Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului - linii tehnologice productie bauturi racoritoare, birouri si utilitati

Raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului - linii tehnologice productie bauturi racoritoare, birouri si utilitati



Bd. Carol I, Nr 11, Bl P4, Sc A, Ap 2 – 105600 – Campina – Prahova

Tel / Fax: 0244 – 372.560, Tel Mob: 0723 – 323.819, 0747– 030.409,

E-mail : hexon_office@yahoo.com, marinache_a@yahoo.com

Nr. Reg. Com. J29/617/2005, Cod Fiscal RO 17367150


 

Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului

“ LINII TEHNOLOGICE PRODUCTIE BAUTURI RACORITOARE, BIROURI SI UTILITATI – SC R  SRL ”

CUPRINS

INTRODUCERE

SCOP SI ABORDARE

OBIECTIVE

PROGNOZA IMPACTULUI

1. INFORMATII GENERALE

1.1.    Titularul proiectului

1.2.    Autorul atestat al studiului de impact.

1.3.    Denumirea proiectului

1.4.    Amplasament

1.5.    Scop si necesitate

1.6.    Descrierea proiectului

1.7.    Durata de executie propusa

1.8.    Durata etapei de functionare

1.9.    Productia, resurse folosite

1.10. Materii prime si substante / preparate chimice utilizate

1.11. Poluanti fizici si biologici generati de activitatea propusa

1.12. Surse de poluare specifice proiectului analizat

      1.13 Documente / reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona

         amplasamentului proiectului.

      1.14 Conectarea la infrastructura existenta.

2. REALIZAREA PROIECTULUI

2.1.  Etapele proiectului

2.2. Caracteristicile principale ale constructiilor

2.3. Activitati in perioada de constructie

2.4. Utilitati; tehnici si echipamente necesare;

2.5. Activitati in perioada de functionare

     2.6. Valori limita atinse prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile (BAT)

     2.7. Activitati de dezafectare

3. DESEURI

3.1.  Generarea deseurilor

3.2.  Managementul deseurilor

3.3.  Eliminarea si reciclarea deseurilor

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA

    COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE

4.1.  Apa

4.1.1  Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

4.1.2  Informatii de baza privind corpurile de apa  de suprafata.

4.1.3  Reteaua de alimentare cu apa potabila

4.1.4  Managementul apelor uzate

4.1.5  Calitatea apelor subterane si de suprafata – Fond de poluare existent

4.1.6  Surse de poluare a apei – Perioada de constructie

4.1.7  Surse de poluare a apei – Perioada de functionare

4.1.8  Prognoza impactului

4.1.9  Masuri de diminuare a impactului

4.2.  Aerul

4.2.1. Caracteristici generale

            4.2.2. Calitatea aerului – Fond de poluare existent

            4.2.3. Surse de poluare a aerului – Perioada de constructie

            4.2.4. Surse de poluare a aerului – Perioada de functionare

            4.2.5. Prognoza impactului

            4.2.6. Masuri de diminuare a impactului

4.3.  Solul

4.3.1. Conditiile pedologice ale amplasamentului

            4.3.2. Calitatea solului – Fond de poluare existent

            4.3.3. Surse de poluare a solului – Perioada de constructie

            4.3.4. Surse de poluare a solului – Perioada de functionare

            4.3.5. Prognoza impactului

            4.3.6. Masuri de diminuare a impactului

4.4.  Geologia subsolului

            4.4.1. Caracterizarea morfologica

            4.4.2. Calitatea subsolului – Fond de poluare existent

            4.4.3. Surse de poluare a subsolului – Perioada de constructie

            4.4.4. Surse de poluare a subsolului – Perioada de functionare

            4.4.5. Prognoza impactului

            4.4.6. Masuri de diminuare a impactului

4.5.  Biodiversitatea

            4.5.1. Informatii asupra biodiversitatii

            4.5.2. Rezervatii naturale, arii protejate

            4.5.3. Surse de poluare a biodiversitatii – Perioada de constructie

            4.5.4. Surse de poluare a biodiversitatii – Perioada de functionare

            4.5.5. Prognoza impactului

            4.5.6. Masuri de diminuare a impactului

4.6.  Peisajul

            4.6.1. Informatii privind peisajul

            4.6.2. Surse de poluare a peisajului – Perioada de constructie

            4.6.3. Surse de poluare a peisajului – Perioada de functionare

            4.6.4. Prognoza impactului

            4.6.5. Masuri de diminuare a impactului

4.7.  Mediul social si economic

            4.7.1. Starea actuala a mediului social si economic.

            4.7.2. Influenta asupra mediului social si economic – Perioada de constructie

            4.7.3. Influenta asupra mediului social si economic – Perioada de functionare

            4.7.4. Prognoza impactului

            4.7.5. Masuri de diminuare a impactului

4.8.  Nivelul de zgomot

            4.8.1. Generalitati

            4.8.2. Nivelul de zgomot – Fond de poluare existent

            4.8.3. Nivelul de zgomot – Perioada de constructie

            4.8.4. Nivelul de zgomot – Perioada de functionare

            4.8.5. Prognoza impactului

            4.8.6. Masuri de diminuare a impactului

4.9.  Conditii etnice, culturale si de patrimoniu

            4.9.1. Starea actuala a conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu

            4.9.2. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu – Perioada de

                      constructie

            4.9.3. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu – Perioada de

                      functionare

            4.9.4. Prognoza impactului

            4.9.5. Masuri de diminuare a impactului negativ

5.   ANALIZA ALTERNATIVELOR

6.   MONITORIZAREA

7.   SITUATII DE RISC

7.1.  Riscuri naturale

7.2.  Accidente potentiale

7.3.  Evaluarea riscului prezentat de substantele periculoase prezente – SEVESO II

7.4.  Planuri pentru situatii de risc. Masuri de prevenire a accidentelor

8.   DESCRIEREA DIFICULTATILOR

9.   REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1. Date generale

9.2. Descrierea proiectului

9.3. Metodologia de evaluare a impactului asupra factorilor de mediu

9.4. Impactul prognozat asupra mediului

9.5. Masuri de diminuare / eliminare a impactului negativ                 

9.6. Situatii de risc si planul de actiune in situatii de risc

9.7. Concluzii

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

Memoriu Tehnic Arhitectura SC Consco SRL Bucuresti

Memoriu Tehnic executie foraje apa SC Foradex SA Bucuresti

Environmental Review – Enviro East, Romania

Geotechnical and Environmental Data Report – Fugro Consult GmBh

Hydro Geologic Report SC Dayan Ecotehnic SRL Bucuresti

Documentatie tehnica Aviz de Gospodarirea Apelor SC SM Consulting SRL Bucuresti

Raport Starea Mediului 2007 – APM Ilfov

INTRODUCERE

Lucrarea intitulata „Raport la Studiu de Impact aupra Mediului – Linii Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati - SC R SRL – Comuna  Dragomiresti  Vale – Jud. Ilfov, s-a realizat de catre SC Hexon Engineering SRL, Campina, Jud. Prahova.     

     

Lucrarea s-a realizat conform normelor de continut general prevazute de legislatia in vigoare, respectiv

Anexa 2.2 la Ordinul Nr. 860/2002 al MAPM, completata cu HG Nr.1213/2006 si in conformitate cu

Ordonanta de Urgenta privind Protectia Mediului Nr.195 din 22 Decembrie 2005. 

In conformitate cu Ordonanta de Urgenta privind Protectia Mediului nr.195 din 22 Decembrie 2005, Art. 21, alin.(4) „ Raspunderea pentru corectitudinea informatiilor puse la dispozitia autoritatilor competente pentru protectia mediului si a publicului revine titularului planului, programului, proiectului sau al activitatii, iar raspunderea pentru corectitudinea lucrarilor prevazute la alin. (1) revine autorului acestora.

SCOP SI ABORDARE

Raportul are drept scop evidentierea Impactului asupra Mediului – Linii Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati - SC R SRL – Comuna  Dragomiresti  Vale – Jud. Ilfov

Acest raport este in legatura cu aria amplasamentului si cu aria din imprejurul obiectivului care poate afecta sau poate fi afectata de zona amplasamentului.

In cadrul studiului a fost facuta o recunoastere a terenului.Detalii ale acestei recunoasteri in teren sunt prezentate in raport si au fost folosite pentru a oferi o descriere amanuntita a terenului, precum si pentru a identifica orice posibila sursa de contaminare a zonei de catre obiectivul analizat.

OBIECTIVE

Principalele obiective ale raportului sunt prezentate mai jos:

Ø     Sa furnizeze informatii cu privire la impactul activitatii de constructie a obiectivelor asupra factorilor de mediu.

Ø     Sa furnizeze informatii asupra caracteristicilor amplasamentului si a vulnerabilitatii sale.

PROGNOZA IMPACTULUI

Prognoza impactului activitatilor desfasurate in perioada de constructie si functionare a obiectivelor analizate se va realiza prin calculul indicelui de impact ( Ip in continuare ) utilizand relatia:

Ip = CE / CMA

in care:

                        Ip         este indicele de impact;

                        CE        este concentratia efectiva a poluantilor emisi in mediu ca urmare a activitatilor din obiectiv;

                        CMA     este concentratia maxim admisibila stabilita prin normative / reglementari

existente;

            Valorile I >1 pun in evidenta un impact negativ asupra factorilor de mediu mai mare decat

limitele maxime admise prin reglementarile existente; valorile I 1 pun in evidenta un impact in limite

admise.

1. INFORMATII GENERALE.

1.1. Titularul proiectului.

Titularul obiectivului analizat este SC R SRL, cu sediul in Bucuresti, Soseaua Viilor, Nr.55, sector 5, Telefon 021/337.32.69, Fax 021/336.32.06

1.2. Autorul atestat al Studiului de Impact

Autorul atestat al Studiului de Impact asupra Mediu este :

§       SC Hexon Engineering SRL  – Evaluator Principal, atestat Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile,Certificat de Atestare – Cod EIM – 04 – 476/10.12.2007, cu sediul in Campina, Bd.Carol I, Nr. 11, Bl. P4, Sc. A, Ap. 2, Jud. Prahova, Tel / Fax: 0244 / 372.560.

§       Marinache Aurel – Evaluator Asistent, atestat Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Certificat de Atestare – Cod EIM – R – 02 – 069/27.02.2007, cu sediul in Campina, Bd. Carol I, Nr. 8, Bl. 1C, Sc. A, Ap.10, Jud. Prahova, Tel / Fax: 0244 / 372.560.

1.3. Denumirea proiectului

Denumirea obiectivului de investitii este – Linii Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati - SC R SRL – Comuna Dragomiresti Vale – Jud.Ilfov.

1.4. Amplasament

Investitia se va realiza in Romania, Judetul Ilfov in Comuna Dragomiresti Vale, lucrarile prevazute in cadrul acestui proiect, se vor realiza pe spatiul domeniului privat.

Judetul Ilfov

Judetul se gaseste in regiunea de sud-est, chiar in centrul Campiei Romane, langa Bucuresti. Coordonatele sale goegrafice sunt 44°17’ – 44°46’ latitudine nordica si 25°52’ – 26°27’ longitudine vestica.

Judetul Ilfov se intinde pe o suprafata de 8.225 km² si se se invecineaza cu judetele Prahova (N), Dambovita (V), Giurgiu (S-V) si Ialomita si Calarasi (E).

Comuna Dragomiresti Vale

Comuna Dragomiresti Vale se intinde pe o suprafata de 3691 ha, avand o populatie de 4256 locuitori si este situata in judetul Ilfov, la 10 km distanta de capitala Bucuresti, si are in administrare localitatile Dragomiresti Vale, Dragomiresti Deal si Zurbaua.


Dragomiresti Vale - resedinta comunei – s-a dezvoltat pe partea stanga a vaii Dambovitei, in zona de

lunca la altitudinea de 80 m.


Dragomiresti Deal - este situata in aceeasi zona, dar pe partea dreapta raului Dambovita.


Zurbaua - este situata in aceeasi zona, in continuarea localitatii Dragomiresti Vale.

Caile de acces spre comuna sunt DJ 601 A si DC 143.Comuna dispune de acces la cale ferata industriala, iar distanta pana la autostrada este de 3 km.

Comuna Dragomiresti Vale se invecineaza cu :

  • Comuna Chitila la Nord-Est 
  • Comuna Chiajna la Est 
  • Comuna Ciorogarla la Sud 
  • Judetul Giurgiu la Vest 
  • Judetul Dambovita la Vest-Nord-Vest 
  • Orasul Buftea la Nord-Vest 

Amplasamentul obiectivului studiat

Terenul pe care se va edifica obiectul investitiei este situat in intravilanul satului Dragomiresti Vale si

este scos din circuitul agricol.Terenul are urmatoarele vecinatati:

  • la Nord - terenuri agricole proprietate privata, Iacob Alexandru
  • la Sud  - drum de acces prevazut prin PUZ
  • la Est   - teritoriul administrativ al comunei Dragomiresti Vale
  • la Vest  - proprietate particulara, SC Portland Industrial Two SRL

Conform Certificat de Urbanism Nr.14 / 22.01.2008, emis de Primaria Comunei Dragomiresti Vale, in zona se pot autoriza lucrari de constructii noi cu respectarea conditiilor de mediu.

Suprafata terenului pe care se va amplasa obiectul propus este de 80.000 m2.Terenul are posibilitati de racord la retele de utilitati pentru apa, canalizare, energie electrica, gaze, telecomunicatii.

Harta 1 – Harta regiunii

Harta 2 – Harta rutiera

Foto 1 – Amplasamentului viitoarei fabrici

Harta 3 – Plan de incadrare in zona

Harta 4 – Plan de situatie

1.5. Scop si Necesitate

Scopul obiectivului de investitii

Pentru cresterea productivitatii si datorita cererii de produse alimentare, beneficiarul intentioneaza

deschiderea unor noi linii tehnologice de productie precum si a anexelor corespunzatoare.

Importanta obiectivului de investitii

Desfasurarea activitatilor industrial - alimentare in zona va avea si un impact pozitiv asupra comunei Dragomiresti Vale si a parcului industrial prin contributia la bugetul local, prin locurile de munca directe si indirecte pe care le creeaza si prin amenajarile pe care le va face in timpul si la terminarea activitatii.

Utilitatea publica

Intentia manifestata de titularul proiectului pentru realizarea unor Linii Tehnologice de Productie bauturi racoritoare in Halele de depozitare executate in faza 1 a proiectului situate in parcul industrial existent, se apreciaza ca va putea conduce la implementarea unor solutii atractive, au impact favorabil asupra cadrului social si economic, in deplina concordanta au cerintele strategile de dezvoltare a localitatii resedinta de comuna.

Modul de incadrare in planurile de urbanism

Conform Certificat de Urbanism Nr.14 / 22.01.2008, emis de Primaria Comunei Dragomiresti Vale, in zona se pot autoriza lucrari de constructii noi cu respectarea conditiilor de mediu.

Conform PUZ aprobat terenul in cauza se afla in zona industriala si de depozitare cu Hmax = 15 m.

  • Suprafata construita = 38.995 m2
  • Suprafata construita desfasurata = 43.455 m2
  • Suprafata spatii verzi = 16.350 m2
  • POT = 0,39%
  • CUT = 0,543

Folosinta actuala a terenului studiat in PUZ este teren agricol.Reglementarile PUZ aprobat cu hotararea nr. 14/29.09.2004 prevad ca functiune zona industriala nepoluanta si depozitare.POT max. admis = 60%, CUT max. admis = 1,5, regim maxim de inaltime 15,00 m si spatii verzi = 20% din suprafata terenului.

