Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului - Incinerator deseuri periculoase avand capacitatea de ardere de 4000 tone pe an amplasat in interiorul Parcului Industrial Brazi 1

Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului - Incinerator deseuri periculoase avand capacitatea de ardere de 4000 tone pe an amplasat in interiorul Parcului Industrial Brazi 1



Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului

Incinerator deseuri periculoase avand capacitatea de ardere de 4000 tone pe an amplasat in interiorul

Parcului Industrial Brazi


CUPRINS

INTRODUCERE

SCOP SI ABORDARE

OBIECTIVE

PROGNOZA IMPACTULUI

1. INFORMATII GENERALE

1.1.    Titularul proiectului

1.2.    Autorul atestat al studiului de impact.

1.3.    Denumirea proiectului

1.4.    Amplasament

1.5.    Scop si necesitate

1.6.    Descrierea proiectului

1.7.    Durata de executie propusa

1.8.    Durata etapei de functionare

1.9.    Productia, resurse folosite

1.10. Materii prime si substante / preparate chimice utilizate

1.11. Poluanti fizici si biologici generati de activitatea propusa

1.12. Surse de poluare specifice proiectului analizat

1.13 Documente / reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona

amplasamentului proiectului.

1.14 Conectarea la infrastructura existenta.

2. REALIZAREA PROIECTULUI

2.1. Etapele proiectului

2.2. Activitati in perioada de dezafectare

2.3. Activitati in perioada de montaj instalare

2.4. Activitati in perioada de functionare

2.4.1. Descrierea functionala

2.4.2. Conditii de exploatare

2.5. Procese tehnologice in perioada de functionare

2.5.1. Procese tehnologice de incinerare

2.5.2. Combustia

2.5.3. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in atmosfera

2.5.4. Valori limita atinse prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile (BAT)

2.5.5. Conformarea instalatiei cu legislatia in vigoare

2.6. Dezafectarea si inchiderea instalatiei de incinerare

3. DESEURI

3.1. Surse de deseuri

3.1.1. Activitatea de dezafectare

3.1.2. Activitatea de montaj-instalare

3.1.3. Activitatea de functionare

3.2. Generarea deseurilor

3.3. Depozitarea definitiva a deseurilor

3.4. Tratarea si reciclarea reziduurilor solide

3.5. Monitorizarea gestiunii deseurilor

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE

4.1.  Apa

4.1.1  Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

4.1.2  Informatii de baza privind corpurile de apa de suprafata.

4.1.3  Reteaua de alimentare cu apa potabila

4.1.4  Managementul apelor uzate

4.1.5  Calitatea apelor subterane si de suprafata Fond de poluare existent

4.1.6  Surse de poluare a apei Perioada de dezafectare

4.1.7  Surse de poluare a apei Perioada de montaj instalare

4.1.8  Surse de poluare a apei Perioada de functionare

4.1.9  Prognoza impactului

4.1.10    Masuri de diminuare a impactului

4.2.  Aerul

4.2.1. Caracteristici generale

4.2.2. Calitatea aerului Fond de poluare existent

4.2.3. Surse de poluare a aerului - Perioada de dezafectare / montaj instalare

4.2.4. Surse de poluare a aerului - Perioada de functionare

4.2.4.1. Sursele de impurificare a atmosferei

4.2.4.2. Compozitia gazelor arse brute in instalatiile de incinerare a deseurilor

4.2.4.3. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in atmosfera

4.2.4.4. Concentratii de poluanti admise la evacuarea in aer

4.2.5. Prognoza impactului

4.2.6. Masuri de diminuare a impactului.

4.3.  Solul

4.3.1. Conditiile pedologice ale amplasamentului

4.3.2. Calitatea solului Fond de poluare existent

4.3.3. Surse de poluare a solului Perioada de dezafectare / montaj instalare

4.3.4. Surse de poluare a solului Perioada de functionare

4.3.5. Prognoza impactului

4.3.6. Masuri de diminuare a impactului

4.4.  Geologia subsolului

4.4.1. Caracterizarea morfologica

4.4.2. Calitatea subsolului Fond de poluare existent

4.4.3. Surse de poluare a subsolului Perioada de dezafectare / montaj instalare

4.4.4. Surse de poluare a subsolului Perioada de functionare

4.4.5. Prognoza impactului

4.4.6. Masuri de diminuare a impactului

4.5.  Biodiversitatea

4.5.1. Informatii asupra biodiversitatii

4.5.2. Rezervatii naturale, arii protejate

4.5.3. Surse de poluare a biodiversitatii Perioada de dezafectare / montaj instalare

4.5.4. Surse de poluare a biodiversitatii Perioada de functionare

4.5.5. Prognoza impactului

4.5.6. Masuri de diminuare a impactului

4.6.  Peisajul

4.6.1. Informatii privind peisajul

4.6.2. Surse de poluare a peisajului Perioada de dezafectare / montaj instalare

4.6.3. Surse de poluare a peisajului Perioada de functionare

4.6.4. Prognoza impactului

4.6.5. Masuri de diminuare a impactului

4.7.  Mediul social si economic

4.7.1. Starea actuala a mediului social si economic.

4.7.2. Influenta asupra mediului social si economic Perioada de dezafectare / constructie

4.7.3. Influenta asupra mediului social si economic Perioada de functionare

4.7.4. Prognoza impactului

4.7.5. Masuri de diminuare a impactului

4.8.  Nivelul de zgomot

4.8.1. Generalitati

4.8.2. Nivelul de zgomot Fond de poluare existent

4.8.3. Nivelul de zgomot Perioada de dezafectare / montaj instalare

4.8.4. Nivelul de zgomot Perioada de functionare

4.8.5. Prognoza impactului

4.8.6. Masuri de diminuare a impactului

4.9.  Conditii etnice, culturale si de patrimoniu

4.9.1. Starea actuala a conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu

4.9.2. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu Perioada de

dezafectare / montaj instalare

4.9.3. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu Perioada de

functionare

4.9.4. Prognoza impactului

4.9.5. Masuri de diminuare a impactului negativ

4.10. Transporturi

4.10.1. Conditii initiale privind transporturile

4.10.2. Conditii din zona de influenta a proiectului

4.10.3. Cantitati anticipate de materiale si substante transportate

4.10.4. Influenta transportului de materiale Perioada de dezafectare / instalare

4.10.6. Prognoza impactului

4.10.7. Masuri de diminuare a impactului

5.   ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. Alternative studiate si justificarea alternativei ce s-a propus.

5.2. Alternative de amplasament studiate

5.3. Alternative de utilitati studiate

5.4. Alternative privind infrastructura rutiera/transportul
5.5. Alternative tehnologice

6.   MONITORIZAREA

7.   SITUATII DE RISC

7.1.  Riscuri naturale

7.2.  Accidente potentiale

7.3. Evaluarea riscului prezentat de substantele periculoase prezente pe amplasament

SEVESO II

7.4.  Planuri pentru situatii de risc. Masuri de prevenire a accidentelor

8.   DESCRIEREA DIFICULTATILOR

9.   REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1. Date generale

9.2. Descrierea proiectului

9.3. Metodologia de evaluare a impactului asupra factorilor de mediu

9.4. Impactul prognozat asupra mediului

9.5. Masuri de diminuare / eliminare a impactului negativ

9.6. Situatii de risc si planul de actiune in situatii de risc

9.7. Concluzii

ANEXE

ANEXA 1 PIESE DESENATE

ANEXA 2 RAPORT DE ANALIZE AER

ANEXA 3 CONTRACTE / AVIZE / AUTORIZATII

ANEXA 4 PUNCTE DE VEDERE REFERITOARE LA OBIECTIVUL STUDIAT

ANEXA 5 FISE DE SECURITATE

INTRODUCERE

Lucrarea intitulata Raport la Studiu de Impact asupra Mediului Incinerator deseuri periculoase avand capacitatea de ardere de 4000 tone pe an, amplasat in interiorul Parcului Industrial Brazi Comuna Brazi, Sat Negoiesti, Judet Prahova, s-a realizat de catre SC Hexon Engineering SRL, Campina, Jud. Prahova.

Deseurile periculoase sunt deseurile definite in anexa Nr. I A a Ordonantei de Urgenta a Guvernului Nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea Nr. 426/2001.

Necesitatea existentei incineratorului de deseuri periculoase este o masura prevazuta in Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Prahova, conform Capitolului 9.2 pct. 7 Infiintarea unui incinerator pentru deseuri periculoase, de preferinta in zona centrala a judetului;

Planul judetean de gestionare a deseurilor reprezinta un document programatic pentru autoritatile judetene si cele locale, necesar organizarii pentru atingerea obiectivelor Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor.

EXTRAS DIN PJGD PRAHOVA

Organizarea colectarii, transportului, tratarii si eliminarii deseurilor periculoase in judet necesita urmatoarele actiuni specifice:

     Determinarea surselor de deseuri periculoase, pe categorii precum si a cantitatilor si compozitiei acestor deseuri, prin masuratori directe si anchete;

     Initierea sistemului de colectare, tehnic (recipienti si mijloace de transport) si in ce priveste constientizarea si responsabilizarea populatiei;

     Introducerea modului specific de contractare a colectarii acestui tip de deseuri si organizarea generala a monitorizarii si raportarii in regulamentele serviciillor de salubritate respective; acolo unde este cazul, introducerea acesteia in caietele de sarcini ale operatorilor de salubritate privati si in contractele de delegare de gestiune;

     Instruirea personalului implicat, furnizarea de cunostinte de specialitate privind manipularea acestor deseuri si a utilajelor de eliminare a acestora, dupa caz;

     Infiintarea infrastructurii corespunzatoare, pe intreg lantul de gospodarire a deseurilor periculoase: depozitarea in gospodarii/la generatori, depozitare temporara la punctele de colectare, manipularea deseurilor periculoase, transportul si eliminarea acestora, in special prin utilizarea unui incinerator special pentru deseuri periculoase;

     Asigurarea preluarii recipientilor de colectare contaminati sau deteriorati si a preluarii cantitatilor semnificative de astfel de deseuri ce pot sa apara incidental cu ocazia unor lucrari de constructie/amenajari.

Legislatie

Lucrarea s-a realizat conform normelor de continut general prevazute de legislatia in vigoare :

     OUG Nr. 195/2005 aprobata prin Legea Nr. 265/2006 -privind Protectia mediului, modificata si completata cu OUG Nr. 164/2008;

     H.G. Nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare HG Nr. 268/2005;

     Ord. MMGA Nr. 756/2004 ce aproba Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor;

     Planul de implementare pentru Directiva 2000/76/EC-privind incinerarea deseurilor- Anexa 3;

     Ord.MAPPM Nr. 756/1997 privind evaluarea poluarii mediului;

     HG Nr. 188/2002 modificata si completata cu HG Nr. 352/2005 privind conditiile de descarcare a apelor uzate in mediul acvatic;

     HG Nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurilor;

     Ordinul Nr. 536/1997 al ministrului sanatatii, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

     Legea Nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG Nr. 78/2000 privind regimul deseurilor;

     HG 1213/2006, anexa nr.1, pct. 9.7, privind Stabilitatea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private;

SCOP SI ABORDARE

Raportul are drept scop evidentierea impactului asupra mediului prin punerea in functiune Incinerator deseuri periculoase avand capacitatea de ardere de 4000 tone pe an, amplasat in interiorul Parcului Industrial Brazi Comuna Brazi, Sat Negoiesti, Judet Prahova.

Acest raport este in legatura cu aria amplasamentului si cu aria din imprejurul obiectivului care poate afecta sau poate fi afectata de zona amplasamentului.

In cadrul studiului a fost facuta o recunoastere a terenului. Detalii ale acestei recunoasteri in teren sunt prezentate in raport si au fost folosite pentru a oferi o descriere amanuntita a terenului, precum si pentru a identifica orice posibila sursa de contaminare a zonei de catre obiectivul analizat.

OBIECTIVE

Principalele obiective ale raportului la studiul de evaluare a impactului sunt prezentate mai jos:

     Sa furnizeze informatii cu privire la impactul activitatii de incinerare deseuri periculoase asupra factorilor de mediu si sanatate a populatiei, in vederea selectarii strategiei intr-o perspectiva sistematica.

     Reducerea nivelului de poluare zonala prin emisii si/sau prin gestionarea deficitara a deseurilor periculoase.

     Sa furnizeze informatii asupra caracteristicilor amplasamentului si a vulnerabilitatii sale.

     Sa furnizeze informatii despre riscul functionarii incineratorului asupra obiectivelor IPPC si SEVESO din vecinatate

     Sa furnizeze informatii asupra modului de incadrare in reglementarile legale in vigoare privind protectia mediului;

     Sa furnizeze informatii despre masurile ce pot fi luate pentru a se asigura protectia mediului si a populatiei.

PROGNOZA IMPACTULUI

Prognoza impactului activitatilor desfasurate in perioada de constructie si functionare a obiectivelor analizate se va realiza prin calculul indicelui de impact ( Ip in continuare ) utilizand relatia:

Ip = CE / CMA

in care:

Ip este indicele de impact;

CE este concentratia efectiva a poluantilor emisi in mediu ca urmare a activitatilor din obiectiv;

CMA este concentratia maxim admisibila stabilita prin normative / reglementari

existente;

Valorile I >1 pun in evidenta un impact negativ asupra factorilor de mediu mai mare decat limitele maxime admise prin reglementarile existente; valorile I 1 pun in evidenta un impact in limite admise.

1. INFORMATII GENERALE.

1.1. Titularul proiectului

Titularul obiectivului analizat in prezentul raport este S.C. Eco Burn S.R.L, cu sediul in Ploiesti, Str. Democratiei, Nr. 103, avand punct de lucru in Comuna Brazi, str. Piatra Craiului, Nr. 13, hala Chimic 2, jud. Prahova.

 

Profilul de activitate

     Cod CAEN : 3822 Tratarea si eliminarea deseurilor periculoase

     Cod SNAP : 09.02.07 Incinerarea deseurilor spitalicesti

     Cod SNAP : 09.02.02 Incinerarea deseurilor industriale (exceptand faclele)

     Cod NOSE - P : 109.03 Incinerarea deseurilor periculoase si municipale (Conform Anexa I, OUG 304/2002)

Incineratorul de deseuri periculoase avand capacitatea de ardere de 4000 tone/an va fi amplasat in interiorul Parcului Industrial Brazi, Comuna Brazi, Sat Negoiesti, Str. Piatra Craiului Nr. 13, Jud. Prahova.

1.2. Autorul atestat al Studiului de Impact

Autorul atestat al Studiului de Impact asupra Mediu este :

       SC Hexon Engineering SRL Evaluator Principal, atestat Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile,Certificat de Atestare Cod EIM 04 476/10.12.2007, cu sediul in Campina, Bd.Carol I, Nr. 11, Bl. P4, Sc. A, Ap. 2, Jud. Prahova, Tel / Fax: 0244 / 372.560.

1.3. Denumirea proiectului

Denumirea proiectului analizat in prezentul Raport Incinerator deseuri periculoase avand capacitatea de ardere de 4000 tone pe an, amplasat in interiorul Parcului Industrial Brazi, Comuna Brazi, Judetul Prahova.

1.4. Amplasament

Comuna Brazi

Satele - Batesti, Brazii de Jos, Brazii de Sus, Negoiesti, Popesti, Stejaru fac parte din Comuna Brazi.

Comuna Brazi este limitata in partea de Nord cu Municipiul Ploiesti si la 45 km fata de Bucuresti in partea de Sud.

Din directia Bucuresti accesul se face prin DN1 sau prin DN1A, iar din Ploiesti accesul se face prin diferite variante, teritoriul administrativ fiind strabatut de mai multe drumuri judetene ( DJ 140, DJ 104P, DJ 101G).

Principalul obiectiv industrial este Platforma PETROBRAZI situata in partea de Nord a localitatii pe o suprafata de aproximativ 600 hectare.

Satul Negoiesti este amplasat intr-o zona puternic industrializata, pe teritoriul caruia isi desfasoara activitatea numeroase societati industriale.

Harta Nr.1 Harta regiunii

Amplasamentul obiectivului studiat

Instalatia de incinerare, proprietatea SC Eco Burn SRL,va fi amplasata intr-o zona cu profil industrial, in incinta Parcului Industrial Brazi, in intravilanul Comuna Brazi la o distanta de aproximativ 23 km de zonele rezidentiale ale municipiului Ploiesti si la o distanta de aproximativ 12,5 km de zonele locuite din satul Negoiesti.

Terenul in suprafata totala de 11 460,58 m2 este situat in intravilanul satului Negoiesti, in UTR 9, are acces din drum de incinta si sunt retele edilitare (apa potabila, gaze naturale, telefonie si electricitate).

Constructiile existente C6 hala masini si C7 corp intermediar propuse pentru amenajare au regimul de inaltime parter inalt, structura din zidarie din caramida si sunt racordate la retele de apa si energie electrica.

