Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Solutii ideale pentru apa potabila

Solutii ideale pentru apa potabila




SOLUTII IDEALE PENTRU APA POTABILA

Nu incape nici o indoiala, ca dintre toate substantele care intra in corpul omenesc si in cel al animalelor, apa sta pe primul loc in ceea ce priveste cantitatea. Fiziologul Claude Bernard este primul care a incercat, inca din secolul trecut sa calculeze proportia de apa din organismul uman. Cum a procedat? El a cantarit mumiile egiptene - care erau complet dezhidratate. Apoi a comparat greutatea acestor mumii cu greutatea unor oameni vii de aceeasi inltime si cu trasaturi fizice cat mai asemanatoare mumiilor respective. Prin acest procedeu , el a determinat ca apa are o proportie de 90 % in organismul uman. Cifra este prea ridicata. Acest lucru se explica pentru ca uscarea prelungita a mumiilor a dus si la pierdera unor substante solide din corpul lor alaturi de apa. Ulterior s-au facut cercetari mai precise, care au aratat nu numai cata apa este in organismul uman, dar si cata apa contin tesuturile din care este alcatuit. In medie, un om care cantareste 65 de kilograme poate fi sigur ca aproximativ 41 de kilograme (63-70 %) din organismul sau este apa. Aceasta proportie este valabila si pentru animale: caine, pisica, iepure, in general animalele cu sange cald au aceeasi proportie de apa in organism ca si omul si mai mult au aceeasi proportie de apa in tesuturi ca si omul.



Apa din ziua de azi contine o multitudine de produse toxice, rezultate ale civilizatiei umane. Contaminarea cu benzina, fluoruri, produse farmacologice, pesticide, plumb, azbest, nitrati si chiar deseuri radioactive are impact asupra apei noastre. Au fost identificati peste 800 de contaminanti in apa, iar numarul se afla in continua crestere. Unul dintre acestia este clorul, si poate fi recunoscut dupa mirosul sau familiar, neplacut. Clorurarea apei a fost acceptata pe scara larga si aplicata datorita proprietatilor sale bactericide. In mod ironic, acest proces, care a eliminat din apa organismele infectioase, este acum responsabil de producerea unei noi surse de poluanti periculosi. Trihalometanii   sunt produse secundare ale dezinfectarii, formati atunci cand clorul reactioneaza cu substantele chimice organice dizolvate in apa. Din cauza naturii lor toxice, orice detectare a prezentei trihalometanilor in apa potabila este inacceptabila. In mod regretabil, acestia au devenit ingrediente obisnuite ale apei potabile. Aceste substante chimice, la care se adauga marea familie a hidrocarburilor clorinate, cum sunt DDT, PCB, TCE, au fost asociate cu afectiunile cardiace, senilitatea si cancerul. Merita sa fie mentionat faptul ca afectiunile cauzate de substantele toxice provenite din apa sunt de natura cronica, de obicei fiind descoperite dupa o expunere indelungata.

Conform unui raport intocmit de Universitatea din Maine, SUA, cele mai frecvente afectiuni cronice generate de consumul de apa potabila contaminata sunt cele de ficat si rinichi. Nu este surprinzator, daca avem in vedere faptul ca rinichii si ficatul sunt filtrele naturale ale organismului nostru.

Cum patrund impuritatile in apa?

Apa dizolva cu usurinta o varietate de agenti contaminanti. Prin urmare, sursele noastre de apa potabila sunt efectiv incarcate cu sute de compusi potential nocivi, care au efecte negative pe termen lung asupra sanatatii noastre.

Pe parcursul testelor de laborator si studiilor in domeniu, cercetatorii au identificat prezenta multor substante chimice in apa potabila. Ele isi pot avea originea in pesticide si ierbicide, in deseurile industriale, in poluantii aeropurtati sau in gazele produse de trafic.

In ciuda reglementarilor actuale de protectie a mediului, deseurile industriale si reteaua de canalizare urbana inca reprezinta una dintre principalele surse de poluare a apei potabile.

Indiferent de provenienta lor, impuritatile isi croiesc treptat drumul spre lacuri si rauri, precum si spre sursele subterane de apa. De acolo, ele intra in retelele de alimentare cu apa pentru uz casnic, reprezentand o amenintare la adresa sanatatii si a confortului nostru.