Drumurile de acces se vor moderniza pentru profil de 11,00 m.Aliniamentul imprejmuirii la drumul modernizat este de min.5,50 m din ax drum, iar aliniamentul constructiilor fata de imprejmuire este de min.5,00 m.

Lateral si spate, constructiile se vor alinia la minim H/2.Se va respecta zona de protectie sanitara fata de apeductul NH Dragomiresti – Chitila.Toate reglementarile PUZ sunt respectate.

1.6. Descrierea proiectului

Principalele linii productive sunt urmatoarele :

Ø     Linia Pepsi – PET,

Ø     Linia Prigat – PET (Hot Filling)

Ø     Liniile Pepsi, Lipton Ice Tea, 7 UP – PET

Ø     Linia imbuteliere aseptica

Pavilion administrativ

Suprafata construita = 1272 m2. Suprafata desfasurata = 5088 m2. Cladire in regim de inaltime P + 3, cu trama modulara 9 x 6.Structura: stalpi din beton armat monolit, grinzi de planseu metalice, sarpanta acoperis metalica.

Compartimentari usoare din gips carton, finisaje de buna calitate, cu plafoane false, tamplarii exterioare din aluminiu cu geam termorezistent, tamplarii interioare din aluminiu + sticla sau Panel.

Inchiderile din panouri Tristrat.Invelitoare din tabla cutata + bariera anticondens, izolatie termica vata minerala 12 cm, invelitoare din membrana bituminoasa.

Functiunile pavilionului: activitati de administrare, birouri pentru toate serviciile, sala de sedinte, sala de formare profesionala, spatii sociale, vestiare, grupuri sanitare, sali de mese.

 

Local tehnic

Acomodeaza facilitatile energetice ale incintei si o parte din cele sociale.Structura din beton armat cu trama modulara 9 x 9 si 9 x 18, cu planseu intermediar alcatuit din beton armat peste parter si sarpanta metalica la nivelul acoperisului.

Compartimentari din zidarie rezistenta la foc sau gips carton, dupa caz.Inchiderile si invelitoarea sunt similare cu ale halei de productie.Cabina poarta, cabina securitate, grup social soferi, statie pompare apa incendiu si industriala

Se vor realiza cu o structura din zidarie portanta cu samburi, grinzi, centuri si planseu terasa din beton armat.Fundatii din beton tip talpa cu centuri sus si jos.Finisaje obisnuite – tencuieli, vopsitorii,

tamplarii.

Copertine

Sunt dispuse in frontoanele halei de productie, urmand a adaposti activitatile de aprovizionare si livrare a produselor.

Structura: stalpi din beton armat, sarpanta metalica, invelitoare din tabla cutata.Pe conturul exterior, atice protectie din tabla cutata.

Adapost ALA

Constructia nu are subsol si conform studiului geotehnic apa freatica se apropie foarte mult de nivelul de fundare in timpul precipitatiilor.Ca urmare, se solicita aprobarea executarii halei fara adapost ALA.

Amenajari incinta

Terenul se va amenaja ca o platforma orizontala la o cota care sa permita atat racordul la drumurile din afara incintei, dar si sa faciliteze racordul pentru canalizarile incintei.

Platformele betonate, drumurile si spatiile verzi se vor dimensiona astfel incat sa se incadreze in criteriile stabilite in reglementarile PUZ.

Descrierea lucrarilor de plan general

Platforme si drumuri de rulare si parcare camioane, platforme si drumuri de acces autoturisme.Spatii verzi in suprafata de 16.200 m2 se vor constitui in gazon, arboret si arbori pe periferia incintei incadrandu-se in prevederile PUZ.

In incinta sunt amplasate 8 puturi de mare adancime care constituie sursa de apa necesara productiei de bauturi racoritoare, dar si ca apa menajera si de incendiu.

Toate puturile sunt dotate cu o cabina ingropata, necesara interventiilor de intretinere a putului si a

echipamentelor sale.

Pe periferia halei de productie sunt montate pe platforme de beton, echipamente energetice sau recipienti metalici pentru gaze, lichide tehnologice, etc.

Imprejmuirea

Incinta se prevede a fi imprejmuita cu un gard din panouri de otel beton zincat si prevopsit, montat pe

stalpi metalici fixati in fundatii din beton simplu.

Gardul de imprejmuire va dispune de parapet inalt de 20 cm peste nivelul terenului.Pe intreaga periferie a incintei se va dispune o instalatie de iluminat montata pe stalpi metalici.

Instalatii

Hala de productie, localul tehnic si cladirile social-administrative vor dispune de toate dotarile necesare unei bune functionari in conditiile higienico-sanitare si de securitate, conform regelementarilor romanesti.

Instalatii termice

Se vor prevedea instalatii de incalzire si ventilatie pentru toate cladirile.Se vor prevedea agregate pentru producerea energiei termice necesare instalatiilor de incalzire.

Pentru activitatile tehnologice se prevad retele de distributie pentru aer comprimat, bioxid de carbon, azot, cat si sursele (statie de compresoare, stocatoare).

Pentru situatii exceptionale s-au prevazut rezerve de combustibil lichid (rezervor ingropat de motorina) si de tip GPL – stocator.

Pentru tehnologie se prevede o centrala de preparare a apei supraincalzita.Anumite zone tehnologice si de depozitare dispun de agregate frigorifice de mare capacitate.

Spatiile de birouri si unele zone tehnologice ( laborator ) vor fi climatizate.

Instalatii sanitare

Asigura toate dotarile igienico-sanitare, dar si dotarile necesare stingerii si semnalizarii incendiilor.

Se prevede o gospodarie de apa ( rezervor de apa + statie pompare ) alimentata din cele 8 puturi.

Rezervorul de apa va dispune de rezerva intangibila pentru incendiu si de rezerva necesara continuitatii procesului tehnologic.

Statia de pompare va asigura prin intermediul retelelor de distributie apa necesara la punctele de consum ale tuturor categoriilor de consumatori: tehnologie, igienico-sanitare, grupuri sanitare, vestiare, bucatarii, hidranti interiori, hidranti exteriori, sprinklere unde este impus de norme, udat spatii verzi.

Retele canalizare

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apartine SC Portland Romania SRL.

De aici, apa este evacuata in reteaua de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti SA.

Un canal de irigatii este localizat chiar in partea de Est a amplasamentului studiat in lungul drumului de access, indreptandu-se spre Nord, unde comunica cu raul Dambovita.

In final toate apele rezultate ( potential curate) din amplasamentul obiectivului studiat se vor evacua in raul Dambovita.

Statii de epurare

Ø     Statia de epurare ape uzate menajere

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, conform acordului anexat, prin intermediul unei statii de epurare mecano-biologica de tipVWS-ADISS avuta in vedere pentru dotarea fabricii de bauturi racoritoare

Ø     Statia de epurare ape uzate tehnologice

Statia de tratare ape uzate tehnologice VWS-ADISS permite eliminarea poluantilor (BOD5, COD), suspensii solide (TSS) si de asemenea fosforul si alte componente specifice.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Instalatii electrice

Incinta va fi racordata la reteaua de medie tensiune aflata in apropierea incintei.Se prevede o statie de

transformare si statie cu celule 20 KV, o statie 0,4 KV si TGD, de unde se vor alimenta tablourile electrice pe categorii de folosinta.

Retelele interioare si exterioare vor fi asigurate ca protectie, prin legarea la pamant; de asemenea, se va monta instalatie de paratrasnet pe cladire.

Se vor prevedea circuite electrice pentru iluminat, alimentarea echipamentelor aferente cladirilor, circuite de forta pentru echipamentele tehnologice, circuite de priza de folosinta comuna, atat in zonele de productie, cat si in cele social-administrative.

Curenti slabi

Se vor prevedea sisteme de semnalizare incendiu, retele de radiofonie, voce date,

Zonarea seismica

 

Perimetrul cercetat se incadreaza din punct de vedere seismic, in macrozona de intensitate seismica “71 (conform SR 11.100/1-93), iar potrivit normativului P 100-1/2004, in zona de hazard seismic cu o valoare a acceleratiei pentru proiectare Ag = 0,20 g si o perioada de colt Tc = 1sec.

Adancimea de inghet

Conform  STAS 6.054/77 - “Teren  de  fundare - Adancimi  maxime de inghet - Zonarea teritoriului Romaniei”, adancimea maxima de inghet este de 0,9 m.

Utilitati

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa se realizeaza din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adancime, echipate cu pompe ROVATI.

Pentru protectia sanitara se va prevedea in jurul forajelor cate o zona de protectie sanitara cu regim sever, conform HGR 930/2005.

Apa va fi stocata in 2 rezervoare din beton, montate semiingropat, cu V = 500 m3 fiecare ce vor asigura necesarul de apa pentru consumul curent ( igienico-sanitar si tehnologic ) si rezerva intangibila de incendiu ( un volum de 12 m3 ).

                                                          Tab.1.1. Caracteristicile forajelor de alimentare cu apa

Numar foraj

Adancime (m)

NHs (m)

NHd (m)

Qexpl. (m3/h)

F1

183,00

48,54

52,80

20,00

F2

183,00

48,54

52,80

20,00

F3

183,00

48,54

52,80

20,00

F4

183,00

48,54

52,80

20,00

F5

183,00

48,54

52,80

20,00

F6

183,00

48,54

52,80

20,00

F7

183,00

48,54

52,80

20,00

F8

183,00

48,54

52,80

20,00

Apa de alimentare este folosita astfel:

§       in scop tehnologic ( la statia de preparat sirop, la masinile de imbuteliat, la masinile si instalatiile de clatit, la prepararea aburului tehnologic etc.);

§       in scop igienico-sanitar (pentru nevoi menajere, la cantina, la masina de spalat echipamentul de protectie a muncii);

§       pentru consumuri diverse ;

In scopuri tehnologice apa se utilizeaza la :

§       prepararea bauturilor racoritoare

§       clatirea recipientilor in care se imbuteliaza bauturile

§       dedurizarea si dezinfectarea apei

§       prepararea aburului si a apei calde

Utilizarea apei                                                                                          

                                                                                                                          Tab.1.2. Utilizarea apei

Nr crt

Utilizare

Consumatorul

Nr. consumatori

Scopul

1

Apa pentru consum tehnologic

Statia de preparat sirop

3

Preparare sirop

Masina de imbuteliat bauturi racoritoare

4

Preparare bauturi racoritoare

Instalatii de clatire sticle (L3-5+L8 + L9)

3

Clatire recipienti

Statie de tratare, apa

3

Spalare, afanare, regenerare filtre

Instalatii lubrefiere benzi transportoare

5

Lubrefiere

Tunel racire

2

Completare cu apa de racire

Cazan abur

2

Preparare abur tehnologic si apa

2

Apa pentru consum igienico-sanitar

Salariati

variabil

Igienico-sanitar

Cantina

1

Preparat mancare,spalat vase,igienizare

3

Apa pentru consum incendiu

Stingerea incendiilor

Procesul de productie din cadrul QAB presupune tratarea apei brute provenita din forajele de mare adancime.Vor fi montate 2 statii de tratare a apei–una pentru ape menajere si o statie pentru ape tehnologice.

Toate statiile de tratare sunt pe principiul cu masa cationica pentru demineralizare, clorinare si postfiltru de carbune.

Apa folosita la centrala termica este tratata prin injectie de solutii pentru demineralizare si tratare biologica.

Apa inclusa in produs reprezinta cca 33 % din total apa bruta consumata. Diferenta de apa tratata este utilizata in cadrul procesului de productie, precum si pentru igienizarea instalatiilor.

Este utilizata si apa bruta (netratata) in activitatile care nu implica contactul direct cu produsul (in general la statiile de tratare pentru afanarea, regenerarea si spalarea filtrelor, spalatul navetelor,  igienizarea spatiilor tehnologice etc.).

Consumul mediu de apa bruta reprezinta cca 64% din total apa bruta consumata de QAB.

Evacuarea apelor uzate

Evacuarea apelor uzate menajere si tehnologice se vor face prin doua statii de epurare.

Ø     Statia de epurare ape uzate menajere

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, conform acordului anexat, prin intermediul unei statii de epurare mecano-biologica de tipVWS-ADISS avuta in vedere pentru dotarea fabricii de bauturi racoritoare

Ø     Statia de epurare ape uzate tehnologice

Statia de tratare ape uzate tehnologice VWS-ADISS permite eliminarea poluantilor (BOD5, COD), suspensii solide (TSS) si de asemenea fosforul si alte componente specifice.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica se face prin intermediul a trei transformatoare medie/joasa racord la reteaua de medie la statia proprietate QAB.Consumul mediu anual este de cca 15.000 MWh, cu o medie lunara de 1.259 MWh/luna.

Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea cu gaze se va face printr-un racord din reteaua Distrigaz.Gazele naturale sunt folosite drept combustibil pentru cazan de apa calda si cazanele de abur.

Agentul termic se utilizeaza in scopuri tehnologice, pentru prepararea apei calde menajere si ca sursa de incalzire in perioada rece a anului.

La procesele tehnologice aburul este folosit la: prepararea siropului; spalarea recipientilor; afanarea filtrelor de carbune.Consumul anual de gaze este de cca 3.300.000 Nm3.

Consumatorii sunt urmatorii :

Ø     Cazan de apa calda, in condensatie

- puterea 300 kW

- presiunea de lucru maxima 3 barr

- volum apa cazn 158 litrii

Ø     Cazan ignitubular compact, cu trei drumuri de fum, marca Buderus – Germania tip SHD 815, pentru producere de abur saturat, avand:

 

- capacitatea de 10000 kg/h

- presiunea de lucru de 8,3 bar

- volum apa (pana la nivel minim):11.800 dm3

- volum abur (de la nivel minim):4.600   dm3

Statia de compresoare

Statia asigura producerea aerului comprimat necesar umflarii preformelor pentru realizarea PET-urilor, precum si aerului instrumental.

Statia de compresoare este alcatuita din 4 compresoare cu surub ( 2 lucreaza, 2 in stand by ), doua uscatore de aer comprimat ( 1 lucreaza, 1 in stand by ) un sistem de drenaj si un rezervor tampon de aer comprimat

Compresoarele si uscatoarele de aer comprimat sunt de tip CompAir.

Statii de frig

In procesele tehnologice, pentru racire, sunt folosite cele doua statii de frig, care folosesc ca agent de racire freon R22.Statiile de frig vor fi amplasate conform proiectului.

Ø     Chiller Type FX PP2 x 1300 Duo NH3

- Putere                               436,1 kW

- Debit apa                          294,8 m³/h

- Debit mediu de racire       472,1 m³/h

- Putere condensare            2745,3 kW

                                                                                

1.7. Durata de executie propusa

Perioada de realizare a obiectivului de investitii este de cca.12 luni.

1.8. Durata etapei de functionare

In proiectul analizat durata etapei de functionare este teoretic nelimitata. Dupa initializarea procesului de productie, acesta se va desfasura neintrerupt.Proiectul nu specifica momentul incetarii definitive a productiei.

1.9. Productia, resurse folosite

Conform proiectului capacitatea sectiei de productie este 476.500 litri/an.Programul de lucru este de 3 schimburi/zi a cate 8 ore/schimb.Se va lucra 300zile/an.

Productia realizata si necesarul resurselor energetice se prezinta in tabelul 3.

                                     Tabelul 1.3. – Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productie

Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumire

Cantitatea totala anuala (l/an)

Denumire

Cantitatea anuala

Furnizor

Bauturi racoritoare

476.500

Apa

1.429.500 m3

Alimentarea cu apa se realizeaza din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adancime.

