Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Reconstructia Ecologica a Terenurilor in Panta - PROIECT DE AMENAJARE A ZONEI GIURGIU

Reconstructia Ecologica a Terenurilor in Panta - PROIECT DE AMENAJARE A ZONEI GIURGIU




FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE

SI INGINERIA MEDIULUI BUCURESTI



Reconstructia Ecologica a Terenurilor in Panta

PROIECT DE AMENAJARE A ZONEI GIURGIU

Tema de proiectare

Respectarea obiectivelor Planului National de Dezvoltare Rurala pe perioada 2007-2013 trebuie sa raspunda obiectivelor cheie care urmaresc protectia mediului prin masuri care sa permita disocierea cresterilor economice de impactul negativ asupra mediului, acordand prioritate protectiei si imbunatatirii calitatii mediului. De asemenea se urmareste ombunatatirea gestionarii resurselor naturale si editarea exploatarii lor excesive, ca si recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme. Aceste obiective se vor aplica la proiectul de amenajare a zonei GIURGIU, care trebuie sa rezolve urmatoarele probleme:

- evaluarea conditiilor de mediu pentru determinarea factorilor limitativi in exploatarea agricola a terenurilor;

- fundamentarea tehnica a masurilor si lucrarilor de reconstructie ecologica a terenurilor degradate sau prevenirea degradarii terenurilor;

- elaborarea proiectului tehnic de amenajare a teritoriului pentru prevenirea/reconstructia ecologica a degradarilor de mediu;

- evaluarea economica a lucrarilor proiectate.

Datele climatice de la Statia Meteorologica GIURGIU se gasesc in Tabelul nr. 1 .

Tema nr. 1

Caracterizarea climatica a teritoriului

Dintre factorii de mediu, clima prezinta cea mai accentuata variabilitate care in conditiile schimbarilor climatice globale determina un impact negativ asupra exploatarilor terenurilor si a calitatii celorlalte elemente de mediu.

Determinarea masurii in care dinamica climatica anuala constituie un stres pentru tehnologiile agricole se face prin analiza unor indicativi specifici dupa cum urmeaza:

- Indicele de bilant (Ib):

Ib=P-ETP= -182 mm

- Indicele hidroclimatic (Ih):

Ih== 75,2 %

- Indicelel de ariditate (Ia):

Ia== 25,9 ,

in care :

* P - precipitatii medii multianuale (mm);

* ETP – evapotranspiratia potentiala medie multianuala (mm);

* T – temperatura aerului medie multianuala (sC).

Valorile obtinute se interpreteaza dupa clasificarea prezentata in „Lucrari Practice”, pag. 4, Tab. 3. Se determina in acest mod bilantul hidroclimatic prin evidentierea zonei si a clasei climatice.

Concluzie:

Pentru zona GIURGIU prelucrarea datelor climatice arata ca ne situam in zona deficitara, clasa moderat deficitara.

In aceste conditii pentru regularizarea regimului de apa din sol se recomanda amenajarea teritoriului cu lucrari de irigatii combinate cu drenaj.

Tema nr. 2

Determinarea ploii de calcul pentru dimensionarea

lucrarilor de amenajare a teritoriului

Prin ploaie se intelege precipitatia care determina debitul de dimensionare a lucrarilor de amenajare. Ploaia de calcul se determina prin teoria probabilitatilor calculand statistic asigurarea de calcul.

Prin asigurare de calcul se intelege probabilitatea de depasire a unui fenomen intr-o perioada consecutiva de 100 ani. In functie de tipul de lucrari de amenajare, asigurarea de calcul difera pentru amenajarile de irigatie. Se ia in consideratie asigurarea de 80% a precipitatiei medii lunare.

Pentru lucrari de CES se ia in considerare ploaia maxima in 24 h cu asigurarea de 10%.

Pentru lucrari de drenaj se determina ploaia maxima in 1-3-5 zile consecutiv cu asigurarea de 5%.

Determinarea ploii de calcul ia in consideratie un sir de observatii cronologice de minim 20 valori care se prelucreaza dupa continutul Tabelului nr. 2 .

Calculul ordonatelor curbei de asigurare, la Statia Meteorologica GIURGIU, luna Martie se gaseste in Tabelul nr. 3.

Concluzie:

Ploaia de calcul cu asigurarea de 5% pentru dimensionarea lucrarilor de prevenire si combatere a excesului de apa este de 38,69 mm.