Terenul situat in UTR 9, Parc Industrial Brazi, are urmatoarele vecinatati si distante ale cladirilor proiectate fata de acestea:

Punct cardinal

Vecinatati

Distanta [km]

NORD

Cartier Ploiesti Vest

23,0

EST

Sat Tatarani, Comuna Barcanesti

22,5

SUD

Sat Popesti, Comuna Brazi

15,0

VEST

Sat Negoiesti, Comuna Brazi

12,5

Foto Nr.1 Vedere din satelit Parc Industrial Brazi

Foto Nr.2 Vedere amplasament SC Eco Burn SRL

Foto Nr.3 Vedere hala incinerator

1.5. Scop si Necesitate

Proiectul este destinat protectiei mediului, respectiv reducerii poluarii actuale generate prin depozitarea ca atare a deseurilor industriale si prin eliminarea deseurilor periculoase in incineratoare neconforme. Proiectul ofera o alternativa mai putin poluanta de eliminare prin incinerare a acestor deseuri.

Activitatea viitoare a societatii va fi aceea de neutralizare prin metoda incinerarii (tratare termica) a deseurilor medicale si deseurilor petroliere periculoase, conform legislatiei in vigoare.

Scopul general al incinerarii deseurilor este:

  • reducerea la maxim posibil a potentialului de risc si poluare;
  • reducerea cantitatii si volumului de deseuri;
  • conversia substantelor ramase intr-o forma care sa permita recuperarea sau depozitarea acestora;
  • transformarea si valorificarea energiei produse.
  • reducerea cheltuielilor cu programe de protectia mediului.

1.6. Descrierea proiectului

1.6.1. Generalitati

S.C. Eco Burn S.R.L. a propus pentru amenajare pe terenul din incinta Parcului Industrial Brazi, o hala industriala ,,HALA C6 in vederea amplasarii instalatiei de incinerare, si o cladire ,,CORP C7.

Terenul care urmeaza sa fie ocupat de viitoarea investitie este cesionat catre SC Eco Burn SRL si este amplasat in Parcul Industrial Brazi, lot Nr.4, avand suprafata totala de 11.460,58 m2.

1.6.1.1. Deseuri incinerate

In conformitate cu Hotararea Guvernului Romaniei Nr. 856 din 16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, materialele care vor fi incinerate pot fi incadrate la codurile mentionate mai jos.

Clasa 05 DESEURI DE LA RAFINAREA PETROLULUI, PURIFICAREA GAZELOR NATURALE SI TRATAREA PIROLITICA A CARBUNILOR

Deseuri de la rafinarea petrolului

     05 01 02* slamuri de la desalinizare

     05 01 03* slamuri din rezervoare

     05 01 04* namoluri acide alchilice

     05 01 05* reziduuri uleioase

     05 01 06* namoluri uleioase de la operatiile de intretinere a instalatiilor si echipamentelor

     05 01 07* gudroane acide

     05 01 08* alte gudroane

     05 01 09* namoluri de la epurarea efluentilor in incinta cu continut de substante periculoase

     05 01 10 namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, altele decat cele specificate la 05 01 09

     05 01 11* deseuri de la spalarea combustibililor cu baze

     05 01 12* acizi cu continut de uleiuri

     05 01 13 namoluri de la cazanul apei de alimentare

     05 01 14 deseuri de la coloanele de racire

     05 01 15* argile de filtrare epuizate

     05 01 16 deseuri cu continut de sulf de la desulfurarea petrolului

     05 01 17 bitum

     05 01 99 alte deseuri nespecificate

Deseuri de la tratarea pirolitica a carbunilor

     05 06 01* gudroane acide

     05 06 03* alte gudroane

     05 06 04 deseuri de la coloanele de racire

     05 06 99 alte deseuri nespecificate

Deseuri de la purificarea si transportul gazelor naturale

     05 07 02 deseuri cu continut de sulf

     05 07 99 alte deseuri nespecificate

Instalatia de incinerare este configurata ca incinerator de deseuri medicale. Conform specificatiilor primite, producatorul a adaugat componenta - injector de deseuri lichide pe baza de hidrocarburi care permite incinerarea deseurilor lichide pe baza de hidrocarburi.

Teoretic se pot introduce in camera de ardere orice materiale care nu sunt explosibile (ex. butelii, etc) sau radioactive. Randamentul instalatiei va fi scazut in cazul in care se vor procesa materiale pastoase sau nisipoase (gen slamuri). Aceste materiale se pot trata termic in instalatia livrata numai in cantitati mici, fiind necesara mixiunea lor cu deseurile pentru care a fost configurata instalatia (medicale); de exemplu namolurile uleioase se pot imprastia peste masa de deseuri medicale in grosime de 5-10 cm la fiecare incarcare.

Clasa 18 DESEURI REZULTATE DIN ACTIVITATILE UNITATILOR SANITARE SI DIN ACTIVITATI VETERINARE SI/SAU CERCETARI CONEXE

Deseuri rezultate din activitatile de prevenire, diagnostic si tratament desfasurate in unitatile sanitare

          18 01 01 obiecte ascutite (cu exceptia 18 01 03)

          18 01 02 fragmente si organe umane, inclusiv recipienti de sange si sange conservat (cu exceptia 18 01 03)

          18 01 03 deseuri a caror colectare si eliminare fac obiectul unor masuri speciale privind prevenirea infectiilor

          18 01 04 deseuri a caror colectare si eliminare nu fac obiectul unor masuri speciale privind prevenirea infectiilor (de ex: imbracaminte, aparate gipsate, lenjerie, imbracaminte disponibila, scutece)

          18 01 06* chimicale constand din sau continand substante periculoase

          18 01 07 chimicale, altele decat cele specificate la 18 01 06

          18 01 08* medicamente citotoxice si citostatice

          18 01 09 medicamente, altele decat cele specificate la 18 01 08

          18 01 10* deseuri de amalgam de la tratamentele stomatologice

Deseuri din unitatile veterinare de cercetare, diagnostic, tratament si prevenire a bolilor

          18 02 01 obiecte ascutite (cu exceptia 18 02 02)

          18 02 02* deseuri a caror colectare si eliminare fac obiectul unor masuri speciale pentru prevenirea infectiilor

          18 02 03 deseuri a caror colectare si eliminare nu fac obiectul unor masuri speciale pentru prevenirea infectiilor

          18 02 05* chimicale constand din sau continand substante periculoase

          18 02 06 chimicale, altele decat cele specificate la 18 02 05

          18 02 07* medicamente citotoxice si citostatice

          18 02 08 medicamente, altele decat cele specificate la 18 02 07

 

SC ECO BURN SRL solicita revizuirea Acordului de Mediu pentru introducerea urmatoarelor deseuri care vor fi incinerate in instalatia mentionata:

Clasa 02 DESEURI DIN AGRICULTURA, HORTICULTURA, ACVACULTURA, SILVICULTURA, VANATOARE SI PESCUIT, DE LA PREPARAREA SI PROCESAREA ALIMENTELOR

          02 01 deseuri din agricultura, horticultura, acvacultura, silvicultura, vanatoare si pescuit

          02 01 01 namoluri de la spalare si curatare

          02 01 02 deseuri de tesuturi animale

          02 01 99 alte deseuri nespecificate

          02 02 deseuri de la prepararea si procesarea carnii, pestelui si altor alimente de origine animala

          02 02 02 deseuri de tesuturi animale

          02 02 03 materii care nu se preteaza consumului sau procesarii

          02 03 deseuri de la prepararea si procesarea fructelor, legumelor, cerealelor, uleiurilor comestibile, pulberei de cacao, cafelei, ceaiului si tutunului; producerea conservelor; prepararea si fermentarea drojdiei si extractului de drojdie si melasei

          02 03 01 namoluri de la spalare, curatare, decojire, centrifugare si separare

          02 03 02 deseuri de agenti de conservare

          02 03 03 deseuri de la extractia cu solventi

          02 03 04 materii care nu se preteaza consumului sau procesarii

          02 04 deseuri de la procesarea zaharului

          02 05 deseuri din industria produselor lactate

          02 05 01 materii care nu se preteaza consumului sau procesarii

          02 06 deseuri din industria produselor de panificatie si cofetarie

          02 06 01 materii care nu se preteaza consumului sau procesarii

          02 07 deseuri de la producerea bauturilor alcoolice si nealcoolice (exceptand cafeaua, ceaiul si cacaua)

          02 07 01 deseuri de la spalarea, curatarea si prelucrarea mecanica a materiei prime

          02 07 02 deseuri de la distilarea bauturilor alcoolice

          02 07 03 deseuri de la tratamente chimice

          02 07 04 materii care nu se preteaza consumului sau procesarii

Clasa 03 DESEURI DE LA PRELUCRAREA LEMNULUI SI PRODUCEREA PLACILOR SI MOBILEI, PASTEI DE HARTIE, HARTIEI SI CARTONULUI

          03 01 deseuri de la procesarea lemnului si producerea placilor si mobilei

          03 01 04* rumegus, talas, aschii, resturi de scandura si furnir cu continut de substante periculoase

          03 03 deseuri de la producerea si procesarea pastei de hartie, hartiei si cartonului

          03 03 01 deseuri de lemn si de scoarta

          03 03 08 deseuri de la sortarea hartiei si cartonului destinate reciclarii

Clasa 04 DESEURI DIN INDUSTRIILE PIELARIEI, BLANARIEI SI TEXTILA

          04 01 deseuri din industriile pielariei si blanariei

          04 01 01 deseuri de la seruire

          04 01 02 deseuri de la cenusarire

          04 01 03* deseuri de la degresare cu continut de solventi fara faza lichida

          04 01 05 flota de tabacire fara continut de crom

          04 01 07 namoluri, in special de la epurarea efluentilor in incinta, fara continut de crom

          04 01 09 deseuri de la apretare si finisare

          04 01 99 alte deseuri nespecificate

          04 02 deseuri din industria textila

          04 02 09 deseuri de la materialele compozite (textile impregnate, elastomeri, plastomeri)

          04 02 10 materii organice din produse naturale (grasime, ceara)

          04 02 21 deseuri de fibre textile neprocesate

          04 02 22 deseuri de fibre textile procesate

Clasa 06 DESEURI DIN PROCESE CHIMICE ANORGANICE

          06 06 deseuri de la PPFU produselor chimice cu sulf, proceselor chimice de sulfurare si desulfurare

          06 06 02* deseuri cu continut de sulfuri periculoase

          06 06 03 deseuri cu continut de sulfuri, altele decat cele specificate la 06 06 02

Clasa 07 DESEURI DIN PROCESE CHIMICE ORGANICE

          07 05 deseuri de la PPFU produselor farmaceutice

          07 05 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie

          07 05 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie

          07 05 09* turte de filtrare halogenate si absorbanti epuizati

          07 05 10* alte turte de filtrare si absorbanti epuizati

          07 05 13* deseuri solide cu continut de substante periculoase

          07 05 14 deseuri solide, altele decat cele specificate la 07 05 13

          07 05 99 alte deseuri nespecificate

          07 06 deseuri de la PPFU grasimilor, unsorilor, sapunurilor, detergentilor, dezinfectantilor si produselor cosmetice

          07 06 07* reziduuri halogenate din blazul coloanelor de reactie

          07 06 08* alte reziduuri din blazul coloanelor de reactie

          07 06 09* turte de filtrare halogenate si absorbanti epuizati

          07 06 10* alte turte de filtrare si absorbanti epuizati

Clasa 08 DESEURI DE LA PRODUCEREA, PREPARAREA, FURNIZAREA SI UTILIZAREA (PPFU) STRATURILOR DE ACOPERIRE (VOPSELE, LACURI SI EMAILURI VITROASE), A ADEZIVILOR, CLEIURILOR SI CERNELURILOR TIPOGRAFICE

          08 01 deseuri de la PPFU vopselelor si lacurilor si indepartarea acestora

          08 01 11* deseuri de vopsele si lacuri cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase

          08 01 12 deseuri de vopsele si lacuri, altele decat cele specificate la 08 01 11

          08 03 deseuri de la PPFU cernelurilor tipografice

          08 03 19* ulei de dispersie

          08 03 99 alte deseuri nespecificate

          08 04 deseuri de la PPFU adezivilor si cleiurilor (inclusiv produsele impermeabile)

          08 04 17* ulei de colofoniu

          08 04 99 alte deseuri nespecificate

Clasa 10 DESEURI DIN PROCESELE TERMICE

          10 02 deseuri din industria siderurgica

          10 02 13* namoluri si turte de filtrare de la epurarea gazelor cu continut de substante periculoase

          10 02 14 namoluri si turte de filtrare, altele decat cele specificate la 10 02 13

          10 02 15 alte namoluri si turte de filtrare

          10 02 99 alte deseuri nespecificate

Clasa 11 DESEURI DE LA TRATAREA CHIMICA A SUPRAFETELOR SI ACOPERIREA METALELOR SI ALTOR MATERIALE; HIDROMETALURGIE NEFEROASA

          11 01 deseuri de la tratarea chimica de suprafata si acoperirea metalelor si altor materiale (de ex: procese galvanice, de zincare, de decapare, de gravare, de fosfatare, de degresare alcalina, de fabricare a anozilor)

          11 01 09* namoluri si turte de filtrare cu continut de substante periculoase

          11 01 10 namoluri si turte de filtrare, altele decat cele specificate la 11 01 09

          11 01 14 deseuri de degresare, altele decat cele specificate la 11 01 13

          11 01 99 alte deseuri nespecificate

Clasa 12 DESEURI DE LA MODELAREA, TRATAREA MECANICA SI FIZICA A SUPRAFETELOR METALELOR SI A MATERIALELOR PLASTICE

          12 01 deseuri de la modelarea si tratamentul fizic si mecanic al suprafetelor metalelor si materialelor plastice

          12 01 06* uleiuri minerale de ungere uzate cu continut de halogeni (cu exceptia emulsiilor si solutiilor)

          12 01 07* uleiuri minerale de ungere uzate fara halogeni (cu exceptia emulsiilor si solutiilor)

          12 01 08* emulsii si solutii de ungere uzate cu continut de halogeni

          12 01 09* emulsii si solutii de ungere uzate fara halogeni

          12 01 10* uleiuri sintetice de ungere uzate

          12 01 12* ceruri si grasimi uzate

          12 01 19* uleiuri de ungere usor biodegradabile

          12 01 99 alte deseuri nespecificate

Clasa 13 DESEURI ULEIOASE SI DESEURI DE COMBUSTIBILI LICHIZI (cu exceptia uleiurilor comestibile si a celor din capitolele 05, 12 si 19)

          13 01 deseuri de uleiuri hidraulice

          13 01 05* emulsii neclorurate

          13 01 10* uleiuri minerale hidraulice neclorinate

          13 01 11* uleiuri hidraulice sintetice

          13 01 12* uleiuri hidraulice usor biodegradabile

          13 01 13* alte uleiuri hidraulice

          13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere

          13 02 04* uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie si de ungere

          13 02 05* uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si de ungere

          13 02 06* uleiuri sintetice de motor, de transmisie si de ungere

          13 02 07* uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile

          13 02 08* alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere

          13 04 uleiuri de santina

          13 04 01* uleiuri de santina din navigatia pe apele interioare

          13 04 02* uleiuri de santina din colectoarele de debarcader

          13 04 03* uleiuri de santina din alte tipuri de navigatie

          13 05 deseuri de la separarea ulei/apa

          13 05 01* solide din paturile de nisip si separatoarele ulei/apa

          13 05 06* ulei de la separatoarele ulei/apa

          13 08 alte deseuri uleioase nespecificate

          13 08 02* alte emulsii

          13 08 99* alte deseuri nespecificate

Clasa 15 DESEURI DE AMBALAJE; MATERIALE ABSORBANTE, MATERIALE DE LUSTRUIRE, FILTRANTE SI IMBRACAMINTE DE PROTECTIE, NESPECIFICATE IN ALTA PARTE

          15 01 ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat)

          15 01 01 ambalaje de hartie si carton

          15 01 02 ambalaje de materiale plastice

          15 01 03 ambalaje de lemn

          15 01 09 ambalaje din materiale textile

          15 02 absorbanti, materiale filtrante, materiale de lustruire si echipamente de protectie

          15 02 03 absorbanti, materiale filtrante, materiale de lustruire si imbracaminte de protectie, altele decat cele specificate la 15 02 02

Clasa 16 DESEURI NESPECIFICATE IN ALTA PARTE

          16 01 19 materiale plastice

          16 03 grupe nespecificate si produse neobisnuite

          16 03 03* deseuri anorganice cu continut de substante periculoase

          16 03 04 deseuri anorganice, altele decat cele specificate la 16 03 03

          16 03 05* deseuri organice cu continut de substante periculoase

          16 03 06 deseuri organice, altele decat cele specificate la 16 03 05

          16 05 06* substante chimice de laborator constand din sau continad substante periculoase inclusiv amestecurile de substante chimice de laborator

          16 05 07* substante chimice anorganice de laborator expirate constand din sau continand substante periculoase

          16 05 08* substante chimice organice de laborator expirate, constand din sau continand substante periculoase

          16 05 09 substante chimice expirate, altele decat cele mentionate la 16 05 06, 16 05 07 sau 16 05 08

Clasa 19 DESEURI DE LA INSTALATII DE TRATARE A REZIDUURILOR, DE LA STATIILE DE EPURARE A APELOR UZATE SI DE LA TRATAREA APELOR PENTRU ALIMENTARE CU APA SI UZ INDUSTRIAL

          19 02 deseuri de la tratarea fizico-chimica a deseurilor (inclusiv decromare, decianurare, neutralizare)

          19 02 07* ulei si concentrate de la separare

          19 02 10 deseuri combustibile, altele decat cele specificate la 19 02 08 si 19 02 09

          19 02 99 alte deseuri nespecificate

          19 03 deseuri stabilizate/solidificate 4

          4 Procesele de stabilizare modifica periculozitatea componentelor deseului si astfel transforma un deseu periculos intr-unul nepericulos. Procesele de solidificare schimba numai starea fizica a deseului (de exemplu, din lichid in solid) prin utilizarea de aditivi, fara a schimba proprietatile chimice ale deseului.