Unul dintre cele mai intalnite metale grele gasite in apa potabila este plumbul. In multe case si retele de alimentare vechi, apa se scurge prin tevi de plumb. Cu cat contactul apei cu o teava de plumb este mai prelungit, cu atat mai mult metal este absorbit de aceasta.

Plumbul poate slabi sistemul de reproducere si sistemul nervos central. Mareste tensiunea arteriala si afecteaza auzul, iar expunerea masiva poate cauza anemie si afectiuni renale. De asemenea, plumbul a fost asociat cu problemele de comportament, dificultatile de invatare si stagnarea cresterii. Copiii sunt si mai sensibili, din cauza dimensiunilor reduse ale organismului. Copii hraniti cu preparate alimentare imbuteliate pot absorbi pana la 85% plumb dizolvat in apa.

Mercurul este un alt metal greu foarte periculos, gasit in apa. Desi mercurul este in mod normal eliminat prin epurarea apei la nivel municipal, persoanele care isi extrag apa potabila din puturi private sunt total lipsite de protectie, in special in zonele cu agricultura intensiva. Otravirea cu mercur cauzeaza probleme ale pielii, hemoragii interne, pierderea dintilor, afectiuni ale ficatului si rinichilor.

Din cauza realitatii economice dure, sunt acceptate pe scara larga niveluri de contaminare mai ridicate decat cele dorite, iar apa pura de la fiecare robinet este din ce in ce mai mult un scenariu indepartat, un vis. Dintre sutele de poluanti din apa, numai cateva zeci sunt strict monitorizati.

Multe substante periculoase dizolvate in apa se acumuleaza in organism si cauzeaza, in timp, afectiuni cronice. Adesea, cand descoperim simptomele, dupa multi ani de expunere, nu le asociem cu calitatea apei potabile.

Plumbul si mercurul sunt doar doua dintre cele peste 800 de substante chimice nocive si potential otravitoare gasite in apa potabila. Multe alte substante contaminate sunt preluate de apa pe parcursul traseului prin retelele municipale de alimentare cu apa, adesea invechite. Apa care trece prin aceste tevi dizolva lent, prin contact, materialele din care sunt realizate tevile: plumb sau azbest. Dar si prin numeroasele conducte de scurgere deteriorate sau prin simpla corodare a echipamentului hidraulic invechit. Trebuie sa retinem ca reglementarile referitoare la apa potabila, care vizeaza protectia sanatatii publice, trebuie sa fie "realizabile" din punct de vedere economic. Multe tehnologii avansate de tratare a apei sunt mult prea costisitoare pentru a fi implementate pe scara larga, fara a mai mentiona intretinerea si inlocuirea imensei infrastructuri de distributie a apei.

Ce apa ar trebui sa consumam ?

Indiscutabil, apa este cel mai bun lichid pe care putem sa-l bem. Dar acest lucru este valabil pentru toate tipurile de apa? Este apa imbuteliata o optiune mai buna, daca nu ne putem baza pe ceea ce este furnizat la robinet? Din nefericire, nu. Apa imbuteliata se clasifica in apa minerala, apa naturala si apa de masa. Apa minerala nu este recomandata pentru consumul zilnic, continuu. Doctorii se tem ca nivelurile ridicate de minerale si compusii lor pot avea multe efecte adverse asupra sanatatii daca sunt consumate in cantitati considerabile. Ca un exemplu, putem mentiona sodiul, care cauzeaza tensiune arteriala ridicata, sau nitratii si nitritii, care blocheaza transportul de oxigen si sunt cauza primara a methemoglobinemiei   (prezenta unei cantitati crescute de methemoglobina in hematii. Din punct de vedere clinic este prezenta cianoza pielii si a mucoaselor, determinata de incapacitatea methemoglobinei de a transporta oxigenul. Pe langa acest semn clinic avem anxietatea si dispneea moderata si a avorturilor spontane) Nu trebuie sa uitam de calciu, care atunci cand este consumat in concentratii ridicate gasite in apele minerale, poate favoriza formarea pietrelor la rinichi.