Tema nr. 3



Evaluarea regimului hidrologic al solului

Expresia matematica a regimului hidrologic este bilantul apei din sol ce cuprinde evidentierea volumelor de apa intrate si iesite din stratul activ de sol pe durata unui an calendaristic.

Sursele de intrari de apa in sol sunt precipitatiile si apa freatica, iar iesirile de apa din sol sunt reprezentate de evapotranspiratia potentiala.

In zona de studiu principala sursa de apa care alimenteaza solul o constituie precipitatiile.

Pe o anumita suprafata in care apa freatica se afla la adancime mai mica, solul este alimentat cprin capilaritate si din aceasta sursa.

Pentru a pune in evidenta marimea alimentarii freatice se efectueaza un calcul lunar cu relatia:

, in care:

p – precipitatii medii zilnice (mm/zi);

(mm/zi);

n – coeficient de absorbtie;

Cu cat textura solului e mai argiloasa cu atat valoarea lui n tinde spre 0,9.

a - coeficient experimental caracteristic solurilor minerale;

______

T – durata aproximativa a alimentarii solului din apa freatica (s).

Calculul se sistematizeaza in Tabelul nr. 4.

Bilantul apei in sol se calculeaza in 2 variante:

1. Pentru alimentare numai din precipitatii;

2. Pentru alimentare mixta: precipitatii si apa freatica.

Calculul consta in diferenta dintre precipitatiile (intrarile de apa) lunare si marimea evapotranspiratiei.

Daca diferenta se obtine cu „+” valoarea obtinuta reprezinta excedent de apa.

Daca diferenta se obtine cu „-„ valoarea obtinuta reprezinta deficit de apa.

Datele obtinute se trec in Tabelul nr. 5.

Concluzie:

Din analiza bilantului apei in sol se constata ca in regim pluvial deficitul anual se produce in intervalul Aprilie – Octombrie si are valoarea -332,7.

Excedentul de apa are valoarea de 150,8 mm, si se produce in intervalul Noiembrie – Martie.

Pe terenul cu alimentare mixta, pluviala si freatica, deficitul de apa cu valoarea de -265,86 mm se produce in intervalul Mai – Septembrie, iar excedentul de apa cu valoarea de 257,3 mm se produce in intervalul Octombrie – Aprilie.

Fata de aceste concluzii se recomanda ca zona de scurgere sa fie amenajata cu lucrari de drenaj si irigatii.

In conditii climatice medii, excesul de apa trebuie evacuat de pe terenul agricol in 5-7 zile.

Nota: Instructiunile de proiectare recomanda ca durata de evacuare a excesului de apa sa fie de 2-3 zile daca acesta se produce in perioada de vegetatie (Aprilie - Septembrie) si de 5-7 zile daca se produce in perioada rece.

Tema nr. 4

Evaluarea factorilor favorizanti pentru producerea

excesului de apa

Intensitatea de manifestare a cauzelor care produc exces de apa, depinde de masura in care unii factori naturali favorizeaza sau diminueaza acest proces.

Gradul de framantare a terenului reflectat prin studiul geomorfologic impreuna cu caracteristicile solului si reteaua hidrografica a zonei, alcatuiesc factorii favorizanti pentru procesele de exces de apa.

Geomorfologia terenului reflecta caracteristicile suprafetei terenului care determina drenajul extern al acestuia.

Geomorfologia se reflecta in valoarea pantei medie a terenului precum si in calculul gradului de framantare a terenului.

Determinarea pantei medie a terenului in zona GIURGIU

Panta terenului se calculeaza pe 4-5 directii caracteristice respectand recomandarile topografice:

- perpendicular pe curbele de nivel;

- intre o cota maxima si o cota minima a terenului fara sa treaca peste forme de relief

cu variatii de cote;

- sa reflecte panta unui aliniament cu lungime cat mai mare.

Pantele partiale calculate pe planul de situatie sunt:

% , in care:

Δh – diferenta de nivel dintre extremitatile aliniamentului (m);

L – lungimea aliniamentului.

Concluzie:

Dupa marimea pantei medie a terenului acesta se incadreaza in clasa de panta teren orizontal ceea ce favorizeaza producerea excesului.

Calculul gradului de framantare



Acest calcul consta in determinarea suprafetei denivelarilor pozitive (mameloane) si negative (crovuri) si raportarea acestora la intreaga suprafata de studiu.