Gaze naturale

3.300.000 Nm3

SC Distrigaz  Sud SA

Energie electrica

15.000 MW

SC Electrica SA

1.10. Materii prime si substante/preparate chimice utilizate.

Substante chimice periculoase (reglementate prin Legea Nr.263/2005 pentru modificarea si

completarea Legii Nr.360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase si prin Legea Nr.324/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. Nr. 200/2000 privind clasificarea,

etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata cu modificari prin

Legea Nr.451/2001 si Legea Nr.324/2005) detinute/utilizate in cadrul unitatii se prezinta in tabelul 4.

          Tabelul 1.4. – Materii prime substante / preparate chimice

Denumirea

materiei prime/

substantei/preparatului

Cantitatea anuala

[t]

Clasificarea conform OUG 200/2000

Categorie P/N

Periculozitate

Fraze de risc

Zahar

28.114

N

-

-

Concentrat Pepsi

18.630

N

-

-

Concentrat Prigat

4.085

N

-

-

Concentrat Lipton

236

N

-

-

Acid citric

variabila

N

Aspartam, acesulfam, acid ascorbic

variabila

N

-

-

Folie shrink

733.811

N

-

-

Folie stretch

154.435

N

-

-

Preforme

135.297.734

N

-

-

Capace metal

48.643.225

N

-

-

Capace PVC

133.009.100

N

-

-

Ingrediente

119.350

N

-

-

CO2

1.866.752

N

-

-

Etichete

187.430.489

N

-

-

Separatoarele de carton

N

-

-

Hidroxid de sodiu

9,375

P

C

R35

Hipoclorit de sodiu

3,570

P

C

R34

R31

R50

Adeziv (pentru PET)

variabila

P

-

R52-53

Adeziv sticla

variabila

P

-

Motorina

104240 l

P

T

R 45 / S 53-45

Substantele chinice periculoase ce se vor utiliza in obiectivse se prezinta in tabelul 5.

                                                                                                          Tabelul 1.5. – Substante chimice periculoase

Denumire substanta

Cantitati medii consumate anual

Modul de gospodarire

Acid sulfuric

22800 kg

Acidul sulfuric este folosit la dedurizarea apei brute de alimentare si este aprovizionat in containere din material plastic cu intaritura metalica. Stocarea se face in depozitul de substante chimice situat la extremitatea incintei, depozitul este ingradit cu plasa de sarma si inchis cu lacat.

Hipoclorit de sodiu

3570 kg

Solutia de hipoclorit este folosita dezinfectarea apei si se aprovizioneaza in containere din material plastic cu intaritura metalica. Stocarea se face in depozitul de substante chimice situat in amplasament; depozitul este ingradit cu plasa de sarma si inchis cu lacat.

Soda caustica

9375 kg

Soda caustica (2÷2,5%) este folosita in procesul de spalare al ambalajelor si al instalatiilor tehnologice.Depozitarea sacilor in care se aprovizioneaza fulgii de soda caustica se face pe paleti din lemn, pentru a se evita contactul direct cu betonul.Spatiul de depozitare este situat in cadrul depozitului de substante chimice.

Motorina

12000 litrii

Stocarea se va face intr-un rezervor metalic,amplasat subteran, in cuvǎ din beton armat si sustinut pe radiere din beton armat. Alimentarea rezervorului cu capacitatea de 12 tone se face cu cisterna, iar motorina se foloseste pentru alimentarea alimentarea motostivuitoarelor, cazanelor de abur, in caz de avarie.


Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Ambalare

Substantele toxice si periculoase sunt ambalate in ambalaje originale in conformitate cu prevederile Legii Nr. 324/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. Nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase si ale Legii Nr. 300/2002 modificata si completata cu Legea Nr. 505/2004 ;

Transport

Pentru substantele toxice si periculoase – se face conform prevederilor Legii Nr.263/2005 care  modifica Legea Nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase;

Depozitare

Se face conform Legii Nr.263/2005 care modifica Legea Nr.360/2003 privind regimul substantelor

periculoase .

Se vor respecta prevederile art.11 din Legea Nr.300/2002 modificata si completata cu Legea Nr.

505/2004.

Folosire / comercializare      

Precursorii vor fi folositi exclusiv in procesele tehnologice pentru care au fost autorizati de catre Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase .

Pentru substantele toxice si periculoase se vor respecta prevederile Legii Nr. 263/2005 care modifica Legea Nr.360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase .

De asemenea titularul proiectului trebuie detina fise de securitate pentru toate materialele folosite si sa le puna la dispozitia personalului care utilizeaza aceste materiale in scop de informare si de a preveni orice potentiala afectare a sanatatii umane si a mediului inconjurator.

1.11. Poluanti fizici si biologici generati de activitatea propusa.

In cadrul obievtiv nu vor fi folosite surse de radiatii si nu vor fi necesare dotari, amenajari si masuri pentru protectia impotriva radiatiilor.

Deasemenea nu functioneaza surse care sa genereze si sa emita in mediu radiatii electromagnetice / ionizante sau poluanti biologici (microorganisme/virusi).

Principalele surse de zgomot sunt reprezentate de utilajele tehnologice din cadrul sectiilor productive (liniile de imbuteliere, instalatia de umflat preforme), precum si de unele utilitati ( centrala termica, statia de compresoare, statiile de frig).

In general, utilajele sunt fixate pe fundatii speciale pentru limitarea intensitatii vibratiilor din timpul functionarii.

In tabelul 6 se prezinta informatiile despre poluarea fizica si biologica.

                                                                         Tabelul 1.6. - Poluare fizica si biologica generata de activitate

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Nr. surselor

de

 poluare

Limita

 maxima

 admisa

Poluare de

fond

Poluare produsa;

masuri de reducere

Masuri de eliminare/

reducere

Pe zona obiectivului

Pe zone de protectie

Pe zone rezidentiale

Fara masuri

Cu masuri de protectie

Zgomot

Cazan apa calda

2

65dBA

<65dBA

<65dBA

<50dBA

Nu este cazul

Carcase

antifonate pentru ventilatoare

Cazan abur

2

Compresoare

4

Uscatoare

2

Ventilatoare

5

Instalatii de racire

2

Sirena de semnalizare

1

Autovehicule

10camioane/zi

10 masini/zi

1.12. Surse de poluare specifice proiectului analizat

Functie de intensitatea si durata ei, polarea specifica proiectului analizat este de urmatoarele tipuri:

a) Poluarea manifestata pe durata lucrarilor de constructie

Acest tip de poluare are caracter temporar, atingand valori ridicate in perioada de constructie.Sursele de poluare specifice perioadei de constructie sunt:

-     surse liniare – reprezentate de traficul zilnic desfasurat in cadrul santierului ( masini de transport, utilaje, etc )

-     surse de suprafata – reprezentate de functionarea utilajelor si echipamentelor in zona de lucru

b) Poluarea manifestata in perioada de functionare a obiectivului

Acest tip de poluare are caracter permanent si sunt datorate :

-     surse liniare – reprezentate de traficul zilnic desfasurat in cadrul obiectivului ( masini de transport, autoturisme, etc )

-     surse punctuale – reprezentate de functionarea cazanelor de apa calda si de abur.

c) Poluarea accidentala

Acest tip de poluare este scurgerilor de hidrocarburi ( benzina, motorina ) datorate :

-     fisurarii accidentale a rezervoarelor utilajelor si masinilor de transport in perioada de constructie a obiectivului.

-     fisurarii accidentale a rezervoarelor autoturismelor si autocamioanelor aflate in parcarea auto, precum si datorate eventualelor accidente de circulatie.


Tip poluare

Sursa de poluare

Nr. Surse de poluare

Valoare maxima admisibila

Poluare de fond

Poluarea produsa de activitatea specifica obiectivului si masuri de eliminare / reducere

Masuri de eliminare / reducere a puluarii

Pe zona obiectivului

Pe zone de protectie

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate luand in considerare poluarea de fond

Masuri de eliminare / reducere a poluarii

Fara masuri de eliminare/reducere a poluarii

Cu implementarea masurilor de eliminare/reducere a poluarii

Specifica perioadei de constructie

- Surse liniare:

Traficul rutier desfasurat in cadrul santierului

- Surse de suprafata :

Functionarea echipamentelor si utilajelor in zona de lucru

- Surse punctiforme:

Nu este cazul

Valori admisibile ( conform standardelor si normativelor in vigoare ), pentru poluantii caracteristici activitatilor sunt prezentate in capitolul 4

Zona analizata nu este caracterizata de poluare, obiectivul aflandu-se intr-o zona naturala, in care nu se desfasoara procese poluatoare

Vezi Capitolul  4

Identificarea zonelor protejate ( rezervatii, zone de protectie sanitara, situri arheologice, etc ) s-a prezentat in capitolul 10.Impactul proiectului asupra acestora este prezentat in capitolul 10

Vezi Capitolul  4

Vezi Capitolul  4

Vezi Capitolul  4

Specifica perioadei de functionare

- Surse liniare:

Traficul rutier in obiectiv

- Surse de suprafata :

Nu este cazul

- Surse punctiforme:

Cazane de apa calda si abur

Accidentala

Hidrocarburi provenite din fisurarea accidentala a rezervoarelor autovehiculelor


1.13 Documente/reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona amplasamentului

        proiectului.

Conform Certificat de Urbanism Nr.14 / 22.01.2008, emis de Primaria Comunei Dragomiresti Vale, in zona se pot autoriza lucrari de constructii noi cu respectarea conditiilor de mediu.

Conform PUZ aprobat terenul in cauza se afla in zona industriala si de depozitare cu Hmax = 15 m.

  • Suprafata construita = 38.995 m2
  • Suprafata construita desfasurata = 43.455 m2
  • Suprafata spatii verzi = 16.350 m2
  • POT = 0,39%
  • CUT = 0,543

Folosinta actuala a terenului studiat in PUZ este teren agricol.Reglementarile PUZ aprobat cu hotararea nr. 14/29.09.2004 prevad ca functiune zona industriala nepoluanta si depozitare.POT max. admis = 60%, CUT max. admis = 1,5, regim maxim de inaltime 15,00 m si spatii verzi = 20% din suprafata terenului.

Drumurile de acces se vor moderniza pentru profil de 11,00 m.Aliniamentul imprejmuirii la drumul modernizat este de min.5,50 m din ax drum, iar aliniamentul constructiilor fata de imprejmuire este de min.5,00 m.

Lateral si spate, constructiile se vor alinia la minim H/2.Se va respecta zona de protectie sanitara fata de apeductul NH Dragomiresti – Chitila.Toate reglementarile PUZ sunt respectate.

1.14 Informatii despre infrastructura existenta si conectarea la aceasta.

Necesarul de apa al obiectivului este de 1.299.465 m3/an si va deservi procesele tehnologice, grupurile sanitare si consumuri diverse.Alimentarea cu apa se realizeaza din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adancime, echipate cu pompe ROVATI.

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apartine SC Portland Romania SRL. De aici, apa este evacuata in reteaua de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti SA.

Necesarul de gaz natural al obiectivului este de cca. 3.300.000 Nm3/an.El este prelevat prin conectare reteaua SC Distrigaz Sud SA.

Necesarul de energie electrica a obiectivului este de cca.15.000 MW/an.El este acoperit prin racordul la reteaua SC Electrica SA.

Conectarea la reteaua de drumuri se realizeaza prin autostrada A1 Bucuresti - Pitesti.

2. REALIZAREA PROIECTULUI

2.1. Etapele proiectului

Pentru realizarea proiectului este necesar sa se parcurga urmatoarele etape:

  • Constructie;
  • Functionare;

2.2. Caracteristicile principale ale constructiilor

2.2.1. Constructii

Pavilion administrativ

Suprafata construita = 1272 m2.Suprafata desfasurata = 5088 m2.Cladire in regim de inaltime P + 3, cu trama modulara 9 x 6.Structura: stalpi din beton armat monolit, grinzi de planseu metalice, sarpanta acoperis metalica.

Compartimentari usoare din gips carton, finisaje de buna calitate, cu plafoane false, tamplarii exterioare din aluminiu cu geam termorezistent, tamplarii interioare din aluminiu + sticla sau Panel.

Inchiderile din panouri Tristrat.Invelitoare din tabla cutata + bariera anticondens, izolatie termica vata minerala 12 cm, invelitoare din membrana bituminoasa.

Functiunile pavilionului: activitati de administrare, birouri pentru toate serviciile, sala de sedinte, sala de formare profesionala, spatii sociale, vestiare, grupuri sanitare, sali de mese.

 

Local tehnic

Acomodeaza facilitatile energetice ale incintei si o parte din cele sociale.Structura din beton armat cu trama modulara 9 x 9 si 9 x 18, cu planseu intermediar alcatuit din beton armat peste parter si sarpanta metalica la nivelul acoperisului.

Compartimentari din zidarie rezistenta la foc sau gips carton, dupa caz.Inchiderile si invelitoarea sunt similare cu ale halei de productie.Cabina poarta, cabina securitate, grup social soferi, statie pompare apa incendiu si industriala

Se vor realiza cu o structura din zidarie portanta cu samburi, grinzi, centuri si planseu terasa din beton armat.Fundatii din beton tip talpa cu centuri sus si jos.Finisaje obisnuite – tencuieli, vopsitorii,

tamplarii.

Copertine

Sunt dispuse in frontoanele halei de productie, urmand a adaposti activitatile de aprovizionare si livrare a produselor.

Structura: stalpi din beton armat, sarpanta metalica, invelitoare din tabla cutata.Pe conturul exterior, atice protectie din tabla cutata.

Adapost ALA

Constructia nu are subsol si conform studiului geotehnic apa freatica se apropie foarte mult de nivelul de fundare in timpul precipitatiilor.Ca urmare, se solicita aprobarea executarii halei fara adapost ALA.

Amenajari incinta

Terenul se va amenaja ca o platforma orizontala la o cota care sa permita atat racordul la drumurile din afara incintei, dar si sa faciliteze racordul pentru canalizarile incintei.Platformele betonate, drumurile si spatiile verzi se vor dimensiona astfel incat sa se incadreze in criteriile stabilite in reglementarile PUZ.

Descrierea lucrarilor de plan general

Platforme si drumuri de rulare si parcare camioane, platforme si drumuri de acces autoturisme.Spatii verzi in suprafata de 16.350 m2 se vor constitui in gazon, arboret si arbori pe periferia incintei incadrandu-se in prevederile PUZ.

In incinta sunt amplasate 8 puturi de mare adancime care constituie sursa de apa necesara productiei de bauturi racoritoare, dar si ca apa menajera si de incendiu.

Toate puturile sunt dotate cu o cabina ingropata, necesara interventiilor de intretinere a putului si a

echipamentelor sale.

Pe periferia halei de productie sunt montate pe platforme de beton, echipamente energetice sau recipienti metalici pentru gaze, lichide tehnologice, etc.

Imprejmuirea

Incinta se prevede a fi imprejmuita cu un gard din panouri de otel beton zincat si prevopsit, montat pe

stalpi metalici fixati in fundatii din beton simplu.

Gardul de imprejmuire va dispune de parapet inalt de 20 cm peste nivelul terenului.Pe intreaga periferie a incintei se va dispune o instalatie de iluminat montata pe stalpi metalici.

2.2.2. Instalatii

Hala de productie, localul tehnic si cladirile social-administrative vor dispune de toate dotarile necesare unei bune functionari in conditiile igienico-sanitare si de securitate, conform reglementarilor romanesti.

Instalatii termice

Se vor prevedea instalatii de incalzire si ventilatie pentru toate cladirile.Se vor prevedea agregate pentru producerea energiei termice necesare instalatiilor de incalzire.

Pentru activitatile tehnologice se prevad retele de distributie pentru aer comprimat, bioxid de carbon, azot, cat si sursele (statie de compresoare, stocatoare).