Calitatea apei potabile naturale depinde in mare masura de calitatea sursei sale, de tehnologia de imbuteliere si dezinfectare, de calitatea utilajelor de prelucrare a apei si de sistemul de distributie a sticlelor. Atunci cand alegem orice marca de apa imbuteliata, nu suntem in masura sa realizam o evaluare corecta a calitatii apei. Trebuie sa ne amintim ca apa de izvor - ca orice alta sursa de apa care provine din pamant - este foarte probabil supusa contaminarii. Apa de masa este adesea doar apa plata de la robinet, singura diferenta este inlaturarea gustului de clor.

Consiliul Apararii Resurselor Naturale a realizat in 1999 un studiu de calitate pe 103 marci de apa imbuteliata vanduta in SUA. Cercetatorii au testat peste 1000 de sticle si au descoperit ca cel putin 30% dintre marci incalcau reglementarile referitoare la apa potabila, fie din cauza contaminarii ridicate, fie din cauza nivelurilor bacteriene.



Toate tipurile de apa imbuteliata sunt produse in fabrici, apoi transportate in mari depozite cu vanzare angro, dupa care sunt din nou distribuite cu camionul magazinelor de desfacere. De obicei, o sticla se afla mai multe saptamani in tranzit, intre fabrica si rafturile magazinelor. Acasa, nici macar nu ne-am gandi sa pastram atat de mult timp apa potabila. Stim cu totii ca apa potabila - ca orice alt aliment - ar trebui consumata proaspata. Transportul sticlelor umplute cu apa pe distante lungi, in camioane aglomerate, nu pare o idee atat de buna - in special daca luam in considerare poluarea suplimentara a mediului si costul ridicat.

Cel mai adesea, alegem apa imbuteliata deoarece consideram ca nu avem alte optiuni. Dar aceasta solutie este costisitoare si foarte incomoda. Cand decidem ca apa imbuteliata sa fie sursa noastra de apa potabila, alegem sa transportam sute de sticle grele, care devin reziduuri atunci cand sunt golite, crescand contaminarea deja ridicata a mediului.

In timp ce populatia este intr-o crestere continua, o resursa fundamentala se reduce tot mai mult la nivel mondial: apa potabila perfect igienica. Acest produs ar putea deveni in curand un produs de lux. Acesta este motivul pentru care s-au dezvoltat o serie intreaga de procedee care sa faca apa potabila.

Apa potabila se obtine prin tratarea diverselor surse de apa din natura: ape freatice, ape de suprafata sau apa marii. Din totalul de apa ce se gaseste pe Pamant numai 2 % este apa dulce din care cca. 2% este blocata in calotele glaciare si numai 0 % este disponibila in apele subterane sau in cele de suprafata (rauri, lacuri) pentru prepararea apei potabile. Se poate trage concluzia ca apa disponibila pentru prepararea apei potabile reprezinta mai putin de 1% din totalul apei de pe Terra.

Apa care se foloseste la prepararea apei potabile provine din apa dulce. Dar apa dulce disponibila a inceput sa fie o problema. Consumul de apa se dubleaza la fiecare 20 ani si se prevede o triplare a consumului in urmatorii 50 de ani. Populatia mondiala consuma in prezent 54% din apa dulce disponibila din apele subterane, lacuri si rauri. In cazul in care consumul pe persoana va continua sa creasca cu viteza de pana acum, in urmatorii 25 ani se va ajunge ca oamenii sa consume 90% din apa dulce disponibila.

Apa pentru a fi potabila nu trebuie sa contina materiale in suspensie, microorganisme sau produse toxice. Continutul in minerale variaza de la o tara la alta dar trebuie mentinute in concentratii care sa asigure o apa echilibrata si placuta.

In ceea ce priveste apa din marile localitati trebuie acordata o importanta deosebita potentialului corosiv si de colmatare al apei pentru ca sa se poata mentine in stare de functionare reteaua de distribuire.

Apa imbuteliata poate avea diferite gusturi in functie de continutul de calciu, magneziu, sulfati sau fier.

Apa potabila, ca toate substantele, contine o oarecare cantitate de bacterii. Cea mai mare parte a acestor bacterii sunt comune si nu sunt periculoase pentru sanatatea omului. Apa mai contine minerale si alte materiale anorganice.

