Enterococi(Streptococi fecali)

(nr./100 ml) SR EN ISO 7899-2/2002

Rezultatele pun in evidenta faptul ca valorile indicatorilor de calitate se situeaza sub valorile limita.

4.1.6. Surse de poluare a apei - Perioada de constructie

In perioada de executie a obiectivului, sursele de poluare a apelor pot fi :

a) Executia propriu-zisa a lucrarilor

Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie.Aceste emisii, sunt spalate de apele pluviale si pot ajunge in apa freatica sau in cursurile de apa.

b) Traficul de santier

Traficul greu rezultat din circulatia vehiculelor grele pentru trasport materiale, transport personal, utilaje, echipamente, determina diferite emisii de substante poluante, ca urmare apele pluviale care spala zona de lucru constituie ape poluate.

c) Poluarea accidentala

Acest tip de poluare este scurgerilor de hidrocarburi ( benzina, motorina ) datorate fisurarii accidentale a rezervoarelor utilajelor si masinilor de transport in perioada de constructie a obiectivului.

Tipurile de poluanti sunt dupa cum urmeaza :

  • uleiuri si grasimi minerale
  • hidrocarburi ( benzina, motorina )
  • reziduri provenite de la arderea carburantilor ( hidrocarburi, plumb )
  • reziduri provenite de la uzura pneurilor ( substante hidrocarbonice, zinc, cadmiu )
  • reziduri metalice provenite de la coroziunea vehiculelor ( fier, crom, nichel, cupru, cadmiu )
  • apa uzata de la spalarea masinilor si utilajelor

4.1.7. Surse de poluare a apei - Perioada de functionare

In perioada de functionare a obiectivului, sursele de poluare a apelor pot fi :

a) Traficul auto

Ca urmare a traficului auto in parcare si a stationarii autovehiculelor, apele meteorice care spala parcarea constituie ape poluate.

b) Poluarea accidentala

Scurgeri de hidrocarburi ( benzina, motorina ) datorate fisurarii accidentale a rezervoarelor

autovehiculelor

Scurgeri de substante chimice (Acid sulfuric, Hipoclorit de sodiu, Soda caustica, Motorina) datorate fisurarii accidentale a rezervoarelor si a ambalajelor.

4.1.8. Prognoza impactului

Impactul aplicarii proiectului asupra factorului de mediu apa se va realiza partial prin prelevarea apei pentru alimentarea fabricii cu apa, partial prin evacuarea apelor uzate din fabrica.

Impactul prin prelevarea apei din panza freatica

Intrucat alimentarea cu apa a fabricii de bauturi racoritoare se face numai din foraje subterane, despre impactul activitatii de prelevare a apei pentru alimentarea fabricii asupra factorului de mediu apa, se pot face urmatoarele afirmatii:

regimul apelor de suprafata din zona nu va fi influentat in nici un fel;

va fi influentat numai regimul apelor subterane din zona, influenta se va manifesta prin scaderea relativ redusa a potentialului hidraulic al stratelor de apa subterana din care se vor alimenta cele opt puturi;

Scaderea potentialului hidraulic fata de cel actual nu va depasi cca. 10 m la limita incintei fabricii de bauturi racoritoare.Valoarea aproximativa a denivelarii provocata de functionarea celor opt puturi s-a calculat cu relatia:

*         

in care:

s(r) = denivelarea masurata la distanta r de axul putului (m)

Q = debitul extras din subteran (m3/zi)

T0 = transmisivitatea stratului acvifer (m2/zi)

R = raza de influenta a putului

Transmisivitatea - exprimata pentru o sectiune a curentului de latime unitara - este egala cu produsul dintre coeficientul de filtrare kf, si grosimea normala Gn a stratului acvifer, liber sau captiv (T = kfGn);

se exprima in cm2/s, m2/s, m2/h, m2/zi.Transmisivitatea indica capacitatea unei prisme din roca

magazin de latime unitara de a permite trecerea unui fluid in unitatea de timp.

Datele de baza utilizate in calcul au fost :

T0 = Gn kf = 150 m x100 m/zi = 2000 m2/zi

Gn = 150 m

kf = 12m/zi

Q = 8 200 m3/h = 1600 m3/h = 38.400 m3/zi

R = 1000m

r = 55m

Concluzii

S(r ) = 8,85 m < 10 m

Indicele de impact asupra factorului de mediu apa potabila

Ip =

Impactul prin evacuarea apelor din fabrica

Evacuarea apelor uzate din fabrica.

Apele uzate menajer si tehnologic sunt evacuate in statia de epurare si in statia de neutralizare. In consecinta impactul lor asupra mediului se va analiza pe baza CMA stabilite prin NTPA 001/2005.

Luand in considerare caracteristicile constructive ale retelei de canalizare interioara a obiectivului precum si utilizatorii ei, nu exista nici un motiv ca valorile CE ale poluantilor din apele uzate menajer evacuate in statiile de epurare sa depaseasca valorile CMA (cerute prin NTPA 001/2005).

In concluzie indicele de impact care reflecta impactul evacuarii apelor menajere asupra factorului de mediu apa va avea cel mult valoarea:

Ip = 1

Evacuarea apelor pluviale

Impactul obiectivului analizat asupra factorului de mediu apa se va produce doar prin precipitatiile

cazute in incinta obiectivului analizat.In consecinta impactul lor asupra mediului se va analiza pe baza CMA stabilite prin NTPA 001/2002.

Evaluarea impactului s-a realizat pentru indicatorul „ Produse petroliere „ deoarece probabilitatea

contaminarii zonei de lucru in perioada de constructie si in perioada de functionare este ridicata.

Fiind colectate de pe suprafete, este de asteptat ca apele din precipitatii sa nu fie conventional curate. Ele vor antrena o parte din o parte din hidrocarburile existente pe amplasament, iar concentratiile acestora vor fi functie de procentul pierderilor din aceste produse.

Pentru calculul concentratiei hidrocarburilor in apele de ploaie evacuate din parcare in perioada de

functionare se vor lua in considerare urmatoarele date:

suprafata de colectare ( zona de lucru ) a apelor de ploaie S = 24.655 m2;

inaltimea precipitatiilor medii multianuale hp= 600 mm /an;

coeficientul de scurgere s

procentul pierderilor de substante poluante p = 0,1%o

volumul total de hidrocarburi din rezervoarele autovehiculelor VT = 50 t/an

Valorice CE ale hidrocarburilor in apele de precipitatii se calculeaza cu relatia:

CE x p x VT / σ x S x h [ mg/l ]

Cu aceste date se obtin urmatoarele valori ale CE

Apa pluviala

Produse petroliere

UM

[ mg/l ]

CE

CMA

Cu ajutorul CE calculate si al CMA stabilite prin NTPA 001/2002 rezulta urmatorul indice de impact

asupra factorului de mediu apa:

Indicele de impact asupra factorului de mediu apa uzata

Apa pluviala

Produse petroliere

Ip

< 0,01

Prognoza impactului

Prelevarea apei din panza freatica

Nu restrictioneaza accesul la sursa de apa a altor obiective.

Nu determina inrautatirea parametrilor cantitativi si calitativi initiali ai folosintei de apa, deoarece forajele urmeaza sa capteze apa cantonata in stratele acvifere de mare adancime de varsta pleistocen inferior-romanian.

Stratele acvifere cantonate in orizonturile poros – permeabile de varsta pleistocen inferior- mediu succeptibile a fi poluate, vor fi izolate prin cimentarea coloanei de exploatare in spate.

Se vor utiliza tehnologii mai putin poluante si superior calitative fata de metodele clasice, cu cerinte reduse de apa datorita metodei de foraj si a modului de echipare a forajelor in vederea exploatarii.

Nu vor creste cantitatile si concentratiile de poluanti in apele uzate fata de limitele impuse de standardele specifice.

Se va asigura stabilitatea lucrarilor impotriva inundatiilor , prin echiparea forajelor cu cabina monobloc, avand cota deasupra nivelului maxim al cotei de inundatiei.

Evacuarea apelor uzate

apele menajere se evacueaza in statia de epurare;

apele uzate industrial se evacueaza in statia de tratare si apoi in reteaua de canalizare ce apartine SC Portland Romania SRL

apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apartine SC Portland Romania SRL

Cuantificarea impactului

Impactul activitatii de evacuare a apelor uzate din incinta QAB asupra factorului de mediu apa se poate aprecia comparand valorile concentratiei diversilor poluanti existenti in aceste ape cu VLA stabilite prin reglementarile in vigoare.

Tab. 4.1.13. Cuantificarea impactului

Nota de Bonitate

Indice de impact

Probabilitate

Grad de afectare

Nula

Neafectare

Minima

Usoara

Medie

Admisibila

Certa

Inacceptabila

Impactul produs asupra factorului de mediu apa este minim, acceptat

4.1.9. Masuri de diminuare a impactului.

A. PERIOADA DE CONSTRUCTIE

Tab. 4.1.14. Masuri de diminuare a impactului perioada de constructie

Nr

Activitate/Actiune/Obiect

Masuri de reducere a impactului propuse

Autovehicule grele, utilaje

Interzicerea spalarii acestora in zonele de lucru.

Autovehicule grele, utilaje

Rezervoare de carburanti

Verificarea integritatii si etanseitatii rezervoarelor si a conductelor de transport carburant

B. PERIOADA DE FUNCTIONARE

Tab. 4.1.15. Masuri de diminuare a impactului perioada de functionare

Nr

Activitate/Actiune/Obiect

Masuri de reducere a impactului propuse

Statie epurare ape uzate

menajere

Monitorizarea sub aspect cantitativ si calitativ a apelor uzate la intrare in statia de epurare si apele conventional curate la iesirea din statia de epurare.

Statie epurare ape uzate

menajere

Decolmatarea periodica a bazinelor de decantare din statia de epurare.

Statie neutralizare

ape uzate tehnologice

Monitorizarea sub aspect cantitativ si calitativ a apelor uzate la intrare in statia de epurare si apele conventional curate la iesirea din statia de epurare.

Statie neutralizare

ape uzate tehnologice

Decolmatarea periodica a bazinelor de decantare din statia de epurare.

Apa de alimentare

Monitorizarea sub aspect cantitativ si calitativ a apelor de alimentare.

Apa uzata menajera

Monitorizarea sub aspect cantitativ si calitativ a apelor uzate menajere.

Filtru presa

Instalarea unui by-pass pentru preluarea apelor uzate rezultate din presarea namolului si evacuarea acestora in statia de epurare.

Filtru presa

Instalarea unui by-pass pentru preluarea apelor uzate rezultate din presarea namolului si evacuarea acestora in statia de neutralizare.

Separator de grasimi

Instalarea unui separator de grasimi pentru cantina

Separatoare de hidrocarburi

Decolmatarea periodica a separatoarelor de produse petroliere si de uleiuri minerale;

Linii fabricatie

Reducerea consumului de apa tehnologica prin realizare posibilitatii de recirculare a unui volum semnificativ de apa.

Parcare auto

Instalarea de separatoare de produse petroliere si contractarea unei firme specializate pentru intretinere

4.2. Aerul

4.2.1. Caracteristici generale

Din punct de vedere climatic, Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov se incadreaza intr-o zona cu climat temperat – continental cu nuante de excesivitate si face parte din sectorul climatic al Campiei Romane.

In acest spatiu se resimt influentele caracteristice zonei de contact a maselor de aer continentale estice cu cele vestice sau sudice, imprimand climei nuante de excesivitate.

Verile au un climat in care se resimte destul de puternic caracterul arid si continental, fiind caracterizate prin valori termice ridicate, insolatie prelungita si umiditate relativa a aerului redusa. Iernile sunt influentate de prezenta maselor de aer rece est-continentale, caracterizate prin scaderea apreciabila a temperaturii aerului.

Radiatia solara globala este de 125.390 kcal/cm2 pe suprafata orizontala, valoarea maxima a insolatiei inregistrandu-se in iulie, de 18,330 kcal/cm2 la Bucuresti-Filaret si 18,21 kcal/cm2 la Afumati, iar cea minima in decembrie, de 3,040 kcal/cm2 si respectiv 3.04 kcal/cm2.In municipiul Bucuresti intensitatea radiatiei solare scade in situatii de stabilitate atmosferica cu circa 20-30 % pentru spectrul radiatiilor vizibile si cu 90 % pentru radiatiile ultraviolete.

Un alt element foarte important care influenteaza variatia factorilor climatici este suprafata activa, foarte puternic transformata prin cresterea suprafetelor construite si cu infrastructuri, desecarea mlastinilor, amenajarea suprafetelor lacustre, extinderea spatiilor deschise in defavoarea padurilor, degradarea terenurilor etc.

Media anuala a temperaturii aerului (calculata pentru perioada 1961 – 2000), inregistreaza valori cuprinse intre 9,80C la Tancabesti si 11,20C la Bucuresti-Filaret.In cazul municipiului Bucuresti se inregistreaza variatii ale mediilor multianuale de 0,90C (Observatorul Astronomic din B-dul Ana Ipatescu 11,5 sC, Bucuresti-Filaret 11.20C, Bucuresti-Baneasa 10,6 sC), influenta spatiilor construite fiind evidenta.