          19 03 05 deseuri stabilizate, altele decat cele specificate la 19 03 04

          19 03 07 deseuri solidificate, altele decat cele specificate la 19 03 06

          19 05 deseuri de la tratarea aeroba a deseurilor solide

          19 05 01 fractiunea necompostata din deseurile municipale si asimilabile

          19 05 02 fractiunea necompostata din deseurile animaliere si vegetale

          19 05 03 compost fara specificarea provenientei

          19 08 09 amestecuri de grasimi si uleiuri de la separarea amestecurilor apa/ulei din sectorul uleiurilor si grasimilor comestibile

          19 08 10* amestecuri de grasimi si uleiuri de la separarea amestecurilor apa/ulei din alte sectoare decat cel specificat la 19 08 09

          19 08 99 alte deseuri nespecificate

          19 09 deseuri de la potabilizarea apei pentru consum sau obtinerea apei pentru uz industrial

          19 09 01 deseuri solide de la filtrarea primara si separarea cu site

          19 09 99 alte deseuri nespecificate

          19 11 deseuri de la regenerarea uleiurilor

          19 12 deseuri de la tratarea mecanica a deseurilor (ele ex. sortare, maruntire, compactare, granulare) nespecificate in alta pozitie a catalogului

          19 12 04 materiale plastice si de cauciuc

          19 12 06* lemn cu continut de substante periculoase

          19 12 10 deseuri combustibile (rebuturi de derivati de combustibili)

          19 12 11* alte deseuri (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanica a deseurilor cu continut de substante periculoase

          19 12 12 alte deseuri (inclusiv amestecuri de materiale) de la tratarea mecanica a deseurilor, altele decat cele specificate la 19 12 11

Clasa 20 DESEURI MUNICIPALE SI ASIMILABILE DIN COMERT, INDUSTRIE, INSTITUTII, INCLUSIV FRACTIUNI COLECTATE SEPARAT

          20 01 fractiuni colectate separat (cu exceptia 15 01)

          20 01 10 imbracaminte

          20 01 11 textile

          20 01 25 uleiuri si grasimi comestibile

          20 01 26* uleiuri si grasimi, altele decat cele specificate la 20 01 25

          20 01 27* vopsele, cerneluri, adezivi si rasini continand substante periculoase

          20 01 28 vopsele, cerneluri, adezivi si rasini, altele decat cele specificate la 20 01 27

          20 01 29* detergenti cu continut de substante periculoase

          20 01 30 detergenti, altii decat cei specificati la 20 01 29

          20 01 31* medicamente citotoxice si citostatice

          20 01 32 medicamente, altele decat cele mentionate la 20 01 31

          20 01 37* lemn cu continut de substante periculoase

          20 01 99 alte fractii, nespecificate

          20 02 03 alte deseuri nebiodegradabile

Pe langa aceste deseuri se doreste incinerarea de :

          produse expirate;

          produse confiscate;

          carcase de animale;

1.6.1.2. Dotari ( instalatii, echipamente )

 

1. Constructia C6 cuprinde urmatoarele:

     Birou receptie

     Laborator

     Cabina comanda

     Depozit deseuri medicale infectioase si anatomo-patologice

     Spatiu depozitare deseuri asimilabile celor menajere

     Rezervor depozitare deseuri petroliere

     Sala de mese

     Vestiar, grup sanitar barbati

     Vestiar, grup sanitar femei

     Sala consiliu

     Secretariat-receptie

     Birou

     Arhiva

     Hol

La parterul constructiei C6 s-a prezazut un spatiu selectiv pentru depozitarea deseurilor alcatuit din 12 buncare cu suprafata de 8 m2 fiecare.. Astfel fiecare clasa/tip de deseuri care urmeaza a fi incinerate vor fi depozitate intr-o boxa la subsolul cladirii C6. Spatiul pentru depozitare va asigura un stoc de incinerare de minim 3 zile.

2. Constructia C7 cuprinde urmatoarele:

     Parter

q      Birou contabilitate

q      Grup sanitar femei

q      Camera materiale curatenie

q      Birou

     Etajul1

q      Birou

q      Grup sanitar barbati

q      Hol

q      Birou

q      Hol tehnic (iesire tabulatura instalatie racire)

q      Hol tehnic (intrare tabulatura instalatia de filtrare)

     Etajul 2

q      Birou director

q      Oficiu

q      Birou inginer mediu

q      Grup sanitar

3. Bazin betonat vidanjabil pentru colectarea apelor uzate tehnologice;

4. Bazin INHOFF pentru colectarea apelor uzate menajere;

5. Platforma depozitare deseuri

6. Drumuri, cai de acces

5. Cabina paza + gard imprejmuire amplasament

Descrierea instalatiei

 

Instalatia de incinerare a fost construita de catre firma americana PENNRAM Diversified Manufacturing Corporation Pennsylvania (SUA) si are urmatoarele componente:

     camera de combustie primara;

     camera de combustie secundara;

     alimentator de deseuri;

     cos de dispersie;

     transportor cenusa de vatra;

     sistem umed de epurare a gazelor;

     bazin decantor ape uzate;

     sistem de monitorizare si control.

Avantaje ale instalatiei de incinerare propusa:

     Fazele procesului de ardere sunt separate una de cealalta si reglate individual. Datorita acestui fapt, respectarea valorilor limita la emisie nu constituie o problema din punct de vedere al protectiei mediului.

     Arderea partiala se face la viteze reduse ale aerului in camera primara, fapt care permite emiterea unei cantitati mici de substante solide

     Se realizeaza o ardere completa in termoreactor, fapt pentru care in gazele arse nu se mai regasesc incarcaturi de substante nocive.

     Se realizeaza o ardere completa a deseurilor in camera primara iar cenusa rezultata este sterila.

     Se realizeaza un proces stabil de ardere astfel incat pot fi folosite materiale pentru incinerare de diverse compozitii

     Se realizeaza reducerea cu 95 - 98% a volumului si masei deseurilor incinerate ceea ce reduce considerabil costul distrugerii si neutralizari deurilor periculoase.

     Se recupereaza caldura si se foloseste in scopuri menajere si industriale, astfel ca instalatia este rentabila din punct de vedere economic

1.6.1.3. Caracteristici constructive

Zone functionale

Suprafata [m2]

HALA C6

3050,50

CORP C7

BAZIN INHOFF

13,64

BAZIN RETENTIE APE TEHNOLOGICE

458,70

PLATFORMA DEPOZITARE

448,84

PARCARE

1574,03

DRUMURI, CAI DE ACCES

1376,91

INSTALATII AUXILIARE

218,23

SPATII VERZI

4282,82

Pe teren se afla constructiile C6 cu regim de inlatime S+P inalt si C7 cu regim de inaltime S+P+3+4 partial.

Caracteristicile constructiei C6

q      Suprafata desfasurata 4177 m2

q      Suprafata construita la sol 2087,60 m2

q      Suprafata platforma instalatie racire 65 m2

q      Suprafata platforma depozitare parter

q      Regim de inaltime S+P, cu iamltimea libera la parter +17,00 m, inaltimea la streasina +21,88 m; inaltimea maxima la coama +22,88 m

Date tehnice ale constructiei

v    Fundatii prefabricate din beton armat

v    Structura

   subsol diafragme si stalpi prefabricati din beton armat

   parter stalpi si grinzi prefabricate din beton armat

v    Pereti

pereti interiori zidarie de caramida pe zona adiacenta corpului C7

compartiment gips carton la nivelul spatiilor administrativ si sociale

pereti exteriori inchideri din panouri prefabriacte din beton armat pe fatada principala

tamplarie metalica cu geam simplu pe fatada principala

la nivelul fatadei posterioare panouri tristrat

v    Scari interioare metalice

v    Pardoseala sapa elicoidala in hala, in spatiile administrative si sociale-gresie

v    Tamplarie metalica cu geam clar

v    Invelitoarea este de tip sarpanta in o singura apa, din tabla cutata, polistiren expandat si membrana bituminoasa autoprotejata dispusa pe pane si efrme metalice

v    Iluminarea incaperilor se va face natural, conform normativelor in vigoare (toate usile exterioare prevazute cu geam), dar si artificial.

v    Categoria de importanta este C conform HGR 766/1997, anexa 3

v    Clasa de importanta este III conform P 100/1992

v    Grad de rezistenta la foc II cf. 118/99

v    Risc mic de incendiu

Constructia C6 care cuprinde urmatoarele:

Spatii amenajate

Suprafata

Birou receptie

18,20 m2

Laborator

17,60 m2

Cabina comanda

14,50 m2

Depozit deseuri medicale infectioase si anatomo-patologice

15,80 m2

Spatiu depozitare deseuri asimilabile celor menajere

14,75 m2

Spatiu depozitare deseuri pentru incinerare parter

Rezervor depozitare deseuri petroliere

1,13 m3

Sala de mese

36,80 m2

Vestiar, grup sanitar barbati

15,60 m2

Vestiar, grup sanitar femei

15,60 m2

Sala consiliu

56,00 m2

Secretariat-receptie

23,26 m2

Birou

29,70 m2

Arhiva

4,20 m2

Hol

26,00 m2

Caracteristicile constructiei C7

q      Suprafata desfasurata 4130,30 m2

q      Suprafata construita la sol 857,90 m2

q      Regim de inaltime S+P+3+4 partial, inaltimea la streasina +19,55 m; inaltimea maxima +10,05 m

Date tehnice ale constructiei

v    Fundatii prefabricate din beton armat

v    Structura

   subsol diafragme si stalpi prefabricati din beton armat

   parter stalpi si grinzi prefabricate din beton armat

v    Pereti

pereti interiori zidarie de caramida

compartiment gips carton la nivelul spatiilor administrativ si sociale

2 ziduri antiexplozie la nivelul etajului 1 de o parte si de alta a tubulaturii

instalatiei de racire ce traverseaza corpul C7.

pereti exteriori inchideri din panouri prefabriacte din beton armat pe fatada principala

zidarie de caramida

la nivelul fatadei posterioare (etajul 1) zidarie de caramida

v    Scari interioare metalice, beton armat

v    Pardoseala sapa ciment, in spatiile administrative si sociale-gresie

v    Tamplarie metalica cu geam clar

v    Finisaje obisnuite- la interior zugraveli lavabile placari faianta

v    Invelitoarea este de tip terasa circulabila, partial sarpanta peste nivelul 4

v    Iluminarea incaperilor se va face natural, conform normativelor in vigoare (toate usile exterioare prevazute cu geam), dar si artificial.

v    Categoria de importanta este C conform HGR 766/1997, anexa 3

v    Clasa de importanta este III conform P 100/1992

v    Grad de rezistenta la foc I cf. 118/99

v    Risc mediu de incendiu

Constructia C7 care cuprinde urmatoarele:

Nivel

Spatii amenajate

Suprafata

Parter

Birou contabilitate

36,86 m2

Grup sanitar femei

5,01 m2

Camera metriale curatenie

2,67 m2

Birou

47,51 m2

Etajul1

Birou

71,97 m2

Grup sanitar barbati

3,74 m3

Hol

9,40 m2

Birou

39,75 m2

Hol tehnic (iesire tabulatura instalatie racire)

23,55 m2

Hol tehnic (intrare tabulatura instalatia de filtrare)

27,75 m2

Etajul 2

Birou director

31, 37 m2

Oficiu

12,35 m2

Birou inginer mediu

29,80 m2

Grup sanitar

3,74 m2

 

Caracteristicile constructiei Cabina poarta

q      Suprafata desfasurata 15,70 m2

q      Suprafata utila 11,30 m2

q      Suprafata construita la sol 15,70 m2

q      Regim de inaltime P partial, inaltimea libera + 2,60 m; inaltimea la streasina cca. 2,95 m, inaltimea maxima la coama + 3,80 m

Date tehnice ale constructiei:

v    Fundatii continue din beton

v    Structura zidarie de caramida + samburi din beton armat

v    Pereti zidarie de caramida

v    Pardoseala gresie;

v    Tamplarie aluminiu cu geam termopan

v    Invelitoarea este tip sarpanta, hidroizolata si ternoizolata

v    Iluminarea incaperilor se va face natural, conform normelor (toate usile exterioare vor fi prevazute cu geam), dar si artificial.

v    Categoria de importanta este D, conform HGR 766/1997, anexa 3

v    Clasa de importanta este IV conform P 100/1992

v    Grad de rezistenta la foc este II, P188.94

v    Risc mic de incendiu

1.6.2. Instalatii

1.6.2. 1. Alimentare cu apa

Apa potabila

Asigurarea necesarului de apa potabila este realizata prin racordarea la reteaua de apa dezvoltata in Parcul Industrial Brazi.

Alimentarea cu apa potabila a parcului industrial se realizeaza din surse de suprafata Exploatarea Zonala Paltinu si este asigurata printr-un racord la conducta de apa potabila Fir 1 DN 800 mm. Apa este preluata din lacul de acumulare Paltinu, dupa o clorinare prealabila efectuata de catre societatea de distributie a apei.

Apa pentru necesitati igienico-sanitare si apa pentru necesitati industriale

Apa pentru nevoi igienico-sanitare si apa pentru nevoi industriale, necesara pentru desfasurarea activitatilor in Incinerator este asigurata din gospodaria de apa a Parcului Industrial Brazi

Necesarul de apa este asigurat din surse subterane - front captare Negoiesti - Targsor - 26 de puturi de medie adancime, inaltimea este cuprinsa intre 17 si 35 m.

Avand in vedere adancimea de foraj a puturilor de captare a apei din subterean si a imposibilitatii instituirii zonei de protectie cu regim sever, apele captate nu indeplinesc conditiile de potabilitate.

Toate puturile sunt dotate cu cabine din beton, impermebilizate, cu actiune electrica locala a pompelor submersibile de extractie a apei, HEBE 65/4, Aturia, VEB-100 si VEB -80, prevazute cu robinete de prelevare a probelor de apa, de reglaj al debitului si cu dopuri de ciment pentru izolarea coloanei filtrante de panze freatice impurificate.

Apa captata din subteran este condusa prin 2 conducte magistrale de aductiune, din otel Dn 600 mm si o lungime de 6 Km, in doua rezervare tampon de 150 m3.

La intrarea in cele doua rezevare tampon instalatia este prevazuta cu aparatura de masura si control. Apa este distribuita in reteua interioara prin 3 conducte Dn 600 mm, 425 mm si 250 mm. Instalatia are in dotare 3 hidrofoare cu capacitate de 750 I.

Apa pentru incendiu

Necesarul de apa pentru stingerea unui incendiu este asigurat prin interventia Serviciului Public de Pompieri civili.

1.6.2.2. Canalizare

Parcul Industrial Brazi

Apele uzate provenite in urma desfasurarii activitatilor din cadrul Parcului Industrial, sunt evacuate prin intemediul unor racorduri din tuburi de beton Dn 200, pozate ingropat si dupa o decantare prealabila in bazinele de tip Imhoff prin 3 puncte - receptori autorizati: GIB I, GIB II si canalul Brazi - Pisculesti, apoi in in raul Prahova, prin colectoarele magistrale care deservesc intreaga platforma industriala.

 

Incinerator

Colectarea apelor uzate se va face selectiv:

       retea de canalizare ape menajere cu evacuare intr-un bazin decantor Imoff existent cu capacitatea de aproximativ 28 m3, de unde apele vor fi vidanjate prin grija beneficiarului, ori de cate ori este nevoie;

       retea de canalizare ape tehnologice cu evacuare intr-un bazin de stocare ape uzate tehnologice si pluviale existent, cu capacitatea de 1830 m3, de unde apele vor fi preluate, transportate si neutralizate de catre SC Ecomaster Srevicii Elologice S.R.L in baza acceptului emis prin adresa inregistrata la Eco Burn la nr. 25/24.06.2009;

       retea de ape meteorice potential contaminate cu hidrocarburi, colectate de pe suprafata betonata a amplasamentului si prin gurile de scurgere de pe platformele adiacente halei, evacuata in bazinul de stocare ape tehnologice, dupa preepurarea intr-un separator de hidrocarburi.

Apele pluviale potential curate cazute pe spatiile verzi existente in amplasament pe o suprafata de 4289,82 m2 se vor infiltra in sol.

1.6.2.3. Instalatii electrice

Alimentare cu energie electrica

Aceasta se va asigura prin contract de catre furnizorul local de energie electrica, prin extinderea retelei existenta in zona.