Prepararea apei potabile se face prin parcurgerea unei serii de procedee. In mod obisnuit, in prima etapa apa se stocheaza in rezervoare pe durata mai multor zile cu scopul de a se limpezi prin decantarea materialelor in suspensie si pentru a permite dizolvarea unei cantitati de oxigen din aer. De aici apa trece in etapa de purificare. De obicei este filtrata prin filtre cu nisip sau chiar prin filtre de carbune activ iar in final este dezinfectata.

MODALITATI DE POTABILIZAREA A APEI

DEDURIZARE

Apa dura contine un procent ridicat de saruri de calciu si de magneziu. Apa dura nu este buna de baut, avand un gust neplacut, nu face spuma cu sapunul si nu fierbe bine legumele, dar prin dedurizare aceste probleme dispar. Apa depune prin fierbere, pe peretii vaselor o crusta aderenta, care micsoreaza transmisia caldurii, determinand astfel o crestere a consumului de combustibil. Astfel, prin dedurizare, obtinem si un consum mai scazut de energie.

FILTRAREA APEI

Tehnica filtrarii este un tratament care are ca scop separarea fizica, totala sau partiala, a materialelor in suspensie (naturale sau provocate) ce se gasesc in apa. Acest lucru se realizeaza prin trecerea apei printr-o sita sau un material poros numit "media" care retine particulele a caror dimensiuni sunt superioare porilor. Pe masura ce materialele solide se acumuleaza pe media, orificiile disponibile pentru trecerea apei se reduc, creste pierderea de presiune si se ajunge la ceea ce se numeste colmatare. Cand se atinge pierderea de presiune maxima admisibila trebuie efectuata spalarea filtrului. O alta forma de filtrare care este denumita neutralizare consta in trecerea apei printr-un filtru pentru a redizolva elementele minerale (carbonati sau bicarbonati) pentru a se atinge un PH de echilibru. O a treia forma de filtrare denumita declorinare sau adsorbtia pe carbon activ care are ca scop eliminarea clorului sub toate formele lui sau pentru a se diminua continutul in materiale organice cu o greutate moleculara mare, pesticidele, urmele de metale grele, etc.

Cele mai utilizate medii de filtrare sunt nisipul cuartos, carbonul activ, realizat din carbune natural (antracit sau turba) sau artificial (lemn de nuca de cocos), neutralitul sau hydroantracitul.

OSMOZA INVERSA

Osmoza inversa este cel mai adecvat procedeu de producere a apei pure, concurand cu distilarea pentru obtinerea aceluiasi grad foarte inalt de puritate. Avantajul net al osmozei inverse este cantitatea aproape neglijabila de energie consumata, in comparatie cu distilarea. Daca in urma cu mai multi ani, osmoza inversa era considerata un procedeu de purificare scump de inalta tehnicitate, in zilele noastre, gratie dezvoltarii continue a tehnicilor mecanico-chimice, se poate spune ca a devenit un procedeu de eliminare a impuritatilor la indemana tuturor.

Este un fenomen fizic ce rezulta din tendinta de egalizare a concentratiilor a doua solutii de concentratii diferite separate de o membrana semipermeabila (perete separator semipermeabil). Egalizarea concentratiilor se face prin trecerea moleculelor de apa din solutia de concentratie mai mica in solutia de concentratie mai mare prin membrana semipermeabila.



Ce este osmoza inversa?

Daca asupra membranei semipermeabile (numita membrana osmotica) se aplica o presiune ce depaseste o anumita valoare (prag de presiune osmotica), trecerea moleculelor de apa se face in sens invers de cum se produce natural la osmoza. Astfel, se obtine o solutie din ce in ce mai slab concentrata, ajungandu-se la obtinerea de molecule de apa fara nici o alta impuritate fizico-chimica in preajma. Se obtine deci, apa pura. Membrana osmotica se considera semipermeabila deoarece microorificiile pe care le are sunt cu un diametru foarte mic (aprox. 0 microni). Ca urmare, prin osmoza inversa se blocheaza trecerea tuturor impuritatilor cu dimensiuni mai mari decat microorificiile membranei osmotice, deci obtinem performante superioare oricarui alt procedeu de filtrare clasica.