La Bucuresti-Filaret, diferentele cele mai mari se inregistreaza in perioadele cu precipitatii reduse cantitativ (februarie-martie – 0.7-0.80C, septembrie-octombrie – 0,9-1 0C), ceea ce favorizeaza procesele de aerare a mediului urban prin intermediul brizei urbane. Acest lucru evidentiaza clar prezenta fenomenului de insula de caldura urbana, care cuprinde o mare parte a intravilanului municipiului Bucuresti pe orizontala, iar pe verticala se manifesta ca un clopot urban (fenomenul de horn) avand de 3-4 ori inaltimea blocurilor orasului (150-200 m).

In cursul anului temperatura medie lunara a aerului inregistreaza o maxima in iulie si o minima in ianuarie.

Temperaturile maxime absolute au atins 42.4 oC la Bucuresti - Filaret, 42.2oC la Bucuresti - Baneasa si 41.1 oC la Bucuresti - Afumati la data de 5 iulie 2000. Temperaturile minime absolute au coborat sub -30 oC astfel: -32.2 oC la Bucuresti - Baneasa, -30.0oC la Bucuresti - Filaret, la data de 25 ianuarie 1942 si -30.21 oC la Bucuresti - Afumati la data de 6 februarie 1954. In raport cu temperaturile extreme, amplitudinea absoluta a atins valori de peste 70 oC (74.4 oC la Bucuresti - Baneasa, 72.4 oC la Bucuresti - Filaret).

Umiditatea relativa a aerului are valori medii anuale care variaza intre 75 si 80 %, valorile scazand in timpul verii la 67-69 % la Bucuresti-Filaret, 69-71 % la Bucuresti-Baneasa si Bucuresti-Afumati.

De umiditatea ridicata a aerului este legata aparitia cetii, anual producandu-se 40 – 50 de cazuri, cu frecventa mai mare in zona lacurilor si a cursurilor de apa. Cele mai frecvente fenomene cu ceata se semnaleaza in intervalul octombrie-martie (96,2 %, cu maxim in luna decembrie – 27). 

Precipitatiile atmosferice reprezinta un parametru meteorologic important in evaluarea calitatii aerului. Cele mai mari cantitati medii anuale de precipitatii cad deasupra municipiului Bucuresti (613,1 mm la Bucuresti-Filaret), favorizand transferul poluantilor din aer si suprafata topografica spre sistemele acvatice.

Se observa scaderea cantitatilor de precipitatii de la nord spre sud si de la vest.De asemenea, in sudul municipiului Bucuresti cantitatea de precipitatii scade la sub 550 mm (statiile Vidra si Magurele).

Daca luam in calcul numai datele din ultimii 15 ani se observa un contrast mai ridicat dintre anii secetosi (1990, 1992, 2000) si cei ploiosi (1991, 1997, 1999).

Cantitatile cele mai ridicate de precipitatii cad in lunile mai-iunie, iar cele mai scazute in decembrie-februarie. De asemenea, in lunile septembrie-octombrie se contureaza o minima secundara la majoritatea statiilor din Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov.

In anul 2006 valorile precipitatiilor au fost sub norma climatologica, iar temperaturile medii anuale au fost in general in jurul valorii normei climatologice.

Tab. .1. Temperaturile medii anuale si valorile precipitatiilor

Temp. medie

Temp. maxima

Temp. minima

Cant. de precipitatii

Normala climatologica

(oC)

(oC)

Absoluta

(oC)

data

(oC)

data

Absoluta

(oC)

data

(oC)

data

Normala climatologica

(l/m2)

(l/m2)

Bucuresti-Filaret

5.VII.2000

20.VIII

25.I.1942

24.I

Bucuresti-Baneasa

5.VII.2000

20.VIII

25.I.1942

24.I

Bucuresti-Afumati

5.VII.2000

20.VIII

6.II.1954

24.I

Importante sub aspect economic si ecologic, sunt secetele, care apar in spatiul Regiunii de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov in conditii de circulatie a maselor de aer din sud-vest, reprezentativi prin lungimea intervalelor cu precipitatii foarte scazute fiind anii 1946 (10 luni), 1948 (9 luni), 1960 (8 luni), 1943, 1951, 1953, 1957, 1958, 1959 (7 luni).

O problema deosebita pentru asezarile umane din Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov este legata de preluarea spre sistemul de canalizare a cantitatilor ridicate de precipitatii care cad intr-o perioada foarte scurta de timp. Cele mai ridicate maxime in 24 de ore au depasit 100 mm la statiile: Bucuresti - Filaret, 136 mm la data de 17 iunie 1910, Bucuresti - Baneasa 107.7 mm la data de 15 iulie 1954 si Bucuresti - Afumati 107.3 mm la data de 20 august 1949.

De asemenea, cu incidenta deosebita in agricultura sunt ploile acide, foarte frecvente in ultimii ani in Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov.

Numarul cazurilor cu grindina este de o zi sau mai putin de o zi, numarul maxim inregistrat fiind estimat la 4-5 cazuri anual. Durata medie a grindinei este de 5 minute, insa s-au inregistrat durate pana la 30 minute la statia Bucuresti Baneasa (9 mai 1961).

Grosimea stratului de zapada este vizibil influentata de conditiile de calm atmosferic, vant si de particularitatile suprafetei active. Durata stratului de zapada variaza, functie de starea timpului si de conditiile locale, astfel: 53 de zile la Filaret, 46 de zile la Baneasa si 54 de zile la Afumati.

Circulatia aerului. Circulatia aerului influenteaza in mod direct dispersia poluantilor in atmosfera. Viteza vantului scade spre centrul municipiului Bucuresti, comparativ cu valorile inregistrate in exteriorul acestuia. Vanturile dominante sunt cele de NE (22,4% la Baneasa, 23,2% la Afumati) si de SV (14,8% la Baneasa, respectiv 8,1% la Afumati).

Cele mai mari viteze medii anuale revin vanturilor din NE (3,5 m/s la Baneasa si 3,2 m/s la Afumati), urmate de vanturile din directia E (3,3 m/s si 3,2 m/s). Conditiile de calm au o frecventa de doua ori mai mare in zonele centrale in comparatie cu cele periferice, contribuind astfel la mentinerea fenomenului de poluare.

Un fenomen specific climei municipiului Bucuresti care schimba caracteristicile regimului eolian il constituie briza urbana (curenti de compensatie), fiind conditionata de regimul termic de zi si de noapte, luand nastere datorita incalzirii diferentiate a spatiilor construite fata de campia limitrofa.

Calitatea aerului – Fond de poluare existent

Poluarea aerului este un fenomen complex care implica o multitudine de agenti poluanti ce pot cauza alterari ale sanatatii si mediului ambiant in functie de concentratie sau timp de actiune, determinand efecte grave, actionand fie printr-o concentratie mare intr-un timp scurt, dar si printr-o concentratie redusa intr-un timp indelungat.

Activitatile economice specifice zonei sunt agricultura si cresterea animalelor.Aceste activitati nu indica o poluare potentiala semnificativa a aerului.

Calitatea aerului din zona de constructie a obiectivului analizat este influentata de poluantii emisi de traficul rutier care se desfasoara in zona.

Impactul asupra sanatatii umane: efectele asupra sanatatii umane sunt legate de nocivitatea gazelor de esapament care contin NOx, CO, SO2, CO2, compusi organici volatili, particule incarcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc).

Aceste noxe impreuna cu pulberile antrenate de pe carosabil pot provoca probleme respiratorii acute si cronice, precum si agravarea altor afectiuni.

Traficul greu, generator al unor niveluri ridicate de zgomot si vibratii, precum si de fondul sonor permanent determina conditii de aparitie a stresului, cu implicatii uneori majore asupra starii de sanatate.

Executia lucrarilor de constructie a obiectivului analizat constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, cauzata de circulatia vehiculelor grele, emisii de pulberi in suspensie si carbon la punerea in opera a asfaltului, iar pe de alta parte sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili ( produse petroliere distilate ) atat in motoarele utilajelor, cat si a mijloacelor de transport folosite.

Principalele surse de poluare atmosferica sunt urmatoarele:

a)     surse de suprafata – reprezentate de functionarea utilajelor si echipamentelor in zona de lucru;

b)     surse de suprafata – reprezentate de emisiile de PM si carbon la turnarea asfaltului;

c)     surse liniare – reprezentate de traficul zilnic desfasurat in cadrul santierului ( masini de transport).

Circulatia autovehiculelor pe platformele amenajate va determina emisii de poluanti specifici gazelor de esapament: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, compusi organici volatili, particule cu continut de metale.

Desi miscarea fiecarui vehicul reprezinta o sursa liniara, in ansamblu, platformele pe care are loc traficul de incinta reprezinta o sursa de suprafata la sol, deschisa, cu emisii nedirijate avand rate variabile.

Emisiile de pulberi in suspensie evacuate in atmosfera sunt generate de functionarea utilajelor in fronturile de lucru.Activitatea utilajelor cuprinde, in principal: decaparea si depozitarea pamantului vegetal, sapaturi si umpluturi din pamant si balast in corpul drumului, vehicularea materialelor in zonele de lucru etc.

Emisiile de particule in suspensie variaza de la o zi la alta, depinzand de specificul operatiilor efectuate , cat si de conditiile meteorologice.

Impactul emisiilor de particule in suspensie asupra factorilor de mediu este maxim in conditii meteorologice defavorabile (vant cu viteza egala sau mai mica de 1 m/s).

Cantitatea de particule in suspensie este proportionata cu aria terenului pe care se desfasoara lucrarile.

Prin specificul procesului de productie, operatiile vor fi desfasurate cu echipamente automatizate actionate electric si pneumatic.

Sursele de impurificare a atmosferei aferente obiectivului de investitii in perioada de functionare sunt :

surse de suprafata la sol, cu emisii nedirijate - datorate circulatia autovehiculelor in amplasament;

surse stationare punctuale, cu emisii dirijate datorate – datorate emisiilor din centrala termica.

Principalele surse de poluare atmosferica sunt urmatoarele:

Centrala termica, foloseste drept combustibil gazul metan; centrala este dotata cu cazane noi de abur si de apa calda. Gazele reziduale si pulberile rezultate in urma procesului de combustie vor fi evacuate in atmosfera prin intermediul unui cos. Emisiile rezultate se incadreaza in limitele impuse de legislatia in vigoare.

Tab. 4.2.2. Emisiile rezultate in comparatie cu limitele impuse de legislatia in vigoare

Indicator poluant

Debit masic

(g/h)

Concentratie poluant (mg/Nm3)

Pulberi

18,40

2,85

CO

88,05

13,63

SOx

58,70

9,09

NOx

1127,04

174,54

Hidrocarburi

176,10

27,27

Aldehide

28,17

4,36

Surse mobile de poluare (autovehicule). Societatea va dispune de un parc auto propriu format din 30 de camioane si 6 tiruri, combustibilul utilizat fiind motorina.Mijloacele auto proprii sunt folosite pentru activitatile curente de transport al produselor finite in vederea comercializarii.

Calitatea aerului din zona amplasamentului QAB este influentata semnificativ si de poluarea cauzata de traficul rutier si de poluarea potentiala rezultata din alte activitati industriale din zona.

4.2.3. Surse de poluare a aerului - Perioada de constructie

Executia lucrarilor de constructie a obiectivului analizat constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, cauzata de circulatia vehiculelor grele, iar pe de alta parte sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili ( produse petroliere distilate ) in motoarele utilajelor, si a mijloacelor de transport.

In acest sens, la evaluarea impactului asupra mediului pe durata lucrarilor de constructie a obiectivului s-au analizat separat emisiile de substante poluante evacuate in atmosfera :

surse de suprafata la sol cu emisii nedirijate – reprezentate de functionarea utilajelor si echipamentelor angrenate in efectuarea lucrarilor de constructii montaj.

surse punctiforme nedirijate – reprezentate de grunduirea si vopsirea suprafetelor metalice

surse de suprafata la sol cu emisii nedirijate – reprezentate de functionarea utilajelor si echipamentelor angrenate in efectuarea lucrarilor de constructii montaj.

Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor utilajelor angrenate in efectuarea lucrarilor de constructii montaj pentru realizarea investitiei, s-au utilizat factorii de emisie pentru motoare Diesel specificati in Normele metodologice privind continutul, sfera de cuprindere, modul de calcul si de raportare a indicatorilor referitori la protectia aerului, Anexa la Ordinul Nr. 462/1993 al MMPPM.

Avand in vedereca, consumul specific de motorina la functionarea unui utilaj greu este de 30l/h, se calculeaza emisiile la arderea combustibilului Diesel.Volumul total al emisiilor este functie de numarul de utilaje si de timpul de functionare.