Pentru situatii exceptionale s-au prevazut rezerve de combustibil lichid (rezervor ingropat de motorina) si de tip GPL – stocator.

Pentru tehnologie se prevede o centrala de preparare a apei supraincalzita.Anumite zone tehnologice si de depozitare dispun de agregate frigorifice de mare capacitate.Spatiile de birouri si unele zone tehnologice

( laborator ) vor fi climatizate.

Instalatii sanitare

Asigura toate dotarile igienico-sanitare, dar si dotarile necesare stingerii si semnalizarii incendiilor.

Se prevede o gospodarie de apa ( rezervor de apa + statie pompare ) alimentata din cele 8 puturi.

Rezervorul de apa va dispune de rezerva intangibila pentru incendiu si de rezerva necesara continuitatii procesului tehnologic.

Statia de pompare va asigura prin intermediul retelelor de distributie apa necesara la punctele de consum ale tuturor categoriilor de consumatori: tehnologie, igienico-sanitare, grupuri sanitare, vestiare, bucatarii, hidranti interiori, hidranti exteriori, sprinklere unde este impus de norme, udat spatii verzi.

Retele canalizare

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apartine SC Portland Romania SRL.

De aici, apa este evacuata in reteaua de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti SA.

Un canal de irigatii este localizat chiar in partea de Est a amplasamentului studiat in lungul drumului de access, indreptandu-se spre Nord, unde comunica cu raul Dambovita.

In final toate apele rezultate ( potential curate ) din amplasamentul obiectivului studiat se vor evacua in raul Dambovita.

Statii de epurare

Ø     Statia de epurare ape uzate menajere

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, conform acordului anexat, prin intermediul unei statii de epurare mecano-biologica de tipVWS-ADISS avuta in vedere pentru dotarea fabricii de bauturi racoritoare

Ø     Statia de epurare ape uzate tehnologice

Statia de tratare ape uzate tehnologice VWS-ADISS permite eliminarea poluantilor (BOD5, COD), suspensii solide (TSS) si de asemenea fosforul si alte componente specifice.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Instalatii electrice

Incinta va fi racordata la reteaua de medie tensiune aflata in apropierea incintei.Se prevede o statie de

transformare si statie cu celule 20 KV, o statie 0,4 KV si TGD, de unde se vor alimenta tablourile electrice pe categorii de folosinta.

Retelele interioare si exterioare vor fi asigurate ca protectie, prin legarea la pamant; de asemenea, se va monta instalatie de paratrasnet pe cladire.Se vor prevedea circuite electrice pentru iluminat, alimentarea echipamentelor aferente cladirilor, circuite de forta pentru echipamentele tehnologice, circuite de priza de folosinta comuna, atat in zonele de productie, cat si in cele social-administrative.

2.3. Activitati in perioada de constructie

Lucrarile desfasurate in obiectiv vor consta in :

a) lucrari de constructie:

  • lucrari de excavatii in incinta unitatii;
  • lucrari de reparatii plansee, zidarii, elemente de structuri interne ale cladirilor, fundatii echipamente;
  • lucrari de betonare a unor elemente noi de constructii;
  • lucrari de montaj structuri metalice;
  • lucrari de vopsitorii, protectii si aplicare captuseli epoxidice la elemente de constructii;
  • diverse lucrari pe partea de arhitectura.

b) lucrari de montaj echipamente si conducte:

  • fixare pe fundatii a echipamentelor care nu s-au montat inca;
  • montare suporti conducte prin sudare pe placi inglobate in structuri sau prin prindere cu ancore autoperforante;
  • montari diverse structuri metalice de sustinere conducte in interior;
  • montare conducte si armaturi de inchidere si reglare prin sudare;
  • finalizare lucrari de montare conducte si legaturi la retele exterioare.

c)  lucrari de instalatii electrice si de automatizare:

  • montare rastele si trasee de cabluri;
  • montare aparatura de masura si control locala si legaturi pentru transmiterea la distanta;
  • montare panouri electrice de distributie si de comanda;
  • montare calculatoare de proces, camerele de comanda principala si secundara;
  • legatura cu sistemul energetic national  pana la statia de transformatoare.

Instalatii aferente constructiilor

A. Instalatii electrice

Se propune executarea urmatoarelor categorii de instalatii, diferentiate dupa destinatie si functiuni :

  • Instalatie pentru iluminat general, local si prize ;
  • Instalatie pentru iluminat exterior ;
  • Instalatie de protectie si priza de pamant .

Se vor prevedea urmatoarele categorii de instalatii de iluminat, atat din punct de vedere a nivelului de iluminare, cat si a categorilor de iluminat si anume :

  • pentru zona de receptie, nivelul de iluminare va fi de minim 100 lx ;
  • pentru camere, nivelul de iluminare va fi de maxim 50 lx ;
  • pentru coridoare si anexe, nivelul de iluminare va fi de 30 lx.

Se vor prevedea sisteme de semnalizare incendiu, retele de radiofonie, voce date.

Instalatie pentru iluminat general : Sistemul de iluminare se propune incandescent.Circuitele de alimentare a iluminatului general se vor realize fie in cablu de tip CYABY montat pe jgheab metalic, fie cu conductoare FY protejate in tub metalic.

 

Instalatie pentru iluminat exterior : S-a prevazut un iluminat exterior de contur ce se va realize cu lampadare echipate cu lampi fluorescente montate pe stalpi din beton de 5 m inaltime.

Instalatie pentru iluminatul de evacuare : Conform normativului  7- 98, table 7.13, litera “b” se va prevedea un iluminat de siguranta de tipul 4.Corpurile de iluminat vor fi similare cu cele pentru iluminatul general si alimentate inaintea intrerupatorului general.

Instalatie de protectie prin legarea la priza de pamant : Partile metalice ale instalatiei electrice de lumina ce pot capata tensiune electrica de atingere se vor racorda la o priza de pamant artificiala constituita din platbanda OLZn 40x 4 mm montata ingropat.

Rezistenta de dispersie va fi de maximum 1Ohm.Cladirea va fi dotata cu o instalatie de protectie impotriva descarcarilor atmosferice.

B. Instalatii termice

§       Cazan apa calda ( P = 300 kW ) – 2 buc

§       Cazan Abur ( P = 6506 kW ) – 2buc

Evacuarea gazelor de ardere se va face printr-un cosuri cu tiraj fortat; Sursa este dirijata (punctuala), fara sisteme pentru controlul emisiilor.

C. Instalatii de apa – canal

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa se realizeaza din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adancime, echipate cu pompe ROVATI. Aceste foraje sunt realizate in sistem hidraulic cu sapa cu diametrul 444,5 mm.

Acestea se vor definitiva cu coloana PVC 180 sau 200 mm plina si filtranta. Fiecare put este prevazut cu contor de apa pentru evidentierea consumului.

In jurul coloanei filtrante se va realiza un strat filtrant de pietris margaritar calibrat in functie de granulometria acviferului.Dupa executie si definitivare, forajele se vor denisipa si testa din punct de vedere hidrologic.

Sistemul de canalizare

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova SA Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apartine SC Portland Romania SRL.

De aici, apa este evacuata in reteaua de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti SA.

2.4. Utilitati, tehnici si echipamente necesare

A. Alimentarea cu apa

Sursa de apa

SC R SRL se alimenteaza cu apa prin intermediul a opt foraje realizate in

stratul acvifer de mare adancime de panze de apa sub forma captiva (Fratesti, 160-360 m) care dispune de cantitati insemnate de apa calitativ superioara.

Alimentarea cu apa

Aceste foraje se vor realiza in sistem hidraulic cu sapa cu diametrul 444,5 mm. Acestea se vor definitiva cu coloana PVC 180 sau 200 mm plina si filtranta.Fiecare put este prevazut cu contor de apa pentru evidentierea consumului.

Pentru protectia sanitara se va prevedea in jurul forajelor cate o zona de protectie sanitara cu regim sever, conform HGR 930/2005.

B. Sistemul de canalizare

 

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apertine SC Portland Romania SRL. De aici apa este evacuata in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti SA.

C. Alimentarea cu gaz

 

Instalatia de Alimentare cu gaz este conectata la reteaua SC Distrigaz Sud SA si va fi  prevazuta cu un contor pentru monitorizarea si inregistrarea consumurilor de gaz.

                                                                                 Tabelul 2.1. – Echipamente alimentate cu gaze

Consumator

Putere  (kW)

Consum (Nm3/h)

Cazan apa calda

300

388,28

Cazan abur

6506

12.900

D. Alimentarea cu energie electrica

Incinta va fi racordata la reteaua de medie tensiune aflata in apropierea incintei.Se prevede o statie de

transformare si statie cu celule 20 KV, o statie 0,4 KV si TGD, de unde se vor alimenta tablourile electrice pe categorii de folosinta.

Retelele interioare si exterioare vor fi asigurate ca protectie, prin legarea la pamant; de asemenea, se va monta instalatie de paratrasnet pe cladire.

Se vor prevedea circuite electrice pentru iluminat, alimentarea echipamentelor aferente cladirilor, circuite de forta pentru echipamentele tehnologice, circuite de priza de folosinta comuna, atat in zonele de productie, cat si in cele social-administrative.

E. Retele de telecomunicatii

Furnizorul de servicii de telefonie si transmisie de date in zona este in prezent Romtelecom,

2.5. Activitati in perioada de functionare

In cadrul obiectivului sectie de productie se vor desfasura activitati in regim de lucru 8 ore/zi in trei schimburi, 40 ore/saptamana, toate zilele lucratoare pe an respectand Sarbatorile Legale.

2.5.1. Componenta sectiei de productie

Sectia de productie se compune din urmatoarele blocuri functionale:

§       Linia 9 Pepsi PET

§       Linia 8 Prigat – PET (Hot Filling)

§       Linia 3 - 5  Pepsi, 7 UP PET

§       Depozit de produse finale 7

§       Depozit materiale, cabinet medical, grup sanitar

§       Post trafo                                           

§       Birouri (corp administrativ)             

§       Siroparie                                            

§       Statie frig

§       Compresoare

§       Utilitati

2.5.2. Dotari si utilaje  aferente Liniei 9 Pepsi

§       Instalatie descarcare  preforme - asigura stocarea si transportul preformelor catre masina de umflat PET benzilor verticale de transport

§       Sidel (masina de suflat sticle) - asigura preincalzirea sticlelor si aducerea acestora la forma finala.

§       Mixer  realizeaza amestecul siropului cu apa in conformitate cu reteta de fabricatie si filtrarea acestuia la rece

§       Dozator - dozeaza in sticle a produsului si inchiderea sticlelor PET cu busoane de plastic inscriptionate, in functie de sortiment

§       Printer- realizeaza inscriptionarea datelor de identificare ale fiecarui produs

§       Masina de etichetat- - realizeaza etichetarea  buteliilor prin aplicarea adezivului pe acestea

§       Masina de bax-at- acesta realizeaza ambalarea in bax-uri

§       Paletizator - bax-urile sunt asezate pe paleti.

§       Benzi transportoare asigura transportul sticlelor intre utilaje

§       Instalatie racire apa-ulei pentru masina de umflat PET

§       Instalatie racire apa pentru masina de umflat PET

2.5.3. Dotari si utilaje aferente Liniei 8 Hot Filling PET

§       Instalatie descarcare  preforme - asigura stocarea preliminara si transportul preformelor catre masina de umflat PET benzilor verticale de transport

§       Contiform (masina de suflat sticle) - asigura preincalzirea sticlelor si aducerea acestora la forma finala.

§       Mixer - realizeaza amestecul siropului cu apa in conformitate cu reteta de fabricatie si filtrarea acestuia la rece

§       Pasteurizator - asigura incalzirea sucului la o temperatura de 89-96 sC

§       Dozator - dozeaza in sticle a produsului si inchiderea sticlelor PET cu busoane de plastic inscriptionate, in functie de sortiment

§       Printer- realizeaza inscriptionarea datelor de identificare ale fiecarui produs

§       Tunel de racire - racirea cu apa in circuit inchis a sticlelor dupa iesirea de la dozator pana la temperatura de aproximativ 30 sC

§       Masina de etichetat -  realizeaza aplicarea etichetelor cu adezivi pe butelii

§       Masina de bax-at- in functie de tipul produsului acesta realizeaza ambalarea in bax-uri de 9 sau 12 sticle

§       Paletizator – asezarea bax-urile pe paleti.

§       Infoliator paleti - instalatia realizeaza infolierea paletului cu folie stretch

§       Benzi transportoare - asigura transportul sticlelor intre utilaje

§       Instalatie racire apa-ulei pentru masina de umflat PET

§       Instalatie racire apa pentru masina de umflat PET

2.5.4. Dotari si utilaje aferente Liniilor 3-5 PET     

§       Instalatie descarcare  preforme - asigura stocarea preliminara si transportul preformelor catre masina de umflat PET  cu ajutorul benzilor verticale de transport;

§       Sidel (masina de suflat sticle) - asigura preincalzirea sticlelor si aducerea acestora la forma finala.

§       Rinser (masina de spalat sticle) – asigura clatirea sticlelor cu apa sterilizata furnizata de instalatia de tratare a apei

§       Mixer - realizeaza amestecul siropului cu apa in conformitate cu reteta de fabricatie si filtrarea acestuia la rece

§       Dozator - dozeaza in sticle a produsului si inchiderea sticlelor PET cu busoane de plastic inscriptionate, in functie de sortiment

§       Printer- realizeaza inscriptionarea datelor de identificare ale fiecarui produs

§       Masina de etichetat-  realizeaza aplicarea etichetelor cu adezivi pe butelii

§       Masina de bax-at - ambaleaza in bax-uri de 6 sau 12 sticle

§       Paletizator – aseaza bax-urile pe paleti.

§       Infoliator paleti- infolieteaza paletul cu folie stretch

§       Benzi transportoare - asigura transportul sticlelor intre utilaje.

§       Instalatie racire apa-ulei pentru masina de umflat PET

§       Instalatie racire apa pentru masina de umflat PET

Alte dotari si utilaje

Parcul auto al societatii este constituit in special din camioane si tirurile care asigura transportul produselor finite in vederea comercializarii. Depozitarea temporara a produselor finite se face in depozite, de unde sunt incarcate in mijloacele auto ale societatii si transportate la comercianti.

Societatea QAB a implementat un sistem de management al calitatii in conformitate cu SR ISO 9001:2000, certificat de SRAC, sistem de management de mediu in conformitate cu ISO 14001:2005.

Utilajele si echipamentele existente sunt specifice activitatilor productive desfasurate in cadrul societatii QAB si, asa cum s-a prezentat in capitolul anterior, sunt in principal instalatii si masini pentru: 

Ø     umflare PET-uri;

Ø     spalare ambalaje;

Ø     impregnare;dozare;

Ø     etichetare,

Ø     infoliere/ impachetare.

La acestea se adauga unele instalatii/utilaje conexe  cum ar fi: benzi transportoare; motostivuitoare, s.a. 

2.5.5. Descrierea fazelor procesului de tehnologic

Activitatea desfasurata

In cadrul societatii R (QAB), prin procese tehnologice aflate sub controlul detinǎtorului mǎrcii, se vor produce bǎuturi rǎcoritoare carbonatate ( Pepsi, Mirinda, Seven Up, Mountain Dew) si necarbonatate (Prigat, Lipton Ice Tea).

Ambalarea produselor finite este facuta in sticle si PET-uri de diferite capacitati, iar sortimentele de produse depind de cerintele pietei. In ansamblu, fluxul principal de fabricatie urmareste principiul clasic de flux continuu, desfasurat intr-o hala monobloc, zonificata dupa cum urmeaza:

Zona receptie materii prime, unde vehiculele de transport, sub protectia unei copertine, descarca in silozuri sau in spatii de depozitare la temperatura ambianta sau in depozite frigorifice.