Alimentarea cu energie electrica a incineratorului se realizeaza prin trei conexiuni avand urmatoarele caracteristici: 380V; 3;  50 HZ, fiind situate la 162 cm deasupra nivelului halei:

     panou electric de control principal

     panou electric de control Scrubber

     panou electric de control pentru Schimbatorul de caldura aer aer

1.7. Durata de executie propusa

Perioada propusa pentru executie variaza in functie de realizarea si montarea instalatiei de incinerare.

1.8. Durata etapei de functionare

Dupa initializarea procesului de neutralizare a deseurilor prin incinerare, acesta se va desfasura neintrerupt. Proiectul nu specifica momentul incetarii definitive a procesului de incinerare deseuri.

1.9. Productia, resurse folosite

Programul de lucru este de 3 schimburi/zi a cate 8 ore/schimb. Se va lucra 250 zile/an.

Cantitatea totala anuala de deseuri care este incinerata si necesarul resurselor energetice se prezinta in tabelul de mai jos:

Proces

Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumire

Cantitatea totala anuala (t/an)

Denumire

Cantitatea anuala

Furnizor

Incinerare deseuri

4.000

Gaze naturale

4.200.000 Nm3

SC Distrigaz Sud SA

Energie electrica

420.000 kW

SC Electrica SA

Apa

3.625 m3

ESZ Paltinu SA

Din punct de vedere al personalului, instalatia poate fi operata de un singur inginer / tehnician pe tura. In functie de procesarea fluxului de deseuri, unul sau doi muncitori sunt necesari pentru operatiile de incarcare.

De obicei se recomanda si prezenta unui chimist industrial/laborant in cazul in care fluxul de deseuri isi schimba compozitia in mod frecvent.

1.10. Materii prime si substante/preparate chimice utilizate.

Perioada de montaj instalare

In etapa de executie a proiectului se vor utiliza materii prime si materiale de constructie (balast, nisip, beton, asfalt, borduri etc) ce vor fi aprovizionate de firmele angajate in realizarea lucrarilor prevazute in proiect.

Sursele de aprovizionare vor fi alese pe baza specificatiilor legate de principalele caracteristici ale materiilor prime si materialelor, in scopul asigurarii unei calitati ridicate a lucrarilor.

Perioada de functionare

In perioada de functionare a instalatiei de incinerare se vor folosi:

     ca material de neutralizare acizi in instalatia de epurare a gazelor arse: soda caustica in dilutie cu apa pentru retinerea si fixarea dioxinelor si furanilor;

     ca solutii de igienizare a mijloacelor de transport: soda caustica in dilutie cu apa.

Denumire

Cantitate anuala existenta

in stoc

Clasificarea si etichetarea substantelor chimice sau a preparatelor periculoase*

Categorie

Periculoase / Nepericuloase (P / N)

Clasificare

Etichetare

Limite de concentratie

Soda caustica

Nu se poate estima

in aceasta faza

P

C;R35

C; R35

S:(1/2-)26-37/39-45

C;R35: C>5%

C;R34: 2%<C<5%

Xt R36/38: 0,5<C<2%

Ulei mineral

20 l/an

N

-

-

-

Lubrifianti

50 kg/an

N

-

-

-

*) Conform Regulament Reach privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor, de modificare si de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase se face conform Legii Nr.263/2005 care modifica Legea Nr.360/2003 privind regimul substantelor periculoase. Se vor respecta prevederile art.11 din Legea Nr.300/2002 modificata si completata cu Legea Nr. 505/2004.

Substantele chinice periculoase ce se vor utiliza in obiectiv se se prezinta in tabelul de mai jos.

Denumire substanta

Modul de depozitare

Soda caustica

Depozitarea sacilor de soda caustica se face pe paleti din lemn, pentru a se evita contactul direct cu betonul.

Ulei

Nu se stocheaza pe amplasament, acest material achizitionandu-se in cantitatile strict necesare.

Lubrifianti

Canistre metalice

1.11. Poluanti fizici si biologici generati de activitatea propusa

In perioada de dezafectare modernizare

Poluarea fizica asociata proiectului analizat este legata de zgomotul si vibratiile generate atat in etapa de executie (lucrari de constructie, trafic), cat si in perioada de operare (trafic rutier).

In mediul urban actioneaza concomitent mai multe categorii de surse de zgomot: surse industriale, activitati de constructie, trafic auto, mijloace de transport, surse domestice. Cea mai importanta sursa de zgomot este circulatia autovehiculelor, estimata a fi cauza a 70 - 80 % din poluarea sonora.

Zgomotul din traficul rutier in zonele urbane, unde vitezele sunt in general sub 60 km/h, provine in principal de la motoare si de la instalatiile de evacuare a gazelor, iar in zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 km/h provine de la interactiunea cauciucurilor cu carosabilul.

Transportul constituie, de asemenea, o sursa importanta de zgomot. Prezenta mijloacelor de transport accentueaza poluarea fonica, in special pe arterele importante, adaugandu-se circulatiei auto obisnuite.

In proiectul analizat atat in etapa de constructie cat si in cea de functionare nu exista surse care sa genereze si sa emita in mediu radiatii electromagnetice / ionizante sau poluanti biologici (microorganisme/virusi).

De asemenea in cadrul halei vibratiile sunt minore si se desfasoara in incinte inchise, asa incat cele transmise in exterior sunt nesemnificative. Exista in schimb surse de zgomot relativ semnificative. In tabelul de mai jos se prezinta informatiile despre poluarea fizica si biologica.

Surse de zgomot in perioada de dezafectare modernizare:

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Nr. surselor

de

poluare

Putere acustica

Limita

maxima

admisa

Poluare de

fond

Poluare produsa;

masuri de reducere

Masuri de eliminare/

reducere

dBA

dBA

dBA

Pe zona obiectivului

Pe zone de protectie

Pe zone

rezidentiale

Zgomot

Incarcatoare

2

112

65

<65

<65dBA

<50dBA

Nu este cazul

Nu este

cazul

Stivuitor

2

65

Auto - basculante

2

107

Picamere

2

80 -125

In perioada de functionare

ZGOMOT

Avand in vedere toate utilajele sunt amplasate in interiorul halei, nivelul de presiune sonora pe teritoriul statiei de incinerare, pana la 10 m de surse se va situa in intervalul 65 75 dB (A). Prin atenuare cu distanta, la limita incintei nivelurile sonore sunt mai mici de 65 dB (A), valoare maxima admisa prin STAS Nr. 10009/88.

Principalele surse de zgomot in timpul functionarii

Masuri de reducere

Nivelul zgomotului

Lwa in dB(A)

Instalatie analizata

BAT

Livrarea deseului

Hale obisnuite inchise

  80 90

  104 109

Buncarul de deseuri

Izolarea fonica a cladirilor

  79 81

  79 81

Turnuri de racire

Izolarea fonica a cladirilor, canale de ventilatie cu echipamente de reducere a zgomotelor

  78 91

  78 91

Cladirea masinilor

Folosirea unor valve silentioase, tuburi izolate fonice, izolarea fonica a cladirilor

  82 85

  82 85

Tratarea gazelor arse:

  filtru pentru pulberi de metale grele

  spalare

  curentul de aer

  cos

  sistemul total

Izolatie fonica a facilitatii

  82 85

  82 85

  82 84

  84 85

  85 90

  82 85

  82 85

  82 84

  84 85

  89 95

Eliminarea reziduurilor:

  descarcarea cenusii

  incarcare

  managementul total al reziduurilor

Izolare fonica, incarcarea in buncar

    71 72

    73 78

    90 95

    71 72

    73 78

    92 96

Facilitatile de transformare a energiei

Design cu zgomot redus, in cladiri izolate fonic

    71 80

    71 80

MIROS

Conform Standardului national STAS Nr. 12574/87 Conditii de calitate pentru aerul din zonele protejate, se considera ca emisiile de substante puternic mirositoare depasesc concentratiile maxime admise atunci cand in zona de impact mirosul lor dezagreabil si persistent este sesizat olfactiv.

Se poate estima ca nu vor exista emisii de substante puternic mirositoare provenite de la deseurile spitalicesti periculoase, avand in vedere ca acestea se vor depozita temporar in camera frigorifica amenajata pe amplasament.

Deseurile petrolire lichide ce urmeaza a fi incinerate se vor depozita temporar in ambaje functie de tipul acestora (recipiente metalice acoperite), astfel ca nu sunt prognozate emisii de compusi organici volatili si de mirosuri deranjante.

1.12. Surse de poluare specifice proiectului analizat

Functie de intensitatea si durata ei, polarea specifica proiectului analizat este de urmatoarele tipuri:

a) Poluarea manifestata pe durata lucrarilor de constructie

Acest tip de poluare are caracter temporar, atingand valori ridicate in perioada de constructie.

Sursele de poluare specifice perioadei de constructie sunt:

-     surse liniare reprezentate de traficul zilnic desfasurat in cadrul santierului ( masini de transport materiale de constructii, utilaje, etc )

-     surse de suprafata reprezentate de functionarea utilajelor si echipamentelor in zona de lucru

b) Poluarea manifestata in perioada de functionare a obiectivului

 

- Surse liniare: Traficul rutier in cadrul obiectivului

- Surse de suprafata : Nu este cazul

- Surse punctiforme dirijate: Cos incinerator

 

c) Poluarea accidentala

Acest tip de poluare poate fi cauzat de urmatoarele :

-     exploatarea necorespunzatoare a instalatiei de incinerare

-     fisurararea accidentala a rezervoarelor utilajelor si masinilor de transport in perioada de constructie a obiectivului.

-     fisurararea accidentala a rezervoarelor autoturismelor aflate in parcarea auto, precum si datorate eventualelor accidente de circulatie.


Tip poluare

Sursa de poluare

Nnumarul surselor de poluare

Valoare maxima admisibila

Poluare de fond

Poluarea produsa de activitatea specifica obiectivului

si masuri de eliminare / reducere

Masuri de eliminare / reducere a puluarii

Pe zona obiectivului

Pe zone de protectie

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone

protejate luand in considerare poluarea de fond

Masuri de eliminare / reducere a poluarii

Fara masuri de eliminare/reducere

a poluarii

Cu implementarea masurilorde eliminare/reducere

Specifica perioadei de constructie

- Surse liniare:

Traficul rutier desfasurat in cadrul santierului

- Surse de suprafata :

Functionarea echipamentelor si utilajelor in zona de lucru

- Surse punctiforme:

Nu este cazul

5

Valori admisibile ( conform standardelor si normativelor in vigoare ), pentru poluantii caracteristici activitatilor sunt prezentate in capitolul 4

Zona analizata nu este caracterizata de poluare, obiectivul aflandu-se intr-o zona naturala, in care nu se desfasoara procese poluatoare

Vezi Capitolul 4

Identificarea zonelor protejate ( rezervatii, zone de protectie sanitara, situri arheologice, etc ) s-a prezentat in capitolul 10.Impactul proiectului asupra acestora este prezentat in capitolul 10

Vezi Capitolul 4

Vezi Capitolul 4

Vezi Capitolul 4

Specifica perioadei de functionare

Surse punctiforme dirijate

     Cos emisii :

- pulberi (metale grele)

- Acid clorhidric (HCl)

- Acid fluorhidric (HF)

- COT

- NOx

- SO2

- Mercur si compusii sai

-Cadmiu si compusii sai

- Dioxine si furani

     Spalare gaze arse :

-MTS

-mercur

-Σ Pb+Cu+As +Co

1

Accidentala

Hidrocarburi provenite din fisurarea accidentala a rezervoarelor autovehiculelor


1.13 Documente/reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona amplasamentului

proiectului.

REGIMUL JURIDIC : Terenul se afla situat in intravilanul satului Negoiesti, si este proprietatea SC Industrial Parc SA conform Extrasului de Carte Funciara Nr. 3376 / 25.06.2008, eliberat de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Prahova si cesionat SC Urban Electric SRL conform Contractului de Cesiune Nr. 1031 / 27.02.2009 inregistrate la SC Brazi Industrial Parc SA si cesionat conform Conventiei de Cesiune Nr. 215 / 02.03.2009 catre SC Eco Burn SRL.

REGIMUL ECONOMIC : Folosinta actuala a terenului : curti constructii

Destinatia terenului stabilita prin PATJ si PUG-ul localitatii documentatii aprobate: este de zona constructii aferente lucrarilor edilitare incinta termocentrala Brazi II.

REGIMUL TEHNIC

-        suprafata totala teren : 11.480,58 m2

-        terenul are acces din drum de incinta, existand retele edilitare: apa potabila, gaze naturale, telefonie si electricitate.

Constructiile existente, corpurile C6 si C7 propuse pentru reamenajare au regimul de inaltime parter inalt, structura din zidarie, caramida si sunt racordate la retelele de apa si energie electrica. Lucrarile propuse se vor executa cu respectarea codului civil, normelor sanitare, PSI si de protectia mediului.

Prin proiect se vor asigura si accese pentru persoanele cu handicap conform Ord. Nr. 649/2001, OUG Nr. 102/199 si Legea Nr. 519/2002.

1.14 Informatii despre infrastructura existenta si conectarea la aceasta.

Necesarul de apa al incineratorului este de circa 3.625 m3/an si va deservi subprocesele tehnologice. Necesarul de apa este asigurat prin conectare la reteaua existenta in Parcul Industrial Brazi.

Apele uzate vor fi evacuate in reteaua de proprie de canalizare care va fi conectata prin conducte de scurgere la reteaua de canalizare existenta, in parcul industrial.

Necesarul de gaz natural al incineratorului este de cca. 4.200.000 Nm3/an. Incineratorul este dotat cu doua arzatoare principale tip EclipseTM avand o putere calorifica de 1465,4 kwh, si doua arzatoare secundare tip EclipseTM avand o putere calorifica de 293 kwh. Necesarul de gaz natural este prelevat prin conectare reteaua SC Distrigaz Sud SA.

Necesarul de energie electrica a incineratorului este de cca. 420.000 kW /an. El este acoperit prin racordul la reteaua SC Electrica SA.


Alimentarea cu energie electrica a incineratorului se realizeaza prin trei conexiuni situate la
162 cm deasupra nivelului halei: panou electric de control principal, panou electric de control Scrubber, panou electric de control pentru Shimbatorul de cardura aer aer, avand urmatoarele caracteristici: 380V; 3;  50 HZ  

Conectarea la reteaua de drumuri se realizeaza prin Drumul National DN 72.

2. REALIZAREA PROIECTULUI

2.1. Etapele proiectului

Pentru realizarea proiectului este necesar sa se parcurga urmatoarele etape:

  • Dezafectare
  • Montaj - Instalare
  • Functionare incinerator: incinerare deseuri medicale si deseuri petroliere periculoase;

2.2. Activitati in perioada de dezafectare

Se vor efectua urmatoarele lucrari pe partea de rezistenta:

       se va dezafecta Sala Cazane (pana la limita Corpului Intermediar) care face parte din Cladirea Principala si este amplasata alipit de Corpul Intermediar pe sirul C. Constructia se dezvolta intre axele 4 si 14, sirurile C si D si adaposteste doua cazane axele.

       dezafectare fundatii cazane de abur de 420 t/h (2 buc), fundatii echipamnete din zona spate cazane(fundatii VA si VGA, diverse canale tehnologice, etc.) pana la cota de -1,00 m fata de cota terenului amenajat.

       dezafectarea structurii metalice a Salii Cazane dintre cazan si Corpul Intremediar, inclisiv fundatiile din beton armat, pana la cota de 1,00m fata de cota terenului amenajat. Se va demola si placa din beton armat de la cota +/- 0,00m si fundatiile diverselor echipamente;

       dezafectarea tablierului din beton aremat al turbinei si stalpii lui de sustinere pana la nivelul cotei +/- 0,00 m. De asemenea se vor demola diversele fundatii de echipamnete tehnologice aferenre turbinei amplasate pe cota +/- 0,00 m din Sala Masini.

Foto Nr.4 Vedere hala incinerator etapa de dezafectare

Pe terenul proprietatea beneficiarului, din Parcul Industrial Brazi, exista o hala industriala care va fi amenajata in vederea instalarii incineratouilui de deseuri. Pe parte de instalatii termodinamice e demonteaza urmatoarele echipamente:

       2 buc. cazane de abur de 420 t/h, 140 bar, 540oC, tip C4-PG, cu functionare pe gaze si pacura, inclusiv instalatiile auxiliare ale acestora. Cazanele sunt amplasate intr-o cladire inchisa, salacazane, pereteleposterior al cazanelor formand chiar peretele din spate al salii cazane.

Gabaritele cazanului de 420 t/h sunt urmatoarele:

-        inaltimea: 31,46m;

-        lungimea intre axele stalpilor: 13,9 m;

-        latimea intre axele stalpilor: 15,4 m

       canalele de gaze de ardere, metalice cuprinse intre ventilatoarele de gaze de ardere si cosul de fum. Cosul de fum este comun pentru cele doua cazane de abur de 420 t/h si nu se dezafecteaza.

       canalele de aer confectii metalice amplasate pe aspiratia ventilatoarelor de aer.

       turboagregatul (TA-10) de 50 MW, tip VR-50-130-1, fabricatie JIM3-Rusia, cu contrapresiune in limitele (10-18) +/- 3 bar, destinat pentru actionarea direct a generatorului de curent alternativ de tipul TH-60-2 cu puterea de 60000kW;

       utilajul termimecanic anex aferent etapei 50 Mw Brazi II (degazori, racitoare, electropompe, SRR-uri), care sunt amplasate in sala de masini, corp intermediar si sala cazane.

       sistemul de conducte, inalta, medie so joasa presiune, inclusiv armaturi, care cuprinde o mare diversitate de tipuri de tevi si armaturi datorita naturii fluidelor care circula prin tevi precum si a parametilor de lucru.