Factori de emisie recomandati pentru vehicule grele conform CORINAIR 2007 (tab. 4.2.3 si 4.2.4)

NOx

NMVOC

CH4

CO

CO2

N2O

Control moderat, consum carburant de 30.8 l/100 km

Total g/km

g/kg fuel

g/MJ

Heavy Metal Emission Factors for all Categories in mg/kg fuel

Cadmium

Copper

Chromium

Nickel

Selenium

Zinc

Vehicule grele, Diesel (070302)

Consideram ca pe amplasament functioneaza concomitent 3 utilaje.In acest caz emisiile de poluanti vor fi urmatoarele :

Tab. 4.2.5. Emisi de poluanti

Agent Poluant

Factori de emisie,

[ kg/1000 l ]

Emisii

[ g/h ]

Σ Emisii

[ g/h ]

Limite admisibile, [g/h] conform Ordin 462/1993

Particule

SOx

CO

Nu se specifica

Hidrocarburi

NOx

Aldehide

Substante organice

Din valorile obtinute rezulta ca la functionarea utilajelor angrenate in efectuarea lucrarilor, nu se vor depasi limitele maxime admisibile specificate in Ordinul 462/1993.

a)     surse punctiforme nedirijate – reprezentate de grunduirea si vopsirea suprafetelor metalice

Aceste emisii apar datorita solventilor folositi in aceste in aceste operatii si survine la aplicarea si uscarea substantelor. Se mentioneaza ca, la vopsire se aplica in trei straturi ( 1 strat grund si 2 straturi de vopsea ) si la intervale de timp de 16 – 48 ore.

Deci aceasta activitate este discontinua si de scurta durata ( 10 – 15 zile, cateva ore pe zi ).

In conformitate cu Ordinul Nr.462/1993 al MAPPM, tabelul 4-2, factorii de emisie pentru hidrocarburi gazoase la acoperirea suprafetelor metalice sunt :

pentru vopsea – 560 kg/t

pentru grund – 660 kg/t

Cantitatea de vopsea si grund folosite la acoperirea suprafetelor din cadrul halei metalice va fi

vopsea – 50 kg

pentru grund – 20 kg

Emisiile rezultate pentru fiecare tip de acoperire vor fi :

vopsea – 50 kg/t x 0,30 t = 15,0 kg

grund  – 20 kg/t x 0,17 t = 3,4 kg

TOTAL  = 18,4 kg

Valoarea rezultata reprezinta suma emisiilor rezultate in urma aplicarii intregii cantitati de grund si vopsea in toata perioada, timp de cca. 200 ore.

Conform Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei – Ordinul 462/1993, valoarea maxima este de 2 kg/h, dar emisiile rezultate vor fi 1,4 kg/h.Deci sub limita maxima admisa de 3 kg/h.

4.2.4. Surse de poluare a aerului - Perioada de functionare

4.2.4.1. Sursele de impurificare a atmosferei

Sursele de impurificare a atmosferei aferente obiectivului studiat in perioada de functionare sunt :

Emisii de gaze de ardere datorate traficului auto

Circulatia autovehiculelor, determina diferite emisii de substante poluante in atmosfera rezultate din arderea combustibilului in motoarele vehiculelor (NOx, CO, SOx, COV, particule in suspensie, etc).

Emisii de la centrala termica

Evacuarea gazelor de ardere se va face prin cos cu tiraj natural; Sursa este dirijata (punctuala), fara sisteme pentru controlul emisiilor.Poluantii specifici arderii gazelor naturale sunt: SOx, NOx, CO,

particule solide si condensabile.

Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

Tab. 4.2.6. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

Faza de proces

Punctul  de emisie

Poluant

Echipament de depoluare/dispersie poluanti

Producere abur

Cazan abur

CA1

(A1)

CO, SO2, NOx, pulberi

Cos de fum cu H=13 m si D= 0,56 mm

Cazan abur

CA2

(A1)

CO, SO2, NOx, pulberi

Cos de fum cu H=13 m si D= 0,56 mm

Incalzire

Cazan apa calda CT1

(A1)

CO, SO2, NOx, pulberi

Cos de fum cu H=13 m si D= 0,56 mm

Cazan apa calda CT2

(A1)

CO, SO2, NOx, pulberi

Cos de fum cu H=13 m si D= 0,56 mm

4.2.4.3. Concentratii de poluanti admise la evacuarea in aer

Valori limita de emisie ( VLE )

Emisiile poluantilor rezultati, se vor incadra in pragurile de alerta – definite conform Ordinului Nr.756 /1997 al MAPPM (70% din valorile limita de emisie prevazute in Ordinul Nr.462/1993 al MAPPM ) :

Tab. 4.2.7. Concentratii de poluanti admise la evacuarea in aer si valori limita de emisie ( VLE )

Instalatie/Faza proces

Poluant

Punct de emisie

Limita impusa mg/Nm3

Cazan abur

CA1

(A1)

Cazan abur

CA2

(A2)

Pulberi

Cos de fum

CO

NOx

SO2

Centrala termica–CT1

(A3)

Centrala termica – CT2

(A4)

Pulberi

Cos de fum

CO

NOx

SO2

Functionare anormala

Concentratiile poluantilor din gazele arse evacuate prin cosurile de fum aferente centralei termice se vor incadra in pragurile de interventie numai in momentul pornirii instalatiilor.

Tab. 4.2.8. Valori maxime ale emisiilor

Poluant

Valori maxime ale emisiilor

( prag interventie) mg/Nm3

Pulberi

Oxizi de sulf (expr. in SO2)

Oxizi de azot (expr. in NO2)

Oxid de carbon

Valori limita de Imisii

Valorile imisiilor substantelor poluante cuprinse in STAS 12574/1987, rezultate in urma desfasurarii activitatii, se vor incadra in limitele prevazute, astfel :

a) pentru media de scurta durata (30 min.)

Tab 4.2.9. Valori limita de imisii de scurta durata

Indicator

Limita impusa

Dioxid de azot

0,3 mg/m3

Dioxid de sulf

mg/m3

Pulberi in suspensie

mg/m3

b) pentru medie de lunga durata – zilnica

Tab 4.2.10. Valori limita de imisii de lunga durata – zilnica

Indicator

Limita impusa

Dioxid de azot

0,1 mg/m3

Dioxid de sulf

0,25 mg/m3

Pulberi in suspensie

0,15 mg/m3

Pulberi sedimentabile

17 g/ m2/luna

4.2.4.3. Calculul emisiilor de poluanti in aer

In acest sens, la evaluarea impactului asupra mediului pe durata de functionare a obiectivului s-au analizat separat emisiile de substante poluante evacuate in atmosfera :

a)     surse punctiforme cu emisii dirijate – reprezentate de functionarea instalatiilor de incalzire.

b)     surse punctiforme nedirijate – reprezentate de grunduirea si vopsirea suprafetelor metalice

c)     surse punctiforme nedirijate – reprezentate de prelucrarile mecanice, curatarea suprafetelor

a)     surse punctiforme cu emisii dirijate – reprezentate de functionarea instalatiilor de incalzire.

Emisiile provin de la urmatorii consumatori:

Cazan apa calda ( P = 300 kW ) – 1 buc

Cazan abur BUDERUS tip SHD815 ( P = 6506 kW ) – 2 buc

Evacuarea gazelor de ardere se va face printr-un cosuri cu tiraj fortat; Sursa este dirijata (punctuala), fara sisteme pentru controlul emisiilor.

Poluantii specifici arderii gazelor naturale sunt: SOx, NOx, CO, particule solide si condensabile

Breviar de calcul pentru sursele stationare de ardere

Considerand compozitia volumica a gazului natural uscat :

( CH4)usc = 98,51% ; ( C2H4)usc = 0,8% ; ( O2)usc = 0,2% ; ( N2)usc = 0,49% ;

- umiditatea gazului in conducta de distributie d = 10,1g vap/Nm3

- participatia volumica a vaporilor de apa in gazul umed rH20 = 1,24%

Se determina compozitia gazului umed :

( CH4)um = ( CH4)usc ( 1 - rH20 ) = 98,51 ( 1 – 0,0124 ) = 97,289 % 

( C2H4)um = (C2H4)usc ( 1 - rH20 ) = 0,8 ( 1 – 0,0124 ) = 0,790 % 

( O2)um = ( O2)usc ( 1 - rH20 ) = 0,2 ( 1 – 0,0124 ) = 0,197 % 

( N2)um = ( N2)usc ( 1 - rH20 ) = 0,49 ( 1 – 0,0124 ) = 0,484 % 

Puterea calorifica inferioara se calculeaza cu formula :

Hi = 357,97( CH4)um + 143,2( C2H4)um = 34.940 kJ / Nm3cb

Scriind ecuatiile stoechiometrice de reactie ale componentelor combustibile cu oxigenul, in cazul

folosirii gazelor naturale, rezulta:

Volumul teoretic de oxigen necesar arderii:

V02 = 1/100 [ 0,5 ( H2)um + 0,5 ( CO)um + 1,5 ( H2S)um + ( m + n / 4 ) ( CmHn)um - ( O2)um ]

Care in cazul gazului natural devine :

V02 = 1/100 [2( CH4)um + 3( C2H4)um - ( O2)um ] = 1,967 Nm3 / Nm3cb

Volumul teoretic de aer uscat:

Va,usc = V02 / 0,21 = 9,367 Nm3 / Nm3cb

Volumul real de aer umed necesar arderii pentru 1 Nm3:

Se calculeaza cu formula :

Va = λ ( 1 + 1,61 x0 ) Va,usc = 10,469 Nm3 / Nm3cb

unde : coef. de exces de aer

Volumul real de gaze de ardere se calculeaza cu relatia:

Vgo = VCO2 + VH20 + VN2 + ( – 1 ) VO2 = 11,307 Nm3 / Nm3cb

unde :

- VCO2 - volumul teoretic CO2 :

VCO2 = 1/100 [( CH4)um + 2( C2H4)um ]

- VH20 - volumul teoretic al vaporilor de apa:

VH20 = 1/100 [2( CH4)um + 2( C2H4)um + ( H2O)um + 1,61 x0 V02 ]

- VN2 - volumul teoretic de azot :

VN2 = 0,79 λ Va,usc

Consumul de gaze a surselor stationare [ Nm3 / h ]

S-a determinat cu formula :

Bi = [ Qi / ( x Hi ) ] 3600

unde :

- Qi – Puterea echipamentului [ Kw ]

- Hi – Puterea calorifica inferioara - 34.940 kJ / Nm3

– Randamentul instalatiei -

Cazan apa calda B1 = 300 x 3600 / ( 0,9 x 34.940 ) = 34,34 Nm3 / h

Cazan Abur B2 = 702,00 Nm3 / h ( conform specificatie tehnica producator cazan )

Debit de gaze de ardere Vgr [ Nm3 / h ]

Vgr = Vg0 x Bi

Cazan apa calda V1 = Vg0 x B1 = 11,307 Nm3 / Nm3 x 34,34 Nm3 / h = 388,28 Nm3 / h

Cazan Abur  V2 = 12.900 Nm3 / h ( conform specificatie tehnica producator cazan )

Debitul masic a gazelor de ardere [ kg / h ]

S-a determinat cu formula :

Mi = x Vgri

unde :

– densitatea gazului natural = 0,889 kg / Nm3

Centrala termica M1 = x V1  = 0,889 kg / Nm3 x 388,28 Nm3 / h = 345,18 kg / h

Cazan Abur  M2 = kg / h ( conform specificatie tehnica producator cazan )

Concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati in atmosfera s-au determinat cu metode bazate

pe factori de emisie, si anumeMetodologia EEA/EMEP/CORINAIR

Calculele s-au efectuat luand in considerare tipurile si cantitatile de materiale, si combustibili (cantitati maxime), tehnologia aplicata si caracteristicile echipamentelor si instalatiilor.

Debitul masic de poluanti [ g/s ]

S-a determinat cu formula :

Ei = EFi x Bi / 3600

unde :

- EFi – factor de emisie [g /Nm3 ]

- Bi – emisia de gaze [Nm3/h ]

Factori De Emisie Recomandati  Pentru Arderi In Centrale Termice – combustil gaz natural

( dupa CORINAIR 2007 )

Tab 4.2.11. Factori De Emisie Recomandati  Pentru Arderi In Centrale Termice

NOX

CH4

CO

CO2

N2O

g/Nm3

g/Nm3

g/Nm3

g/Nm3

g/Nm3

Debitele masice de poluanti calculate :

Tab 4.2.12. Debitele masice de poluanti

Factor emisie

NOX

CH4

CO

CO2

N2O

UM

g/h

g/h

g/h

g/h

g/h

Centrala termica 300 kw

Cazan Abur 6506 kw

Concentratia emisiei de poluanti [ mg / Nm3 ]

S-au determinat cu formula : 

Ci = Ei / Vgr

unde :

- Ei – debit masic de poluanti [g /h]

- VR – volumul real al gazelor de ardere [Nm3 / h]

Tab 4.2.13. Concentratia emisiei de poluanti

Factor emisie

NOX

CH4

CO

CO2

N2O

UM

g/Nm3

g/Nm3

g/Nm3

g/Nm3

g/Nm3

Centrala termica 300 kw

Cazan Abur 6506 kw

Rezultatele calculelor se prezinta tabelar (v.Tabelele 4.2.1 – 4.2.2) comparativ, dupa caz, cu limitele maxime admise in concordanta cu normativele de mediu in vigoare.