In aceasta zona sunt amplasate si functiunile care proceseaza materiile prime in semifabricate ce vor ajunge in procesul de imbuteliere.

In aceasta zona se identifica urmatoarele procese :

Ø     statie de tratare a apei provenite din puturile de adancime (in principiu se realizeaza o dedurizare a apei din sursa) ;

Ø     depozite de substante chimice necesare in procesul de dedurizare a apei ;

Ø     preparare sirop din zahar tos ;

Ø     preparare siropuri pentru sucuri naturale;

Ø     preparare siropuri pentru sucuri carbogazoase;

Ø     depozit pentru recipienti cu concentrate;

Ø     depozite frigorifice cu intervale de racire diferite, conform necesitatilor;

Ø     depozite de recipienti cu esente ;

Ø     laborator de teste ;

Ø     camera incubatie

Ø     depozite mostre de la produsele imbuteliate, pentru 365 zile.

 SHAPE  * MERGEFORMAT

Proces pregatire bautura

Zahar

-saci 1 tona

-sirop

Sirop zahar

Pasteurizare

Statie mixare

Apa

Concentrat de diferite arome

Zona de pregatire aseptica

Psateurizare

Depozitare in tanc aseptic

Dozator aseptic

Din zona de pregatire a semifabricatelor se transfera solutiile semifabricate, prin pompare, in camerele de umplere (imbuteliere) situate in capul liniilor de fabricatie.

In incinta de imbuteliere, in afara de materialul lichid gata preparat pentru a fi imbuteliat, se transfera prin conveior. Camera de imbuteliere este racordata la reteaua de CO2 si N2.

Dupa imbuteliere, conveioarele transfera buteliile tip pet spre liniile automate de produs baksuri, apoi acestea se organizeaza tot in flux automat, in paleti.

Paletii sunt depozitati in hala depozit, in rafturi sau direct pe pardoseala, in functie de cat de scurt este intervalul de livrare spre beneficiari.

Livrarea din depozit se realizeaza cu manutanta mecanizata, cu ajutorul stivuitoarelor care incarca direct in camioane specializate pentru transport racoritoare. Aceasta incarcare se realizeaza sub protectia de intemperii a unei copertine situata pe latura de Vest a halei monobloc.

Pentru beneficiarii situati la distante mari fata de amplasamentul obiectivului, livrarea produselor (paletilor) se realizeaza prin incarcarea la rampa nivelatoare a TIR-urilor direct din hala.

Peturile sunt formate in cadrul unei linii automate, cu proces termic care transforma preformele de dimensiuni mici prin suflare in matrite metalice care le dau dimensiunea comerciala.

Fazele tehnologice derulate pentru obtinerea produselor tehnologice din Linia 9 PEPSI – PET sunt urmǎtoarele:

§       pregatirea ambalajelor PET presupune umflarea preformelor din mase plastice cu ajutorul unei masini speciale; PET-urile astfel obtinute sunt trecute printr-o masina de spalat (RINSER), la care se foloseste apa tratata, fara adaos de agenti de curatire;

§       prepararea siropului se face cu ajutorul unei masini automate de dizolvare continua, in care zaharul este dizolvat in apa si apoi solutia este agitata, iar siropul astfel format este mixat ulterior cu ingredientele specifice, conform retetei de preparare; ulterior se adauga CO2 alimentar si apa;

§       umplerea PET-urilor se face printr-un sistem dozator, dupa care acestea sunt directionate catre masina de etichetat; in functie de tipul produsului, inainte sau dupa masina de etichetat este pozitionat printerul de inscriptionare a datelor de identificare a fiecarui recipient;

§       ambalarea produselor finite in scopul comercializarii dupa etichetare, presupune infolierea PET-urilor in bax-uri de cate 6  sau 12 recipienti, in functie de capacitatea acestora;

§       paletizarea bax-urilor astfel pregatite consta in asezarea acestora pe paleti din lemn, delimitarea randurilor facandu-se cu ajutorul separatoarelor din carton; paletii astfel pregatiti sunt infoliati la randul lor, dupa care sunt incarcati cu motostivuitoarele si transportati in spatiile special amenajate pentru depozitarea produselor finite.

Fazele tehnologice derulate pentru obtinerea produselor tehnologice din Liniile 3-5 PEPSI - PET , 7 UP - PET  sunt urmǎtoarele:

§       pregatirea ambalajelor PET presupune umflarea preformelor din mase plastice cu ajutorul unei masini speciale; PET-urile astfel obtinute sunt trecute printr-o masina de spalat (RINSER), la care se foloseste apa tratata, fara adaos de agenti de curatire;

§       prepararea siropului se face cu ajutorul unei masini automate de dizolvare continua, in care zaharul este dizolvat in apa si apoi solutia este agitata, iar siropul astfel format este mixat ulterior cu ingredientele specifice, conform retetei de preparare; ulterior se adauga CO2 alimentar si apa;

§       umplerea PET-urilor se face printr-un sistem dozator, dupa care acestea sunt directionate catre masina de etichetat; in functie de tipul produsului, inainte sau dupa masina de etichetat este pozitionat printerul de inscriptionare a datelor de identificare a fiecarui recipient;

§       ambalarea produselor finite in scopul comercializarii dupa etichetare, presupune infolierea PET-urilor in bax-uri de cate 6  sau 12 recipienti, in functie de capacitatea acestora;

§       paletizarea bax-urilor astfel pregatite consta in asezarea acestora pe paleti din lemn, delimitarea randurilor facandu-se cu ajutorul separatoarelor din carton; paletii astfel pregatiti sunt infoliati la randul lor, dupa care sunt incarcati cu motostivuitoarele si transportati in spatiile special amenajate pentru depozitarea produselor finite.

Fazele tehnologice derulate pentru obtinerea produselor tehnologice din Linia 8 PRIGAT - PET sunt urmǎtoarele:

§       pregatirea ambalajelor PET presupune umflarea preformelor din mase plastice cu ajutorul unei masini speciale; PET-urile astfel obtinute sunt trecute printr-o masina de racire parte interioara PET , la care se foloseste apa tratata, fara adaos de agenti de curatire;

§       prepararea siropului (apa si zahar) se face cu ajutorul masinii automate de dizolvare continua, in care zaharul este dizolvat in apa si apoi solutia este agitata, dupa care se adauga ingredientele specifice conform retetei, urmand ca acest amestec sa fie supus unui proces de pasteurizare;

§       umplerea PET-urilor se face printr-un sistem dozator, dupa care acestea sunt directionate catre instalatia de capsulat, iar apoi sunt trecute prin tunelul de racire cu apa;

§       PET – urile racite sunt directionate catre masina de etichetat; in functie de tipul produsului, inainte sau dupa masina de etichetat este pozitionat printerul de inscriptionare a datelor de identificare a fiecarui recipient;

§       ambalarea produselor finite in scopul comercializarii dupa etichetare, presupune infolierea PET-urilor in bax-uri de cate 9  sau 12 recipienti, in functie de capacitatea acestora;

§       paletizarea bax-urilor astfel pregatite consta in asezarea acestora pe paleti din lemn, delimitarea randurilor facandu-se cu ajutorul separatoarelor din carton; paletii astfel pregatiti sunt infoliati la randul lor, dupa care sunt incarcati cu motostivuitoarele si transportati in spatiile special amenajate pentru depozitarea produselor finite.

 

Tratarea apei brute

Pentru a fi folosita la prepararea bauturilor racoritoare, apa bruta de alimentare se trateaza prin trecerea acesteia printr-o instalatie specialǎ, care asigurǎ dedurizarea prin intermediul a doua schimbatoare de ioni panǎ la valori cuprinse intre 0 si max. 50 ppm duritate de calciu.

Dupǎ dedurizare, apa este sterilizatǎ prin clorinare, cu ajutorul unei pompe dozatoare al cǎrei debit este corelat cu debitul de intrare al apei.Pentru eliminarea totalǎ a clorului introdus in faza de dezinfectare, apa este trecutǎ printr-un filtru de cǎrbune activ.

Spǎlarea si dezinfectarea instalatiilor se face periodic, dupa cum urmeaza:

§       zilnic sunt spalate mixerele, masinile de umplut si demineralizatoarele, folosindu-se o solutie de clor 6 ÷ 8 ppm;

§       sǎptǎmanal sunt spalate instalatiile de imbuteliere, folosind solutii de sodǎ causticǎ cu concentratii de 2 - 2,5 %, dupa care se face clatirea cu apǎ caldǎ la 850C si cu apa rece sterilǎ.

De asemenea, spalarea instalatiilor tehnologice se face ori de cate ori este schimbat tipul produsului ce urmeaza a fi fabricat.

Bilantul de materiale

Principalele materii prime si materiale ce vor fi folosite in activitatile productive sunt prezentate in  urmatorul tabel:

                                                              Tabelul 2.2. – Principalele materii prime si materiale

Tip materie prima

UM

Total aual

Zahar

to

28.114

Concentrat Pepsi

u.

18.630

Concentrat Prigat

to

4.085

Concentrat Lipton

u.

236

Folie shrink

kg

733.811

Folie stretch

kg

154.435

Preforme

buc

135.297.734

Capace metal

buc

48.643.225

Capace PVC

buc

133.009.100

Ingrediente

kg

119.350

CO2

kg

1.866.752

Etichete

buc

187.430.489

Apa bruta

mc

4860.00

Gaze naturale

Nm3

3.300.000

Energie electrica

MWh

15.000

2.5.6. Manipularea materiilor prime

Manipularea materiilor prime se realizeaza cu ajutorul utilajelor si echipamentelor existente specifice activitatilor productive desfasurate in cadrul societatii QAB. Sunt in principal instalatii si masini pentru:

Ø     despachetat sticle;

Ø     umflare PET-uri;

Ø     spalare ambalaje;

Ø     impregnare; dozare;

Ø     etichetare,      

Ø     infoliere/  impachetare.

La acestea se adauga unele instalatii/utilaje conexe  cum ar fi: benzi transportoare; motostivuitoare, s.a. 

2.5.7. Depozitarea materiilor prime

                                                                

                                                             Tabelul 2.3. Modul de ambalare si stocare al materiilor prime

Tip materie prima

Mod de ambalare

Mod de stocare

Concentrat nectar si suc Prigat

Butoaie tabla

Stocate separat pe paleti, in functie de arome, in spatii special amenajate in incinta societatii

Concentrat Pepsi

Bidoane PVC

Stocate separat pe paleti, in functie de arome, in magazia de materiale.

Zahar

Saci 1 tona

Saci rafie

Sacii sunt stocati pe paleti in sopron. Dupa golire sunt returnati catre furnizor.

Saci 50 Kg

Saci rafie

Pe paleti in spatii amenajate.

Acid citric

Saci hartie

Pe paleti in interiorul magaziei de materiale

Aspartam, acesulfam, acid ascorbic

Cutii carton

Pe paleti in interiorul magaziei de materiale

Capace PVC si metalice

Cutii de carton

Pe paleti in interiorul magaziei de materiale

Preforme PET

Cutii de carton (o parte returnabile)

In incinta spatiilor de productie si in afara lor, in depozite amenajate

Cutii de plastic(returnabile)

Cutii metalice(returnabile)

Etichetele

De hartie

Pachete de hartie

Pe rafturi in magazia de materiale

De plastic taiate

Cutii de carton,infoliate

Pe paleti in magazia de materiale

De plastic(role)

Separatoare de carton

Pe paleti in magazia de materiale

Folia

Pe separatoare de carton, infoliate

In afara magaziei de materiale

Separatoarele de carton      

Pe paleti, infoliati in afara magaziei de materiale

Adeziv(pt PET)                   

In cutii de carton si pungi  in magazia de materiale

Depozitul de ingrediente, coloranti si ambalaje este compartimentat pe boxe, fiecare fiind prevǎzutǎ cu stelaje metalice sau paleti de lemn.

Depozitul de produse finite este alcǎtuit din incǎperi prevǎzute cu guri de aerisire, pentru  mentinerea temperaturii si umiditǎtii produselor depozitate pe paleti de lemn.

2.6. Valori limita atinse prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile (BAT)

Valorile limita atinse prin tehnologia propusa, comparativ cu valorile limita realizate prin cele mai bune tehnici existente (BAT) sunt prezentate in tabelul 4.

Tabelul 2.4. - Valori limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici

Parametrul

U.M.

Valori limita

Prin tehnologia

propusa de titular

Prin cele mai bune tehnici

Consum de energie

MW

15.000

-

Consum de apa

m3

         1.429.500

-

Emisii de poluanti atmosferici

( cazan abur )

NOx

mg/Nm3

0,030

            245

CH4*

mg/Nm3

0,0008

            100

CO

mg/Nm3

0,0082

            70

CO2

mg/Nm3

0,035

            -

N2O

mg/Nm3

0,0015

            245

Emisii de poluanti in apa

CBO5

mg O2/dm3

< 25

300

TSS

mg/dm3

< 35

350

CCOCr

mg O2/dm3

< 125

500

 (NH4+)

mg/dm3

< 2

30

Deseuri generate

kg/t produs

5

-

Din analiza valorilor limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse comparativ cu cele mai bune tehnici disponibile se constata ca la toti parametrii, tehnologia propusa prin proiectul analizat indeplineste baremurile celor mai bune tehnici (BAT).

2.7. Activitati de dezafectare

Nu este cazul

3. DESEURI

3.1. Generarea deseurilor

Principala categorie de deseuri rezultate ca urmare a activitatilor productive o constituie deseurile de ambalaje produse si introduse pe piata, respectiv:

§       deseuri de ambalaje din material plastic (PET, PE, PVC);

§       deseuri de ambalaje din hartie si carton;

§       deseuri de ambalaje din lemn;

Deseurile sunt predate catre societati autorizate cu care societatea a incheiat contracte.

3.2. Surse de deseuri

             

Din activitatea de functionare a obiectivului studiat vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri :

Deseuri nepericuloase

Tabelul 3.1. Categorii de deseuri nepericuloase

Nr. Crt.

Cod deseu conf.HG 856/2002

Denumire deseu

Cantitatea

(t/an)

Depozitare

1

20 03 01

Deseuri menajere

variabila

Pubele  de 240 l amplasate pe platforma betonata

2

16 01 17

Deseuri metalice

variabila

Containere metalice. Platforma betonata

3

20 01 01

Deseuri de ambalaje din hartie si carton;

variabila

Containere din plastic. Platforma betonata

4

20 01 38

Deseuri de ambalaje din lemn;

variabila

Platforma betonata

5

20 01 39

Deseuri de ambalaje din material plastic

variabila

Platforma betonata

Deseuri periculoase

Tabelul 3.2. Categorii de deseuri periculoase

Nr. Crt.

Cod deseu conf.HG 856/2002

Denumire deseu

1

02 07 01

deseuri de la spalarea, curatarea si prelucrarea mecanica a materiei prime

2

02 07 04

materii care nu se preteaza consumului sau procesarii

3

02 07 05

namoluri de la epurarea efluentilor in incinta

4

02 07 03

deseuri de la tratamente chimice

Depozitarea definitiva a deseurilor

                                                                                         Tabelul 3.3. Depozitarea definitiva a deseurilor

Nr. Crt.