Pe parte de inzidiri si izolatii termice se vor demonta urmatoarele:

       inzidirea si izolatia termica a 2 cazane de abur de 420 t/h si a anexelor;

       izolatia termica a echipamentelor (utilaj termomecanic anex) si a conductelor aferente cazanelor de abur 420 t/h;

       izolatia termica a turbinei de abur de 50 Mw si a echipamentlor si conductelor din limita sala masini;

       izolatia termica a electropompelor DL 9 aferente instalatiei de alimentare cu combustibil;

       izolatia termica a conductelor tehnologice in incinta aferente etapei 1 X 50 Mw.

Sisteme conexe:

       se demonteaza 2 buc. electropompe de recuperare pacurade la drenajele din instalatia de ardere a pacurii la cazane inclusiv conducte si armaturi aferente.

Retele in incinta

       se demonteaza conducta tehnologica in incinta la grup 1X50 Mw si anume circuitul apa racire lagare 25 o C, de pe estacada, pe o portiune de traseu cuprinsa intre iesire cladire grup energetic nr. I 50 Mw pana la racordul la conducta subterana de apa bruta.

Instalatii tehnologice

       echipamentul electronic care se va dezafecta (amplasat in vecinatatea turbogeneratoarelor, la cota 0,00 m respectic cota + 6,00 m ) este cel aferent direct generatorului de 50 Mw (panouri, dulapuri, circuit rotoric, masura si protectii, redresoare, tablouri de comanda locale, etc.) si caile de curent la iesirile acestora (barele capsulate monofazate de 10,5 kVde la generator la transformatorul bloc si derivatia acestora la transformatorul de derivatie).

       se demonteza caile de curent (cabluri, bare) care au asigurat legaturile intre elementele care se dazafecteaza.

2.3. Activitati in perioada de montaj instalare

Lucrari de montaj echipamente si conducte:

  • fixare pe fundatii a echipamentelor care nu s-au montat inca;
  • montare suporti conducte prin sudare pe placi inglobate in structuri sau prin prindere cu ancore autoperforante;
  • montari diverse structuri metalice de sustinere conducte in interior;
  • montare conducte si armaturi de inchidere si reglare prin sudare;
  • finalizare lucrari de montare conducte si legaturi la retele exterioare.

Lucrari de instalatii electrice si de automatizare:

  • montare rastele si trasee de cabluri;
  • montare aparatura de masura si control locala si legaturi pentru transmiterea la distanta;
  • montare panouri electrice de distributie si de comanda;
  • montare calculatoare de proces, camerele de comanda principala si secundara;
  • legatura cu sistemul energetic national pana la statia de transformatoare.

Instalatii aferente constructiilor

A. Instalatii electrice

 

Constructiile existente, corpurile C6 si C7 propuse pentru reamenajare sunt racordate la reteaua de energie electrica a Parcului Industrial.

Se propune executarea urmatoarelorcategorii de instalatii, diferentiate dupa destinatie si functiuni :

  • Instalatie pentru iluminat general, local si prize ;
  • Instalatie pentru iluminat exterior ;
  • Instalatie de protectie si priza de pamant .

Se vor prevedea urmatoarele categorii de instalatii de iluminat, atat din punct de vedere a nivelului de iluminare, cat si a categorilor de iluminat si anume :

  • pentru zona de receptie, nivelul de iluminare va fi de minim 100 lx ;
  • pentru camere, nivelul de iluminare va fi de maxim 50 lx ;
  • pentru coridoare si anexe, nivelul de iluminare va fi de 30 lx.

Instalatie pentru iluminat general: Sistemul de iluminare se propune incandescent.Circuitele de alimentare a iluminatului general se vor realize fie in cablu de tip CYABY montat pe jgheab metalic, fie cu conductoare FY protejate in tub metalic.

Pentru aceste incaperi instalatia electrica va fi executata pentru grad de protectie minim IP54. Alimentarea cu energie electrica se va face de la un tablou electric general amplasat la parter si se va racorda la o firida de distributie de tip BMP.

 

Instalatie pentru iluminat exterior : S-a prevazut un iluminat exterior de contur ce se va realize cu lampadare echipate cu lampi fluorescente montate pe stalpi din beton de 5 m inaltime.

Instalatie pentru iluminatul de evacuare : Conform normativului 7- 98, tabele 7.13, litera b se va prevedea un iluminat de siguranta de tipul 4.Corpurile de iluminat vor fi similare cu cele pentru iluminatul general si alimentate inaintea intrerupatorului general.

Instalatie de protectie prin legarea la priza de pamant : Partile metalice ale instalatiei electrice de lumina ce pot capata tensiune electrica de atingere se vor racorda la o priza de pamant artificiala constituita din platbanda OLZn 40x 4 mm montata ingropat.Rezistenta de dispersie va fi de maximum 1Ohm.Cladirea va fi dotata cu o instalatie de protectie impotriva descarcarilor atmosferice.

B. Instalatii de apa canal

Parcul Industrial Brazi

Constructiile existente, corpurile C6 si C7 propuse pentru reamenajare sunt racordate la reteaua de apa - canal a Parcului Industrial Brazi.

 

Incinerator

Conform modificarilor cerute de instalatia de incinerare se vor efectiua operatiuni de racordare, reamenajare a instalatiilor de apa canal.

     Bazin Inhoff

 

Apele uzate menajere provenite de la utilizarea obiectelor sanitare din incinta vor fi evacuate printr-o retea interna de canalizare intr-un bazin betonat decantor avand suprafata de 13,64 m2 si o adancime de aproximativ 2 m. Din bazin apele uzate vor fi vidanjate si evacuate final intr-o statie de epurare, de care o firma specializa pe baza de contract.

     Bazin de retentie ape uzate tehnologic

Apele uzate tehnologic provenite in urma desfasurarii proceselor de incinerare deseuri periculoase vor fi evacuate printr-o retea interna de canalizare intr-un bazin betonat de retentie avand suprafata de 458,70 m2 si o adancime de aproximativ 4 m. Din bazin apele uzate vor fi preluate, transportate si neutralizate de catre o firma specializata pe baza de contract.

     Separator hidrocarburi

Apele pluviale potential contaminate cu hidrocarburi colectate de pe suprafata betonata a amplasamentului si apa pluviala colectata prin gurile de scurgere de pe platformele adiacente halei vor fi preluate prin canalizarea pluviala existenta tip Hauraton si evacuate intr-un separator de hidrocarburi amplasat in zona parcarii.

Dupa trecerea prin separatorul de hidrocarburi, apele potential curate vor fi directionate in bazinul de retentie ape uzate tehnologic avand o capacitate de aproximativ 1830 m3, care va fi vidanjat periodic pe baza de contract.

Apele pluviale potential curate cazute pe spatiile verzi existente in amplasament pe o suprafata de 4289,82 m2 se vor infiltra in sol.

2.4. Activitati in perioada de functionare

In cadrul obiectivului se vor desfasura activitati in regim de lucru 8 ore/zi in trei schimburi, 40 ore/saptamana, toate zilele lucratoare pe an respectand Sarbatorile Legale.

2.4.1. Descrierea functionala

Prin proiect se prevede amplasarea si punerea in functiune a unei suprafete desfasurate de 8307,30 m2 din suprafata totala de 11.480,58 m2 a terenului aferent Lot 4 din Parcul Industrial Brazi, a unei instalatii de tratare si neutralizare prin incinerare a deseurilor industriale periculoase.

Instalatia este de tip Pennram model PHCA - 1500, cu o capacitate totala de 4000 tone material / an. Instalatia de incinerare va utiliza ca si combustibil gazele naturale, si va fi prevazuta cu instalatie de epurare si monitorizare a gazelor arse.

Caracteristicile incineratorului

Caracteristicile principale

Valori

Capacitatea anuala (nominala)

4000 t/an

Capacitatea incineratorului

681 kg/h; 16 t/zi

Timp de functionare

6000 h/an

Incineratorul este construit sa functioneze in flux continuu, deci nu este necesara oprirea pentru eliminarea cenusilor.

La alegerea tipului instalatiei de incinerare au fost analizate cerintele specifice in vederea autorizarii integrate pe linie de protectie a mediului, fiind astfel achizitionata o instalatie ce respecta principiul aplicarii ,,CELEI MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT).

Astfel, aceasta instalatie, prin tehnica de tratare aplicata, prin sistemul de epurare si monitorizare a gazelor arse aferent instalatiei, cat si prin faptul ca se recupereaza intreaga cantitate de caldura rezultata in urma arderilor, se inscrie in randul instalatiilor ce aplica tehnologii de varf in domeniu, si respecta toate normele si normativele romanesti in vigoare, precum si normativele europene ce reglementeaza incinerarea deseurilor toxice si periculoase.

Incineratorul este prevazut cu :

  • Tunel automatizat pentru alimentare deseuri solide

  • Injector alimentare cu deseuri lichide

  • Camera primara de ardere compusa dintr-o manta de otel captusita la interior cu caramida refractara tip Harbison Walker MC 25 plus de 200 mm, ce asigura pastrarea temperaturii de ardere pana la 1450 C.

Camera primara de ardere este separata de cuva de incarcare (si de mediul ambiant) printr-o usa etansa tip ghilotina; usa tip ghilotina si capacul cuvei de incarcare sunt sincronizate prin sistemele de automatizare in asa fel incat interiorul camerei de ardere sa nu fie in contact direct cu mediul ambient.

In captuseala de caramida sunt prevazute canale pentru aerul de racire al mantalei si de incalzire a aerului de ardere. Distributia optima a aerului primar se face printr-un sistem de alimentare din placi de fonta cu mai multe duze de distributie.

  • Camera secundara de ardere asigura descompunerea chimica a gazelor incarcate in carbon printr-un proces de oxidare violenta (1,100C+) in atmosfera imbogatita in oxigen.

       Ventilator radial serveste la alimentarea cu aer primar a camerei primare si cu aer secundar pentru zona de amestecare a camerei secundare de ardere;

       Schimbator de caldura aici se recupereaza caldura din gazele de ardere si se foloseste in scopul incalzirii, dupa caz, a apei menajere sau/si a producerii de agent termic;

       Instalatie de epurare a gazelor arse compusa din:

-        separator de filtrare cu saci, pentru retinerea tuturor particulelor

-        spalator umed, pentru neutralizarea gazelor acide

  • Exhaustor gaze epurate;

       Instalatie de monitorizare a nivelului de incarcare in poluanti a gazelor arse.

       Panou de comanda de aici se programeaza si se regleaza instalatia pentru functionare optima, functie de materialele incinerate si se urmaresc parametrii de functionare a instalatiei

2.4.2. Conditii de exploatare

     Instalatia de incinerare Pennram model PHCA - 1500 se exploateaza astfel incat sa se atinga un nivel de incinerare la care continutul de carbon organic total (COT) al cenusii si zgurii sa fie mai mic de 3% din greutatea in stare uscata a acestora sau la care pierderea lor la aprindere sa fie mai mica de 5% din greutatea in stare uscata a acestora.

     Instalatia de incinerare este conceputa, echipata, construita pentru a fi exploatata astfel incat, dupa ultima admisie de aer de combustie, gazele rezultate din proces sa fie aduse, in mod controlat si omogen, timp de doua secunde, la o temperatura de 1.1000C, masurata in apropierea peretelui intern sau intr-un alt punct reprezentativ al camerei de combustie, autorizat de autoritatea competenta.

Se vor incinera deseuri periculoase petroliere si medicale, avand un continut de substante organice halogenate, exprimat in clor, mai mare de 1%, temperatura fiind adusa la 1.1000C timp de cel putin de doua secunde.

Fiecare linie a instalatiei de incinerare este echipata cu cel putin un arzator de rezerva, care trebuie sa porneasca automat cand temperatura gazelor de combustie scade mai jos de 1 1000 C, dupa caz, dupa ultima admisie de aer de combustie.

Aceste arzatoare sunt de asemenea utilizate si in fazele de pornire si stingere cu scopul de a asigura in permanenta temperatura de 8500C sau 11000 C, dupa caz, in timpul fazelor mentionate si de asemenea in perioada in care deseurile nearse se afla in camera de combustie.

In momentul pornirii si stingerii, sau cand temperatura gazelor de combustie scade sub 8500C sau 1.1000 C, dupa caz, arzatoarele auxiliare nu pot fi alimentate cu combustibili care ar putea genera emisii mai mari decat cele care ar rezulta in urma combustiei combustibilului lichid definit la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 75/716/CEE a Consiliului, a gazului lichid sau a gazelor naturale.

     Instalatia de incinerare Pennram model PHCA - 1500 utilizeaza sisteme automate care impiedica alimentarea cu deseuri in urmatoarele cazuri:

a) in timpul fazei de pornire, pana cand este atinsa temperatura de 1.1000C ;

b) de fiecare data cand nu se mentine temperatura de 1.1000C ;

c) de fiecare data cand masuratorile continue prevazute de prezenta directiva arata ca una din valorile limita de emisie este depasita din cauza unor dereglari sau disfunctionalitati ale sistemelor de epurare;

     Instalatia de incinerare este conceputa, echipata, construita si exploatate astfel incat sa se evite evacuarea in atmosfera a unor emisii care antreneaza o poluare atmosferica importanta la nivelul solului.

     Caldura produsa prin incinerare sau coincinerare este valorificata in masura posibilului.

     Deseurile din activitati medicale cu riscuri de infectare ar trebui introduse direct in cuptor, fara a fi amestecate in prealabil cu alte categorii de deseuri si fara a fi manipulate in mod direct.

     Administrarea instalatiei de incinerare trebuie asigurata de catre o persoana fizica avand competenta necesara pentru acest tip de activitate.

Echipamentul este complet automatizat si prevazut cu dispozitive de blocare si intrerupere a fluxului tehnologic in cazul depasirii parametrilor de mediu sau a disfunctionalitatilor de operare.

Sunt oferite masuri pentru plasarea de lacate pentru toate usile de acces.Intrerupatorul sistemului de start si intrerupatoarele arzatorului primar si secundar necesita o cheie pentru a fi operate.

Usile incineratorului sunt echipate cu dispozitiv de blocare electric vare va evita ca incineratorul sa porneasca in caz ca usile nu sunt inchise. Acest dispozitiv de blocare va opri imediat incineratorul daca una din usi este deschisa in timpul ciclului de ardere.

Arzatoarele sunt concepute pentru eficienta maxima a combustibilului si pentru operatia stabilita. Eficienta de reducere a deseurilor este de minim 95%.

2.5. PROCESE TEHNOLOGICE IN PERIOADA DE FUNCTIONARE

A. MANAGEMENTUL DESEURILOR INCINERATE

A1. Predarea si receptia deseurilor periculoase

La receptia deseurilor vor fi realizate urmatoarele operatii :

     Se vor verifica documentele de insotire ale deseurilor si, in cazul in care deseurile nu sunt spitalicesti, se va face prelevarea de probe care vor fi puse la dispozitia autoritatii de mediu;

     Identificarea deseurilor predate:

       analiza de control prin sondaj in vederea compararii cu datele transportatorului de deseuri;

       prelevarea unei probe si pastrarea ca dovada pentru orice actionare ulterioara in justitie; proba se pastreaza cel putin o luna dupa incinerare;

     Eliberarea unei copii din documentul pentru transportul deseurilor care dovedeste predarea acestora.

     Se va determina masa fiecarei categorii de deseuri (categorii definite de HG nr. 856/2002).

     Se vor verifica informatiile despre deseurile care urmeaza a fi incinerate, pentru a fi in conformitate cu prevederile Autorizatiei de mediu:

       procesele de generare ale deseurilor

       compozitia fizica si, pe cat posibil, cea chimica

       caracteristicile periculoase ale deseurilor, substantele cu care pot fi amestecate

In afara de analiza din cadrul controlului la predare, este necesara cercetarea comportamentului de reactie a deseurilor intre ele in ce priveste pericolele la depozitare si determinarea datelor in vederea intocmirii programului de incinerare.

In functie de fiecare tip de deseuri se poate tine cont de exemplu de urmatoarele criterii la intocmirea programului de incinerare:

       valoarea calorica;

       continutul de apa;

       continutul de halogeni (F, Cl, Br, I);

       continutul de sulf si azot;

       continutul de metale grele;

       continutul de compusi organici termostabili (de ex. Hidrocarburi policiclice aromatice)

A2. Analiza si identificarea deseului - trasabilitate

Pentru fiecare tip de deseu periculos trebuie primita si o declaratie cu privire la compozitia deseului, facuta de generatorul deseului, atfel incat sa se determine tratamentul necesar fiecarui tip de deseu.

O astfel de declaratie poate include:

     date cu privire la producatorul deseului si persoana responsabila;

     date referitoare la codul deseului si alte specificatii relevante;

     date privind originea deseului;

     date analitice cu privire la materialele toxice continute;

     caracteristici generale, inclusiv parametrii de combustie, precum: Cl, S, valoare calorifica, umiditate, etc;

     alte informatii privind securitatea/mediul;

     semnatura cadrului legal;

     date aditionale cerute de statia de incinerare.