Tabel 4.2.14. Surse stationare dirijate - functionare la capacitate maxima

Denumirea sursei

Poluant

Debit masic

[g/h]

Debit gaze/aer

impurificat

[Nm3/h]

Concentratia

in emisie

[g/Nm3]

Prag interventie

Limite emisii

Instalatii de ardfere O 462

[mg/Nm3]

Praguri in aer ce vor fi raportate daca depasesc valorile

Conform ordinului 1144/2002 [kg/an]

Centrala termica

300 kw

NOx

CH4*

CO

CO2

N2 O

Cazan Abur

6506 kw

NOx

CH4*

CO

CO2

N2 O

* substante organice exprimate in carbon total max 50 mg/N m3

Rezultatele pun in evidenta faptul ca valorile concentratiilor de poluanti in emisie pentru toate sursele se vor situa sub limitele prevazute de OM 462/1993, precum si sub pragurile de alerta si de interventie

definite de OM 756/1997 si OU nr. 243 din 28/11/2000 privind protectia atmosferei.

Tabel 4.2.15. Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisi

Denumirea activitatii, sectorului, procesului tehnologic, codul activitatii*

Surse generatoare de poluanti atmosferici

Caracteristicile fizice ale surselor

Parametrii gazelor evacuate

Denumire

Consum/ productie

[an]

Timp de lucru anual

[h]

Poluanti generati

Poluanti coduri, dupa caz

Cantitati de poluanti generati [t/an]

Denumire

Inaltime

[m]

Diametrul interior la varf al cosului

[m]

Viteza

[m/s]

Temperatura

sC]

Debit volumic/ debit masic

[Nm3/h]/

[g/h]

Incalzire spatii

Cazan apa calda

300 kw

Nm3

NOx

Cos evacuare

CH4*

CO

CO2

N2 O

Proces tehnologic

Cazan Abur

6506 kw

92.880.000 Nm3

NOx

Cos evacuare

CH4*

CO

CO2

N2 O

* codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)

4.2.6. Prognoza impactului

Deoarece :

amplasamentul obiectivului se afla intr-o zona industriala;

nivelul de poluare al aerului este influentat si de alti agenti economici si de traficul rutier;

Cuantificarea poluarii aerului se va face prin estimarea modificarilor potentiale ale calitatii acestora in urma unor eventuale deversari de poluanti, printr-un coeficient subunitar

Tab 4.2.16. Cuantificarea poluarii aerului

Nota de bonitate

Tip de aer

Depuneri pulberi  ( mg/m3)

Efecte asupra populatiei

Aer avand calitatea naturala

Starea de sanatate naturala a populatiei

Aer curat

Fara efecte

Aer poluat

Cresterea ratei zilnice de mortalitate

Aer irespirabil

> 10000

Efecte letale la durate scurte peste 10000 de expunere

Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de aer este minim, acceptat

4.2.7. Masuri de diminuare a impactului.

Tab 4.2.17. Masuri de diminuare a impactului

Nr.

Crt.

Tip activitate / actiune

Masuri de diminuare a impactului

Functionarea utilajelor

Utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea cresterii performantelor.

O alta posibilitate de limitare a emisiilor de substante poluante provenite de la utilaje consta in folosirea de utilaje si camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera .

Transportul materialelor

Pentru limitarea disconfortului ce apare in perioada de constructie se vor alege trasee optime pentru vehiculele care transporta materiale de constructie ce pot elibera in atmosfera particule fine. De asemenea, transportul acestor materiale se va face pe cat posibil acoperit.

Managementul lucrarilor

Elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina seama de timpii de rulare si punere in opera a materialelor de acoperire corelandu- se programele de lucru ale bazelor de productie , cu cele ale utilajelor din amplasamentul lucrarilor.

Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant , vor fi reduse in perioade cu vant puternic sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor

4.3. Solul

4.3.1. Conditiile pedologice ale amplasamentului

Relieful, prin caracteristicile morfometrice si morfogenetice, conditioneaza suportabilitatea pentru diferite categorii de amenajari antropice, rentabilitatea ecologica si economica a acestora, eficienta actiunilor de conservare si reabilitare a mediului.

Din punct de vedere geomorfologic, Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov se suprapune peste Campia piemontan-terminala Vlasia, situata intre Arges, Ialomita, campiile de subsidenta Titu, Gherghitei si Saratei.

In Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov sunt cuprinse sase subunitati: Campia Snagovului, Campia Maia, Campia Movilitei, Campia Bucurestiului, Lunca Arges-Sabar si Campul Calnaului. Altitudinea campiei variaza intre 50 si 120 m, avand un aspect morfologic neted.

Orientarea campurilor este functie de cursurile de apa care traverseaza zona, fiind in general V-E in nord si NV-SE in centru si Sud.

Dintre formele de relief major se detaseaza si terasele, care reprezinta spatii favorabile pentru dezvoltarea activitatilor agricole si a asezarilor umane, insa si spatiu de manifestare a unei game variate de riscuri geomorfologice.Astfel, Argesul are in acest spatiu un sistem de trei terase, dezvoltate mai ales pe partea stanga a raului.

Mediul luncilor este bine reprezentat in lungul arterelor hidrografice care traverseaza zona, respectiv Arges, Ialomita si Dambovita.Celelalte rauri au lunci care prin dimensiuni si morfometrie nu aduc modificari semnificative la nivelul elementelor de peisaj si nu influenteaza semnificativ calitatea mediului.

In Campia Romana se pot deosebi doua mari categorii de soluri, si anume soluri vechi mai dezvoltate, cu evolutie indelungata, in care se incadreaza solurile zonale si soluri tinere, formate in ultima perioada a Holocenului, care cuprind solurile intrazonale.

In zona Comunei Dragomiresti Vale sunt prezente soluri brun roscate si brun roscate luvice- podzolite.Culoarea brun-roscata se datoresc conditiilor climatice mai aride, cu o puternica nuanta mediteraneana.

Relieful plan si instalarea padurilor de foioase pe aceste soluri au permis spalarea si transportul in adncime a unor componenti cum sunt: humusul, carbonatuul de calciu, oxizii de fier si mangan, etc., favorizand aparitia de soluri aflate in diferite grade de podzolire, de levigare.

4.3.2. Calitatea solului – Fond de poluare existent

Amplasamentul obictivului studiat se afla in parcul industrial Bucuresti Vest. Parcul industrial Bucuresti Vest este dezvoltat de SC Portland Industrial Two SRL, care va ramane actionarul majoritar al parcului, dupa incheierea constructiilor.

Lucrarile la parcul industrial Bucuresti Vest au inceput in 2005.Acesta este amplasat la jonctiunea de la kilometrul 14, pe autostrada A1, imediat dupa Centrul Comercial Militari.

Amplasamentul obiectivului studiat, se afla intr-o zona cu o indelungata activitate agricola.Prin urmare, din punct de vedere al florei, faunei si habitatelor, spatiul se incadreaza in domeniul gruparilor

antropizate, cu un caracter specific ecosistemelor urbane, cu folosinta agricola.

La cererea titularului proiectului, inainte de decizia de a se contrui fabrica, a fost realizata o evaluare de mediu pentru amplasamentul propus.

Evaluarea de mediu a fost realizata de catre Ambiente International, care a concluzionat intr-un raport faptul ca zona studiata nu este poluata semnificativ din punct de vedere al solului.

La evaluarea amplasamentului s-au constatat zone cu deseuri menajere si puturi dezafectate, dupa cum se poate observa din imaginile de mai jos.

Foto 3– 4 – Zone din amplasamentului viitoarei fabrici

4.3.3. Surse de poluare a solului - Perioada de constructie

Pe perioada lucrarilor de constructie a obiectivului sursele de poluare a solului sunt de trei tipuri :

a) Surse liniare - reprezentate de traficul de vehicule grele si utilaje desfasurat in zona de lucru.

Emisile de substante poluante degajate in atmosfera din arderea combustibilului (CO, NOx, SO2 ), atat cele cauzate de desfasurarea traficului, cat si functionarii utilajelor in zona fronturilor de lucru (pulberi, CO, NOx, SO2, Pb, HC), ajung sa se depuna pe sol putand conduce la modificarea temporara a proprietatilor naturale ale solului.

Cantitatile de praf degajate in atmosfera pe durata lucrarilor de executie a aductiune de apa pot fi semnificative.

Poluarea se manifesta pe o perioada limitata de timp (pe durata lucrarilor de constructie), iar din punct de vedere spatial, pe o arie restransa.

b) Surse de suprafata - reprezentate de functionarea utilajelor in zona fronturilor de lucru.

Suplimentar, aici exista riscul pierderilor accidentale de ulei sau combustibil ca urmare a unor defectiuni tehnice survenite la utilaje.

c) Surse punctiforme - reprezentate de zonele de lucru iar sursele potentiale de poluare a solului sunt :

- Activitatile desfasurate in zonele de lucru implica manipularea unor cantitati de substante potential poluante pentru sol. In aceasta categorie sunt incluse : vopsele, solventi, carburanti etc ;

- Deseurile rezultate din zonele de lucru de tip menajer, din activitatea personalului, si cele rezultate din cadrul proceselor tehnologice. In aceasta ultima categorie sunt incluse, spre exemplu : deseuri lichide, depunuri solide imbibate cu carburanti, produse petroliere deversate accidental;

4.3.4. Surse de poluare a solului - Perioada de functionare

Pe perioada lucrarilor de functionare a obiectivului sursele de poluare a solului sunt deseurile rezultate din zonele de lucru de tip menajer, din activitatea personalului , si cele rezultate din cadrul proceselor tehnologice.

4.3.5. Prognoza impactului

Principalul impact asupra solului in perioada de constructie a autorizarii este reprezentat de ocuparea temporara de terenuri pentru : platforme, halde de deseuri etc.

Numarul, amplasarea si suprafetele ocupate de acestea vor fi stabilite functie de necesitatile si de tehnologiile adoptate, la aceasta faza acestea nefiind cunoscute.

Impactul manifestat de traficul desfasurat in cadrul santierului are caracter temporar si se exercita ca urmare a antrenarii de catre apele pluviale a poluantilor rezultati din arderea combustibilului.Aceste ape se infiltreaza in straturile superioare ale solului.

Impactul determinat de pierderile de carburanti sau ulei de la functionarea defectuasa a utilajelor poate fi apreciabil.El se manifesta, de asemenea, pe arii restranse, insa depoluarea suprafetelor poluate cu produse petroliere este costisitoare si necesita un timp indelungat.

Impactul asupra solului produs de depozitele de deseuri neamenajate corespunzator este cu atat mai intens cu cat substantele depozitate au un caracter mai agresiv.Precipitatiile spala depozitele de deseuri incarcandu-se, in special, cu substante organice.

Cuantificarea poluarii solului se va face prin estimarea modificarilor potentiale ale calitatii acestora in urma unor eventuale deversari de poluanti, printr-un coeficient subunitar

Tab 4.3.1 Cuantificarea poluarii solului

Nota de Bonitate

Indice de impact

Probabilitate

Grad de afectare

Nula

Neafectare

Minima

Usoara

Medie

Admisibila

Certa

Inacceptabila

Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu sol este minim, acceptat.

4.3.6. Masuri de diminuare a impactului.

Tab 4.3.2. Masuri de diminuare a impactului

Nr.

Crt.

Tip activitate / actiune

Masuri de reducere a impactului propuse

Depozitarea carburantilor, materiale prime etc

Stocarea carburantilor, uleiurilor si materiilor prime care intra in  procesul tehnologic este necesar a se face in zone strict delimitate.

Depozitarea deseurilor

Deseurile rezultate din activitatea zilnica desfasurata in cadrul bazelor de productie si a zonelor de lucru trebuie colectate in pubele tipizate amplasate in locuri special destinate acestui scop. Pubelele vor fi prelucrate periodic de catre serviciile de salubritate din zona , pe baza de contract.

Deseurile provenite de la pierderile accidentale de produse petroliere pot fi trebuie colectate si transportate la cea mai apropiata statie de epurare capabila sa preia acest cantitati si sa le epureze.

4.4. Geologia subsolului

4.4.1. Caracterizarea morfologica.

Din punct de vedere geologic, in fundamentul Regiunii de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov se disting formatiuni de varsta precambriana cutate si metamorfozate ce apartin Platformei Moesice.

Peste acestea se regrupeaza depozite sedimentare de calcare, marne si gresii in facies lacustru si fluviatil, de varsta mezozoica si neozoica.