Cod deseu conf.H.G. 856/2002

Denumire deseu

Cant.

t/an

Starea fizica

Destinatia

1

20 03 01

Deseuri menajere

Cantitati variabile

Solida

Predare catre firme autorizate

2

20 01 01

Hartii / cartoane

Cantitati variabile

Solida

Predare catre firme autorizate

3

20 01 38

Lemn

Cantitati variabile

Solida

Predare catre firme autorizate

4

20 01 39

Ambalaje plastic

Cantitati variabile

Solida

Predare catre firme autorizate

5

02 07 05

Namol presat

Cantitati variabile

Solida

Predare catre firme autorizate

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA

    COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE

4.1. Apa

4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului.

Judetul Ilfov

Pe teritoriul judetului Ilfov se afla trei complexe acvifere subterane:

  • stratul acvifer de mica adancime (7-30 m) folosit de catre majoritatea populatiei rurale pentru alimentarea cu apa a gospodariilor care furnizeaza apa de calitate slaba datorita impurificarii cu substante organice;
  • strat acvifer medie adancime (20-30 m) furnizeaza apa de buna calitate;
  • strat acvifer de mare adancime de panze de apa sub forma captiva (acviferele freatice Mostistea si Fratesti, 160-360 m) dispunand de cantitati insemnate de apa calitativ superioara.

Amplasamentul obiectivului studiat

Date generale

Obiectivul de investitii - Fabrica de imbuteliere bauturi racoritoare ( PEPSI COLA), este localizat in bazinul hidrografic al raului Dambovita , respectiv in interfluviul Dambovita – Ciorogarla.

Zona Dragomiresti apartine reliefului de campie, facand parte integranta din Campia Romana si ocupand partea centrala a acesteia, cunoscuta sub numele de campia Vlasiei.

Localitatea Dragomiresti apartine reliefului de campie, facand parte integranta din campia Romana si ocupand partea centrala a acesteia, cunoscuta sub numele de campia Vlasiei.

Localitatea Dragomiresti vale se incadreaza in subzona geomorfologica Campiei Calnaului. Aceasta campie este representata prin spatiul interfluvial dintre Dambovita si Arges, delimitata la Nord de campia de subsidenta Titu – Mizil , iar la Sud de confluenta celor doua rauri.Acest interfluviu este fragmentat de Ciorogarla, in amonte si de Cocioc si Calnau, in aval .

Altitudinea scade de la 110 m ( la Bolintin Deal ) la 50 m (la Gruiu ), in apropiere de Bucuresti, avand in zona studiata valoarea de 90 - 95 m.

Inclinarea generala intre aceste valori este de 1,3 %, iar fragmentarea  reliefului este destul de mica in nord (0,3 – 0,5 km/ km2 ) si putin mai mare in sud (1,5 km/km2 ) .

Reteaua hidrografica autohtona este considerata aceea care se formeaza in conditiile proprii Campiei Romane si care poarta amprenta evidenta a conditiilor  climatice si morfologice ale campiei.Aici pot fi incluse vaile Ciorogarla, Sabar, Cocioc, etc.

Panta mica a profilului longitudinal , ca urmare a unei energii de relief redusa si valoarea mica a coeficientului scurgerii superficiale au dus la crearea conditiilor optime pentru construirea a numeroase iazuri  pe vaile apartinand retelei hidrografice autohtone .

Reteaua hidrogrografica autohtona este cea care isi are obarsia in alte unitati de relief, avand stabilita deja particularitatile de baza  ale regimului hidrologic, dar fiind influetata  de zona de campie prin care trece. In aceasta categorie intra reteaua hidrografica majora: Argesul  si Dambovita .

 

Date hidrologice si hidrochimice

Campia Romana a constituit obiectul a numeroase cercetari hidrologice, constand in cartari de suprafata si foraje.

In cadrul perimetrului Dragomiresti datele de cunoastere furnizate de forajele de cercetare, precum si de forajele de alimentare  cu apa  a unor  obiective industriale au aratat  ca stratele acvifere de adancime, care corespund cerintelor de alimentare cu apa  sunt localizate in orizonturile  poros – permeabile ale depozitelor cuaternare si pliocen superioare .

In functie de modul de dezvoltare si alimentare, stratele care canoteaza acvifere pot fi grupate in :

Ø     strate acvifere freatice ;

Ø     strate acvifere de medie adancime ;

Ø     strate acvifere  de mare adancime.

Strate acvifere freatice sunt localizate in baza depozitelor loessoide, precum  si in “pietrisurile de Colentina “  .

Stratul acvifer din baza  depozitelor loessoide are o grosime cuprinsa intre 3-8 m  si dispune de capacitati de debitare reduse, datorita constitutiei granulometrice predominant pelitice ale acestuia.

Alimentarea stratului se face direct din precipitatii , iar calitativ, apa depaseste prevederile STAS- ului  de potabilitate.

In zona studiata, stratele acvifere freatice cantonate in baza depozitelor loessoide si in “pietrisurile de Colentina “ constituie principala sursa de alimentare cu apa a gospodaririlor taranesti .

Grosimea orizontului “pietrisurilor de Colentina “ depuse in paleovalea  Argesului se reduce treptat spre nord sin u se mai regasesc la nord de linia Buftea – Otopeni – Stefanesti – Afumati .

Din “pietrisurile de Colentina “ se pot exploata debite de 2- 6 l/s, cu denivelari  de 0.6 – 5 m, nivelul piezometric fiind situat la adancimi de 3-7 m(anexa grafica nr.3 ).

Deoarece exista pericol de poluare, apele din acest acvifer se recomanda a fi exploatate numai in scopuri industriale.

Stratele acvifere freatice cantonate de medie adancime sunt prezente in formatiunile poros- permeabile din baza Pleistocenul superior ( “nisipurile de Mostistea”) si din  Pleistocenul  mediu ( “ complexul marnos “ ).

“Nisipurile de Mostistea “ au dezvoltare continua intre Arges si Mostistea , ele aflandu-se in zona studiata la adancimea de 40 - 45 m  (anexa grafica nr.4 ). In unele zone, argilele ce le separa de “pietrisurile de Colentina” se efileaza , cele doua acvifere venind astfel in contact direct.

Din orizontul “ nisipurilor de Mostistea “ impreuna cu intercalatii permeabile din “ complexul marnos “ au fost obtinute debite de 3,00 – 10,50 l/s, pentru denivelari de 1,4 – 15 m ; acviferul are caracter ascensional, cu nivelul piezometric situate la adancimi de 7 –  15 (anexa  text  nr. 1).

Directia  generala de curgere in cadrul acestui complex este NW – SE , aceasta prezentand anumite modificari locale, in zonele captarilor si a cursurilor de apa.

Domeniul de alimentare al acviferului de medie adancime il constituie in principal zona de aflorare a “nisipurilor de Mostistea “ in bazinul mijlociu al raurilor Arges si Dambovita.

Analizele chimice efectuate pe probe de apa extrase din acviferul cantonat in “ nisipurile de Mostistea “ indica, uneori, un continut ridicat de Fe + , Mn 2+ si depasiri ale duritatii totale.

Aceasta situatie coroborata cu posiblitatea poluarii apei prin contaminarea in zonele de contract direct cu “pietrisurile de Colentina”, determina aparitia anumitor retineri pentru exploatarea in scopuri potabile a apei cantonate in orizontrul “nisipurilor de Mostistea”.

Stratele acvifere de mare adancime sunt cantonate in complexul “stratelor de Fratesti “, precum, precum si orizontrurile poros – permeabile din Romanianul superior.

Datorita faptului ca separarea acviferelor  Romaniene si a celor corespunzatoare Pleistocenului inferior (“stratele de Fratesti “) este foarte dificila in absenta  datelor paleontologice, iar constitutia litologica este asemanatoare, forajele de hidroobservatie executate in zona au testat cumulate acviferele.

Prin corelarea datelor obtinute din foraje, principalele orizonturi poros-permeabile au fost sinonimizate astfel : A, B, C, dar tinand seama de faptul ca in zona orasului Bucuresti cele trei strate principale se ramifica prin intercalarea unor orizonturi argiloase, stratele  vor apare denumite : A1 ,A2 ,B1, etc.

Precizam ca “stratele de Fratesti “ , au la sudul Bucurestiului, grosimi de 60-70 m, fiind intalnite la adancimi de 80-100m iar la nord de municipiul  Bucuresti ating grosimi de 150 m , fiind interceptate la adancimi mai mari de 250 m. In zona Ciorograla – Chiajna, “stratele de Fratesti “ se regasesc la adancimi de 150-160 m.

In complexul  acvifer de mare adancime, apele subterane au o directie generala de curgere NW- SE ,iar temperatura lor variaza strans in jurul valorii medii de 11,5 s C.  

Aceasta dispozitie a curgerii apelor subterane plaseaza zona de alimentare in bazinele hidrografice medii de la vest de Arges si de la est de Vedea, unde ele apar la zi sau sunt acoperite  de depozite permeabile la cote relative ridicate, corespunzatoare altitudinii luncilor  si teraselor joase.Potrivit  aceluaiasi considerent, reiese ca zona de drenare a acestui orizont acvifer se gaseste in Lunca Dunarii.

Este insa de presupus  ca alimentarea “stratelor de Fratesti” nu poate fi limitata numai la infiltratiile provenite din precipitatiile atmosferice si apelor superficiale din bazinele raurilor specificate, iar aceasta fiind asigurata si din aportul orizonturilor acvifere din “ stratele de Candesti “ cu care vin in contact in zona din Campia interna .

Stratul A al complexului de Fratesti are grosimi mai mari in zonele cu aspect depresionar structural (30-40m ). Permeabilitatea stratului prezinta valori cuprinse intre 4-12 m/zi , iar debitele specifice sunt cuprinse intre 1.5 – 10 l/s/m.Cota nivelului piezometric are valoarea  maxima in vest  (+54  m ) si de numai  +24 m, in zonele depresionare create de exploatarea intense a apelor subterane. 

Stratul B are grosimea medie de 20-25 m , iar caracteristicile structurale sunt asemanatoare cu cele ale stratului A.Valoarea cotei nivelului piezometric variaza intre + 40 + 56m.

Stratul C a fost a fost  pus in evidenta in foraje intre adancimile de 130 m, in partea de sud  a orasului Bucuresti si 360 -370 m, in partea de nord (anexa text nr.1).Grosimea medie este cuprinsa intre 25-30 m, nivele piezometrice scad dupa o linie W- E (+40 +52 m), in timp ce valoarea izodebitelor specifice evidentiaza cresteri in zona de sud a Bucurestiului (8 l/s/m).

In general , presiunile de strat cresc structural, de la sud la nord, valorile maxime ale gradientilor hidraulici crescand cu adancimea.Transmisivitatile medii ale stratelor A, B si C sunt cuprinse intre 2-100 m2/zi, valorile maxime scazand de la stratul A catre stratul C.Debitele acestor orizonturi variaza intre 2,50 – 10,00 l/s pentru denivelari de 5 - 25 m.        

Apa din “stratele de Fratesti “ prezinta o mineralizatie ce creste de la vest spre est.In zona de alimentare, apele subterane au o compozitie chimica comparabila, in linii mari, cu cea a apelor raurilor din bazinul mijlociu al Argesului ; mineralizatia nu depaseste  300 mg/l, fiind constituita, in principal din bicarbonati alcalini si alcalino-pamantosi.

Spre est, mineralizarea apelor subterane  sufera variatii incepand  din dreptul municipiului Bucuresti ; desi mineralizarea incepe sa fie mai ridicata, apele au totusi calitati superioare.

Pe suprafete in general reduse, in care complexul “stratelor de Fratesti “ ia contact cu stratele acvifere din orizonturile permeabile ale Pliocenului superior, apa debitata de stratul C si, in mai putine cazuri , de stratul B, are un grad de mineralizare mai ridicat .

Dintre stratele acvifere cantonate in complexul de Fratesti, stratul A este cel mai exploatat, stratul B mai prezinta disponibilitati, iar stratul C, datorita continutului ridicat de H2S, este cel mai putin exploatat.

4.1.2. Informatii de baza privind corpurile de apa de suprafata.

Raul Dambovita

Dambovita este un rau care curge in Romania, fiind artera hidrogafica principala a municipiului Bucuresti. Riul isi are izvorul in Muntii Fagaras la confluenta a doua brate: Boarcasu si Valea Vladului. Trece prin Bucuresti si se varsa in raul Arges in apropiere de Budesti, Judetul Calarasi.

Harta 5 – Hidrografia regiunii

Canalul de irigatii

Un canal de irigatii este localizat chiar in partea de Est a amplasamentului studiat in lungul drumului de acces, indreptandu-se spre Nord, unde comunica cu raul Dambovita.Canalul de irigatii este proprietatea SC Apa Nova SA Bucuresti.

Foto 2 – Canalul de irigatii din vecinatatea amplasamentului

4.1.3. Reteaua de alimentare cu apa potabila

4.1.3.1  Sursa de alimentare cu apa

In zona analizata nu exista retea centralizata de alimentar cu apa.Unitatile ecomonice din zona, se alimenteaza cu apa din sursa proprie, prin intermediul forajelor.

Alimentarea cu apa se realizeaza din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adancime, echipate cu pompe ROVATI.Forajele au fost realizate de catre SC Foradex SA Bucuresti.

                                                          Tab. 4.1.1. Caracteristicile forajelor de alimentare cu apa

Numar foraj

Adancime (m)

NHs (m)

NHd (m)

Qexpl. (m3/h)

F1

183,00

48,54

52,80

20,00

F2

183,00

48,54

52,80

20,00

F3

183,00

48,54

52,80

20,00

F4

183,00

48,54

52,80

20,00

F5

183,00

48,54

52,80

20,00

F6

183,00

48,54

52,80

20,00

F7

183,00

48,54

52,80

20,00

F8

183,00

48,54

52,80

20,00

Intr-o prima etapa, beneficiarul si-a realizat un foraj de exploare cu adancimea de 180 m, conform Referatului de Expertiza INHGA Nr. 510 din 12.11.2007, de catre SC Foradex SA.

In urma interceptarii rezultatelor obtinute la pomparile experimentale realizate in foraj, s-a recomandat ca exploatarea acestuia sa se faca cu un debit de 5,50 l/s ( 475,20 m3/zi ).

Pentru asigurarea necesarului de apa solicitat de beneficiar (5.5 l/s/foraj), se presupune executarea a opt foraje cu adancimea finala de 180,00 m care vor capata acviferul cantonat in intercalatiile poros – permeabile ale Pleistocenului inferior, complexul “A” al “Stratelor de Fratesti “, pe intervalul de adancime 145,00 ÷ 175,00 m.

Exploatarea forajului se realizeaza cu o pompa submersibila tip Rovatti 6ERCR 3/15 610F, P = 7,5 kW, montata la adancimea de H = 65 m de la suprafata terenului.

In etapa actuala, tinand cont de rezultatele obtinute la testarea hidrogeologica a primului foraj (debit optim de exploatare, NHs, NHd ) si de chimismul apei, beneficiarul a solicit executia a inca 7 foraje de mare adancime (cca. 180 m) pentru asigurarea debitului de apa necesar functionarii fabricii.

Cerinta totala de apa va fi de Qzi Max = 4.860,00 m3/zi

Forajele vor fi echipate in vederea exploatarii cu electropompa submersibila , instalatii hidraulice, instalatii electrice, cabina monolit din beton armat, Montana semiingropat.

Utilizarea apei

                                                                                                    Tab. 4.1.2. Utilizarea apei

Scop tehnologic

Statia de preparat sirop

Masina de imbuteliat bauturi racoritoare

Instalatii de clatire sticle (L3-5+L8 + L9)

Statie de tratare apa

Instalatii lubrefiere benzi transportoare

Tunel racire

Cazan abur

Scop igienico - sanitar

Grupuri sanitare

Cantina

Aceste foraje se vor realiza in sistem hidraulic cu sapa cu diametrul 444,5 mm, cu coloana PVC 180 sau 200 mm plina si filtranta. Fiecare put este prevazut cu contor de apa pentru evidentierea consumului.