Masurile aditionale sunt de obicei cerute pentru deseurile cu o compozitie mai putin cunoscuta, inclusiv cercetarea fiecarui container cu deseuri in parte.

Atunci cand compozitia deseului nu poate fi descrisa in detaliu compania ce se ocupa de managementul deseului poate ajunge la un acord cu generatorul deseului referitor la cerintele de impachetare, asigurandu-se astfel ca deseul nu va reactiona in timpul transportului, cand este receptionat sau in containere.

In astfel de cazuri exista urmatoarele riscuri:

     deseuri ce contin fosfati;

     deseuri ce contin izocianati (NCO);

     deseuri ce contin metale alcaline (sau alte metale reactive);

     cianuri cu acizi;

     deseuri ce conduc la formarea de gaze acide in timpul incinerarii;

     deseuri ce contin mercur.

Dupa o comparare vizuala si analitica a datelor din declaratie, deseul este fie acceptat si trimis catre zonele speciale de depozitare, fie respins in cazul unor neconcordante majore.

Conform indicatiilor producatorului, randamentul instalatiei PHCA-150 este scazut in cazul in care se vor procesa materiale pastoase sau nisipoase (gen slamuri). Aceste materiale se pot trata termic in instalatie numai in cantitati mici, fiind necesara mixiunea lor cu deseurile pentru care a fost configurata instalatia (medicale).

De exemplu namolurile uleioase se pot imprastia peste masa de deseuri medicale in grosime de 5-10 cm la fiecare incarcare, deoarece instalatia nu este dotata cu o camera de ardere rotativa.

In mod teoretic se pot trata termic toate tipurile de deseuri mentionate in Clasa 05 cu exceptia celor care contin metale grele ex: mercur deoarece acestea vor apare in concentratii ridicate in cenusa finala.

A3. Caracteristicile deseurilor periculoase incinerate

Deseurile periculoase sunt deseurile definite in anexa nr. IA a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001, care, din cauza potentialului de periculozitate (oxidante, foarte inflamabile, inflamabile, iritante, nocive, toxice, cancerigene, corozive, infectioase, teratogene, mutagene, ecotoxice, etc.) necesita o supraveghere speciala, exemplu, produse rezultate din fabricarea uleiurilor minerale, uleiuri uzate, bitum, uleiuri grele contaminate, grasimi si deseuri contaminate cu produse de tipul celor de mai sus, la fel ca si deseuri sau reziduuri provenind de la produse comerciale, cum sunt: vopselele, solventii, gudroanele, plasticele si deseurile farmaceutice.

Consistenta (starea fizica) a acestor deseuri poate fi solida, pastoasa sau lichida. Deseurile sunt, in

mod uzual, amestecuri ale caror proprietati chimice si fizice pot varia in domenii foarte largi.

Deseurile periculoase pot include orice tip de containere, ambalaje sau alte materiale care pot fi

contaminate cu substantele mentionate.

De asemenea, in afara deseurilor cu continut organic ridicat, materialele care sunt usor contaminate dar care nu pot fi tratate prin metode conventionale fizicochimice sunt incinerate ca deseuri periculoase.

Deseurile periculoase specifice productiei apar in anumite sectoare industriale si, in special, in

industria chimica. Compozitia acestor deseuri depinde, in principal, de domeniul particular (specific) de productie si poate contine concentratii mari de elemente in stare moleculara, precum clor, fluor, brom, iod, fosfor, azot sau sulf.

    Deseuri industriale petroliere

       Deseuri industriale de rafinare

In procesul de rafinare al produselor petroliere, apar ca deseu gudroanele acide lichide foarte vascoase, cu incluziuni de materiale solide, cu continut variabil de acid sulfuric. Gudroanele acide reperezinta produsele de condensare a hidrocarburilor nesaturate in prezenta H2SO4 concentrat 98%.

Din rezervoarele de gudroane acide, concomitent cu guroane acide apar si slamuri uleioase acide (care au intre 12 45 % H2SO4 liber). In scopul combaterii coroziunii acestea sunt neutralizate cu Ca(OH)2.

Analiza tehnica imediata a gudroanelor acide:

Element

Valoare %

minim

mediu

maxim

Umiditate (W)

9,0

10,54

15,00

Cenusa (A)

1,0

2,05

5,00

Aciditate (H2SO4)

15,0

22,75

40,00

Materii organice*

40,0

64,66

75,00

Densitate (φ)

-

1,22 t/m3

-

Putere calorifica inferioara (Hi)

-

23.570 kJ/kg

-

Temperatura de inflamabilitate (tinf)

120 0C

-

160 0C

Temperatura de inmuiere (tinm)

50 0C

-

60 0C

* Analiza elementara a materiei organice din gudronul acid este:

C = 59,26 % S = 1,6 % H = 5,49 %

O = 3,19 % N = 0,12 %

Analiza tehnica imediata a slamurilor uleioase neutralizate

Element

Valoare %

minim

mediu

maxim

Umiditate (W)

0,00

2,40

5,55

Cenusa (A)

40,00

49,70

60,05

Masa organica, din care:

34,40

48,5

60,0

     C

-

44,89

-

     H

-

3,19

-

     S

-

0,05

-

     O

-

0,37

-

Densitate (φ)



1,36

-

1,60



Putere calorifica inferioara (Hi)

-

19.840 kJ / kg

-

  • Deseuri industriale petrochimice

Denimire deseu

Caracteristici fizico - chimice

Valori

Slam din rezervorul de titei

Temperatura de inflamabilitate

130 0C

Temperatura de congelare

+5 0C

Slam din rezervorul de pacura si gudron

Temperatura de inflamabilitate

100 0C

Vascozitate la 80 0C

20 0C

Slam din rezervorul de motorina

Temperatura de inflamabilitate

80 0C

Vascozitate la 100 0C

8 0C

Sulfuri din rezervorul de benzina

Solid, sfaramicios, usor inflamabil

-

Namol de la treapta mecanica I

Putere calorifica

20.930 35.580 kJ/kg

Umiditate

65 75 %

Namol de la treapta mecanica II

Putere calorifica

14.650 25.120 kJ/kg

Umiditate

70 85 %

Reziduul usor de la treapta I si II

Putere calorifica

31.400 41.860 kJ/kg

Umiditate

12%

Slam de la preparare reactivi

Umiditate

40 50 %

       Deseuri din rezervoare petroliere

La exploatarea normala a parcurilor de produse petroliere ( brute si finite), rezervoarele acestora se depun slamuri namoluri in cantitate importanta, ceea ce impune curatirea lor periodica. Astfel de la un parc industrial, se scot anual importante cantitati de slamuri si namoluri, care trebuiesc distruse sau utilizate, conform managementului deseurilor.

Tinand seama de greutatile de scoatere a materialului din depozitul intermediar, cat si de neomogenitatea lui, atat calitativa cat si cantitativa, rezulta necesitatea injectarii in focar de combustibil suport.

    Caracteristicile deseurilor medicale periculoase

 

Deseurile medicale periculoase constituie un risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si sunt generate in cursul desfasurarii activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicala, inclusiv cercetare medicala si producerea, testarea, depozitarea si distributia medicamentelor si produselor biologice.

Aceste activitati se desfasoara in: spitale judetene, municipale si particulare, clinici universitare si particulare, institute de cercetare medicala si farmaceutica, institutele si serviciile judetene de medicina legala, unitatile preclinice din universitatile si facultatile de medicina si farmacie, centrele de transfuzii, centrele de recoltare si conservare a sangelui, laboratoare, cabinete medicale de orice specialitate, unitatile farmaceutice, etc.

Deseurile periculoase spitalicesti pot fi clasificate folosind tabelul urmator ca model:

Categoria de deseuri

Descriere cu exemple

Deseuri infectioase

Potentiala prezenta de agenti patogeni. De exemplu: excretii, culturi de laborator, tesuturi materiale sau echipamente care au intrat in contact cu pacienti infectati.

Deseuri patologice

Tesuturi, organe sau fluide umane: sange si alte fluide biologice, organe, material biopsic, parti anatomice rezultate din activitatile chirurgicale, ginecologice, obstretice, din autopsii si din alte proceduri, inclusiv animalele folosite in activitatea de diagnostic, cercetare si experimentare, sange si alte fluide biologice

Deseuri taioase

Deseuri taioase: ace, bisturiuri, lame, seturi de injectii cu sticla sparta;

Deseuri farmaceutice

Deseuri continand produse farmaceutice: serurile, vaccinurile, medicamentele si preparatele medicamentoase, reactivi si substante folosite in laboratoare, care nu mai sunt necesare sau sunt expirate.

Deseuri genotoxice

Deseuri continand substante cu proprietati genotoxice: cu continut de medicamente citostatice (utilizate adesea in terapia cancerului); produse chimice genotoxice;

Deseuri chimice

Substante chimice prezente in deseuri: reagenti de laborator, revelator pentru filme, dezinfectanti expirati sau care nu mai sunt necesari; solventi.

  • Deseuri medicale infectioase

In general un procent de 10 25% din deseurile spitalicesti sunt contaminate, asa cum rezulta din tabelul de mai jos:

Component

Procentaj [%]

Material textil

61

Material mase plastice

14

Ambalaje de hartie, carton

12

Materii biologice

4

Piese metalice

7

Obiecte din sticla

2

Total

100

Proportia materialelor plastice continute in deseuri a dus la urmatoarele rezultate raportate la cantitatea totala de mase plastice:

Component

Procentaj [%]

Polietilena

64,3 %

Polipropilena

35,7 %

Aceste caracteristici ne conduc la o putere calorifica inferioara relativ ridicata, Hi = 13.408 kJ / kg este prezentata analiza elementara a deseurilor spitalicesti contaminate.

Element

Procentaj [%]

Carbon

32,5

Hidrogen

4,8

Oxigen

22,2

Azot

0,016

Sulf

0,004

Umiditate

28

Cenusa

12,5

Inerte

7,62

  • Deseuri medicale de tip menajer

Calitatea deseurilor menejere medicale din tara noastra, au compozitia conform urmatorului tabel:

Component

Procentaj [%]

Deseu nesortat

Deseu colectat fara fractia de sticla

Materiale fermentabile

70,8

72,8

Hartie

6,7

6,9

Material mase plastice

2,7

2,8

Textile

1,8

1,8

Piese metalice

3,1

3,2

Obiecte din sticla

3,2

0,5

Fractie fina (steril)

11,7

12,0

In aceasta compozitie, materialele plastice continute in deseuri au urmatoarea proportie raportata la cantitatea de mase plastice:

Component

Procentaj [%]

Polietilena

75,5

Policlorura de vinul

10,2

Polistiren

14,3

A4. Depozitarea temporara

Stocarea deseurilor periculoase pastoase nepompabile

Deseurile periculoase nepompabile care nu emit gaze si nici mirosuri puternice, la volume mari, vor fi stocate temporar in containere de depozitare

Daca deseurile solide si cele pastoase nepompabile sunt amestecate in instalatii exterioare, containerele de transport vor fi folosite atat pentru transportul cat si pentru stocarea acestor amestecuri de deseuri.

Containerele sunt stocate pe o platforma betonata de 448,84 m2, aflata in apropierea halei C6.

Nivelul emisiilor pe perioada depozitarii va fi redus prin stocarea in unitati mici a amestecurilor de deseuri si in containere inchise.

Deseurile periculoase ce urmeaza a fi incinerate se vor depozita temporar in ambalaje functie de tipul acestora (recipiente metalice anticorozive acoperite), astfel ca nu sunt prognozate emisii de compusi organici volatili.

Zona de depozitare si instalatia de alimentare va corespunde normelor legale in vigoare si va asigura un depozit tampon suficient pentru depozitarea deseurilor pentru cateva zile la fluxul de deseuri necesar unei functionari normale.

Stocarea deseurilor periculoase pastoase pompabile

Deseurile lichide pe baza de hidrocarburi sunt depozitate intr-un rezervor fabricat din otel inoxidabil 304, avand o capacitate de 1.06 m3, ce va fi amplasat pe platforma betonata in hala instalatiei de incinerare. Dozarea acestor materiale se va face prin intermediul unui injector de deseuri lichide care permite incinerarea deseurilor lichide petroliere.

Rezervorul, conductele, valvele si sistemele de etansare sunt adaptate la caracteristicile deseului, in termeni referitori la materialul de constructie si design. Acestea sunt anti - corozive si ofera posibilitatea curatarii si prelevarii de probe.

Zonele sunt prevazute cu sisteme de drenaj, cu adoptarea tuturor masurilor de siguranta pentru diminuarea /eliminarea riscului de foc/explozie si de preintampinare / diminuare a efectelor unor poluari accidentale.

Stocarea deseurilor solide in buncare

Marimea spatiilor de stocare depinde de tipul si cantitatea deseurilor ce urmeaza a fi incinerate.

Deoarece se doreste aprovizionarea statiei de incinerare cu diferite tipuri de deseuri solide, vor fi

prevazute spatii pentru stocare separata si pentru amestecarea deseurilor.

Deseurile uscate si cele care nu contin solventi vor fi stocate temporar in buncare inchise.

Evitarea emisiilor de miros si praf din aceste buncare, se va realiza prin utilizarea de filtre sau descarcarea prin cosul de fum al instalatiei.

Pentru supravegherea aerului din buncar se recomanda montarea unor instalatii de avertizare pentru gaz care, inainte de aparitia unei atmosfere explozive, sa declanseze alarma si alte masuri suplimentare de aerisire.

Pentru buncarul de deseuri se vor lua masuri pentru recunoasterea, prevederea si combaterea incendiilor (ex. supravegherea vizuala permanenta, instalatii de stingere). Camerele buncarelor vor fi construite cu doi pereti (ex. un perete de beton cu strat de otel pentru protectie si unul din material impermeabil).

Capacitatea proiectata a buncarului va lua in considerare stocarea deseurilor pe perioade fara livrare (la sfarsit de saptamana, sarbatori legale), asigurandu-se astfel o functionare continua a incineratorului.

Aceasta presupune ca buncarul sa fie pastrat, in mod normal, in stare de incarcare partiala.

Echipamentele folosite pentru manipularea deseurilor solide sunt motostivuitoarele.

Depozitarea deseurilor medicale infectioase

Deseurile medicale infectioase se depoziteaza pana la incinerare intr-o camera frigorifica cu capacitatea de 10 m3 la temperatura de -150 C.

Se va opta pentru amplasarea unei camere frigorifice avand o flexibilitatea ridicata a modului de montare, care va permite unitatii frigorifice si usii sa fie amplasate oriunde este nevoie si sa fie repozitionate/upgradate/schimbate in functie de necesitati.

Conform Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale, durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de igiena in vigoare. Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca 72 de ore, din care 48 de ore in incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si eliminare finala.

Conform Ordin Nr. 219 / 2002 spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente:

a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita numai accesul persoanelor autorizate;

b) un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igiena in vigoare privind mediul de viata al populatiei.

O practica comuna este asigurarea, pe cat posibil, ca deseurile periculoase sa fie depozitate in aceleasi containere in care au fost transportate; eliminand astfel nevoia operatiilor suplimentare de manevrare si transfer.

Stocarea namolurilor

Namolurile vor fi stocate in containere sau in buncare. In vecinatatea instalatiilor de stocare pot fi amplasate mecanismele de transfer, cum sunt: turbosuflante, transportoare elicoidale, racleti si transportoare cu discuri.

Pentru namolurile cu un continut mai mare de 22% substanta uscata pot fi folosite pompe axiale.

Pentru namoluri cu un continut de pana la 55% substanta uscata sunt necesare pompe cu piston cu

prerefulare. Pentru a reduce presiunea, trebuie folosite conducte cu diametru nominal de cel putin Dn

180-200 mm.

B. INSTALATIA DE INCINERARE

Instalatia de incinerare propusa spre punere in functiune este de tip Pennram model PHCA 1500 cu o capacitate totala de incinerare de 4000 tone pe an. Aceasta instalatie functioneaza cu o tehnologie ce respecta toate standardele si normele romanesti si europene in domeniul protectiei mediului.

Foto. Nr.5,6 Instalatia de incinerare

2.5.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE INCINERARE

     Tunel de alimentare deseuri solide sau vascoase

Deseurile se vor introduce in incinerator intr-un ritm controlat pentru a obtine o ardere cat mai uniforma si implicit o incarcare uniforma a sistemului de epurare a gazelor reziduale.

La stabilirea retetelor de incinerare a diferitelor tipuri de deseuri se va tine cont de proprietatile acestora: puterea calorifica, continutul de apa, continutul de metale grele, continutul de halogeni, continutul de sulf si azot, continutul de compusi policlorurati aromatici, continutul de carbon fixat, stabilitatea termica si miscibilitate. Parametrii la care are loc incinerarea sunt prestabiliti pentru fiecare reteta si se regleaza automat.

Un asemenea document va descrie intervalul concentratiilor in cadrul caruia trebuie mentinute caracteristicile cheie ale deseurilor, in vederea asigurarii nedepasirii capacitatii procesului, si astfel indeplinirea cerintelor operationale si de mediu (conditiile specificate in autorizatie).