DEMINERALIZARE

Prin demineralizare se realizeaza eliminarea tuturor mineralelor continute de apa cu ajutorul unor rasini schimbatoare de ioni. Prin acest procedeu nu se elimina particulele neutre din punct de vedere electric si nici cele coloidale.

DEZINFECTIA CU ULTRAVIOLETE

In ultimii ani marele public a inceput sa fie constient de problemele care le ridica contaminarea apei. In consecinta, s-au dezvoltat cu succes noi tehnici de dezinfectie a apei, asa cum este tratarea apei cu ultraviolete.

Aceasta tehnica de dezinfectie are urmatoarele avantaje:

  • nu modifica caracteristicile organoleptice a apei (gust, miros, culoare) si nici pH-ul
  • nu necesita adaugarea de produse chimice
  • este un tratament continuu si eficace care are efect imediat - distrugerea bacteriilor are loc in reactor si nu este necesar un timp de contact dupa realizarea tratamentului
  • nu duce la formarea de sub-produse toxice in apa
  • sunt dispozitive compacte si usor de instalat
  • intretinerea dispozitivelor este simpla si rapida
  • consumul electric este redus (de multe ori mai mic decat al unui bec)

Dezinfectia cu UV are aplicabilitate in foarte multe domenii: dezinfectia apei potabile rezidentiale, tratamentul apei din piscine, dezinfectia de suprafete, dezinfectia unor produse din industria alimentara, tratarea apelor reziduale, etc.

ZIUA MONDIALA A APEI

In cadrul Conferintei Natiunilor Unite asupra Mediului Inconjurator de la Rio de Janeiro a fost adoptata, la 22 decembrie 1992, hotararea prin care 22 martie devenea 'Ziua mondiala a apei'. S-a dovedit a fi o ocazie buna pentru a reaminti tuturor cat de importante sunt eforturile concrete de a oferi spre consum apa pura, precum si identificarea problemelor si gasirea de solutii la aceste probleme.
In fiecare an, una sau mai multe agentii ale ONU isi asuma responsabilitatea coordonarii sarbatoririi Zilei mondiale a apei. Tema aleasa de ONU in 2006, 'Apa si Cultura', atrage atentia asupra faptului ca, desi valorizata si perceputa diferit in culturile lumii, apa ocupa un loc distinct in realitatea imediata si spiritualitatea fiecarui popor. Sub egida Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta, si Cultura (UNESCO), care promoveaza colaborarea intre natiuni prin pastrarea si integrarea diversitatii culturale in patrimoniul universal, ziua de 22 martie va fi sarbatorita in intreaga lume prin evenimente cu o tematica variata, de la seminarii de prevenire a inundatiilor, pana la un festival de film dedicat apei.
In contextul crizei pe termen lung a lichidului vital, eforturile internationale sunt concretizate in numeroase actiuni menite sa imbunatateasca situatia ingrijoratoare prezentata de statistici.
Comunitatea internationala a decis cu ocazia Summitului mondial pentru dezvoltare durabila desfasurat in 2002 la Johannesburg (Africa de Sud) reducerea la jumatate, pana in anul 2015, a numarului persoanelor lipsite de apa potabila si a proportiei persoanelor (estimate in prezent la 2,3 miliarde) fara acces la utilitati sanitare. In ritmul actual de utilizare a apei dulci disponibile pe Terra, Consiliul mondial al apei, co-organizator al Forumului, impreuna cu autoritatile din Mexic, estimeaza ca 50 % din populatia globului ar putea ramane fara apa potabila in 2025 fata de 30 % cat se inregistreaza in prezent.
Daca ne rezumam numai la Europa, aproximativ 41 de milioane de oameni de pe batranul continent sufera de pe urma lipsei de apa potabila, iar alte 85 de milioane de persoane nu au acces la canalizare, scurgere sau instalatii sanitare.

STUDIU DE CAZ

AQUEENA

Cum functioneaza Aqueena?