In jurul coloanei filtrante se va realiza un strat filtrant de pietris margaritar calibrat in functie de granulometria acviferului.Dupa executie si definitivare, forajele se vor denisipa si testa din punct de vedere hidrologic.

La sfarsitul executarii pomparilor experimentale se va preleva cate o proba de apa de foraj in vederea efectuarii analizelor chimice.In functie de rezultatele analizelor, in situatia in care se vor constata depasiri la unii indicatori de calitate, se pot utiliza instalatii de filtrare si potabilizare a apei pentru incadrarea acesteia in limitele impuse de Legea 458/2002.

Pentru protectia sanitara se va prevedea in jurul forajelor cate o zona de protectie sanitara cu regim sever, conform HGR 930/2005.

Distributia apei la consumatori

Apa va fi stocata in 2 rezervoare din beton, montate semiingropat, cu V = 500 m3 fiecare ce vor asigura necesarul de apa pentru consumul curent ( igienico-sanitar si tehnologic ) si rezerva intangibila de incendiu ( un volum de 12 m3 ).

Inainte de a fi folosita in procesul tehnologic, apa va fi tratata prin trecerea acesteia printr-o instalatie speciala, care asigura dedurizarea prin intermdiul a 2 schimbatoare de ioni  pana la valori cuprinse intre

0 si max 50 ppm duritate de calciu.

Dupa dedurizare, apa va fi sterlizata prin clorinare, cu ajutorul inei pompe dozatoare al carei debit a fi corelat cu debitul de intrare al apei. Pentru eliminarea  totala a clorului introdus in faza de dezinfectare, apa va fi trecuta printr-un filtru de carbune activ.

Spalarea si dezinfectarea instalatiilor se va face periodic, dupa cum urmeaza:

Ø     zilnic vor fi spalate mixerele, masinile de umplut si demineralizatoarele, folosindu-se o solutie de clor de 6 - 8 ppm;

Ø     saptamanal vor fi spalate instalatiile de imbuteliere, folosind solutii de soda caustica cu concentratii de 2 - 2,5 %, dupa care se va face clatirea cu apa calda la 85oC si cu apa sterila.

De asemenea, spalarea instalatiilor tehnologice se va face ori de cate ori va fi schimbat tipul produsului de urmeaza a fi fabricat.

Controlul calitatii produselor finite se va executa strict in conformitate cu normativele firmei si vor consta in urmatorele controale, realizate in cadrul laboratorului propriu:

Ø     control organoleptic

Ø     control fizico- chimic

Ø     control micro-biologic

Din punct de vedere al asigurarii sursei de apa si apararii impotriva inundatiilor, lucrarile se incadreaza conform STAS 4273 -1/1983  , STAS 4046-2/1987 si  STAS 1343-1/1995 :

  • incadrarea in categoria constructiilor – clasa IV ;
  • Rolul functional – secundar.         

Obiectivele care intra in componenta viitoarei investitii a gospodariei de apa pentru centru de imbuteliere bauturi racoritoare sunt urmatoarele :

Ø          forajele de adancime (180 m) amplasate in incinta unitatii beneficiare cu detalii recomandate de executie, echipate si prognoza de exploatare;

Ø          pompe submersibile, cu parametrii de montare si exploatare ce urmeaza a fi definitivati ulterior, prin cartea tehnica intocmita pe baza executiei si testarii experimentale a respectivelor surse de apa;

Ø          cabine de protectie construite in sistem semiingropat si dotare cu instalatii hidraulice si electrice necesare functionarii si racordarii pompei la reteaua folosintei de apa de la suprafata incintei beneficiare;

Ø          gospodarire de inmagnetizare, pompare si distributie a apei potabile la consummator, gospodarie ce va fi compusa din : 1 bazin colector (V= 120 mc) care asigura alimentarea liniilor de imbuteliere si consumul intern, hidrofor si retea de conducte ingropate din exteriorul cladirii si 2 bazine colectoare (V-300mc ) pentru asigurarea stocului PSI ;

Ø          instalatie sanitara de prefiltrare si purificare biochimica a apei tehnologice, ce va fi amplasata pe traseul sursa – rezervor.

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa se realizeaza din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adancime, echipate cu pompe ROVATI. Forajele au fost realizate de catre SC Foradex SA Bucuresti.

4.1.3.2. Necesarul de apa

Pentru activitatea se desfasoara in cadrul SC R SRL necesarul de apa potabila pe zi este:

  • Necesar de apa pentru nevoi igienico-sanitare
  • Necesar de apa tehnologica
  • Necesar de apa pentru stingerea incendiilor
  • Necesar de apa pentru alte utilizari

Necesar de apa pentru nevoi igienico-sanitare

Q n zi  med = 65,63 m3/zi

Q n zi  max = Kzi x Q n zi med = 1,1 x 65,63 = 72,19 m3/zi

Q n orar max = Q n zi  max  x K0/24 = 72,19 x 2,8/24 = 8,42 m3/h

Necesarul de apa tehnologica

Q n zi  med = 3860,80 m3/zi

Q n zi  max = Kzi x Q n zi med = 1,1 x 3860,80 = 4246,88 m3/zi

Q n orar max = Q n zi  max  x K0/24 = 4246,88 x 2,8/24 = 495,47 m3/h

Necesarul de apa pentru consumuri diverse

 

Q n zi  med = 11,35 m3/zi

Q n zi  max = (Kzi x Q zi med) = 1,1 x 11,35 = 12,48 m3/zi

Q n orar max = Q n zi  max  x K0/24 = 12,48 x 2,8/24 = 1,46 m3/h

4.1.3.3. Cerinta de apa

Cerinta de apa pentru scopuri igienico – sanitare

 

Q s zi  med = Kp x Ks x Q n zi  med = 1,10 x 1,02 x 65,63 = 73,64 m3/zi

Q s zi  max = Kp x Ks x Q n zi  max = 1,1 x 1,02 x 72,19 = 81,00 m3/zi

Q s orar max = Kp x Ks x Q n orar max = 1,1 x 1,02 x 8,42 = 9,45 m3/zi

Cerinta de apa in scop tehnologic

Q s zi  med = Kp x Ks x Q n zi  med = 1,10 x 1,02 x 3860,80 = 4331,82 m3/zi

Q s zi  max = Kp x Ks x Q n zi  max = 1,1 x 1,02 x 4246,88 = 4765,00 m3/zi

Q s orar max = Kp x Ks x Q n orar max = 1,1 x 1,02 x 495,47 = 555,92 m3/h

Cerinta de apa pentru consumuri diverse

 

Q s zi  med = Kp x Ks x Q n zi  med = 1,10 x 1,02 x 11,35 = 12,73 m3/zi

Q s zi  max = Kp x Ks x Q n zi  max = 1,1 x 1,02 x 12,48= 14,00 m3/zi

Q s orar max = Kp x Ks x Q n orar max = 1,1 x 1,02 x 1,46 = 1,64 m3/h

Cerinta totala de apa

Q s zi  med = 73,64 + 4331,82 + 12,73 = 4418,19m3/zi

Q s zi  max = 81,00 + 4765,00 +  14,00 = 4860,00 m3/zi

Q s orar max = 9,45 +555,92 +1,64 = 567,01 m3/h

4.1.3.4. Bilantul consumului de apa

                                    Tab. 4.1.3. Bilantul consumului de apa

Procesul tehnologic

Sursa de apa

Consum total

Apa prelevata din sursa

Recirculare/reutilizare

Consum menajer

Consum industrial

Apa de la propriul obiectiv

Apa de la alte obiective

Apa subterana

Apa de suprafata

Pentru compensare pierderilor

GRUPURI SANITARE

Foraj de mare adancime

81,00m3/zi

24300

m3/an

81,00m3/zi

24300

m3/an

81,00m3/zi

24300

m3/an

-

-

-

-

-

CONSUMURI DIVERSE

Foraj de mare adancime

14,00m3/zi

4200m3/an

-

-

-

14,00m3/zi

4200m3/an

-

-

-

PROCES TEHNOLOGIC

Foraj de mare adancime

4765,00 m3/zi

1429500

m3/an

-

-

4765,00 m3/zi

1429500

m3/an

-

-

-

-

4.1.3.5.  Distributia apei

Apa va fi stocata in 2 rezervoare din beton, montate semiingropat, cu V = 500 m3 fiecare ce vor asigura necesarul de apa pentru consumul curent ( igienico-sanitar si tehnologic ) si rezerva intangibila de incendiu ( un volum de 12 m3 ).

Inainte de a fi folosita in procesul tehnologic, apa va fi tratata prin trecerea acesteia printr-o instalatie speciala, care asigura dedurizarea prin intermdiul a 2 schimbatoare de ioni  pana la valori cuprinse intre

0 si max 50 ppm duritate de calciu.

4.1.3.6.  Tratarea apei

APE UZATE MENAJERE

Apele uzate provenite de la grupurile sanitare, cantina, masina de spalat echipament, vor fi tratate prin intermediul unei statii de epurare ape menajere cu urmatoarele caracteristici:

                                                                         Tab. 4.1.4. Caracteristici ale apele uzate menajere

Indicatorul de calitate

U.M.

CMA

Conf.NTPA 002/2002

Temperatura

0C

40

PH

unitati pH

6,5 – 8,5

Materii in suspensie

mg/dm3

350

CBO5

mg O2/dm3

300

CCOCr

mg O2/dm3

500

Azot amoniacal (NH4+)

mg/dm3

30

Fosfor total (P)

mg/dm3

5,0

Detergentisintetici biodegradabili

mg/dm3

25

Substante extractibile cu solventi organici

mg/dm3

30

APE UZATE TEHNOLOGIC

Statia de tratare ape uzate tehnologice permite eliminarea poluantilor (BOD5, COD), suspensii solide

(TSS) si de asemenea fosforul si alte componente specifice.

Date tehnice

                                                                          Tab. 4.1.5. Caracteristici ale apele uzate tehnologic

INTRARE

IESIRE

Parametru

Incarcare

UM

Concentratia

UM

Concentratia

UM

Q

3 600

m3 /d

Qh

150

m3 /h

mg/l

mg/l

CODCr

(homogenous)

8 100

kg/d

2250

mg/l

< 125

mg/l

CODCr (filtrate)

7 200

kg/d

2000

mg/l

-

mg/l

BOD5

(homogenous)

2 916

kg/d

810

mg/l

< 25

mg/l

BOD5 (filtrate)

2 052

kg/d

570

mg/l

-

mg/l

TSS

900

kg/d

250

mg/l

< 35

mg/l

FOG

108

kg/d

30

mg/l

< 20

mg/l

Anionic surfactant

0,7

kg/d

0,2

mg/l

< 0,5

mg/l

Non-ionic surfactant

6,8

kg/d

2

mg/l

-

mg/l

N-NH4+

4,3

kg/d

1

mg/l

< 2

mg/l

NO3-

2,5

kg/d

0,70

mg/l

< 25

mg/l

NO2-

0,04

kg/d

0,01

mg/l

< 1

mg/l

Nt

22

kg/d

6

mg/l

< 10

mg/l

Pt

30

kg/d

8

mg/l

< 1

mg/l

Cl-

61,4

kg/d

17

mg/l

< 500

mg/l

pH

5

6,5-8,5

T

11 - 25

°C

< 35

°C

 

Descrierea procesului

Pretratarea

Gratarele sunt destinate sa indeparteze un procent important din solidele biologice lent degradabile.

Rezervorul tampon

Statia de tratare va fi proiectata astfel incat sa faca unor variatii de debit, cu un varf de 200m3/h. Pentru a aproteja partea anaeroba a statiei de epurare impotriva varfurilor de debit si astfel a supraincarcarilor hidraulice si de masa, a fost prevazut un rezervor tampon.

Rezervorul de conditionare

Apa uzata din rezervorul tampon va fi pompata spre rezervorul de condirionare. Aici se va face dozarea cu micronutrienti, precum si reglarea pH-ului. Rezervorul va fi proiectat sa asigure un timp suficient de retentie hidraulica in vederea preconditionarii apei uzate ce va intra in reactorul anaerob.

Preconditionarea consta in dozarea de NaOH, FeCl2 si micronutrienti, si in mixarea cu o parte  reciclata de efluent din reactorul anaerob.

 

Reactorul anaerob de tip EGSB

Efluentul va fi pompat la reactorul EGSB, iar influentul va fi distribuit pe toata suprafata reactorului, prin intermediul unui sitem de distributie special proiectat, controlat cu vane inchi/deschis.

Design-ul special asigura o distributie uniforma si evita aparitia „zonelor moarte” sau a canalelor in stratul de biomasa. Influentul trece printr-un strat dens de biomasa granulara enaeroba in care au loc procesele de conversie biologica.

Separatoarele in trei faze ale EGSB vor fi instalate in partea superioara a reactorului, unde apa tratata va fi separata de biogazul care se va decanta si se va intoarce in reactor.

Biogazul colectat in partea superioara a reactorului se va intalni cu cel rezultat de la rezervorul; de conditionaresi vor fi transportate spre refolosire si /sau arzator.

Gazele produse in conditiii anaerobe (metan si dioxid de carbon) produc circulatia interna, care va ajuta la formarea si mentinerea granulelor.

O parte din gazele produse in patul de namol se va atasa la granulele care se vor ridica in partea superioara a reactoruli, de-alungul acestuia. Particulele care se vor ridica, ating partea inferioara a reactorului, ceea ce conduce la eliberarea bulelor de gaz.

Granulele degazeificate vor cadea inapoi la partea superioara a patului de namol. Gazele libere si cele eliberate de granule vor fi colectate sub capacul reactorului, apoi lichidulo tratat va iesi din reactor si se va scurge gravitational inspre treptele ulterioare de tratare.

Tratarea aeroba

Dupa tratarea anaeroba va fi prevazut un proces de activare a namolului in cadrul unui nou bazin de aerare.Apa uzata va fi amestecata cu namolul activ necirculat de la decantorul final.

Bacteriile care traiesc in prezenta oxigenului acumuleaza poluantii in interiorul celulelor ca un substrat pentru cresterea lor, si de asemenea oxideaza compusii poluanti in dioxid de carbon si apa.

In acelasi timp bacteriile aerobe formeaza flocoane, care contribuie la indepartarea suspensiilor sau a poluantilor coloidali prin floculare si decantare in decantorul final.

Pentru a asigura cele mai bune conditii pentru dezvoltarea namolului activ in bazinul de aerare va fi introdus aer. Bazinul va fi proiectat ca un reactor prevazut cu un sistem de control a dezvoltarii bacteriilor filamentoase, ceea ce va asigura o separare optima a flocoanelor de namol activ.

Pentru imbunatatirea procesului de eliminare a fosforului se va adauga clorura ferica chiar inaintea locului unde amestecul de namol si apa uzata va intra in decantor.

Namolul extras va fi recirculat cu ajutorul unor pompe, catre bazinul de aerare pentru a asigura o reinsamantare constanta a bioculturii si pentru a mari varsta namolului.

Namolul in exces va fi trimis catre ingrosatorul de namol. Bazinul de aerare va fi prezavut cu difuzori tubulari cu bule fine si senzori de oxigen. Aerul va fi furnizat de suflantele plasate in imediata vecinatate a bazinului de aerare.

Decantorul va fi echipat cu pod raclor radial pentru raclarea namolului inspre baza de namol de pe fundul decantorului si pentru colectarea spumei de la suprafata apei inspre deversorul de spuma.