Cele mai recente formatiuni sunt cele cuaternare, reprezentate prin stratele de Fratesti (trei orizonturi de pietrisuri si nisipuri separate de argile), peste care urmeaza un complex marnos din pleistocenul mediu ce creste in grosime de la S (20 m) la N (peste 100 m), apoi complexul nisipurilor de Mostistea (10-20 m grosime), argile si argile nisipoase si orizontul pietrisurilor si nisipurilor de Colentina.

Caracteristica esentiala a substratului geologic este data de prezenta sedimentarului, reprezentat prin depozite loessoide (numite si Luturi de Bucuresti), care acopera intreaga zona cu exceptia celor inundabile. Sub patura de loess se afla un strat de nisipuri si pietrisuri (pleistocene superioare), dispuse pe un pat argilos intr-o structura torentiala incrucisata, care cantoneaza straturi de apa freatica.

Importanta cea mai mare pentru urbanism si amenajarea teritoriului o reprezinta suportabilitatea depozitelor sedimentare pentru amenajari de mare anvergura.Astfel, depozitele loessoide ridica cele mai mari probleme, intrucat de acestea se leaga aparitia tasarilor ce contribuie la cresterea costurilor de amenajare si intretinere a obiectivelor economice, sociale ori a spatiilor rezidentiale.

Aparitia crovurilor si a padinelor contribuie la scaderea productivitatii terenurilor agricole, fapt ce impune cresterea costurilor de mentinere a calitatii acestora prin lucrari de imbunatatiri funciare.

Rocile friabile prezinta o vulnerabilitate ridicata la eroziune eoliana si fluviala, iar prezenta argilelor si marnelor creste vulnerabilitatea la procese de versant sau la inmlastiniri. Astfel, rocile friabile reprezinta un factor major de restrictivitate in special in lungul cursurilor de apa, acolo unde intretinerea amenajarilor necesita costuri suplimentare de evitare a proceselor de eroziune si acumulare.

Influenta semnificativa in calitatea aerului, apelor si solurilor o au rocile friabile care sunt foarte usor de erodat prin actiune fluviatila si eoliana, fapt ce contribuie la cresteri semnificative a concentratiilor pulberilor sedimentabile si in suspensie in atmosfera, a suspensiilor in apa si scaderea fertilitatii solurilor prin eroziune.

Astfel, litologia se constituie intr-un important factor restrictiv pentru amenajarile de mare anvergura, in special in cazul in care acestea urmeaza a fi realizate in apropierea cursurilor de apa sau a zonelor cu pante relativ ridicate.

Stratele de Fratesti ocupa o mare parte a Depresiunii Valahe, incepand din partea inferioara a bazinelor Siret si Prut, dezvoltandu-se de-a lungul Dunarii si dincolo de Olt, cuprinzand si bazinele inferioare ale raurilor Ialomita, Arges, Vedea. Granulatia lor scade de la Dunare spre nord si de la vest catre est.

Stratele de Fratesti se afunda de la Dunare catre nord, spre interiorul depresiunii mai ales in partea estica si centrala. La vest de Arges afundarea se produce atat dinspre Dunare spre campie cat si dinspre Subcarpati spre campie.

In zona orasului Bucuresti, Stratele de Fratesti inclina de la sud spre nord unde se inregistreaza maximul de afundare la adancimi de 130 – 180m; de asemeni creste si grosimea totala, aceasta ajungand la 120 – 170m.

Fig. 1. Stratele de Fratesti (orizonturile A, B si C) – Sectiune geologica

Nisipurile de Mostistea suporta o serie de depozite dupa cum urmeaza: depozite intermediare si

„pietrisuri de Colentina” in intervalul Arges – Dimbovita si depozite loessoide din campul Gavanu

Burdea, Mostistei si Baraganului.

Peste depozitele intermediare, in anumite zone direct peste nisipurile de Mostistea stau depozitele de

pietrisuri si bolovanisuri groase de 4-8m denumit „pietrisuri de Colentina”. Aceste depozite sunt

constituite din cuartite, gnaise si gresii care afloreaza in carierele de pe valea Colentinei.

Fig.2 Harta geologica a zonei analizate sc. 1:200.000 (Neajlov L-35-XXXII)

Zonarea seismica

Perimetrul cercetat se incadreaza din punct de vedere seismic, in macrozona de intensitate seismica “71 (conform SR 11.100/1-93: 'Zonare seismica - Macrozonarea Teritoriului Romaniei'), iar potrivit normativului P 100-1/2004, in zona de hazard seismic cu o valoare a acceleratiei pentru proiectare ag = 0,20 g si o perioada de colt Tc = 1sec.

Adancimea de inghet

Conform STAS 6.054/77 - “Teren de fundare - Adancimi maxime de inghet - Zonarea teritoriului Romaniei”, adancimea maxima de inghet este de 0,9 m.

Harta 6 – Zonarea seismica

Harta 7 – Perioada de colt

4.4.2. Calitatea subsolului – Fond de poluare existent

Pentru amplasamentul studiat nu exista dovezi de poluare istorica a subsolului.

Scopul cercetarii este stabilirea succesiunii litologice a depozitelor in zona fundatiei si caracterizarea geotehnica a acestora.

Conform Studiul geotehnic intocmit de catre Fugro Consult GMBH in urma sondajul geotehnic, s-au constatat urmatoarele:

Morfologic

  • Terenul are suprafata plana, aproape orizontala si pe deplin stabila (neafectata de fenomene fizico geologice active)
  • In subteranul imediat nu sunt prezente zacaminte de saruri solubile care in conditii specifice(dizolvate in urma infiltrarii apelor pluviale ) ar da deformatii nedorite la suprafata terenului.

Cercetarea s-a efectuat prin observatii directe asupra terenului, consultarea hartilor geologice si executarea unui sondaj realizat prin sapatura manuala cu o adancime de pana la 8.0m.

Pe zona propusa de proiectantul general s-a interceptat urmatoarea litologie a subteranul imediat :

0,00 – 0,40 m: sol vegetal

0,40 – 6,50 m: argila compacta rosie

6,50 – 8,00 m: pietris

Litologic - succesiunea litostratigrafica prezentata in verticala zonei, traversata de sondajul geotehnic executat, este urmatoarea ( incepand de la suprafata ) :

Tab 4.4.1. Succesiunea litostratigrafica prezentata in verticala zonei

Adancimi(m)

Latimi (m)

Litologie

argila compacta rosiatica

pietris

argila

argila cu nisip brut

nisip

marna gri-verzuie

nisip slab consolidat

marna *

nisip fin

marna gri-verzuie

marna rosiatica cu insertii de nisip

nisip fin

marna gri

nisip

nisip brut

nisip brut

marna

* roca de tranzitie intre argila si calcar, masiva sau stratificata, cu textura pelitica fina si structura mecanica sau chimica

In vederea determinarii stratificatiei terenului si a proprietatilor geomecanice ale pamanturilor din zona activa a amplasamentului s-au executat foraje geotehnice cu adancimi de 0-180 m, adancime masurata fata de cota terenului natural.

Tehnologia folosita se compune dintr-o sursa de sunet capabila sa genereze impulsuri acustice de mare intensitate daca este coborata intr-un put forat la adancime mare. In cazul in care zona de cavitatie se restrange, un puls de energie acustica se formeaza si se transmite la sursa, cu ajutorul unor senzori.

Dupa finalizarea cercetarii din teren se constata o cvasiuniformitate a tipurilor de pamant, iar litologia este uniforma si corelabila pe distante mari.

4.4.3. Surse de poluare a subsolului – Perioada de constructie

Obiectivul propus implica constructia de obiective subterane ( puturi de apa, rezervoare hidrocarburi ) care pot sa afecteze calitatea subsolului in zona de amplasament.

4.4.4. Surse de poluare a subsolului – Perioada de functionare

Pentru monitorizarea calitatii apelor freatice din imprejurimea amplasamentului obiectivului analizat, respectiv subteranul amplasamentului ( ce detine un rezervor de produse petroliere metalic ingropat cu capacitatea de 12.000 litrii ), se va prevedea un foraj de monitorizare a calitatii apelor freatice, amplasat imediat in apropriere de rezervorul de combustibil mentionat mai sus.

Posibilitati de contaminare

Acestea ar putea aparea in urmatoarele situatii:

Ploi concentrate, de intensitate foarte mare in unitatea de timp, care sa gaseasca decantorul plin cu produs petrolier si sa provoace o deversare a acestui produs pe sol. Aceasta situatie poate fi evitata prin informare permanenta asupra prognozei meteorologice si vidanjarea periodica a decantorului.

Fisurarea rezervorului de motorina, care sa provoace o deversare pe sol pana la realizarea cuvelor betonate in care acestea vor trebui sa fie amplasate.

4.4.5. Prognoza impactului

Cuantificarea poluarii subsolului se va face prin estimarea modificarilor potentiale ale calitatii acestora in urma unor eventuale deversari de poluanti, printr-un coeficient subunitar.

Tab 4.4.2. Cuantificarea poluarii subsolului

Nota de bonitate

Indice de impact

Probabilitate

Grad de afectare

Nula

Neafectare

Minima

Usoara

Medie

Admisibila

Certa

Inacceptabila

Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu subsol este minim, acceptat.

4.4.6. Masuri de diminuare a impactului

A. PERIOADA DE CONSTRUCTIE

Tab 4.4.3. Masuri de diminuare a impactului in peroada de constructie

Nr

Activitate/Actiune/Obiect

Masuri de reducere a impactului propuse

Autovehicule grele, utilaje

Interzicerea spalarii acestora in zonele de lucru.

Autovehicule grele, utilaje

Rezervoare de carburanti

Verificarea integritatii si etanseitatii rezervoarelor si a conductelor de transport carburant

Depozitarea carburantilor, materiale prime etc

Stocarea carburantilor, uleiurilor si materiilor prime care se va face in zone strict delimitate.

Depozitarea deseurilor

Deseurile rezultate din activitatea zilnica desfasurata in cadrul halei de productie si a zonelor de lucru trebuie colectate in pubele tipizate amplasate in locuri special destinate acestui scop.

B. PERIOADA DE FUNCTIONARE

Tab 4.4.4. Masuri de diminuare a impactului in peroada de functionare

Nr

Activitate/Actiune/Obiect

Masuri de reducere a impactului propuse

Parcare auto

Instalarea de separatoare de produse petroliere si contractarea unei firme specializate pentru intretinere

Separatoare de hidrocarburi

Decolmatarea periodica a separatoarelor de produse petroliere si de uleiuri minerale;

Rezervor motorina

Se va prevedea un foraj de monitorizare a calitatii apelor freatice

4.5. Biodiversitatea

4.5.1. Informatii asupra biodiversitatii

Amplasamentul obiectivului studiat, se afla intr-o zona cu o indelungata activitate agricola.Prin urmare,

din punct de vedere al florei, faunei si habitatelor, spatiul se incadreaza in domeniul gruparilor

antropizate, cu un caracter specific ecosistemelor urbane, cu folosinta agricola.

Nu sunt consemnate in apropiere nici un fel de arii protejate, nici paduri sau alte zone cu statut de protectie.

Vegetatia spontana a suferit in ultimele doua secole modificari insemnate, ca urmare a interventiei omului care a defrisat padurile de pe suprafete intinse, determinand despadurirea campiei si a unei bune parti din Piemontul Getic in scopul transformarii lor in vaste zone pentru practicarea culturilor agricole sau de tinuturi cu ierburi pentru pasunarea animalelor.

Elemente floristice deosebite se intalnesc in zone de pe teritoriul Judetului Ilfov respectiv precum padurea Raioasa de pe teritoriul orasului Buftea si orasului Chitila (cu specia endemica Brandusa de padure – Genul Crocus) si Scrovistea - comuna Gruiu.

Padurile Judetului Ilfov fac parte din renumitii “Codrii Vlasiei”, in prezent fiind de interes social si recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, artar, salcam, tei), in amestec sau in masive.

Stejarul – specia predominanta – formeaza masive, in padurile Snagov, Caldarusani, Tunari, Afumati, iar salcamul si teiul se intalnesc in masiv, in padurea Scrovistea.

In campie, prezenta plantelor ierboase din speciile gramineelor ca si a culturilor agricole propriu-zise, determina existenta mamiferelor rozatoare (soarecele de camp, sobolanul cenusiu, popandaul) si rapitoare mici (dihorul, nevastuica, iar dintre mamiferele mai mari, vulpea si iepurele).

Fauna piscicola contine : caracuda, linul, rosioara, bibanul, crapul, platica, salaul, somnul si doua specii de guvizi (Gobius sp. si Broteshoryns sp. – endemice).

Pasari de balta: rata caraitoare (Anas querquedula), rata mare (Anas platyrhyncos), rata mica (Anas crecca), garlita (Anser albifrons), gainusa de balta (Gallinula chloropus), lisita (Fulica atra), nagatul, fluierasul si starcul rosu.