Tunelul de alimentare se incarca automat, avand o capacitate de incarcare de 3,7 m3. Incarcarea camerei de ardere se face doar dupa ce in interiorul acesteia se realizeaza temperatura minima recomandata.

Instalatia de alimentare cu deseuri consta din ecluza cuptorului si un sistem automat de manipulare a deseurilor. Ecluza are in partea de sus o clapeta, iar jos, un impingator hidraulic. Sistemul hidraulic deschide clapeta de alimentare a ecluzei si introduce materialul in camera primara de combustie, dupa care se inchide clapeta. In acest fel se impiedica intrarea in camera primara a aerului suplimentar si iesirea din camera a fumului.

Incarcarea deseurilor se face automat utilizand:

    • Cuva de incarcare in cazul deseurilor solide sau maselor cu consistenta vascoasa o sarja de 136 kg la un ciclu de 12 minute;
    • Injectorul de lichide in cazul deseurilor lichide injectie continua pe perioda ciclului de ardere in camera primara (max 10% din masa de volum a sarjei).

Sistem hidraulic de injectare Debit = 0,05 m3/h

 
SHAPE * MERGEFORMAT

CAMERA PRIMARA

DE

ARDERE

- capaciatate 38,11m3. temperatura 850 0C

deseuri solide 136 kg/12min.

CUVA DE INCARCARE

AUTOMATA

- capaciatate incarcare =3,7 m3

REZERVOR DESEURI PETROLIERE LICHIDE

V = 1,13 m3

Fig. Nr.1 Schema incarcarii automate a deseurilor

     Sistem hidraulic de injectare deseuri petroliere lichide

Deseurile lichide pe baza de hidrocarburi se introduc in camera secundara de ardere prin intermediul unui injector pozitionat in peretele vertical al camerei de ardere. Injectorul este alimentat cu deseuri lichide stocate intr-un rezervor cu o capacitate de 1.06 m3. Rezervorul este fabricat din otel inoxidabil 304 si este amplasat pe platforma betonata in hala instalatiei de incinerare.

Sistemul este actionat de motoare hidraulice care pompeaza deseurile petroliere lichide prin injectie continua pe perioda ciclului de ardere, din rezervorul de depozitare in camera secundara.

Injectia continua se realizeaza cu ajutorul unei duze cu diametrul nominal de 0,127 cm, la o presiune de 27.586,2 N/m2, cu un debit de 45-50 litri/h.

Factorii care ajuta la atingerea unui flux de intrare continuu sunt:

       rata de alimentare a procesului este similara ratei de primire a deseului;

       depozitarea deseurilor (unde este posibil) poate acoperi perioadele mai lente;

       organizarea unui lant de alimentare in vederea prevenirii perioadelor lente;

       suplimentarea deseurilor alimentate cu combustibili;

Fig. Nr.2 Sistem hidraulic de injectare deseuri petrolire lichide

     Camera primara de combustie

Camera primara de combustie este echipata cu doua arzatoare tip EclipseTM avand o putere calorifica de 293 kwh. In vederea pornirii arderii, se foloseste gazul natural pana la atingerea temperaturii de 850 0C, iar caldura degajata din camera nu va depasi 4,4 kw /m3/h.

Volumul interior al camerei primare este de aproximativ 38,11 m3.

Materialul ajuns in camera primara este incalzit la incandescenta, se usuca si se descompune. Aceasta operatie se desfasoara la viteze reduse ale aerului primar, fapt pentru care se emit cantitati foarte mici de substante solide (pulberi).

Dupa ce este introdusa in camera primara, masa de deseuri (solid/lichid) sufera o transformare fizica trecand in stare gazoasa sub influenta temperaturii de 850 0C.

La fiecare sarja, ca urmare a procesarii in repetate cicluri de ardere, rezulta o cantitate de reziduuri de maximum 5% din volumul initial al sarjei. Rezidurile, sub forma de cenusa, sunt compuse din orice material anorganic (metale, precum zinc sau plumb) ce nu au fost transformate in gaze.

Aceste reziduri sunt impinse catre baia de evacuare aflata la capatul opus al camerei primare de catre sarjele care urmeaza precum si de catre pistoanele de agitare; acestea au doua roluri:

    • agitarea masei de reziduu cenuse pentru a asigura o ardere cat mai completa;
    • impingerea reziduurilor catre baia de evacuare.

Gazele incarcate in carbon si elemente nocive sunt transferate sub presiune in camera secundara de ardere.

SHAPE * MERGEFORMAT

CAMERA PRIMARA DE COMBUSTIE

gaze naturale

700 m3/h

apa industriala

0,6 m3/h

electricitate

70 kw/h

Reziduri

Zgura

Cantitate - 5% din greutatea in stare uscata a deseurilor incinerate.

Depozitare container

Emisii atmosferice gaze arse brute

Compozitie:

Praf:1000-10000 mg/Nm3

Monoxid de carbon (CO):<30 mg/Nm3

Carbon organic total (COT):1-10 mg/Nm3

PCDD/PCDF:0,5-10 mg/Nm3

Mercur:0,05-3 mg/Nm3

Cadmiu+Thaliu:<5 mg/Nm3

Alte metale grele (Pb, Sb, As, Cr, Co, Cu, Mn, Ni, V, Sn):<100 mg/Nm3

Compusi anorganici ai clorului (HCl):3000-100000 mg/Nm3

Compusi anorganici ai fluorului (HF):50-550

Compusi ai sulfului, total ca SO2/SO3, masurat ca SO2:1500-50000 mg/Nm3

Oxizi de Azot, masurati ca NO2:100-1500 mg/Nm3

Protoxid de azot:<20 mg/Nm3

CO2:5-8 mg/Nm3

Abur (H2O):6-20 mg/Nm3

deseuri solide 136 kg/12min

PROCES

IESIRI

INTRARI

Flowchart: Alternate Process:                      CAMERA PRIMARA DE COMBUSTIE

Fig. Nr.3. Bilant tehnologic Camera primara de incinerare

     Instalatia de dezgurificare

Evacuarea automata a zgurii provenita din camera de incinerare se realizeaza cu ajutorul unei benzi rulante imersate in apa, actionata de trei motoare hidraulice. Aportul de apa decat pentru a suplimenta apa evaporata, aproximativ 40 litri/zi este asigurat dintr-un rezervor etans din otel inoxidabil, de grosime 0,635 cm si echipat cu senzor pentru controlul umplerii.

Acest tip de apa uzata, folosita ca apa de proces in cadrul instalatiei umede de dezgurificare, este refolosita in cadrul sistemelui de tratare a gazelor arse, daca este corespunzatoare calitativ, in general dupa sedimentare.

Baia de evacuare care si rol de element de etansare intre camera de incinerare si mediul ambiant.

Zgura si cenusa sunt transportate cu banda rulanta si depozitate intr-un container. Reziduurile acumulate sunt inactive si stabile din punct de vedere chimic.

Foto. Nr.7 Instalatia de dezgurificare

Utilizarile ulterioare ale cenusei reziduale tratate pot fi: material de umplutura pentru constructii de baraje, de drumuri, de pereti de protectie, etc. Cenusa nu poate fi utilizata in umplerea zonelor cu o panza freatica bogata.

Foto Nr 8. Vedere cenusa de fund

Fig. Nr.5 Schema Instalatia de dezgurificare

Fig.Nr.6 Schema Benda transportoare de cenusa

SHAPE * MERGEFORMAT

INSTALATIE DEZGURIFICARE

apa industriala

0,6 m3/h

electricitate

70 kw/h

Reziduri

Zgura

Cantitate: <5% din greutatea in stare uscata a deseurilor incinerate.

Depozitare container

Emisii atmosferice nu sunt

Apa uzata

Debit 0,04 l/zi

Temperatura 0C

Emisii in apa:

Particule materiale suspendate mg/l

Mercur si compusi ai mercurului mg/l

Cadmiu si compusi ai sai mg/l

Talium si compusi ai taliumului - mg/l

Arsenic si compusi ai arsenicului -

Plumb si compusi ai plumbului - mg/l

Crom si compusi ai cromului - mg/l

Cupru si compusi ai cuprului - mg/l

Nichel si compusi ai nichelului - mg/l

Zinc si compusi ai zincului - mg/l

Dioxine si furane - mg/l

PROCES

IESIRI

Zgura rezultata din camera primara

INTRARI

Flowchart: Alternate Process:                               INSTALATIE    DEZGURIFICARE

Fig. Nr.7. Bilant de tehnologic Instalatia de dezgurificare

     Camera secundara de combustie

Camera secundara de combustie este echipata cu doua arzatoare tip EclipseTM avand o putere calorifica de 1465,4 kwh, necesara pentru a realiza o temperatura de ardere de 12000C in 2 secunde. Volumul interior al camerei este de 13,5 m3.

In vederea cresterii capacitatii de epurare a gazelor reziduale evacuate in atmosfera (in special dioxine si furani), este adaugata si o camera de post-combustie. Se efectueaza aprinderi suplimentare, folosind deseuri lichide sau combustibil, pentru a mentine temperatura necesara unei arderi complete a gazelor si distrugerii deseului incinerat.

Gazele incarcate in carbon si elemente nocive sunt transferate sub presiune in camera secundara de ardere. Aici se asigura descompunerea chimica a acestor gaze printr-un proces de oxidare violenta la temperaturi mai mari de 1,1000C, in atmosfera imbogatita in oxigen.

Oxidarea violenta este catalizata de introducerea sub presiune a aerului in camera secundara de ardere prin o suta de duze pozitionate in asa fel incat se creeze un vortex; aerul este injectat la viteze de peste 250km/h.

Flacara si caldura sparg legaturile chimice ale compusilor oganici gazosi in atomi. Acesti atomi se recombina cu oxigenul din aerul din camera si formeza compusi stabili alcatuiti in principal din chimicale nepericuloase, precum dioxid de carbon si apa (abur).

SHAPE * MERGEFORMAT

CAMERA SECUNDARA DE COMBUSTIE

gaze naturale

700 m3/h

electricitate

70 kw/h

Emisii atmosferice gaze arse brute

Temperatura: 11000C

Compozitie:

Cenusa: 1000-10000 mg/Nm3

Monoxid de carbon (CO):<30 mg/Nm3

Carbon organic total (COT):1-10 mg/Nm3

PCDD/PCDF:0,5-10 mg/Nm3

Mercur:0,05-3 mg/Nm3

Cadmiu+Thaliu:<5 mg/Nm3

Alte metale grele (Pb, Sb, As, Cr, Co, Cu, Mn, Ni):<100 mg/Nm3

Compusi anorganici ai clorului (HCl):3000-100000 mg/Nm3

Compusi anorganici ai fluorului (HF):50-550

Compusi ai sulfului, total ca SO2/SO3, masurat ca SO2:1500-50000 mg/Nm3

Oxizi de Azot, masurati ca NO2:100-1500 mg/Nm3

Protoxid de azot:<20 mg/Nm3

CO2:5-8 mg/Nm3

Abur (H2O):6-20 mg/Nm3

Reziduri

deseuri lichide rezervor 1,13 m3

PROCES

IESIRI

INTRARI

Flowchart: Alternate Process:          CAMERA SECUNDARA DE COMBUSTIE

Fig. Nr.8 Bilant tehnologic Camera secundara de incinerare

Fig.Nr.9 Camera secundara de combustie

     Instalatia de racire a gazelor arse

Sistemul este constituit dintr-o tubulatura in lungime de 137m, fabricata din otel acoperit cu material refractar si otel inoxidabil.

Cu ajutorul schimbatorului de caldura se recupereaza caldura din gazele de ardere prin sistemul SCHIMB AER AER, la temperatura de 370 0C.

Astfel se asigura scaderea temperaturii gazelor evacuate in atmosfera si se face o mai buna eficientizare a instalatiei de incinerare din punct de vedere economic. Aerul cald avand temperatura de 370 0C se poate folosi pentru incalzirea halei.

Gazele fierbinti sunt eliminate in tubulatura de racire si racite pana la aproximativ 1370C inainte sa intre in elementele de filtrare.

Instalatia este prevazuta cu un element de racire cu aer care este actionat automat in cazul unei temperaturi a gazelor care depaseste limita de rezistenta a elementelor de filtrare, pentru a preveni distrugerea acestora.Particulele grosiere in suspensie de acumuleaza in cuvele pozitionate la baza de jos a tuburilor de racire.

Aceste cuve trebuie inspectate o data pe an. Materia acumulata, cenusa, trebuie evacuata dupa nevoie. Aceasta cenusa se trateaza similar cu cenusa colectata din butoaiele de colectare ale cenusei din filtrul cu saci. In general este stabila din punct de vedere chimic.

Foto. Nr.9 Instalatia de racire si filtare a gazelor arse

Fig. Nr.10 Schema Instalatiei de racire a gazelor arse

SHAPE * MERGEFORMAT

INSTALATIA DE RACIRE A GAZELOR ARSE

gaze arse brute

electricitate

Reziduri

Cenusa

Emisii atmosferice gaze arse brute

Temperatura: 1370C

Compozitie:

Pulberi:1000-10000 mg/Nm3

Monoxid de carbon (CO):<30 mg/Nm3

Carbon organic total (COT):1-10 mg/Nm3

PCDD/PCDF:0,5-10 mg/Nm3

Mercur:0,05-3 mg/Nm3

Cadmiu+Thaliu:<5 mg/Nm3

Alte metale grele (Pb, Sb, As, Cr, Co, Cu, Mn, Ni, V, Sn):<100 mg/Nm3

Compusi anorganici ai clorului (HCl):3.000-100.000 mg/Nm3

Compusi anorganici ai fluorului (HF):50-550

Compusi ai sulfului, total ca SO2/SO3, masurat ca SO2:1.500-50.000 mg/Nm3

Oxizi de azot :100-1500 mg/Nm3

Protoxid de azot:<20 mg/Nm3

CO2:5-8 mg/Nm3

Abur (H2O):6-20 mg/Nm3

aer

PROCES

IESIRI

INTRARI

Flowchart: Alternate Process:                           INSTALATIA DE RACIRE A GAZELOR  ARSE

Fig. Nr.11 Bilant tehnologic Schema instalatiei de racire a gazelor arse

     Instalatia de epurare umeda a gazelor arse

Instalatia de tratare a gazelor arse este compusa dintr-o succesiune de procedee clasice de desprafuire si neutralizare a gazelor atent alese pentru a asigura neutralizarea acizilor si retinerea poluantilor pana la incadrarea in limitele inpuse de lege, chiar si in cele mai nefavorabile conditii de operare.

Instalatia este compusa din doua agregate principale, si anume:

a) separator de filtrare cu filtru sac, pentru retinerea tuturor particulelor solide.

b) spalator umed, pentru a neutraliza gazele acide.

a) Filtrul sac

Sistemul include un filtru compus din 84 de saci. Acestia retin particulele de praf pe peretii lor, gazul trecand prin ei. Practic, se foloseste un ansamblu de saci lungi, suspendati intr-o incinta prevazuta cu scara si platforma de acces.

Fluxul gazelor este dinspre exteriorul elementelor tubulare catre interior, asigurand retinerea particulelor in suspensie pe partea exterioara a elementelor de filtrare. Filtrul functioneaza la o temperatura care sa impiedice condensarea compusilor acizi pe suprafetele interioare.

Viteza gazelor arse prin mediu filtrant este mai mica de 1 cm/s, pentru a oferi suficient timp reactiei de absorbtie a poluantilor.Pentru mentinerea constanta a presiunii, ce scade in timp, se face o racire regulata cu ajutorul unui jet de aer.

Pentru a evita incarcarea materialului filtru si scaderea eficientei de operare, filtrele sunt curatate periodic (1-3 minute) prin inducerea explosiva (sub presiune) a unui flux de aer in directie opusa fluxului tehnologic (din interiorul filtrelor spre exterior).

Cenusa astfel eliberata din materialul filtrelor este acumulata la baza palniei filtrului in doua colectoare etanse. Cenusa din colectoare este evacuata prin deschiderea unei valve glisante si este stabila din punct de vedere chimic.

Foto. Nr.10 Instalatia de filtrare a gazelor arse

Fig. Nr.12 Schema Instalatiei de filtrare a gazelor arse

b) Spalator umed

Gazele filtrate intra in sistemul de spalare umeda prin intermediul unei conducte cu diametrul de 61 cm. Acest sistem foloseste perdele de apa ce permit neutralizarea gazelor acide prin injectia si recircularea unei solutii de soda caustica, cu ajutorul a patru duze de pulverizat conectate prin doua pompe la un bazin de depozitare avand volumul de 2 m3.

Gazele de ardere racite intra in partea inferioara a scruberului, deasupra bazinului si sub placile separatoare, de unde compusii acizi sunt neutralizati si separati de gazele de ardere. Eficienta de retinere a acizilor este de aprox. 99 %. Placa separatoare este perforata avand 1000 de orificii. Partea superioara a placii este permanent inundata, gazele trec de jos in sus, impinse de solutia de epurare.

Concentratia solutiei bazice, aproximativ 50 % soda caustica, este controlata electronic pe baza masuratorilor de pH, mentinandu-se un nivel de 6-7 unitati pH. Pentru a evita incarcarea cu saruri a solutiei de neutralizare, se mentine un flux continuu de apa proaspata (max 5-10% din volum).