Ingrosarea namolului

Namolul biologic in exces va fi ingosat cu ajutorul unui ingrosator gravitational. Filtrul si apa de spalarede la ingrosarea namolului va fi trimisa catre un camin colector si apoi pompata impreuna cu filtratul de la centrifuga inapoi in bazinul de aerare.

Deshidratarea namolului

Namolul provenit de la depozitul de namol va fi deshidratat cu ajutorul unei centrifuge. Centrifuga va fi un sistem cu o buna eficienta in deshidratarea namolului, gradul de uscare al namolului fiind de minim 20%.

O asemenea concentratie a namolului permite manipularea acestuia ca un seseu solid. Dozarea de polimeri pentru imbunattirea deshidratarii se va face intr-un rezervor situat in amonte de centrifuga.

Filtrul si apa de spalare de la centrifuga vor fi trimise catre un camin colector si apoi pompare inspre bazinul de aerare.

Apele astfel tratate vor fi evacuate in reteaua stradala da canalizare ce apartien SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romanaia Industrial One SRL, conform acordului anexat.

Tratarea mirosurilor

Toate posibilele surse de miros vor fi ventilate iar mirosul va fi tratat intr-un filtru biologic.

Debitul de ape uzate va fi de Qzi maxim = 457,20m3

4.1.3.7.  Imagazinarea apei

Apa va fi stocata in 2 rezervoare din beton, montate semiingropat, cu V = 500 m3 fiecare ce vor asigura necesarul de apa pentru consumul curent ( igienico-sanitar si tehnologic ) si rezerva intangibila de incendiu ( un volum de 12 m3 ).

4.1.3.8.  Utilizarea apei pe faze ale procesului de productie

                                               Tab. 4.1.6. Utilizarea apei pe faze ale procesului de productie

Nr

Activitatea

Utilizare apa

Consum

1

Depozitare materii prime

Nu este cazul

0

2

Umflare sticle

Nu este cazul

0

3

Preparare sirop

Da

525 m3/zi

4

Imbuteliere

Da

650 m3/zi

5

Clatire sticle

Da

750 m3/zi

6

Spalare, igienizare

Da

490 m3/zi

7

Tratare apa

Da

600 m3/zi

8

Lubrifiere benzi transportoare

Da

500 m3/zi

9

Racire in tunel

Da

700 m3/zi

10

Preparare abur tehnologic

Da

18,8 t/h

11

Inspectare nivel

Nu este cazul

0

12

Etichetare

Nu este cazul

0

13

Inscriptionare

Nu este cazul

0

14

Ambalare

Nu este cazul

0

15

Transport si depozitare

Nu este cazul

0

4.1.3.9. Gradul de recirculare al apei pe faze ale procesului de productie

                                             Tab. 4.1.7. Gradul de recirculare al apei

Nr

Activitatea

Grad de recirculare

[ % ]

1

Depozitare materii prime

Nu este cazul

2

Umflare sticle

Nu este cazul

3

Preparare sirop

0%

4

Imbuteliere

0%

5

Clatire sticle

0%

6

Spalare

0%

7

Tratare apa

0%

8

Lubrifiere benzi transportoare

100%

9

Racire in tunel

100%

10

Preparare abur tehnologic

100%

11

Inspectare nivel

Nu este cazul

12

Etichetare

Nu este cazul

13

Inscriptionare

Nu este cazul

14

Ambalare

Nu este cazul

15

Transport si depozitare

Nu este cazul

4.1.3.10.  Cantitatea de apa/unitatea de produs, comparatie cu BAT

Valorile limita atinse prin tehnologia existenta, comparativ cu valorile limita realizate prin cele mai bune tehnici existente (BAT) sunt prezentate in tabelul de mai jos.

                             Tab. 4.1.8. Cantitatea de apa consumata pe unitatea de produs, comparatie cu BAT

Parametrul

Proces

U.M.

Valori limita

Prin tehnologia

propusa de titular

Prin cele mai bune tehnici BAT/BREF

Consum de apa

Producere bauturi racoritoare

hl/103sticle

2,23

2,48

4.1.4. Managementul apelor uzate.

4.1.4.1. Surse ape uzate

De la SC R SRL vor rezulta urmatoarele categorii de ape uzate:

  • ape uzate menajere;
  • ape uzate industriale;
  • ape pluviale;

Apele uzate menajer provin de la grupurile sanitare, cantina si spalatoria din incinta societatii.

Apele uzate industrial provin de la:

Ø     statia de preparat sirop

Ø     masina de imbuteliat bauturi racoritoare

Ø     instalatii de clatire sticle (l3-5+l8 + l9)

Ø     rinser de spalare

Ø     statie de tratare apa

Ø     instalatii lubrefiere benzi transportoare

Ø     tunel racire

Apele pluviale provin din colectarea apelor de precipitatie cazute pe suprafata incintei obiectivului.

Apa meteorica colectata de pe acoperisuri prin pluvialele din stalpi ca si apa pluviala colectata prin gurile de scurgere de pe platformele adiacente halelor sunt ape conventional curate si vor fi evacuate prin canalizarea pluviala existenta, care vor prelua si apele platformelor de parcare dupa trecerea lor printr-un separator de hidrocarburi.

                                                                                                               Tab. 4.1.9. Categorii de ape uzate

Categorii de ape

Evacuare

Evacuare finala

Debite evacuate

Ape uzate menajer

Statie de epurare

Raul Dambovita

5,29 l/s

Ape uzate tehnologic

Statie de neutralizare

Raul Dambovita

Ape pluviale

Retea de ape pluviale

Raul Dambovita

450,58 l/s

4.1.4.2. Sistemul de canalizare

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova SA Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele pluvuiale colectate de pe acoperisul cladirilor sunt evacuate prin sistematizare pe verticala, la terenul liber existent in incinta. Debitul apelor pluviale conventional curate va fi de: Qpluvial = 450,58 l/s.

Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apartine SC Portland Romania SRL.

De aici apa este evacuata in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti SA. Debitul apelor pluviale posibil impurificate va fi de : Qpluvial = 236,69 l/s

4.1.4.3. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

                       Tab. 4.1.10. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

Faza de proces

Poluant

Instalatia pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor

Transport auto in incinta

Hidrocarburi

Decantor – separator, produse petroliere

Epurare ape uzate menajere

Ape uzate menajere

Statie epurare

Ape uzate menajere

Unitate deshidratare

Namol / Slam

Filtru presa

Neutralizare ape uzate tehnologice

Ape uzate tehnologice

Statie neutralizare

Ape uzate tehnologice

Unitate deshidratare

Namol / Slam

Filtru presa

Cantina

Grasimi

Separator - Grasimi

4.1.4.4. Debite de ape evacuate

Ø     Debitul de ape uzate evacuate

Q u zi  med = 0,8 x Q s zi  med  = 415,64 m3/zi

Q u zi  max = 0,8 x Q s zi  max  = 457,20 m3/zi

Q u orar max = 0,8 x Q s orar max = 53,36 m3/h

La calculul bilantului de ape uzate evacuate s-a tinut cont de urmatoarele instalatii folosite in procesul tehnologic:

Ø     Chiller Type FX PP2 x 1300 Duo NH3

- Putere                               436,1 kW

- Debit apa                          294,8 m³/h

- Debit mediu de racire       472,1 m³/h

- Putere condensare            2745,3 kW

Ø     Cazan ignitubular compact, cu trei drumuri de fum, marca Buderus – Germania tip SHD 815, pentru producere de abur saturat, avand:

 

- capacitatea de 10000 kg/h

- presiunea de lucru de 8,3 bar

- volum apa (pana la nivel minim):11.800 dm3

- volum abur (de la nivel minim):4.600   dm3

 

Dispozitiv purjare automata pentru controlul in functie de timp al robinetului de purjare mediu de actionare: aer comprimat compus din:

- 1 modul sofware LBC cu afisaj digital al timpului si iesire pentru controlul valvei de purjare

- 1 actionare cu diafragma pentru valva de purjare

- 1 vana pilot cu trei cai pentru aer comprimat

- 1 filtru pentru vana pilot

In timpul alimentarii cu cantitati mari de apa proaspata, creste precipitarea materiilor in suspensie. Acestea se depun pe fundul cazanului si trebuiesc indepartate la intervale regulate.

Ø     Debitul apelor pluviale

Debitul apelor conventional curate

Q pl = 0,0001 x m x Ф x I x S (l/s) unde:

m = 0,8 pentru t<40 minute – coeficient de inmagazinare a apei

S1 = suprafata constructii = 38995 m2

S2 = suprafata spatii verzi = 16350 m 2

Ф1 = coeficient de scurgere pentru constructii = 0,90

Ф2 = coeficient de scurgere pentru spatii verzi = 0,15

i – intensitatea ploii de calcul in l/s ha

Conform STAS 9470/73, pentru zona 8, clasa de importanta IV, frecventa ploii de calcul de 1/1 si durata ploii de 15 minute i= 150l/s ha.

m = coeficient adimensional de reducere al debitului de calcul

m =- 0,8 pentru t<40min

Q pl = S x m x Ф x i = 0,001 x (38995 x 0,9 + 16350 x 0,15) x 0,8 x 150 = 450,58 l/s

4.1.4.5. Bilantul de ape evacuate

                                                                              Tab. 4.1.11. Bilantul de ape evacuate

Sursa

Total ape uzate generate

Ape uzate evacuate

Ape directionate spre

reutilizare / recirculare

m3/zi

m3/an

Menajere

Industriale

Pluviale

In obiectiv

In alte obiective

m3/zi

m3/an

m3/zi

m3/an

m3/zi

m3/an

m3/zi

m3/an

m3/zi

m3/an

APE MENAJERE

64,80

19440,00

64,80

19440,00

-

-

-

-

-

-

-

-

CONSUMURI DIVERSE

3888,00

1166400,00

-

-

3888,00

1166400,00

-

-

-

-

-

-

APE INDUSTRIALE

457,20

137160,00

-

-

457,20

137160,00

-

-

-

-

-

-

APE PLUVIALE

0,68

204,00

-

-

-

-

0,68

204,00

-

-

-

-

4.1.4.6. Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate

Apele uzate evacuate se vor incadra in – NTPA 001/2002 – “Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptori naturali.”

Prevederile prezentului act normativ se aplica si la evacuarea apelor uzate in soluri permeabile sau in depresiuni cu scurgere asigurata natural (art.10). Valorile limita admisibile ale principalilor indicatori de calitate ai efluentului epurat pe durata functionarii sistemului de epurare s-au selectatdin NTPA 001/2002 in tabelul de mai jos:

  Tab. 4.1.12. Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate

Nr. Crt.

Indicator de calitate

U.M.

Valori limita admisibile

1

pH

unitati pH

6,5 – 8,5

2

CBO5

mg  O2/dm3

20 – 25 *

3

CCO-CR

mg  O2/dm3

70 – 125*

4

MS***

mg/dm3

30 (60)**

5

Azot amoniacal***

mg/dm3

2 (3)

6

Azot total***

mg/dm3

10 (15)

7

Fosfor total***

mg/dm3

1 (2)

8

Substante extractibile cu solventi org.

mg/dm3

20

 * - Valorile de 20 mg/l pentru CBO5 si 70 mg/l pentru CCO-CR se aplica in cazul statiilor de epurare existente sau in curs de realizare. Pentru statiile noi, extinderi sau retehnologizari, se vor aplica valorile mai mari, respectiv 25 mg/l pentru CBO5 si 125 mg/l pentru CCO-CR

** - Vezi art.7, aliniatul (2) din anexa la NTPA 011/2002.

*** - Valorile din afar parantezei se vor respecta pentru descarcari in zone sensibile, conform tabelului nr.2 din Anexa la norma tehnica NTPA 011/2002.

4.1.5. Calitatea apelor subterane si de suprafata – Fond de poluare existent

Poluarea apei se poate produce in mod accidental, dar de cele mai multe ori datorita indepartarii necontrolate a diverselor deseuri sau reziduuri lichide sau solide. Sursele de poluare a apei sunt multiple, cel mai frecvent insa ele sunt reprezentate de reziduurile industriale.

Factorii care au condus la poluarea apei pot fi grupati in:

  • factori demografici, reprezentati, de numarul populatiei dintr-o anumita zona;
  • factori urbanistici, corespunzatori dezvoltarii asezarilor umane care utilizeaza cantitati mari de apa, pe care le deverseaza in natura subforma de ape uzate intens impurificate;
  • factori industriali reprezentati de nivelul de dezvoltare economica si industriala.

Poluarea apelor, desi este un fenomen general, poate fi grupata in mai multe tipuri, astfel:

  • poluarea fizica, cu precadere cea termica sau cea determinata de elemente insolubile plutitoare sau sedimentabile.Acest tip de poluare este caracteristic, in general zonelor dezvoltate din punct de vedere industrial;
  • poluarea chimica, este reprezentata de patrunderea in apa a unor substante chimice diverse, de la cele organice usor degradabile pana la cele toxice cu persistenta indelungata;
  • poluarea biologica – bacteriologica, legata in mod direct de prezenta si activitatea omului.

Calitatea apei potabile in zona amplasamentului studiat

Analizele fizico-chimice ale apelor potabile s-au realizat de catre SC Apa Nova Bucuresti SA, Directia Tehnica Calitate si Protectia mediului, Serviciul Control Calitate Apa Potabila , Laborator Control Calitate Apa Potabila. Rezultatele sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Put Nr. 1 - Buletin de analiza Nr. pt0071055 / 20.12.2007

Nr. crt.

Indicatori organo-leptici si fixico-chimici

UM

Valori obtinute

Valori maxim admise

Referential

1

Miros

grade

-

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 1622/2007

acceptabila

2

Gust

grade

-

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 1622/2007

-

3

Culoare

grade

2

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 7887/1997

acceptabila

4

Turbiditate

UNT

2,68

<5

SR EN ISO 7027/2001

5

PH

unitati pH

7,95

>6,5  ; <9,5

SR ISO 10523/1997

6

Conductivitate

μS/cm la 20o C

434

2500

SR EN 27888/1997

7

Clor rezidual liber

mg/l

0

0,50

SR EN ISO 7393-2/2002

8

Amoniu

mg/l

0,350

0,50

SR ISO 7150-1/2001

9

Nitriti

mg/l

0,011

0,50

SR EN 26777/2002

10

Nitrati

mg/l

1,08

50

SR ISO 7890-1/1998

11

Fier*

μg/l

169

200

SR ISO 6332/1996

12

Oxidabilitate

mgO2/l

1,60

5,0

SR EN  ISO 846/2001

13

Duritate totala, minim

grade germane

3,75

5

ISO 6059/1984

14

Aluminiu

μ/l

0

200

STAS 6326/1990

15

Mangan

μ/l

42

50

STAS 6364/81

16

Cloruri

mg/l

9,73

250

STAS 3049/88

17

Numar de colonii la 36o C

numar/ml

Nici o modificare anormala

Nici o modificare anormala

SR EN ISO 6222/2004

18

Sulfuri, hidrogen sulfurat*

μ/l

0

100

STAS 7510/97

Indicatori bacteriologici / UM / Referential

Valori obtinute

Valori admise

Bacterii coliforme

4

0

(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Escherihia coli

1

0

(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Enterococi(Streptococi fecali)

0

0

(nr./100 ml) SR EN ISO 7899-2/2002

Rezultatele pun in evidenta faptul ca valorile indicatorilor de calitate se situeaza sub valorile limita.

Put Nr. 2 - Buletin de analiza nr. pt00710431 / 24.12.2007

Nr. crt.

Indicatori organo-leptici si fixico-chimici

UM

Valori obtinute

Valori maxim admise

Referential

1

Miros

grade

-

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 1622/2007

acceptabila

2

Gust

grade

-

acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala

SR EN 1622/2007

-

3

Culoare

grade

1