Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediu
Surse de poluare in cadrul s.c.firma s.a. abrud

Surse de poluare in cadrul s.c.firma s.a. abrud


SURSE DE POLUARE IN CADRUL S.C.FIRMA S.A. ABRUD

Activitatea miniera in perimetrul Rosia Poieni este destul de recenta, avand o vechime de 20 de ani. S.C.CUPRU MIN S.A. Abrud are doua faze importante in procesul de valorificare a minereului cuprifer:

-exploatare minereului de cupru in cariera Rosia Poieni

-prepararea minereului extras din cariera in uzina de preparare.

Pe langa aceste activitati pricipale mai intervin si o serie de activitati secundare in cadrul obiectivului si anume: haldarea sterilului rezultat din lucrarile de descopertare la cariera, hidrotransportul sterilului de flotatie la iazurile de decantare, activitati de transport a materiilor prime (minereu), sterile si finite (concentrat).



1.CARIERA ROSIA POIENI

Zacamantul de cupru de la Rosia-Poieni este cea mai mare rezerva de cupru din Romania reprezentand 64,5% din totalul rezervelor.

Zacamantul contine peste un miliard de tone de minereu cu un continut aproximativ de 0,35% Cu si cu aproximativ 3,9 milioane tone de metal.

Din punct de vedere geologic, zacamantul apartine zonei Bucium-Rosia Montana din fosa Bucium, in care se intalnesc formatiuni cretacice (senoniene) si tertiare (pliocene) dispuse pe un fundament cristalin cunoscut sub denumirea de "pintenul cristalin de Baia de Aries"si strabatute de produsele vulcanice ale magmatismului neogen.

Metalogenetic, zacamantul apartine ciclului alpin si este incadrat in provincia concentratiilor asociate vulcanismului neogen, subprovincia Muntilor Apuseni, zona patrulaterului aurifer, districtul Bucium-Rosia Montana.

Rocile sedimentare sunt reprezentate prin depozite senoniene in care au fost separate trei complexe litologice in facies de flis, dupa cum urmeaza: in baza un orizont de argilite fine cu rare intercalatii de gresii, urmand un complex de gresii cu intercalatii de sisturi argiloase si marne, succedat de un complex grezos cu intercalatii de conglomerate.

In aria de alterare a zacamantului cuprifer rocile sedimentare prezinta transformari secundare care modifica particularitatile fizice si chimice ale acestora.

Rocile magmatice din zona zacamantului, produse ale magmatismului subsecvent tardiv, se inscriu intr-o structura vulcanica complexa ce cuprinde in partea centrala andezite de tip Poieni si Fundoaia - care constituie roca gazda a zacamantului cuprifer, iar marginal andezite de tip Varsi si Dealul Melcilor si subordonat andezite de tip Rotundu.

Fisurile, vinisoarele si filonasele din andezitul de Fundoaia sunt umplute cu minerale metalice (calcopirita, magnetit, bornit, molibdenit, pirita).

Mineralizatia cuprifera este constituita preponderent din calcopirita si pirita, cu aparitii mai scazute de bornit si tetraedrit, carora li se asociaza magnetit, hematit, blenda si galena, insotite de o gama intreaga de minerale de ganga, cuart, feldspat, biotitanhidrit, baritina, apatit, vivianit, clorit, calcit,zeoliti.

Granulatia mineralelor metalice se situeaza intre 0,02-1 mm, rar intre2-5 mm.

Caracteristic pentru zacamant este mineralizatia continua, calitativ crescand spre centrul zacamantului; practic nu exista zone cu continut de 0,00%Cu in interiorul limitelor de conturare a zacamantului.

Fig.1.Cariera Rosia Poieni

Initial documentatia tehnico-economica pentru punerea in exploatare a zacamantului a prevazut limita de conturare de 0,15%Cu, iar rezultatele practice au demonstrat ca acest continut se afla sub limita admisibila pentru o activitate economica acceptabila. Aceasta a dus la modificarea acesteia la 0,2%Cu.

Tehnologia de extractie in cariera prevede trepte de 15 m inaltime. Taluzul general al carierei variaza intre 34-40s, in functie de inaltimea versantului si de caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor.