Calculul se face cu relatia:

= 0,16 , in care:

- numarul denivelarilor pozitive si negative

k – coeficient dependent de numarul deliberarilor la 100 ha;

k = 1,5

- denivelarea fata de cota medie;

= 1,5 m

S – suprafata de studiu;

= 1148 ha

= 118,5 ha

f – frecventa denivelarilor in % de suprafata exprimata in ha;

= 10,32 %

Concluzie:

Dupa valoarea gradului de framantare suprafata studiata se incadreaza in categoria teren uniform avand o valoare Gf = 0,16 ceea ce arata ca geomorfologia favorizeaza producerea excesului de apa.

Pentru imbunatatirea drenajului extern al terenului se recomanda lucrari de drenaj de suprafata asociate cu masuri secundare de drenaj.

Tema nr. 5

Caracterizarea conditiilor hidrogeologice

Cunoasterea regimului apelor subterane furnizeaza indicatii privind variatia nivelului apei freatice, tipurile de acvifere ce influenteaza regimul hidric al solului, chimismul si mineralizarea apei freatice.

Determinarea caracteristicilor sale se face prin amplasarea in teren a unor foraje de studiu pentru masurarea adancimii apei freatice si prelevare de probe pentru analize fizico-chimice.

Efectul panzei freatice asupra umiditatii solului se pune in evidenta prin amplasarea pe planul de situatie a unui numar de 5 foraje care trebuie sa reflecte conditiile medii naturale.

Se masoara nivelul apei in foraje intr-o perioada cu niveluri maxime (martie, aprilie) cand se produce cea mai intensa alimentare a solului din apa freatica.

Studiul hidrogeologic consta in trasarea pe planul de situatie a unor izofreate (linii care unesc punctele cu aceeasi adancime a panzei freatice) cu echidistanta de 0,25 m. Se traseaza cu o culoare rosie izofreata cu valoarea de 1,5 m, care delimiteaza terenul cu alimentare din panza freatica. Se traseaza sensul de scurgere al apei si se masoara panta suprafetei piezometrice a apei freatice in functie de care se apreciaza drenajul intern al terenului, pante mai mici de 1 ‰ denota un drenaj intern defavorabil, intre 1 ‰ si 3 ‰ drenaj intern mediu si peste 5 ‰ drenaj intern favorabil.

= 8,16 ‰

Concluzie:

Din analiza informatiilor rezultate din planul de situatie cu izofreate prezinta urmatoarele:

- in zona de studiu adancimea apei freatice e cuprinsa intre 0,25 si 3 m;

- sensul de scurgere al apei freatice este de la Nord la Sud;

- panta suprafetei piezometrice a apei freatice este de 8,16 ‰ ceea ce arata ca drenajul intern al terenului este ________;

- suprafata pe care solul este alimentat cu apa din panza freatica, delimitata de izofreata de 1,5 m este de _________ ha.

Pentru coborarea si mentinerea nivelului freatic la adancimea corespunzatoare normei de drenaj si pentru imbunatatirea drenajului intern al terenului se recomanda ca suprafata de _______ ha alimentata din panza freatica sa fie amenajata cu lucrari de drenaj subteran orizontal pe tuburi.

Tema nr. 6

Caracterizarea geotehnica a zonei de studiu

Caracterizarea geotehnica a terenului se bazeaza pe informatiile obtinute din forejele geotehnice care se concretizeaza in fise prin care se delimiteaza straturile de pamanturi, textura, densitate, aparenta, etc.

Studiul geotehnic pentru lucrarile de imbunatatiri funciare se bazeaza pe intocmirea diagramei bloc. Aceasta reprezinta structura in spatiu a terenului sub forma de fise geotehnice intocmite pe aliniamentele dintre doua foraje. Se utilizeaza cele 5 foraje luate in consideratie la studiul hidrogeologic.

Studiul de fata are ca date de baza 2 fise:

- fisa nr. 1 caracteristica forajelor 1, 3, 5;

- fisa nr. 2 caracteristica forajelor 2 si 4.

Pe fiecare strat de pamant in parte se noteaza adancimea, textura si conductivitatea hidraulica.

Concluzii:

* In zona de studiu s-au identificat 2 raioane geotehnice (RG):

- RG1 in care litologia terenului este _____ _______ ______ _________;

- RG2 in care litologia terenului este _____ _______ ______ _________.

* Inclinarea taluzurilor, canalelor in debleu cu adancimi de pana la 2 m este ______, iar pentru canale cu adancimi de pana la 5 m ________.

* Conductivitatea hidraulica a pamanturilor intalnite in forajele geotehnice este ______________.