Pe teritoriul Judetului Ilfov se intalnesc si specii de interes cinegetic si anume:

  • porumbelul gulerat (Columba palumbus),
  • porumbelul de scorbura (Columba oenas),
  • turturica (Streptopelia turtur),
  • potarnichea (Perdix perdix), graurul (Sturnus vulgaris),
  • gugustiucul(Streptopelia decaocto), sitarul de padure (Scolapax rusticola),
  • tiganusul (Plegadis falcinellus), prepelita (Coturnix coturnix),
  • rate si gaste salbatice (admise de lege), fazan (Phasianus colhicus),
  • iepure de camp (Lepus europeus),
  • mistret (Sus scrofa), viezure (Meles meles),
  • caprior (Capreolus capreolus), cerb lopatar (Dama dama),
  • vulpe (Vulpes vulpes), dihor (Putorius putorius),
  • nevastuica (Mustela nivalis),
  • bizam (Ondrata zibethica) si jder de copac (Martes martes).

4.5.3. Surse de poluare a biodiversitatii - Perioada de constructie

Santierul in ansamblul sau, prin activitatea care se desfasoara in cadrul lui ( trafic de masini grele,

buldozere, statii de asfalt, statii de betoane etc.) genereaza emisii de poluanti si zgomot, avand un impact negativ complex, in mod deosebit asupra vegetatiei.

Ocuparea temporara de terenuri, poluarea potentiala a solului, haldele de deseuri, etc, toate acestea au

efecte negative asupra vegetatiei in sensul reducerii suprafetelor vegetale si uneori a pierderii calitatii initiale.

4.5.4. Surse de poluare a biodiversitatii - Perioada de functionare

Nu este cazul

4.5.5. Prognoza impactului

Cuantificarea poluarii biodiversitatii se va face in functie de gradul de afectare al speciilor care isi au habitatul in zona amplasamentului si in zonele invecinate, printr-un coeficient subunitar

Tab 4.5.1. Cuantificarea poluari ibiodiversitatii

Nota de bonitate

Indice de impact

Probabilitate

Grad de afectare

Nula

Neafectare

Minima

Usoara

Medie

Admisibila

Certa

Inacceptabila

Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu biodiversitate este inexistent

4.5.6. Masuri diminuare a impactului

Nu este cazul.

4.6. Peisajul

4.6.1. Informatii privind peisajul din amplasament

date generale

Peisajul este o portiune dintr-un spatiu, o rezultanta a interactiunii in timp intre mediu fizic initial, exploatarea biologica si actiunea omului, la integrarea elementelor aflate in interactiune adaugandu-se dimensiunea istorica, scara vietii umane, organizarea societatii, dezvoltarea acesteia.

Peisajul geografic este considerat in mod obisnuit fizionomia, proprie unui teritoriu oarecare, care rezulta dintr-o anumita combinatie intre componentele naturale si intre acestea si actiunea societatii umane.

Se poate considera ca peisajul geografic constituie forma/formele de manifestare concreta regionala/locala a mediului geografic, a raporturilor complexe care au loc in cadrul mediului geografic.

Incadrarea in regiune

Comuna Dragomiresti Vale se intinde pe o suprafata de 3691 ha, avand o populatie de 4256 locuitori si este situata in judetul Ilfov, la 10 km distanta de capitala Bucuresti, si are in administrare localitatile Dragomiresti Vale, Dragomiresti Deal si Zurbaua.

Dragomiresti Vale - resedinta comunei – s-a dezvoltat pe partea stanga a vaii Dambovitei, in zona de

lunca la altitudinea de 80 m.


Dragomiresti Deal - este situata in aceeasi zona, dar pe partea dreapta raului Dambovita.


Zurbaua - este situata in aceeasi zona, in continuarea localitatii Dragomiresti Vale.

Caile de acces spre comuna sunt DJ 601 A si DC 143.Comuna dispune de acces la cale ferata industriala, iar distanta pana la autostrada este de 3 km.

Comuna Dragomiresti Vale se invecineaza cu :

  • Comuna Chitila la Nord-Est 
  • Comuna Chiajna la Est 
  • Comuna Ciorogarla la Sud 
  • Judetul Giurgiu la Vest 
  • Judetul Dambovita la Vest-Nord-Vest 
  • Orasul Buftea la Nord-Vest 

Amplasamentul obiectivului studiat

Terenul pe care se va edifica obiectul investitiei este situat in intravilanul satului Dragomiresti Vale si

este scos din circuitul agricol.Terenul are urmatoarele vecinatati:

  • la Nord - terenuri agricole proprietate privata, Iacob Alexandru
  • la Sud drum de acces prevazut prin PUZ
  • la Est teritoriul adminstrativ al comunei Dragomiresti Vale
  • la Vest - proprietate particulara, SC Portland Industrial Two SRL

Amplasarea terenului si delimitarea lui este prezentata in plan de incadrare in zona.

Diversitatea peisajului

Zona in care va fi amplasat obiectivul are in vecinatate terenuri agricole si proprietate particulara, SC Portland Romania SRL.

Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea terenului, impactul acestor

schimbari asupra stabilitatii peisajului

Peisajul este partial antropizat, dar folosinta terenului este industrializata, inainte de intrarea in constructie a Liniilor Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati.

Constructia obiectivului va conduce la crearea unui peisaj industrial modern, cu o arhitectura placuta, cu desfasurare preponderent pe orizontala, impusa de rigorile procesului tehnologic.

Terenul din viitorul amplasament al Liniilor Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati, isi va schimba utilizarea in teren industrial .

Tab 4.6.1. Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Utilizarea terenului

Suprafata, (m2

Inainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Reculti-vata

1. Agricultura

Teren arabil

Gradini

Pasuni

2. paduri

3. Drumuri

4. Zone industriale construite

5. Ape

6. Alte terenuri

Vegetatie plantata

Zone umede

Teren deteriorat

Teren nefolosit*

TOTAL

* teren pentru viitoarele etape de dezvoltare

Raportul dintre terenul natural, sau cel partial antropizat si cel din zone urbanizate (drumuri, suprafete construite), schimbari ale acestui raport

Raportul dintre terenul natural si terenul utilizat pentru cladiri, platforme si drumuri este:

80.000 m2 / 38.995 m2 = 2,05

Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii biotopului, valoarea estetica a

peisajului

Peisajul zonei obiectivului, se incadreaza in categoria celor caracteristice campiei. Fragmentarea biotopului prezent se produce prin reducerea suprafetei agricole prin constructia Liniilor Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati.

Schimbarea destinatiei terenului amplasamentului se face cu trecerea de la peisajul arabil la cel industrial. Sub aspect estetic, nu exista incompatibilitate pentru modificarea folosintei terenului arabil cu cel industrial.

Deci, peisajul industrial ce se propune sa fie extins devine mai unitar si mai stabil in apropierea comunei, pe o suprafata mai extinsa.

Valoarea estetica a peisajului oferita de terenul arabil este destul de mica si cu totul subiectiva, in plus, pare nefireasca in marginea constructiilor industriale si drumurilor circulate de masini de mare tonaj.

Relatia dintre proiect si zone protejate

Amplasamentul obiectivului studiat, se afla intr-o zona cu o indelungata activitate industriala. Prin urmare, din punct de vedere al florei, faunei si habitatelor, spatiul se incadreaza in domeniul gruparilor antropizate, cu un caracter specific ecosistemelor urbane, cu folosinta industriala.

Nu sunt consemnate in apropiere nici un fel de arii protejate, paduri sau alte zone cu statut de protectie.

Relatia dintre proiect si zone naturale folosite in scop recreativ

Amplasamentul obiectivului studiat, se afla intr-o zona cu o indelungata activitate industriala.Prin urmare, din punct de vedere al potentialului turistic, spatiul se incadreaza in domeniul gruparilor antropizate, cu un caracter specific ecosistemelor urbane, cu folosinta industriala.

Nu sunt consemnate in apropiere nici un fel de obiective cu potential turistic sau zone naturale folosite in scop recreativ.

Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite puncte de observare, numarul si diversitatea punctelor de observare.

Obiectivul studiat este inconjurat de cai de un drum de acces, care va contribui la transformarea obiectivului intr-un reper peisagistic al zonei industriale.

Fezabilitatea, dimensiunile si masurile de recultivare sau re-naturalizare a terenului degradat din interiorul si din afara amplasamentului

La finalizarea lucrarilor de constructie a halei industriale, terenul din amplasament urmeaza a fi nivelat, iar spatiile neutilizate vor fi inierbate si amenajate pentru obtinerea de spatii verzi, necesare creerii unui ambient placut pentru salariati, vizitatori si pentru observatorii din exterior.

Folosirea terenului din amplasamentul propus, in scop recreativ

Terenul din amplasament nu se va folosi in scop recreativ. Spatiile verzi care se vor crea au un impact odihnitor pentru persoanele din incinta si vizitatori.

4.6.2. Surse de poluare a peisajului - Perioada de constructie

In perioada de constructie principalele surse de disconfort pentru peisaj sunt reprezentate de :

  • Depozitarea materialelor de constructii
  • Activitatea de santier

Toate aceste surse de disconfort vor avea un caracter temporar.

4.6.3. Surse de poluare a peisajului - Perioada de functionare

Nu este cazul

4.6.4. Impactul prognozat.

Cuantificarea poluarii peisajului se va face in functie de gradul de afectare a peisajului in zona

amplasamentului, printr-un coeficient subunitar.

Tab 4.6.2. Cuantificarea poluarii peisajului

Nota de bonitate

Indice de impact

Probabilitate

Grad de afectare

Nula

Neafectare

Minima

Usoara

Medie

Admisibila

Certa

Inacceptabila

Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu peisaj este minim

4.6.5. Masuri de diminuare a impactului.

Tab 4.6.3. Masuri de diminuare a impactului

Nr.

Crt.

Tip activitate / actiune

Masuri de reducere a impactului propuse

Constructii

Armonizarea constructiilor cu peisajul industrial.

4.7. Mediul social si economic

4.7.1. Starea actuala a mediului social si economic.

Mediul economic

Principalele activitati economice sunt agricultura, industria si comertul.Agricultura ocupa un loc important in activitatea economica a comunei, mai ales ca localitatea beneficiaza de o pozitie geografica favorabila fiind situata la 14 km de Municipiul Bucuresti.

Comuna este alcatuita din satele: Dragomiresti Deal, Dragomiresti Vale si Zurbaua.

Obiectivul analizat face parte din Parcul industrial Portland. Intreprinzatorii existenti sunt :

- Marval Com ;
- Cafe Fortuna ;
- Gerola ;

Localitatea detine forta de munca specializata precum si spatii comerciale destinate activitatilor economice in diferite domenii.

Industria nefiind singura, dar avand cea mai mare importanta cunoaste o tendinta de revigorare si stabilizare in anumite ramuri.

La declinul locurilor de munca din industrie se contrapune cresterea numarului salariatilor in ramurile constructiilor si al prestarilor de servicii.

Mediul social

Date demografice:

Populatia comunei este de 4256 locuitori.

Tab 4.7.1. Structura etnica a populatiei

Structura etnica

Total

Romani

Romi

Alta etnie

Tab 4.7.2. Structura populatiei dupa religie

Structura dupa religie

Ortodoxa

Romano-catolica

Penticostala

Baptista

Adventista de ziua a saptea

Musulmana

Crestina dupa Evanghelie

Evanghelica

Evanghelica de confesiune augustana

Alta religie

4.7.2. Influenta asupra mediului social si economic - Perioada de constructie

In perioada de constructie principalele surse de disconfort pentru populatie si pentru obiectivele din vecinatate sunt reprezentate de :

  • Zgomotul produs de traficul auto si lucrarile de constructie
  • Emisii de praf datorate lucrarilor si eroziunii eoliene produsa pe suprafetele decopertate temporar
  • Emisii de gaze de ardere generate de sursele mobile ( vehicule si utilaje implicate in realizarea lucrarilor )

Toate aceste surse de disconfort vor avea un caracter temporar.

4.7.3. Influenta asupra mediului social si economic - Perioada de functionare

In perioada de functionare principalele surse de disconfort pentru populatie si pentru obiectivele din vecinatate sunt reprezentate de :

  • Zgomotul produs de traficul auto
  • Emisii de gaze de ardere generate de sursele mobile

Aceste surse de disconfort vor avea un caracter permanent.

4.7.4. Prognoza impactului.

Cuantificarea poluarii mediului economic si social se va face in functie de gradul de afectare a mediului

economic si social in zona amplasamentului, printr-un coeficient subunitar

Tab 4.7.3. Cuantificarea poluarii peisajului

Nota de bonitate

Indice de impact

Probabilitate

Grad de afectare

Nula

Neafectare

Minima

Usoara

Medie

Admisibila

Certa

Inacceptabila

Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu, mediu economic si social este minim, acceptat

4.7.5. Masuri de diminuare a impactului

Tab 4.7.4. Masuri de diminuare a impactului

Nr

Activitate/Actiune/Obiect

Masuri de reducere a impactului propuse

Utilaje de constructii

Interzicerea lucrului pe timp de noapte

Interzicerea repararii utilajelor in zonele de lucru

4.8. Nivel de zgomot

4.8.1. Generalitati

Receptori

Zgomotul are efecte negative asupra organismului uman.Are ca rezultat aparitia afectiunilor cardio-vasculare si dereglari hormonale.