Chiar de la inceputul traseului prin Aqueena, agentii contaminanti dizolvati in apa intalnesc o bariera compusa din trei prefiltre de capacitate inalta. Particulele mai mari, cum ar fi sedimentele, murdaria si rugina, cu un diametru de 0.02 mm sau mai mare, sunt retinute de primul prefiltru pentru sedimente al aparatului Aqueena. Particulele mai mici, coloidale, invizibile cu ochiul liber, care au trecut de primul obstacol, sunt oprite de al doilea prefiltru pentru sedimente, care este de patru ori mai dens. Al treilea prefiltru de absorbtie, din carbon activ de cea mai inalta calitate, indeparteaza clorul, micro-particulele usoare, anumite impuritati organice si principalele defecte de gust.

In acest stadiu, aceasta apa triplu filtrata este deja mai buna decat orice apa de la robinet, dar acesta este doar inceputul.

Urmatorul stadiu al purificarii apei in Aqueena consta intr-o membrana osmotica semipermeabila, care filtreaza apa la nivel molecular. Atomii de apa curata trec prin milioanele de pori ai membranei, incredibil de mici si vizibili numai la microscopul electronic, care nu sunt mai mari de 0.0001 micrometri. Substantele chimice, substantele organice, toxinele, metalele grele, trihalometanii, impuritatile biologice si alte sute de agenti contaminanti sunt prinsi ca intr-o cursa, separati si evacuati.



Osmoza reversibila este la ora actuala cea mai avansata si sigura tehnologie de purificare a apei disponibila. Este folosita chiar si pentru desalinizarea apei de mare. Aparatul Aqueena este prevazut cu o functie unica si inovatoare, care consta in spalarea automata a membranei. Aceasta noua functie consta in spalarea impuritatilor de pe suprafata membranei, conferindu-i un ciclu mai lung de viata, si garanteaza ca apa purificata este la fel de pura ca si primul strop, indiferent de concentratia agentilor contaminanti din sursa de apa. Toate aceste procese se desfasoara automat, fara interventia proprietarului.

Dupa ce trece prin membrana, apa purificata curge incet printr-un filtru din carbune activ, care inlatura substantele gazoase volatile ce ar fi putut trece prin membrana.

Acum, apa noastra proaspata are si un gust surprinzator de proaspat, curat si neutru, gust care poate fi comparat numai cu cel al apei din raurile de munte de la mare atitudine.

Avantajele folosirii apei filtrate

Apa curata, sanatoasa, intotdeauna la indemana, acasa

Gustul si aroma ceaiului si cafelei sunt imbunatatite

Preparate si bauturi mai gustoase

Alegerea unica pentru pregatirea hranei pentru sugari

Cuburi de gheata cu o forma perfecta, de claritatea cristalului

Cumparaturi mai usoare si mai economice, fara sticlele de apa greoaie

Vase de gatit si filtru de cafea intotdeauna perfect curat

Concluzii

De ce sa folositi apa purificata:

Aveti in permanenta acasa apa purificata atat pentru baut cat si pentru gatit

Va protejati sanatatea atat dumneavoastra cat si a celor dragi. Sanatatea nu se ia si nici nu se da, ea se pastreaza. Depinde de fiecare dintre noi cat de mult dorim sa o pastram

Organismul uman reprezinta mai mult de 70% apa. Este importanta calitatea ei? Daca nu, atunci ce este mai important? Ce este mai important decat 70% din corpul tau ? Daca stai in loc si realizezi ca tot cea ce exista in lumea asta nu are nici o valoare daca nu esti sanatos, atunci realizezi si faptul ca rolul apei in organism (si nu numai) este vital 

Sanatatea nu inseamna totul, dar totul inseamna nimic fara sanatate.

Va protejati timpul si sanatatea prin eradicarea aprovizionarii si a caratului apei imbuteliate

Protejati mediul datorita faptului ca nu mai sunteti nevoit sa achizitionati si peturi

Apa de la purificator este intotdeuna proaspata si in cantitate destula

Costurile sunt extraordinar de scazute deoarece durata de viata a filtrelor este mare iar amortizarea investitiei initiale se realizeaza rapid

Consumati apa asa cum trebuie (1,5-2 l/zi), va hidratati corpul in mod corect si sanatos







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.