Tema nr. 7

Caracterizarea pedologica a zonei de studiu

Din informatiile furnizate de studiul pedologic general a zonei de studiu se constata ca solul este format din aluviuni si soluri aluvionare si are principalele caracteristici fizice si hidro-fizice prezentate in Tabelul nr. 6.

(%) , in care:

- PT – porozitatea totala (%);

- Da – densitatea aparenta (t/m³);

- D = 2,65 t/m³ .

(%), in care:

- CT – capacitatea totala pentru apa (%);

- PT – porozitatea totala (%);

- Da – densitatea aparenta (t/m³).

Din analiza datelor din tabel si a conditiilor hidro-geologice se constata ca solul prezinta apa freatica la adancimi cuprinse intre 0,25 χ 1,5 m in care produce exces de umiditate si determina procese de gleizare.

Imbunatatirea caracteristicilor fizice si hidro-fizice ale solului se poate obtine prin masuri complexe de amenajare pentru combaterea excesului de umiditate si/sau a altor degradari ale solului.

Tema 1 FINAL

Concluzii privind caracterizareaa cadrului natural al zonei GIURGIU si propuneri de lucrari de reconstructie ecologica a degradarilor

determinate de factorii de mediu limitativi

Din evaluarea conditiilor de mediu din zona GIURGIU se desprind urmatoarele concluzii si recomandari:

1. Dinamica elementelor climatice arata ca terenul studiat se incadreaza in zona deficitara, clasa moderat deficitara, ceea ce subliniaza necesitatea amenajarii teritoriului cu lucrari de irigatii combinate cu drenaj.

2. Dimensionarea lucrarilor de reconstructie ecologica a solulrilor umede se face pentru evacuarea debitului produs de ploaia de calcul cu asigurarea de 5 % avand valoarea de 38,69 mm.

3. Studiul hidrogeologic diferentiaza pe teritoriul analizat 2 raioane hidrogeologice dupa regimul nivelurilor apei freatice:

* Raionul 1 cu apa freatica la adancime mai mare decat adancimea critica

1,5 m in care solul este alimentat cu apa numai din precipitatii;

* Raionul 2 cu o suprafata de _______ ha cu apa freatica la adancime mai mica decat adancimea critica in care solul este alimentat cu apa din precipitatii si din panza freatica;

* Sensul de scurgere al apei freatice este Nord – Sud, iar panta suprafetei piezometrice are valoarea de 8,16 ‰, care arata ca drenajul intern al terenului este _______;

* Coborarea nivelului freatic la norma de drenaj si imbunatatirea drenajului intern al terenului fundamenteaza necesitatea lucrarilor de drenaj subteran orizontal asociat cu masuri secundare de drenaj.

4. Variabilitatea adancimii apei freatice face ca bilantul apei din sa se diferentieze astfel:

* Pe terenul cu alimentare pluviala intr-un an calendaristic mediu se produce exces de apa in perioada Noiembrie – Martie, cu o valoare de 150,8 mm i deficit de apa de -332,7 mm in perioada Aprilie – Octombrie.

* In aceste conditii se recomanda amenajarea zonei cu lucrari de drenaj si irigatii;

* Durata de evacuare a excesului de apa trebuie sa fie de 5 – 7 zile.

5. Studiul geotehnic arata existenta a 2 raioane geotehnice caracterizate astfel:

* RG1 cu structura litologica din Fisa nr. 1 in care inclinarea taluzurilor la canalele in debleu trebuie sa fie:

- la canale cu adancime mai mica de 2 m, _______;

- la canale cu adancime mai mica de 4 m, _______.

* RG2 cu structura litologica din Fisa nr. 2 in care se recomanda ca inclinarea canalelor in debleu sa fie:

- la canale cu adancime mai mica de 2 m, _______;

- la canale cu adancime mai mica de 4 m, _______.

* Conductivitatea hidraulica k a pamanturilor din forajele de studiu este:______________.

6. Studiul geomorfologic arata ca terenul este orizontal deoarece panta medie este de 0,31 % si prezinta un grad mare de framantare cu valoarea de 0,16 care corespunde unui teren uniform.

7. Studiul pedologic arata dominanta tipului de sol aluviuni si soluri aluvionare cu o textura LN-L la care capacitatea de camp pe adancimea de 1 m este 24,6 %, iar capacitatea totala este 36,88 %.

Conditiile pedologice si hidrogeologice recomanda ca pe suprafata analizata sa se aplice masuri complexe de amenajare pentru combaterea excesului de umiditate si/sau al altor degradari ale solului.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.