Efectele patologice ale zgomotului sunt: surditatea traumatica si perturbari ale sistemului nervos, cu evolutie lenta sau agresiva.

Expunerea excesiva la zgomot intens si pe perioade lungi determina surditatea.Zgomotele de peste 65 dB implica modificari psihice manifestate mai ales prin oboseala si slabirea atentiei.

La peste 90 dB se adauga si cresterea tensiunii arteriale intracraniene, diminuarea reflexelor, aparitia tulburarilor sistemului cardio-vascular cu instalarea hipertensiunii cronice, tulburari ale aparatului digestiv si ale glandelor endocrine, accelerarea pulsului si a ritmului respiratiei .

Limitele admisibile de zgomot sunt stabilite prin STAS 10009-88.Standardul se refera la limitele admisibile ale nivelului de zgomot in mediul urban,diferentiate pe zone si dotari functionale, pe categorii tehnice de strazi, stabilite conform reglementarilor tehnice specifice in vigoare privind sistematizarea si protectia mediului inconjurator.

Ordinul Ministerului Sanatatii pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei nr.536/1997 precizeaza:

  • Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot si vibratii si dimensionarea zonelor de protectie sanitara se vor face in asa fel, incat in teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu, masurat la 3 m de peretele exterior al locuintei la 1,5 m inaltime de sol sa nu depaseasca 50 dB(A).
  • In timpul noptii (orele 22,00-6,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei.
  • Pentru scoli (sali de clasa) nivelul acustic echivalent continuu, masurat in interiorul clasei cu ferestre inchise nu va depasi 35 dB(A).Aceste valori sunt obligatorii si pentru alte unitati de invatamant si biblioteci.

Intervalul de perceptie a zgomotului pentru urechea umana este intre 20Hz si 20kHZ.Masurarea zgomotului se face prin evaluarea caracteristicilor fizice si fiziologice si anume :

  • caracteristica spectrala a zgomotului, prin masurarea nivelului de presiune acustica, in dB functie de frecventa, in Hz, masuratorile de fac in benzi de octava cu frecventele centrale de 31,5 – 8000 Hz ;
  • nivelul global de presiune acustica LIN, masurat in dB.

Limitele maxim admisibile conform STAS 10009/88 (pentru limita incintelor industriale ).

  • Nivel de zgomot interior unitatii functionale din mediu urban 90 dB(A), respectiv curba Cz 85 ;
  • Nivel de zgomot la limita unitatii functionale din mediu urban 65 dB(A), respectiv curba Cz 6
  • Nivel de zgomot exterior cladirilor aflate in vecinatatea unitatii functionale din mediu urban, la 2m de fatada 50 dB(A), respectiv curba Cz 45 ;
  • Nivel de zgomot exterior pe strazi si pasaje rutiere :

o      strazi de categoria tehnica I magistrala 75-85 dB(A), respectiv curba Cz 70 ;

o      strada categoria a II de colectare 70 dB(A), respectiv curba Cz 65 ;

o      strada categoria a III de colectare 65 dB(A), respectiv curba Cz 60 ;

o      strazi de categoria tehnica IV de deservire locala 60 dB(A), respectiv curba Cz 55 ;

4.8.2. Nivelul de zgomot – Fond de poluare existent

Zgomotul exterior este datorat atat de sursele mobile cat si de sursele fixe existente in zonele in care urmeaza sa fie construit obiectivul.

Din punct de vedere constructiv si al amplasamentului, instalatiile / utilajele generatoare de zgomot redus nu transmit vibratii la locuintele situate in imediata vecinatate.

4.8.3. Nivelul de zgomot - Perioada de constructie

In perioada de constructie principalele surse de disconfort pentru populatie si pentru obiectivele din vecinatate sunt reprezentate de :

  • Zgomotul produs de traficul auto si lucrarile de constructie
  • Emisii de praf datorate lucrarilor de constructii.
  • Emisii de gaze de ardere generate de sursele mobile ( vehicule si utilaje implicate in realizarea lucrarilor )

Toate aceste surse de disconfort vor avea un caracter temporar.

Tab 4.8.1. Nivelul de zgomot - Perioada de constructie

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Nr. surselor

de

poluare

( estimativ)

Limita

maxima

admisa

Poluare de

fond

Poluare produsa;

masuri de reducere

Masuri de eliminare/

reducere

Pe zona obiectivului

Pe zone de protectie

Pe zone rezidentiale

Fara masuri

Cu masuri de protectie

Zgomot

Excavator

65dBA

<65dBA

<65dBA

<50dBA

Da

Da

Buldozer

Basculanta

4.8.4. Nivelul de zgomot - Perioada de functionare

Principalele surse de zgomot sunt reprezentate de utilajele tehnologice din cadrul sectiilor productive (liniile de imbuteliere, instalatia de umflat preforme), precum si de unele utilitati ( centrala termica, statia de compresoare, statiile de frig).

Tab 4.8.2. Nivelul de zgomot - Perioada de functionare

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Nr. surselor

de

poluare

Limita

maxima

admisa

Poluare de

fond

Poluare produsa;

masuri de reducere

Masuri de eliminare/

reducere

Pe zona obiectivului

Pe zone de protectie

Pe zone rezidentiale

Fara masuri

Cu masuri de protectie

Zgomot

Cazan apa calda

65dBA

<65dBA

<65dBA

<50dBA

Nu este cazul

Carcase

antifonate pentru ventilatoare

Cazan abur

Compresoare

Uscatoare

Ventilatoare

Instalatii de racire

Sirena de semnalizare

Autovehicule

10camioane/zi

10 masini/zi

4.8.5. Prognoza impactului

Datorita specificului de zona industriala pe toate strazile din zona circula vehicule grele apartanand diferitilor agenti economici care isi desfasoara activitatea in zona mai sus mentionata si care sunt surse de zgomot.

Deoarece :

Obiectivul va fi amplasat intr-un parc industrial;

Nivelul de zgomot in zona studiata este influentat de traficul rutier

Cuantificarea poluarii fonice se va face in functie de gradul de afectare a populatiei de catre nivelul de zgomot in zona amplasamentului, printr-un coeficient subunitar

Tab 4.8.3. Cuantificarea poluarii fonice

Nota de bonitate

Indice de impact

Probabilitate

Grad de afectare

Nula

Neafectare

Minima

Usoara

Medie

Admisibila

Certa

Inacceptabila

Se poate aprecia ca Impactul produs asupra factorului de mediu zgomot este redus admisibil

4.8.6. Masuri de diminuare a impactului

Tab 4.8.4. Masuri de diminuare a impactului

Nr

Activitate/Actiune/Obiect

Masuri de reducere a impactului propuse

Pereti exteriori

hala

Petii halei trebuie sa fie executati din pereti de tip sandwich care sa asigure o buna izolare fonica

Utilaje de constructii

Interzicerea lucrului pe timp de noapte

Interzicerea repararii utilajelor in zonele de lucru

4.9. Conditii etnice, culturale si de patrimoniu

4.9.1. Starea actuala a conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu.

Constructia obiectivului se desfasoara intr-o zona in care nu exista obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.

4.9.2. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu - Perioada de constructie

Nu este cazul

4.9.3. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu - Perioada de functionare

Nu este cazul

4.9.4. Prognoza impactului.

Cuantificarea poluarii se va face in functie de gradul de afectare a conditiilor etnice, culturale si de

patrimoniu in zona amplasamentului, printr-un coeficient subunitar

Tab 4.9.1. Cuantificarea poluarii conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu

Nota de bonitate

Indice de impact

Probabilitate

Grad de afectare

Nula

Neafectare

Minima

Usoara

Medie

Admisibila

Certa

Inacceptabila

Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu conditii etnice, culturale si de

patrimoniu este inexistent

4.9.4. Masuri de diminuare a impactului

Nu este cazul.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. Alternative studiate si justificarea alternativei ce s-a propus.

In cadrul Studiului de evaluare a Impactului asupra Mediului au fost studiate 2 variante:

  1. VARIANTA ZERO – Alternativa ”Zero” sau ”nici o actiune”
  1. VARIANTA 1 – Alternativa in care proiectul s-ar realiza.

Corespunzator acestor variante, a fost analizat impactul asupra mediului natural in zona obiectivului.

Tab 5.1. Analiza alternativelor

FACTOR DE MEDIU

VARIANTA ZERO

ESTIMARE

VARIANTA 1

ESTIMARE

AER

FARA IMPACT

IMPACT MINIM

< 1

APA

FARA IMPACT

IMPACT MINIM

< 1

SOL

FARA IMPACT

IMPACT MINIM

< 1

SUBSOL

FARA IMPACT

IMPACT MINIM

< 1

ZGOMOT

FARA IMPACT

IMPACT MINIM

< 1

BIODIVERSITATE

FARA IMPACT

FARA IMPACT

PEISAJ

FARA IMPACT

FARA IMPACT

MEDIU SOCIAL SI ECONOMIC

FARA IMPACT

FARA IMPACT

CONDITII CULTURALE SI ETNICE

FARA IMPACT

FARA IMPACT

Aspecte de mediu

Varianta

Comentarii

Nici o actiune

Realizarea Proiectului

Apa

Nu exista alimentare cu apa si retea de canalizare

Implica realizarea alimentarii cu apa si a canalizarii

Aer

Amplasamentul face parte din zona industriala iar nivelul de poluare a aerului este influentat de activitatile agentilor economici deja existenti din vecinatate si de traficul rutier.

Impact minim pe termen scurt asupra calitatii aerului provocat de activitatile de constructie (pulberi si emisii de gaze de ardere), si de activitati de reparatii (pulberi si emisii de gaze de ardere);

Proiectul introduce surse noi de poluare a aerului, dar vor fi controlate si mentinute in limite care sa asigure siguranta comunitatii adiacente

Sol

Categoria actuala a terenului de folosinta – arabil curti conform PUG / RLU

Se vor mentine pe termen lung conditiile actuale, adica utilizare agricola relativ neperturbata a solului

Schimbarea categoriei de folosinta a terenului nu va avea impact   asupra solului prin ocuparea terenului cu constructii, activitatea ce se desfasura in obiectiv nu genereaza poluare potentiala pentru sol

Subsol

In zona amplasamentului nu exista constructii subterane

Activitatea in obiectiv nu implica constructii subterane

Biodiversitate

Fara impact

Amplasamentul este antropizat, cu un caracter specific ecosistemelor urbane, cu folosinta industriala.

Nu sunt consemnate in apropiere nici un fel de arii protejate, sau alte zone cu statut de protectie.

Peisaj

Valoarea estetica a peisajului oferita de terenul arabil este destul de mica si cu totul subiectiva, in marginea constructiilor industriale si drumurilor circulate de masini de mare tonaj.

Schimbarea destinatiei terenului amplasamentului se face cu trecerea de la peisajul agricol la cel industrial.

Sub aspect estetic, nu exista incompatibilitate pentru modificarea folosintei terenului agricol cu cel industrial.

Mediu

social - economic

Impact semnificativ generat asupra locurilor de muna si investitiilor , ducand la accelerarea inrautatirii conditiilor socio- economice

Desfasurarea activitatilor industriale in zona studiata va crea noi locurile de munca

Desfasurarea activitatilor va avea un impact pozitiv prin contributia la bugetul local al Comunei Dragomiresti Vale.

Zgomot si vibratii

Amplasamentul este deja influentat de nivelul de zgomot produs de activitatile agentilor economici existenti din vecinatate si de traficul rutier

Conform masuratorilor de zgomot realizate in obiectiv, nivelul de zgomot este sub limitele admisibile, iar activitatile se vor desfasura in incinta inchisa

Proiectul introduce surse noi de zgomot si vibratii pe termen scurt, dar acestea vor fi controlate.

Patrimoniu cultural

Zona in cauza nu detine obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.

Activitatea nu are impact asupra obiectivelor de patrimoniu cultural,arheologic sau a monumentelor istorice.

5.2. Alternative de amplasament studiate

Proiectul analizat in cadrul prezentului SI nu a studiat si alte alternative de amplasament a liniilor de fabricatie fata de cea propusa. S-a procedat in acest fel, intrucat beneficiarul proiectului avea in proprietate inca de la inceput amplasamentul. In acest context nu avea nici un sens studierea altei alternative de amplasament.

5.3. Alternative tehnologice

Proprietarul viitoarei fabrici de bauturi racortoare, detine tehnologia de fabricare a bauturilor racoritoare, fapt pentru care identificarea si analizarea unei alte alternative tehnologice nu a mai avut obiect.

Tehnologia ce va fi implementata la Dragomiresti Vale este o tehnologie moderna, cu consumuri si pierderi reduse, atat de materii prime, cat si de energie, al carei impact asupra mediului se situeaza in limitele celor mai bune tehnici aplicate la nivel mondial in profil.