Studiul de conditii industriale pentru zacamantul Rosia - Poieni a analizat si fundamentat cota 760m ca limita optima de trecere de la exploatarea in cariera la exploatare in subteran. Aceasta cota corespunde modelului de cariera imbunatatit denumit Z2 extins.

Caracteristicile acestui model de cariera sunt urmatoarele :

Cota vatra finala - 760m

Vatra finala este circulara, cu centrul in axa polara a zacamantului si raza de -150m

Unghiul general de taluz - 40s

Inaltime treapta -15m

Un taluz de lucru - 70s

Latime berma -12,5m

Rezerva geologica, limita de conturare 0,1% 100.000 mii tone

Continut mediu - 0,301 % Cu.

Tehnologia de lucru cuprinde urmatoarele faze:

-derocare cu exploziv

-incarcarea materialelor derocate cu excavatoare electrice EKG 4,6-5mc si EKG-8 mc

-transportul materialului derocat din frontul de lucru se realizeaza cu autobasculante tip BELAZ de 27 tone si 40 tone, DAC de 55 si 110 tone.

Proprietatile fizico-mecanice ale rocilor sterile din descoperta fac necesara taierea lor cu exploziv. Metodele de derocare cu exploziv sunt urmatoarele:

-metoda de derocare cu gauri de sonda

-metoda de derocare cu gauri de mina

HALDELE DE STERIL

Haldele de steril sunt amplasate in exteriorul carierei, in apropierea sa. Tehnologia de haldare consta in:

-deversarea materialului din autobasculante pe platforma treptei de haldare la o distanta de 5-6 m fata de muchia taluzului

-impingerea materialului depus pe platforma treptei de haldare spre taluzul haldei cu ajutorul buldozerului

-nivelarea si compactarea platformei de haldare pentru asigurarea conditiilor corespunzatoare de circulatie si pentru construirea depozitului de steril in deplina siguranta.

Halda Obarsia Muntari-asigura depozitarea sterilului excavat mai sus de cota 1105 m. In aceasta halda sunt depozitate 5.300.000 mc steril care ocupa efectiv o suprafata de 27 ha; inaltimea haldei este de 120 m si are destinata pentru amplasament o suprafata de 46 ha.

Platforma sa superioara se situeaza intre1150 si 1170 m.

Inaltimea haldei este de 120 m,iar unghiul general de taluz de 30s. Halda Obarsia Muntari este in prezent inactiva.

Halda Valea Cuibarului-are platformele dezvoltate la capetele carierei din sectorul cu acelasi nume. Este cel mai important depozit de steril din cadrul perimetrului de exploatare Suprafata sa de 62 ha inmagazineaza cca.4000mc de steril si are o suprafata proiectata de 84 ha . Halda este amplasata pe versantii estici ai masivelor Curmatura si Ruginis. Halda cuprinde un numar de 9 trepte de haldare in masivul Curmatura la capetele treptelor din cariera. Platformele se dezvolta intre 1180 si 1045 m. Pe celalalt versant in masivul Ruginis halda are inca trei trepte de haldare intre cotele 1090 si 1060m.

Inaltimea haldelor de la capatul treptelor variaza intre 100 si 250 m, iar unghiul de taluz este cuprins intre 30s si 40s.

Conform datelor furnizate de studiile geotehnice referitoare la stabilitatea haldelor, in care s-au determinat caracteristicile de rezistenta ale rocilor care se haldeaza, pentru haldele cu aceste inaltimi, unghiul de stabilitate este de 28s

Depunere in halda Vl.Cuibarului

Halda Geamana-este situata pe versantul estic al dealului Jgheabului la 2,5 km de cariera, avand in prezent o suprafata de 20 ha.

Suprafata totala a amplasamentului este de cca. 67 ha. Ea are o singura platforma de depozitare la cota 996 m, in ea urmand sa se depoziteze sterilul de la cotele mai joase de 1105 m.

Inaltimea haldei este de 150 m, iar unghiul de taluz de 30s

Depunere de steril in halda Geamana





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.