O cantitate de aproximativ 300 litrii/h de apa este pompata din rezervor pentru aceasta operatie, cantitate de apa care se evapora in procesul de racire si neutralizare a gazelor, temperatura gazelor arse la iesirea din spalator fiind de 710C.

Fig. Nr.13. Schema Instalatiei de epurare umeda a gazelor arse

Ventilatorul cu curent de aer indus

Ventilatorul este facut din otel si insufla gazele neutralizate catre cosul de evacuare prin intermediul unei conducte cu diametrul de 61 cm.

Ventilatorul este etans si controlat cu ajutorul unui modulator de frecventa, pentru a mentine presiunea din camera de post-combustie. Turatia motorului ventilatorului este de 1300 rot/min.

In atmosfera se evacueaza gaze arse cu continut controlat de pulbere fina si vapori de apa. Amestecul umed rezultat in urma procesului de epurare umeda se recircula in bazinul de depozitare a apei recirculate.

Eliminarea gazelor prin cosul de evacuare se face pe baza masurarii continue a parametrilor specificati in legislatie.

Sistemul de monitorizare continua a emisiilor este conectat cu elementele de automatizare ale incineratorului si este programat sa stopeze fluxul tehnologic in caz de depasire a parametrilor de mediu specificati.

SHAPE * MERGEFORMAT

INSTALATIA DE EPURARE UMEDA A GAZELOR ARSE

gaze arse racite la 1370C

electricitate

Reziduri

Apa uzata: 300 l/h se recircula

Emisii in apa:

Particule materiale in suspensie: 45 mg/l

Mercur si compusi ai mercurului:0,03 mg/l

Cadmium si compusi ai cadmiumului :0,05 mg/l

Talium si compusi ai taliumului :0,05 mg/l

Arsenic si compusi ai arsenicului :0,15 mg/l

Plumb si compusi ai plumbului :0,2 mg/l

Crom si compusi ai cromului : 0,5 mg/l

Cupru si compusi ai cuprului :0,5 mg/l

Nichel si compusi ai nichelului :0,5 mg/l

Zinc si compusi ai zincului :1,5 mg/l

Dioxine si furane : 0,3 ng/l

Emisii atmosferice gaze arse epurate

Temperatura: 710C

Compozitie:

Pulberi totale:10 mg/Nm3

Dioxine / Furani: < 0,01 mg/Nm3

Plumb si compusi ai plumbului, masurat ca Pb:<0,01 mg/Nm3

Mercur si compusi ai mercurului, masurat ca Hg: 0,08 mg/Nm3

HCL: 2  106 mg/Nm3

NOX: 265  106 mg/Nm3

SO2: 155  106 mg/Nm3

CO: 3  106 mg/Nm3

Hidrocarburi nearse:0 mg/Nm3

apa industriala

300l/h

soda cautica

10l/h

PROCES

IESIRI

INTRARI

Flowchart: Alternate Process: INSTALATIA DE EPURARE UMEDA A GAZELOR ARSE

Fig. Nr.14. Bilant tehnologic Instalatia de epurare umeda a gazelor arse

     Cos evacuare

Gazele reziduale epurate sunt evacuate din instalatia de tratare in atmosfera, prin conducte de evacuare si cos de fum. La iesirea din scruberul umed, gazele uzate sunt saturate in vapori de apa.

Atat instalatia de epurare, cat si conductele de gaze si cosul de fum este proiectat incat sa reziste la atacul coroziv al gazelor reziduale umede.

Cosul de evacuare al gazelor neutralizate, la iesirea din instalatia de spalare a gazelor arse are o inaltime de 12 m, diametrul de 81 cm si este prevazut cu o clapeta care impiedica iesirea vaporilor de apa. Apa condensata este drenata in rezervorul de depozitare si recirculare a apei in procesul de spalare umeda a gazelor arse.

Cosul de evacuare final este fabricat din otel inoxidabil AISI 304, are diametrul nominal de 76 cm, inaltimea de 25 m si este prevazut cu instalatie de monitorizare continua a emisiilor.

     Instalatie de monitorizare continua a emisiilor

Urmatorii poluantii ai aerului vor fi masurati continuu:

-        Temperatura;

-        Umiditate;

-        Pulberi totale;

-        Substante organice gazoase si sub forma de vapori;

-        Acid clorhidric (HCl);

-        Acid fluorhidric (HF);

-        Dioxid de sulf (SO2);

-        Monoxid de azot (NO) si dioxid de azot (NO2);

-        COV, O2, CO, CO2 ;

Controlul poluarii indeplineste standardele de emisie in aer impuse de Directiva 2000/76/EC, sistemul de neutralizare a poluantilor avand o eficienta de 95 99% garantata de producatorul instalatiei de incinerare.

Date de garantie ale instalatiei de epurare gaze arse concentratiile maxime ale substantelor poluante la iesirea din instalatia de epurare conform prospectului instalatiei sunt:

Noxe emise

Valori obtinute prin

masuratori discontinue

Pulberi totale

10 mg/Nm3

Dioxine / Furani

< 0,01 mg/Nm3

Plumb si compusi ai plumbului, masurat ca Pb

<0,01 mg/Nm3

Mercur si compusi ai mercurului, masurat ca Hg

0,08 mg/Nm3

HCL

2  106 mg/Nm3

NOX

265  106 mg/Nm3

SO2

155  106 mg/Nm3

CO

3  106 mg/Nm3

Hidrocarburi nearse

0 mg/Nm3

Fig.nr.15 Schema simplificata cu intrarile si iesirile intr-o instalatie de incinerare

SCHEMA BLOC PROCESE TEHNOLOGICE

SHAPE * MERGEFORMAT

       energie electrica

       ulei hidraulic

       apa industriala

INTRARI

PROCESE

IESIRI

Depozitare temporara

Pregatire sarje

       deseuri petroliere periculoase

       deseuri medicale

       emisii de la mijloacele de transport

       emisii de la depozitarea deseurilor

Alimentare

automata

deseuri

lichide

       gaz metan

       energie electrica

       apa industriala

INCINERARE

1.100 0C

Emisii monitorizate continuu:

- pulberi (metale grele)

- Acid clorhidric (HCl)

- Acid fluorhidric (HF)

- COT,NOx, SO2

- Mercur si compusii sai

- Cadmiu si compusii sai

- Dioxine si furani

Energie termica:

- livrata in sistemul de incalzire;

- uz propriu;

- disipata accidental

       zgura

       gaze arse brute

Alimentare

automata deseuri solide

       ulei uzat

Sistemul de racire al gazelor arse

Instalatie de epurare umeda a gazelor arse

       energie electrica

       apa industriala

       solutie 50%

soda caustica

       energie electrica

       apa industriala

       gaze arse (137 0C )

       pulberi grosiere

colectate in cuve

       pulberi in suspensie

       gaze arse neutralizate

       apa industriala uzata:

MTS, Hg , Σ Pb+Cu+As +Co

Cos evacuare finala

2.5.2. Combustia

Incinerarea poate fi definita ca oxidarea controlata la temperaturi ridicate a compusilor, in marea lor majoritate organici, pentru a produce CO2 si apa:

Deseuri organice incinerare => CO2 + H2O + produsi secundari

In timpul procesului de incinerare materiile combustibile sunt singurele care participa la combustie. Apa este vaporizata datorita caldurii degajate prin arderea deseurilor si se regaseste sub forma de vapori de apa in gazul de combustie. Materiile combustibile contin urmatoarele elementele simple:

Reactii de combustie:

Combustia carbonului:

       in teorie, o reactie completa: C+O2 = CO2 + 393,12 kJ / mol de carbon

       in practica, o reactie incompleta: C+ 1/2 O2 = CO + 110,4 kJ / mol de carbon,

urmata de:

       CO + O2 = CO2 + 282,73 kJ / mol de CO

In timpul procesului incinerare, reactia este incompleta la nivelul gratarului de combustie, intrucat totalitatea CO format, nu a oxidat. Injectiile de aer secundar permit combustia CO rezidual.

Combustia hidrogenului

Reactia chimica este urmatoarea:

H2 + O2 = H2O + 238,26 kJ/ mol de H2

Combustia produselor clorurate

Clorul provine din cloruri metalice (CaCl, NaCl sau clorura de polivinil). Combustia acestor substante elibereaza Cl2 care apoi in combinatie cu H2 produce HCl.

Combustia sulfului

Sulful provine de la combustia sulfatilor. Combustia sulfului da nastere urmatoarelor rectii:

S + O2 = SO2 + 296,78 kJ / mol de S

SO2 + O2 = SO3 + 94,88 kJ / mol de SO2

Oxizii de azot

Azotul provine in mod principal din aerul de combustie si poate crea NO urmand reactia:

N2 + O2 = 2 NO

NO poate sa oxideze partial urmand reactia: NO + O2 = NO2

Formarea de NOx creste odata cu temperatura aerului, astfel ca excesul de aer necesar la combustia completa a carbonului trebuie sa fie de multe ori limitat pentru a nu favoriza crearea de NO si NO2.

Ventilatoarele de aer din instalatia de incinerare a deseurilor, nu difera practic de cele care functioneaza cu un alt combustibil, diferenta fiind la cantitatea de aer in exces care trebuie asigurata in acest caz.

Cantitatea de aer necesara in cazul combustiei cu exces de aer

In mod practic, fara exces de aer nu se poate realiza o combustie corespunzatore, astfel se trimite o cantitate de aer in exces, pentru a asigura un amestec intre aer si combustibilulul supus arderii.

Excesul de aer este diferenta de aer intre cantitatea reala de aer introdusa in masa combustibilului si cantitatea de aer necesara teoretic. Matematic, excesul de aer se poate exprima prin formulele:

Var = Va x , [Nm3/kg]

unde:

e excesul de aer, in %

Var volumul de aer real, in Nm3/kg

Va volumul de aer necesar, Nm3/kg, unde:

Va = , Nm3/kg

In cazul arderii deseurilor periculoase, excesul de aer se poate detemina cu formula:

e % =

unde:

Hi puterea calorifica inferioara a deseurilor incinerate, kJ/kg;

Vg volumul de gaze, Nm3/kg produs prin arderea teoretica a unui kg de deseuri;

t temperatura gazelor in camera de ardere

Cpg caldura specifica la presiune constanta a gazelor de ardere de la 00C la t0C in kJ/ Nm3 * k

Cpa caldura specifica la presiune constanta a aerului de la 00C la t0C in kJ/ Nm3 * k

Volumul de gaze, Vg este compus in general din:

       azotul continut in aerul teoretic care nu intervine in combustie (circa 0,8 Va)

       gazele provenite de la combustia elementelor combustibile cu oxigenul;

       vapori de apa

Vg se poate determina cu formula lui Rosin si Fehling:

Vg = 0,89 x + 1,65 , [Nm3/kg]

De asemenea, se poate calcula si volumul gazelor arse, iesite din camera de combustie a incineratorului:

Vf = 3 x , [Nm3/kg]

Vf volumul gazelor la intrare in cosul de fum, in m3/ kg deseuri incinerate

La temperatura obisnuita, la intrarea in cosul de fum a gazrlor arse, volumul acestora se poate determina cu urmatoarea fomula, tinand cont de faptul ca racirea acestora se face cu apa:

Vf = 8,93 x , [Nm3/kg]

Cantitatea de aer pentru racirea gazelor de ardere: Vr = 8,07 x , [Nm3/kg]

Vr volumul de aer la racire, [Nm3/kg]

Masa aerului de racire: M r = 10,43 x , [kg aer]

M r masa aerului de racire, , [Nm3/kg]

Cantitatea de apa pentru racirea gazelor de ardere: M a = [kg apa]

M a masa apei injectate pentru racire, [Nm3/kg]

Exemplificare:

       Pentru deseuri industriale petrolire obtinute pe o platforma petrochimica, se alege: Hi = 19.840 kJ / kg

Parametrii

Valori obtinute

Va

4,75 Nm3/kg

Vg

5,87 Nm3/kg

Vf

14,25 Nm3/kg

Vr

38,33Nm3/kg

Mr

49,54 kg aer

Ma

4,75 kg apa

       Pentru deseuri spitalicesti infectioase, se alege: Hi = 13.408 kJ / kg

Parametrii

Valori obtinute

Va

3,20 Nm3/kg

Vg

4,49 Nm3/kg

Vf

9,6 Nm3/kg

Vr

25,82 Nm3/kg

Mr

33,37kg aer

Ma

3,20 kg apa

2.5.3. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in atmosfera

Faza de proces

Punctul de emisie

Poluant

Echipament de retinere/ depoluare/dispersie poluanti

Sistemul de racire al gazelor arse

gaze arse brute, dupa iesirea din camera combustie

    particulele grosiere in suspensie

cuve pozitionate la baza de jos a tuburilor de racire.

Instalatie de epurare umeda a gazelor arse

sistemul de racire al gazelor arse

    pulberi in suspensie

    pulberi metale grele (PM10)

filtru sac cu saci filtranti

filtru sac gaze arse eliberate de produsi nocivi

   gaze arse avand caracter acid ce contin: HCl, HF, SO2, etc,

placa de separare

Incierare deseuri periculoase

Cos incinerator

- Pulberi in suspensie

- PM10

- Acid clorhidric (HCl)

- Acid fluorhidric (HF)

- COT

- NOx

- SO2

- Mercur si compusii sai

-Cadmiu si compusii sai

- Dioxine si furani

Cos de fum cu H=25 m si

D= 76 mm

2.5.4. Valori limita atinse prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile (BAT)

La alegerea tipului instalatiei de incinerare au fost analizate cerintele specifice in vederea autorizarii integrate pe linie de protectie a mediului, fiind astfel achizitionata o instalatie ce respecta principiul aplicarii ,,CELEI MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT).

Valorile limita atinse prin tehnologia propusa, comparativ cu valorile limita realizate prin cele mai bune tehnici existente sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Parametrul

Valori limita

Prin tehnologia

propusa de titular

Prin cele mai bune tehnici

(medii anuale)

Consum de energie

420.000 kW /an

-

Consum de apa

4.362 m3/an

-

Consum de gaz

4.200.000 Nm3/an

-

Emisii de poluanti

Particule materiale suspendate in total cf. DIR 91/271/CEU

7,5 mg/Nm3

45 mg/l

Mercur si compusi ai mercurului, masurat ca Hg

0,08 mg/Nm3

0,0004-0,05 mg/Nm3

Plumb si compusi ai plumbului, masurat ca Pb

<0,01 mg/Nm3

0,004-0,4 mg/Nm3

HCL

2  106 mg/Nm3

0,3-5 mg/Nm3

NOX

265  106 mg/Nm3

70-180 mg/Nm3

SO2

155  106 mg/Nm3

0,1-30

CO

3  106 mg/Nm3

5-50

Dioxine si furane

<0,01 mg/Nm3

0,004-0,4 mg/Nm3

Deseuri generate (cenusa, zgura)

sub 3 % din volumul initial al sarjei

sub 3 % TOC

Din analiza valorilor limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse comparativ cu cele mai bune tehnici disponibile se constata ca la toti parametrii, tehnologia propusa prin proiectul analizat indeplineste baremurile celor mai bune tehnici.

Eficienta de eliminare a poluantilor prin tehnologia propusa este de aproximativ 95 99 %.

Nr. crt.

Tehnica BAT de incinerare deseurilor periculoase

Efecte/implicatii/mod de aplicare

prin tehnologiapropusa de titular

BAT pentru proces tehnologic

1.

Incinerarea deseurilor

        Tratarea ecologica prin ardere a deseurilor periculoase si valorificarea caldurii generate

        Incinerarea completa a deseurilor periculoase

        Proces de ardere stabil

        Emisii de gaze cu nocivitate redusa

        Cenusa de vatra sub 3 %TOC

BAT pentru reducerea emisiilor in apa

2

Sistem umed pentru epurarea gazelor de ardere

Sistem dezgurificare umed

        Asigura recircularea apei in procesul tehnologic

        Monitorizarea continua a emisiilor in apa evacuata

BAT pentru reducerea emisiilor in aer

3

Instalatie de epurare gaze de ardere care include:

        Filtre cu saci pentru pulberi

        Procedeu umed de epurare gaze arse si captarea pulberilor de reactivi pe filtre cu saci (inclusiv pulberi metale grele)

        Tratarea gazelor de ardere cu ajutorul unei solutii bazice. Concentratia solutiei bazice este controlata electronic pe baza masuratorilor de pH.

        Monitorizarea continua a emisiilor in aer

        Retinerea pulberilor

        Reducerea gazelor acide (HF, HCL, SOX)

        Reducerea continutului de metale grele, TOC, dioxine, furani etc.

        Reducerea emisiilor de NOX

        Reducerea emisiilor de mercur

        Controlul emisiilor atmosferice

BAT pentru reducerea cantitatii de deseuri generate

4

Controlul si monitorizarea continua a procesului de ardere

        Reducerea cantitatii de cenusa si zgura

BAT pentru reducerea consumurilor energetice

5

Randament termic al incineratoarelor

        Cresterea eficacitatii de conversie a energiei termice in agent termic

2.5.5. Conformarea instalatiei cu legislatia in vigoare