5.4. Alternative de utilitati studiate

Proiectul analizat in cadrul prezentului SI nu a studiat si alte alternative de utilitati pentru construirea liniilor tehnologice, fata de cea propusa.

6. MONITORIZAREA

6.1. Aer

6.1.1 Emisii

Tab 6.1. Monitorizare factor de mediu aer – emisii

Nr. Crt.

Indicatori

Frecventa

Metoda de analiza

Pulberi

trimestrial

SR EN 13284-1/2002

Oxizi de sulf (SO2)

trimestrial

SR EN 14181:2004

SR ISO 7935:2005

SR ISO 4221:2000/SR ISO6767:2000

Oxizi de azot (NOx)

trimestrial

SR EN 14181:2004

SR EN 14181:2004

SR ISO 11564:2005

6.1.2 Imisii

Tab 6.2. Monitorizare factor de mediu aer – imisii

Nr. Crt.

Indicatori

Frecventa

Metoda de analiza

Dioxid de sulf

semestrial

SR ISO 4221:2000

SR ISO 6767:2000

Dioxid de azot

semestrial

STAS 10329/1975

Pulberi sedimentabile

semestrial

STAS 10195/1975

NOTA: Se vor determina emisiile difuze, ca imisii la limita amplasamentului, respectand standardele de calitate pentru aer ambiental.

6.2 Apa

Tab 6.3. Monitorizare factor de mediu apa

Nr. Crt.

Indicatori

Frecventa

Metoda de analiza

Temperatura

trimestrial

pH

trimestrial

SR ISO 10523/1997

Materii in suspensie

trimestrial

STAS 69531981

Consum chimic de oxigen (CCO-Cr)

trimestrial

SR ISO 60601996

Substante extractibile cu eter de petrol

trimestrial

STAS 75871996

Detergenti anion activi biodegradabili

trimestrial

SR ISO 7875/1996

SR EN 903/2003

6.3 Deseuri

6.3.1 Titularul va aplica procedee de minimizare a cantitatilor de deseuri produse.

6.3.2 Nu trebuie eliminate/recuperate alte deseuri nici pe amplasament, nici in afara amplasamentului fara acordul prealabil scris al Agentiei pentru Protectia Mediului Ilfov.

6.3.3 Deseurile trimise in afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare vor fi transportate doar de o societate autorizata pentru astfel de activitati.

6.3.4 Un registru complet pe probleme legate de operatiunile si practicile de management al deseurilor de pe acest amplasament, care trebuie pus in orice moment la dispozitia persoanelor autorizate ale Agentiei pentru inspectie, trebuie pastrat de catre titularul autorizatiei.

6.3.5 Acest registru trebuie sa contina minimum de detalii cu privire la:

Cantitatile de deseuri gestionate pe amplasament, insotite de codul din Codul European al Deseurilor pentru deseurile transportate.

Numele agentului si transportatorului de deseuri si detaliile lor de autorizare (sa includa adresa instalatiei finale destinate eliminarii/recuperarii deseurilor).

Confirmarea scrisa a transportatorului privind acceptarea si eliminarea/recuperarea oricaror transporturi de deseuri periculoase si locul de depozitare/eliminare.

6.4 Zgomot

Masuratorile de zgomot se efectueaza conform STAS 6161/3-1982 de catre laboratoare acreditate, o data pe an.

6.5 Apa freatica

Se va monitoriza calitatatea apelor freatice pritr-un foraj de monitorizare amplasat imediat in apropriere de rezervorul de combustibi.l

6.6 Alte obligatii privind monitorizarea

Probele trebuies prelevate in conditii de exploatare in care emisiile sunt maxime, cu identificarea sectiunii (izocinetica) adecvata pentru prelevare.

6.6.2 Frecventa, metodele si scopul monitorizarii, prelevarii si analizelor, asa cum sunt prevazute pot fi modificate doar cu acordul scris al APM Ilfov dupa evaluarea rezultatelor testarilor .

6.6.3. Titularul autorizatiei trebuie sa asigure accesul sigur si permanent la punctele de prelevare si monitorizare. Amplasarea punctelor de masurare a emisiilor de poluanti atmosferici se face conform Ord Nr.462/1993 – Nota Metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare.

Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, in vederea definirii nivelului de afectare a calitatii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate.

7. SITUATII DE RISC

7.1. Riscuri Potentiale

RISCUL DE SEISMICITATE

Amplasamentul se situeaza intr-o zona cu risc seismic ridicat pe scara MSK, conform STAS 11100/1-93 51 valoare de varf a acceleratiei terenulul ag 0.24 g pentru cutremnure cu intervalul

mediu de recurenta IMR = 100 ani cu perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc sec.

Din punct de vedere geotehnic in adancime s-au identificat strate cu nisipuri fine saturate care ar putea deveni lichefiabile in timpul seismelor.

De aceea toate constructiile de pe amplasament s-au prevazut a rezista la asemenea cutremure, rezistenta la seism fiind prevazuta conform zonarii seismice a teritoriului Romaniei.Gradul de seismicitate al zonei, conform P-100 este VIII.

RISCUL DE INSTABILITATE

A fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potentialului si probabilitatii de producere a alunecarilor de teren din Ghid pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatare a constructiilor, refacere si protectie a mediulul, indicativ 0T006-97, caseta si este practic

RISCUL DE INUNDABILITATE

In perioadele cu precipitatii abundente apa din canalul principal deverseaza pe zona depresionara adiacenta.Canalele de irigatie sufera colmatari in timp si sunt invadate de vegetatie ierboasa sau de arbusti.

RISCUL GEOTEHNIC

Prezenta argilelor active, cu umflari si contractii mari pana la adancimea de 2.00 m (zona de influenta a variatiilor climatice), reprezinta un risc de tasare a terenului in perioadele secetoase si variatii de volum in perioadele umede, care induc tensiuni in structura de rezistenta a constructiilor si avarierea lor.

Depozitele proluviale argiloase - prafoase nisipoase, au un indice de consistenta situat in intervalul plastic consistent si reprezinta pamanturi cu compresibilitate mare si tasari mari.

Stratificatia incrucisata, cu o variatle mare a litologiei si a carcateristicilor fizico mecanice ale terenului pe orizontala si pe verticala, constituie un factor de risc, prin situarea constructiilor pe strate diferite.

RISCURI ANTROPICE

  • Lipsa unor amenajari minimale de protectie impotriva actiunii exeroltate de apele meteorice asupra drumurilor de exploatare existente;
  • Starea total neoorespunzatoare a drumurilor de exploatare existente;
  • Prezenta in vecinatatea nord-vestica, a unei ferme de pasari, sursa potentiala de poluare aer, sol, ape freatice;
  • Zona studiata este strabatuta la nord de o linie electrica de inalta tensiune 110 KV, iar in vecinatatea sudica de o conducta magistrala de transport gaze naturale, echipamente care prezinta riscuri tehnologice si impun zone de protectie.

7.2. Accidente potentiale.

Incidentele nedorite se produc, in general, datorita defectarii unor utilaje sau a nerespectarii Normelor de Protectia Muncii si /sau a disciplinei de productie.Accidentele in functie natura acestora pot fi de mai multe tipuri:

  • accidente de natura mecanica,
  • accidente electrice,
  • accidente chimice,
  • pericole de incendiu,

Accidentele de natura mecanica afecteaza in principal personalul direct implicat in aceste

accidente.Sursele principale ale acestor accidente mecanice sunt:

  • circulatia autovehiculelor in zonele de lucru.
  • utilajele in miscare in zonele de lucru.

Accidente de circulatie datorate circulatiei autovehiculelor in incinta zonei de lucru se pot solda cu

consecinte grave asupra celor implicati.Limitarea vitezei poate reduce acest risc la un nivel minim.

Accidentele de natura electrica sunt de fapt electrocutarile.Ca sursa de accidente de natura electrica sunt toate utilajele actionate de energia electrica, si bineinteles sistemul de distributie a energiei electrice.

Riscurile unor electrocutari exista in special in cazul personalului de intretinere utilaje si a personalului de intretinere a instalatiilor electrice.

Evitarea aproape in totalitate a unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea unor oameni cu o buna calificare, responsabili si constienti privind riscurile care exista la instalatiile electrice.

Accidentele de natura electrica respectiv electrocutarile, pot duce la arsuri foarte grave ale celor implicati sau la deces

Accidentele sau incidentele de natura chimica.Sursele potentiale sunt substante chimice si materiale

combustibile existente pe amplasament.

Pericole de incendiu. Sursele potentiale de foc sunt substante si materiale inflamabile existente pe amplasament.

Evaluarea riscului prezentat de substantele periculoase prezente pe amplasament – SEVESO II

O evaluare globala a riscului reprezentat de substantele chimice periculoase ( periculozitate data de toxicitate, inflamabilitate si de pericolul de explozie) se poate realiza conform metodologiei date de HG 804/2007, preluata dupa metodologia europeana Seveso II.

Hotararea Guvernului Romaniei Nr. 804/2007 reglementeaza controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase. Acest act normativ reglementeaza strict activitatile care implica cantitati de substante periculoase care depasesc anumite cantitati, asa zisele cantitati relevante.

Tab 7.1. Substantele periculoase prezente pe amplasament

Substanta periculoasa

Cantitate depozitata  (tone)

Cantitate relevanta (tone)

Mod de depozitare

Acid sulfuric

Depozit de substante chimice situat in amplasament; depozitul este ingradit cu plasa de sarma si inchis cu lacat.

Soda caustica

Saci cu fulgi de soda caustica se face pe paleti din lemn

Hipoclorit de sodiu

Depozit de substante chimice situat in amplasament; depozitul este ingradit cu plasa de sarma si inchis cu lacat.

Motorina

Rezervor metalic amplasat subteran, in cuvǎ din beton armat si sustinut pe radiere din beton armat.

Gaz metan

Conducte de gaz metan si in statia de reducere presiune.

GPL

Depozit situat in amplasament; depozitul este ingradit cu plasa de sarma si inchis cu lacat.

Pentru a stabili daca obiectivul analizat in prezentul raport se incadreaza in domeniul de aplicare a prevederilor HG 804/2007, preluata dupa metodologia europeana Seveso II, se calculeaza suma:

q1/Q1 + q2/Q2 + . + qn/Qn

unde:

qi – cantitatea de substanta periculoasa,

Qi – cantitatea relevanta de substanta periculoasa,

Obiectivul intra sub incidenta acestui act normativ daca suma este egala sau mai mare de 1.

La Fabrica de imbuteliere bauturi racoritoare aceasta valoare se calculeaza prin insumarea factorilor celor sase substante periculoase:

q H2SO4 /Q H2SO4 + qmotorina/Qmotorina + qsoda caust/Qsoda caust + qNaOCl /QNaOCl + qmetan/Qmetan + qGPL/QGPL = 1,9/5 + 12/5000 + 0,78/5 + 0,31/50 + 0,011/50 +5/50 = 0,640

Aceasta valoare de 0,640 este mai mica decat 1.

Se poate afirma ca Fabrica de imbuteliere bauturi racoritoare NU se va incadra sub incidenta HG 804/2007.

7.4. Planuri pentru situatii de risc. Masuri de prevenire a accidentelor

Reducerea riscului producerii unor accidente care pot conduce la poluari ale mediului sau accidentarea

personalului, va fi responsabilitatea antreprenorului, care va prevede masuri si reguli de siguranta.

Principalele directii care sunt prevazute la minimizarea riscului de accidente sunt urmatoarele:

Utilajele vor functiona cu parametri in limite acceptabile.

Toate substantele chimice vor fi depozitate conform normativelor in vigoare.

Muncitorii fiecarui loc de munca vor fi calificati si instruiti pentru a cunoaste toate regulile

referitoare la locul de munca.

Personalul va fi pregatit pentru a interveni in cazul unor incidente, fiecare angajat cunoscand

procedurile si responsabilitatile pe care le are.

Va fi prevazut un plan de mentenanta preventiva, care sa reduca la minimum probabilitatea

opririlor neprogramate care pot duce la aparitia unor incidente. Se vor elabora proceduri de oprire in siguranta pentru fiecare utilaj.

Vor fi prevazute proceduri de urgenta stabilite impreuna cu institutiile specializate: pompieri,

politie, ambulanta, etc.

Avand in vedere cele de mai sus, pentru asigurarea conditiilor de protectie a mediului si a sanatatii

populatiei, la realizarea aductiunii de apa antreprenorul va avea in vedere masuri pentru prevenirea si

interventia, in cazul producerii unui incendiu ( echiparea zonelor de lucru cu stingatoare cu CO2 si cu

spuma chimica )

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Pe parcursul elaborarii lucrarii nu s-au inregistrat dificultati majore care sa prejudicieze obiectivitatea si concluziile analizei de impact asupra mediului.

La dispozitia elaboratorului au fost puse datele si informatiile tehnice pe care titularul le-a detinut pana la acel moment, astfel incat evaluarea de impact sa acopere toate domeniile de analiza.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu