Teritoriul judetului Gorj 1

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL SI DATE DEMOGRAFICE

Date generale

1.1.1 Asezare

Teritoriul judetului Gorj, este situat in partea de sud-vest a tarii si este strabatut de paralela de 45° latitudine nordica fiind axat pe cursul mijlociu al raului Jiu, care-l strabate de la nord spre sud.

Are o suprafata de 560174 ha (2.4% din teritoriul tarii), invecinandu-se la nord cu judetul Hunedoara, in nord-vest cu judetul Caras-Severin, la sud-est cu judetul Dolj, la est cu judetul Valcea iar la sud-vest cu judetul Mehedinti.

1.1.2 Relief

Principalele cursuri de apa si lacuri naturale

Reteaua hidrografica a judetului Gorj apartine in majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care aduna apele mai multor afluenti (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia etc.), avand o suprafata totala a bazinului de peste 10000 kmp.

Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului (in judetul Gorj cu o suprafata de bazin de 130 kmp si o lungime de 30 km) si Cernei (in judetul Gorj cu o suprafata de bazin de 230 kmp si o lungime de 24 km).

Densitatea medie a retelei hidrografice in judetul Gorj este de 0.5 km/kmp.

Raurile ce strabat teritoriul judetului Gorj asigura o densitate medie a retelei hidrografice de 0.5 km/km², cu un debit multianual specific de apa de 40 l/sec/km² in zona montana inalta a muntilor Godeanu si Valcan si 2-3 l/sec/km² in zona piemontana de sud.

Pe teritoriul judetului Gorj ca lacuri naturale sunt de mentionat cele de origine glaciara existente in Muntii Parangului dintre care mai mari cu apa permanenta sunt : Calcescu (S = 3 ha, ad. max. = 9.3 m), Slaveiu ( S = 0.25 ha, ad. max. = 2.8 m) , Mija si Pasarea (S = 0.3 ha, ad. max. = 3 m).

In scopul apararii impotriva inundatiilor a exploatarilor de carbune din zona Rovinari s-a construit in amonte un baraj de 15 m inaltime care realizeaza retentii temporare in timpul viiturilor deosebite. Lacul care se poate forma (Ceauru) totalizeaza un volum de 100 mil. mc.

Mai sunt de mentionat lacul de acumulare Cerna (sau Valea lui Iovan) situat pe raul Cerna, cu un volum util de 120 mil. mc (inaltimea max. a barajului 110.5 m) si Lacul Motru cu un volum util de 3 mil. mc (inaltime max. a barajului 49 m).

Ambele acumulari fac parte din Complexul hidrotehnic si energetic Cerna - Motru - Tismana, executat cu scopul principal al asigurarii apei industriale si potabile pentru consumatorii din bazinul mijlociu al Jiului si, in subsidiar, exploatarea hidroenergetica.

La acestea se adauga acumularea Vaja (volum util cca. 2 mil. mc) si acumularea Clocotis (volum util cca. 5 mil. mc) pe raul Bistrita.

In cadrul programului de amenajare hidroenergetica a raului Jiu, sectorul Valea Sadului - Tg. Jiu va fi amenajat energetic prin 5 centrale hidroelectrice cu o putere totala de 80 MW si o productie de energie in anul hidrologic mediu de 193 GWh/an.

Acumularea Valea Sadului ( in constructie) realizeaza un volum total de 306 mil. mc si este proiectata pentru a satisface cerintele complexe ale zonei (in prezent sistata, in conservare).

Acumularea Tg. Jiu are un volum util de 1,330 mil mc, iar Acumularea Vadeni cu un volum proiectat de 4 mil. mc, in prezent are un volum util de numai 0.8 mil. mc, datorita colmatarii cu suspensii de carbune din bazinul carbonifer Valea Jiului.

Principalele altitudini muntoase

Morfologic, teritoriul judetului Gorj se dispune in trepte ce coboara de la nord catre sud. Muntii, ce fac parte din Carpatii Meridionali, sunt grupati in partea de nord a judetului si ocupa cca. 29% din suprafata judetului. Acestei zone montane ii apartin doua masive importante : Masivul Parang, cu altitudini de 1900-2200 m in culmea sa principala, sunt dominati de varfurile Mandra 2519 m, Mohoru 2337 m si Papusa 2136 m; Muntii Valcan, cuprinsi intre Jiu, Cerna si Motru, mai josi, cu plaiuri domoale, usor de strabatut, sunt dominati, in culmea lor centrala, de varfurile Oslea 1946 m, Arcanu 1815 m, Straja 1868 m, iar in partea de SV de magurile calcaroase Piatra Borostenilor 1629 m si Piatra Closanilor 1421 m.

Relieful carstic domina marginea sudica si sud-vestica a muntilor: Cheile Runcului, Sohodolului, Motrului, pesterile Cioaca cu Brebenei, Closani, Fusteica, Izvarna sunt de un pitoresc deosebit.

Fig.1.3.1 Masivul Parang

Intre Parang si Valcan, defileul puternic adancit al Jiului, printre abrupturile caruia se strecoara calea ferata si soseaua, strapunge transversal lantul Carpatilor Meridionali, facand legatura intre Depresiunea Petrosani si Depresiunea

Subcarpatica Olteana.

Partea de nord-vest a judetului cuprinde o parte din culmile Muntilor Godeanu (Varful Godeanu 2229 m), ce coboara lent catre pitoreasca Vale a Cernei (Cheile Cernisoarei, Cheile Corcoaiei, abrupturi si maguri calcaroase).

1.1.3 Clima

Datorita faptului ca judetul Gorj acopera terenuri cu altitudini cuprinse intre 90 si 2519 m, datele climatice difera mult de la o zona la alta. Temperatura medie multianuala variaza de la +10,8sC in zona de sud (Cruset, Tantareni, Ionesti) la +10.2sC la Targu Jiu sau +4,5 sC la altitudinea cea mai ridicata.

Temperaturile extreme inregistrate la Statia Meteo Tg. Jiu in cursul anului 2007 oscileaza intre -9,2s C inregistrata in 22 dec. 2007 si +40,7s C inregistrata in 24 iun. 2007.

Temperatura minima absoluta (istorica) inregistrata la Tg. Jiu este -31s C (inregistrata la 24.01.1942), iar maxima absoluta (istorica), +40.7s C (inregistrata la 24.06.2007), amplitudinea medie multianuala fiind 23.9.

Temperatura medie anuala in anul 2007 este +11,9s C, in timp ce temperatura medie multianuala (interval 1901 - 1990) este +10.2 s C .

In ceea ce priveste regimul pluviometric, cantitatea medie multianuala de precipitatii variaza de la 585 mm (Tantareni) si 750 mm (Tg. Jiu) la peste 1500 mm in zona cea mai inalta a Lantului Carpatic Meridional.

Cantitatea anuala de precipitatii cazute in anul 2007 la Tg. Jiu, 1082,4 l/mp, este excedentara comparativ cu cantitatea medie multianuala pe perioada 1901 - 1990 (759.5 l/mp).

Cantitatea minima de precipitatii inregistrata la Tg. Jiu (de la 1958) - 333.4 l/mp in anul 2000, maxima istorica inregistrata fiind 1121.9 l/mp in anul 2005.

Directia predominanta a vanturilor este dinspre nord pe culmile inalte, iar in zonele depresionare predomina vanturile dinspre sud si sud-vest, in general frecventa si intensitatea lor crescand pe masura ce ne deplasam spre nord.

Directia predominanta a vantului in anul 2007 - din SV. (frecventa 17,2%), calmul atmosferic avand o frecventa de 19.5%.

Directia si viteza maxima a vantului - din VNV 11 m/s.

Viteza maxima inregistrata (de la 1992) a fost de 18 m/s.

1.2 Resurse naturale

Resurse naturale regenerabile

In judetul Gorj apar soluri variate dispuse mozaicat, datorita atat conditiilor de relief, dominant foarte fragmentat, cat si de roca, clima si vegetatie (fond funciar 560,174 mii ha). In zona piemontana si in sudul dealurilor subcarpatice domina solurile brute podzolice, in asociatie cu soluri brune. Solurile montane sunt de regula scheletice si au grosime redusa.

In partea centrala a judetului, in depresiunea Tg. Jiu - Carbunesti, pe relief asezat, domina solurile brune, pe alocuri freatic - umede, solurile brune podzolite si, mai ales, in nordul depresiunii solurile podzolice argiloiluviale frecvent pseudogleizate ; aceste soluri au de regula textura mijlocie la suprafata.

Solurile aluviale (cca. 62 mii ha) apar pe lunca larga a Jiului si afluentilor sai.

Suprafata ocupata de solurile erodate se ridica la cca. 81 mii ha (din care cca. 19 mii ha cu alunecari), iar solurile cu pericol de eroziune se apropie de 340 mii ha, din care cu folosinta agricola cca. 110 mii ha.

Conditiile de sol si mai ales de relief puternic fragmentat nu permit folosirea larga in agricultura a solului (cu exceptia depresiunii subcarpatice si a luncilor), astfel ca folosinta silvica are o pondere mai insemnata.

1.2.2 Resurse naturale neregenerabile

Conform estimarilor, la inceputul anilor 90, teritoriul judetului concentra importante resurse naturale neregenerabile: cca. 58% din rezervele geologice de lignit, 15% din rezervele de minereuri neferoase, peste 8% din rezervele de petrol, 17% din rezervele de gaze naturale si 3,3% la roci utile, existente la nivelul tarii.

Cele mai importante substante minerale utile sunt legate de formatiunile sedimentare (carbune, titei si gaze naturale). Zacamintele de lignit identificate in 17 strate productive, in formatiunile pliocenului, ofera largi posibilitati de exploatare in bazinele Motru, Rovinari, Jilt si Berbesti.

Zacamintele de titei si gaze naturale, cantonate in formatiunile mio-pliocene cutate, reprezinta una din principalele bogatii ale Gorjului. Principalele structuri petrolifere sunt localizate in perimetrele Hurezani, Ticleni, Licurici, Bustuchin, Logresti, Stejari, Capreni, Stoina, Cruset, Balteni, Vladimir, Barbatesti, Turburea.

Subsolul judetului este cunoscut si pentru rezervele de grafit care se gasesc langa Baia de Fier (paraul Galbenu) si in zona Polovragi (raul Oltet).

Rocile utile si materialele de constructie, variate si in cantitati mari, sunt raspandite pe tot cuprinsul judetului, facand obiectul a numeroase exploatari : calcare in zona Gureni - Pestisani si Suseni - Dobrita, Sohodol - Pocruia, Tismana ; granit in versantul stang al vaii Bratcu - zacamantul Meri, in apropierea orasului Bumbesti - Jiu si pe paraul Valea Porcului. La acestea se adauga : marne (Barsesti), dolomite (Tismana), serpentine (Pocruia), argila refractara (Viezuroiu), argile comune (Balteni, Barsesti s.a.), nisipuri si pietrisuri, prezente in materialul aluvionar al raurilor, acumulari mai importante fiind in raza localitatilor Telesti (Bistrita), Barbatesti, Tg. Carbunesti (Gilort), Tg. Jiu si Tantareni (Jiu).

Elemente privind dezvoltarea economica actuala a judetului

Principalele ramuri economice existente in judetul Gorj sunt:

exploatarea carbunelui (lignit) in cadrul exploatarilor din Rovinari, Motru, Jilt

extractia petrolului si gazelor naturale in perimetrele Hurezani, Ticleni, Licurici, Bustuchin, Logresti, Stejari, Capreni, Stoina, Cruset, Balteni, Vladimir, Barbatesti, Turburea

producerea energiei electrice in termocentralele Turceni si Rovinari

producerea energiei electrice in hidrocentrale (pe raurile: Jiu, Oltet si Motru - Cerna - Tismana)

industria materialelor de constructii (ciment, var, caramizi si blocuri ceramice, caramizi refractare, prefabricate din beton la Barsesti, Tg. Jiu, Tg. Carbunesti)

exploatarea si prelucrarea lemnului (cherestea, mobila, parchet, placi aglomerate din lemn la Targu-Jiu, Novaci, Baia de Fier, Bumbesti-Jiu, Tismana, Pades)

fabricarea articolelor tehnice din cauciuc (Tg. Jiu)

constructii de masini, utilaj minier (Tg. Jiu, Rovinari, Motru, Jilt)

producerea de sticlarie de menaj (Tg. Jiu)

industrie alimentara (panificatie, bauturi, tigarete etc)

zootehnie

confectii

Majoritatea acestor ramuri sunt mari poluatoare ale mediului inconjurator afectand apa, aerul, solul, flora, fauna, relieful, asezarile omenesti, etc.

Datorita acestor industrii in judet s-a dezvoltat o retea de transport rutier si feroviar, mijloacele de transport in continua crestere numerica reprezentand o sursa importanta de poluare.

Astfel, caile de comunicatie existente in judet sunt:

Reteaua de drumuri:

5 trasee DN in lungime de 342 km

27 trasee DJ in lungime de 753 km

121 trasee DC in lungime de 791 kmReteaua de cai ferate cu o lungime totala de 236 km.

Potrivit datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica Gorj, evolutia indicilor productiei industriale pe perioada 2002-2006 sunt prezentati in tabelul 1.2.2.1.

Tabel 1.2.2.1

In ceea ce priveste structura populatiei, situatia (la 1 iulie 2007) se prezinta in tabelul

Tabelul 1.2.2.2

Din totalul populatiei judetului, 52,96% traieste in mediul rural, ponderea populatiei feminine per total judet fiind de 50.6%.

1.3.1. Procesul de urbanizare

In 1930 erau diferente semnificative in ponderea populatiei urbaneperegiuni istorice si judete. Judetul Gorj avea numai 2,1% populatie urbana

Aceasta a facut ca functia polarizatoare aoraselor sa fie completata de o retea de localitati rurale (resedinte de plasa, circumscriptii sanitare, targuri periodice, administratie financiara) care au devenit ulterior baza constituirii noilor orase.

La 01 iulie 2007 judetul Gorj avea o populatie de 381643 locuitori, densitatea fiind de 68.47 locuitori/km².

1.3.2. Concentrari urbane

Planurile Urbanistice Generale elaborate in anul 1997 si regulamentele de aplicare a PUG stau la baza dezvoltarii zonelor intravilane pana in prezent, dar presiunea exercitata de dinamica constructiilor de locuinte conduce la refacerea PUG - urilor pentru extinderea suprafetelor intravilanului.

Populatia urbana cu o pondere de 46,9% este concentrata in orasele Tg-Jiu, Motru, Bumbetti-Jiu, Rovinari, Targu-Carbunesti, Novaci, Ticleni, Tismana si Turceni.

Principalele probleme cu care se confrunta municipiul Tg-Jiu, sunt cele specifice marilor orase: absenta spatiilor de parcare, extinderea redusa a spatiilor verzi, trafic din ce in ce mai intens, poluare atmosferica generata de traficul auto, de centralele termice si de obiectivele industriale.

CAPITOLUL 2. AERUL

2.1 Introducere

Poluarea aerului este definita ca fiind orice schimbare in compozitia atmosferei, datorata prezentei uneia sau mai multor substante in cantitati si cu caracteristici care pot altera conditiile normale de mediu si prezinta un pericol direct sau indirect pentru sanatatea umana si ecosisteme.

2.2 Cadrul legislativ

Directiva 96/62/CEE a Consiliului privind evaluarea si managementul calitatii aerului inconjurator

Transpunere si implementare

H.G. nr. 731/2004 privind adoptarea Strategiei Nationale privind Protectia Atmosferei;

H.G. nr. 738/2004 privind adoptarea Planului National de Actiune pentru Protectia Atmosferei;

H.G. nr. 543/2004 privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului;

H.G. nr. 586/2004 privind infiintarea si organizarea Sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului;

O.M. 524/1999 privind elaborarea inventarelor de emisii ale poluantilor atmosferici;

Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea O.U.G nr. 243/2000 privind protectia atmosferei;

O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului cu modificarile si completarile ulterioare;

Directiva 99/30/CE a Consiliului privind valorile limita ale dioxidului de sulf, dioxidului si oxizilor de azot, particulelor in suspensie si plumbului din aer (modificata de Decizia 2001/744/CE)

Transpunere si implementare

O.M nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM₁₀ si PM_2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator;

O.M. nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania;

Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea O.U.G nr. 243/2000 privind protectia atmosferei;

HG nr. 543/2004 privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului in vederea atingerii valorilor limita intr-o anumita perioada de timp;

H.G. nr. 586/2004 privind infiintarea si organizarea Sistemului National de Evaluare si Gestionare Integrata a Calitatii Aerului.

O.M. nr.35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare si punere in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului

Directiva 2000/69/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind valorile limita pentru benzen si monoxidul de carbon in aerul inconjurator

Transpunere si implementare

O.M nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM₁₀ si PM_2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator;

O.M. nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania.

Directiva 2002/3/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind ozonul in aerul inconjurator

Transpunere si implementare

O.M nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM₁₀ si PM_2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator;

O.M. nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania.

2.3 Progrese realizate in domeniul calitatii aerului

In cadrul proiectului " Prevenirea catastrofelor naturale generate de inundatii si poluarea aerului, componenta 2 - Monitorizarea poluarii aerului", catre APM GORJ s-au repartizat 2 statii de monitorizare a calitatii aerului de tip industrial: GJ 1 cu amplasare la Tg-Jiu si GJ 2 cu amplasare la Rovinari, un panou de informare a publicului cu amplasare la Tg Jiu, si aparatura de laborator necesara dotarii laboratorului de aer si a camerei de balante ce vor deservi statiile.

Poluantii monitorizati de cele doua statii sunt: poluantii gazosi (NO, NO₂, NO_x, SO₂, O₃, CO), pulberi in suspensie fractiunea PM₁₀ si PM_2,5

Parametrii meteorologici masurati: viteza vantului, directia vantului, temperatura, radiatia solara, precipitatii, umiditate relativa, presiunea atmosferica.

Conform adresei MMDD nr.13037/SS/20.11.2007 in cadrul contractului 4361/2007, urmeaza a fi instalata o statie automata de monitorizare a calitatii aerului de tip industrial in orasul Turceni si un panou exterior de informare a publicului in orasul Rovinari.

2.4 Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot si de amoniac

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului, ca urmare a prezentei unor compusi care determina o serie de reactii chimice in atmosfera, conducand la modificarea pH-ului precipitatiilor si chiar al solului. Emisiile atmosferice ale substantelor acidifiante ca SO₂, NO_X rezultate in principal din arderea combustibililor fosili, pot persista in atmosfera timp de cateva zile si pot fi transportate la mii de km, pana cand are loc procesul de conversie in acizi (sulfuric, respectiv azotic).

Poluantii primari SO₂, NO_X si NH₃ impreuna cu produsii lor de reactie, dupa depunere conduc la schimbari chimice in compozitia solului si apelor de suprafata.

Acest proces afecteaza ecosistemele, conducand la procesul de acidifiere.

Romania este semnatara a Conventiei privind poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi din anul 1999. Conventia a fost ratificata prin Legea 271/2003 si are ca obiectiv reducerea acidifierii, eutrofizarii si nivelului de ozon troposferic.

2.4.1 Emisii anuale de dioxid de sulf

Emisiile de dioxid de sulf evaluate pentru anul 2007, pe grupe de surse (activitati generatoare), sunt redate in tabelul 2.4.1.1.

Tabel 2.4.1.1

Contributia cea mai insemnata la emisiile de poluanti cu efect acidifiant revenind proceselor de ardere pentru generarea de energie si industriilor de transformare, evolutia acestor emisii este strans legata de evolutia consumului de combustibili fosili in centralele termoelectrice si de cresterea productiei industriale.

Ponderea cea mai insemnata (peste 99%) in emisia totala de SO₂ la nivelul judetului o detin emisiile provenite din arderea combustibililor fosili in energetica si industrii de transformare; alte surse generatoare: instalatii de ardere neindustriale, transport rutier, alte surse mobile si utilaje, arderi in industria de prelucrare.

SC COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI

In tabelul 2.4.1.2 este redata evolutia anuala a cantitatilor de dioxid de sulf.

Tabel 2.4.1.2

Comparativ cu anul 2006, emisia de SO₂ inregistreaza in 2007 o scadere ca urmare, in principal, a reducerii consumului de combustibili fosili in centralele termoelectrice

2.4.2 Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot

Emisiile de oxizi de azot pe grupe de surse (activitati generatoare), conform inventarului emisiilor de poluanti in atmosfera pentru anul 2007, sunt redate in tabelul 2.4.2.1. Cea mai mare parte a acestor emisii rezulta din arderi in energetica si industrii de transformare (cca.97%), in conditiile in care nu au fost evaluate emisiile din traficul rutier.

Tabel 2.4.2.1

Evolutia anuala a emisiilor de oxizi de azot la nivelul judetului, in perioada 1999-2007, este prezentata in tabelul 2.4.2.2.

Tabel 2.4.2.2

Comparativ cu anul 2006 se observa, pentru anul 2007, o scadere a emisiilor de oxizi de azot, ca urmare a reducerii inregistrate de emisiile din industria energetica (fig.2.4.2.1).

2.4.3 Emisii anuale de amoniac

In ceea ce priveste emisiile de NH₃, ponderea cea mai insemnata la nivelul judetului revine emisiilor din sectorul agricol, respectiv dejectiile rezultate din cresterea animalelor si folosirea ingrasamintelor chimice azotoase si din activitatea de tratare si depozitare a deseurilor (cca.7.7%).

Tabel 2.4.3.1

In tabelul 2.4.3.2 este redata evolutia cantitatilor de amoniac emise anual in perioada 1999-2007.

Tabel 2.4.3.2

*Nota: Valoarea emisiei de NH₃ este mai mica in anii 1999-2002 si 2007 ca urmare a faptului ca pentru acesti ani nu s-au estimat emisiile din toate categoriile de surse (folosirea ingrasamintelor azotoase, latrine, etc).

2.5 Emisiile de compusi organici volatili nemetanici

Emisiile de compusi organici volatili nemetanici au fost estimate pentru mai multe grupe de activitati, conform metodologiei Corinair. In tabelul 2.5.1 se prezinta aceasta situatie.

Activitatile cu ponderea cea mai importanta sunt :

extractia si distributia combustibililor fosili - cca. 56,5%

arderi in energetica si industrii de transformare - cca. 35,9%

utilizarea solventilor si a altor produse - cca. 4,4%

procese de productie - cca. 1,6%.

Tabel 2.5.1

Evolutia emisiilor de COV in perioada 1999 - 2007 la nivelul judetului Gorj se prezinta astfel :

Tabel 2.5.2

2.6 Poluarea cu metale grele (mercur, plumb si cadmiu) si poluanti organici persistenti (POPs)

2.6.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)

Aceasta categorie de poluanti are ca sursa principala diferite procese industriale, pentru plumb adaugandu-se si poluarea produsa de gazele de esapament provenite de la motoare cu ardere interna cu aprindere prin scanteie

Metalele grele, in principal sub forma de aerosoli rezulta din procesele de combustie, din industrie si transporturi.

La nivel european s-a constatat o scadere a concentratiilor metalelor grele comparativ cu nivelul inregistrat in anii '70. Scaderea este mai pronuntata in cazul plumbului ca urmare a reducerii continutului de plumb din combustibili.

Estimarea emisiilor de metale grele in atmosfera pentru anul 2007 pe baza metodologiei Corinair, a condus la urmatoarele rezultate pentru judetul Gorj :

Tabel 2.6.1.1

Emisiile de cadmiu, mercur si plumb rezulta in principal din arderi in energetica si industrii de transformare. Nu au fost estimate emisiile din transport rutier.

Evolutia emisiilor de metale grele in perioada 1999 - 2007 se prezinta in tabelul urmator:

Tabel 2.6.1.2

Nu s-au efectuat determinari de metale grele din pulberi.

2.6.2. Emisii de poluanti organici persistenti (POPs)

Poluantii organici persistenti sunt substante chimice foarte stabile care se pot acumula in lanturile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sanatatii omului si mediului inconjurator. POP sunt compusi organici de origine naturala sau antropica cu urmatoarele caracteristici:

sunt rezistenti la degradarea in mediu;

au solubilitate scazuta in apa dar ridicata in mediile grase;

pot fi transportati pe distante mari - transfrontiera, depozitandu-se departe de locul de origine;

se acumuleaza in sistemele terestre si acvatice;

prezinta efecte acute si cronice asupra sanatatii umane si speciilor animale.

In vederea reducerii impactului asupra mediului inconjurator, Programul Natiunilor Unite pentru mediu a adoptat in cadrul Conventiei de la Stockholm (mai 2001) un program vizand controlul si eliminarea a 12 POPs (pesticide: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex, toxafen; industriali: hexaclorbenzen HCB, bifeniliclorurati PCB; subproduse: dioxine, furani).

Dintre acestea, Aldrin, Clordan, DDT, Dieldrin, Endrin, Heptaclor si HCB sunt interzise a se fabrica si utiliza pe teritoriul tarii.

Principala sursa care contribuie la emisiile de substante toxice persistente este agricultura, in special prin depozitele existente cu substante interzise, neidentificate, si/sau expirate. O alta sursa o constituie industria chimica producatoare de pesticide, precum si importul de substante comerciale.

Intrucat in judetul Gorj nu au fost identificate depozite de pesticide expirate / cu compozitie necunoscuta, rezultate de la folosirea pesticidelor in agricultura in anii anteriori si nu exista industrie chimica producatoare de pesticide (cele mai importante surse de emisii POP), emisiile la nivelul judetului sunt foarte reduse (tabelul 2.6.2.1).

Tabel 2.6.2.1

Conform estimarilor facute pentru judetul Gorj, in anul 2007, cantitatile cele mai importante de POP au rezultat din functionarea utilajelor si altor surse mobile si din incinerarea deseurilor spitalicesti.

Evolutia emisiilor de POP in perioada 1999 - 2007 se prezinta astfel :

Tabel 2.6.2.2

2.7 Calitatea aerului ambiental

Reteaua de monitorizare a calitatii aerului in judetul Gorj in anul 2007 se prezinta astfel:

Tabel 2.6.1

2.7.1 Concentratii ale dioxidului de sulf

In ceea ce priveste poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf, APM Gorj a efectuat monitorizarea poluantului SO₂ in zonele: Tg. Jiu - 3 puncte de prelevare (probe medii 24 h), Rovinari - 1 punct de prelevare (probe medii 24 h), Turceni - 1 punct de prelevare (probe 30') si Motru - 1 punct de prelevare (probe 30').

Concentratiile de SO₂ rezultate din procesul de monitorizare nu au depasit valorile limita (fig. 2.7.1.1 - 2.7.1.3

2.7.2. Concentratii ale dioxidului de azot si oxizilor de azot

APM Gorj a efectuat monitorizarea oxizilor de azot in zonele: Tg. Jiu - 3 puncte de prelevare (probe medii 24 h), Rovinari - 1 punct de prelevare (probe medii 24 h), Turceni - 1 punct de prelevare (probe 30') si Motru - 1 punct de prelevare (probe 30').

Concentratiile rezultate din procesul de monitorizare nu au depasit valorile limita (fig. 2.7.2.1 -2.7.2.3

2.7.3. Concentratii ale amoniacului

APM Gorj a efectuat monitorizarea amoniacului in zonele: Tg. Jiu - 3 puncte de prelevare (probe medii 24 h), Rovinari - 1 punct de prelevare (probe medii 24 h), Turceni - 1 punct de prelevare (probe 30') si Motru - 1 punct de prelevare (probe 30'). Concentratiile de NH₃ rezultate din procesul de monitorizare nu au depasit valorile limita (fig. 2.7.3.1-2.7.3.3

2.7.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimica); concentratii ale ozonului

Se considera ca prezenta ozonului in troposfera constituie urmarea a doua procese de baza:

• schimburile troposfera/stratosfera care determina transportul catre troposfera a aerului stratosferic bogat in ozon;
• producerea ozonului, in situ, prin reactii fotochimice care implica monoxidul de carbon, metanul si hidrocarburile non-metanice in prezenta oxizilor de azot.

In mod similar, distrugerea ozonului troposferic se realizeaza prin procese de transport si prin distrugere chimica in troposfera.

Cantitatea de ozon troposferic (ozonul cuprins intre sol si 8-10 km inaltime) este extrem de variabila in timp si in spatiu, deoarece precursorii sai pot fi transportati de la mare distanta; din acest motiv, dintre toti poluantii atmosferici, ozonul este cel mai dificil de controlat, fiind necesara o retea densa si bine dotata pentru monitorizarea, nu numai a ozonului, ci si a altor compusi atmosferici (oxizii de azot, metanul, compusii organici volatili).

In judetul Gorj nu exista statii de monitorizare a ozonului troposferic.

2.7.5. Pulberi in suspensie (PM₁₀ si PM_2,5)

Principalul poluant pentru care depasirile valorii limita sunt semnificative pentru judetul Gorj il reprezinta pulberile

Pulberile in suspensie sunt pulberi cu diametre mai mici de 20 µm, avand in atmosfera un comportament asemanator gazelor.

Pulberile care impurifica atmosfera in judetul Gorj au o natura diversa in functie de sursele ce le genereaza, respectiv: centrale termoelectrice pe combustibili fosili, exploatari de cariere, depozite de zgura si cenusa, halde de steril, trafic rutier, producatori de materiale de constructii. Compozitia pulberilor este functie de tipul sursei.

In judetul Gorj, sursele cele mai importante de poluare cu pulberi sunt:

pentru zona Rovinari: Complexul Energetic Rovinari, exploatarile miniere de cariera, traficul rutier;

pentru zona Turceni: Complexul Energetic Turceni;

pentru zonele Motru, Matasari, Seciuri, Pinoasa, Jilt, Timiseni: exploatarile miniere de cariera, traficul rutier;

pentru zona Barsesti: SC SIMCOR VAR SA Oradea - punct de lucru Tg. Jiu, SC Macofil SA, SC LAFARGE CIMENT ROMANIA SA - Uzina Tg. Jiu, traficul rutier;

pentru zona Meri: Cariera Meri;

In anul 2007, APM Gorj a efectuat determinari de pulberi in suspensie fractiunea PM 10 pe perioada de mediere 24h, conform O.M. 592 / 2002, in zonele: Tg. Jiu (sediu APM, SC ROSTRAMO SA, str. Amaradia nr.9, str. Ana Ipatescu nr.105), Cariera Rosiuta, Cariera Lupoaia, Cariera Tismana I si Cariera Tismana II.

S-a constatat ca 62,9% din concentratiile medii zilnice inregistrate depasesc valoarea limita (50 µg/mc) iar 92,1% depasesc pragul superior de evaluare (30 µg/mc). Valoarea maxima inregistrata este 195,91 µg/mc in zona Rovinari - Cariera Tismana I.

2.7.6. Concentratii ale metalelor grele

Nu s-au efectuat determinari privind metalele grele din aer.

2.7.7. Concentratii ale benzenului

Nu s-au efectuat determinari privind concentratia benzenului.

2.7.8. Concentratii ale monoxidului de carbon

Nu s-au efectuat determinari privind concentratia monoxidului de carbon.

2.8. Deprecierea stratului de ozon stratosferic

Stratul de ozon este localizat intre 10 si 50 km deasupra solului terestru si contine cca. 90% din volumul total de ozon existent in atmosfera. Acesta protejeaza suprafata Terrei de efectele daunatoare ale radiatiei solare UV - B (cu lungimi de unda in intervalul 280 - 310 nm), gratie capacitatii ozonului de a absorbi aceste radiatii.

Una din problemele majore cu care se confrunta omenirea in pragul noului mileniu, cu privire la mediul inconjurator, este diminuarea drastica a stratului de ozon, nu numai la polii Pamantului, ci si in zone intens populate: nordul Europei, Rusia australa, sudul Frantei, nordul peninsulei Iberice, Argentina.

Echilibrul stratului de ozon este tot mai periclitat de emisiile de substante de natura antropica, cum sunt hidrocarburile fluoroclorurate si/sau bromurate, tetraclorura de carbon, metil cloroformul, bromura de metil, substante avand numeroase utilizari in industrie sau agricultura.

Consecintele ireversibile ale acestui fenomen atat asupra ecosistemelor terestre, acvatice si asupra sanatatii populatiei, cat si asupra sistemului climatic au condus la necesitatea concentrarii eforturilor la nivel global, si ca urmare, a fost instituit regimul international al ozonului la care sunt astazi parte 176 de tari.

Romania a aderat la Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon, adoptata la 25 martie 1985, la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon adoptat la 16 septembrie 1987 si la Amendamentul adoptat la Londra la 27-29 iunie 1990 prin Legea nr. 84/15 decembrie 1993.

In 28 noiembrie 2000 au fost transmise catre Secretariatul General al Natiunilor Unite, instrumentele de ratificare a Amendamentului la Protocolul de la Montreal adoptat la 25 noiembrie 1992 la Copenhaga. Romania a devenit Parte la acest amendament incepand cu 26 februarie 2001.

Perioada 1 iulie 1999 -1 iulie 2000 a reprezentat anul inghetarii consumului de clorofluorocarburi (CFC) la nivel national si intrarea intr-o noua etapa a procesului de eliminare treptata a acestor substante, in concordanta cu obligatiile care revin tarii noastre ca semnatara a tratatelor internationale mentionate, Romania incadrandu-se in limitele de productie si consum stabilite in cadrul protocolului.

Cu ocazia "Zilei Internationale pentru Protectia Stratului de Ozon", 16 septembrie, APM Gorj a organizat mai multe actiuni, intre care: informarea si incurajarea publicului larg in directia alegerii produselor "ozone friendly" prin publicarea in presa locala a mai multor materiale pe aceasta tema, prin distribuirea de pliante, organizarea unei conferinte de presa, sensibilizarea tineretului prin organizarea unui concurs tematic cu premii, etc.

Inventarul anual al consumurilor de substante care depreciaza stratul de ozon, pe sectoare de activitate

Ozonul atmosferic global va incepe lent sa se recupereze in deceniile urmatoare odata cu descresterea concentratiei de SDO deja evacuate in atmosfera. Cu toate acestea decurgerea acestui proces va depinde in mod particular nu numai de concentratia CFC dar si a metanului, oxizilor de azot, aerosolilor sulfurosi, vaporilor de apa precum si de schimbarea climei Pamintului in general.

Exista citeva obtiuni pentru a grabi recuperarea stratului de ozon.  Relativ curent elaborate, dar inca neratificate, masurile de control (Montreal, 1997) ratificate de numai 37 de tari ale lumii vor contribui la reducerea concentratiei de SDO dupa cum urmeaza:

   - 9% prin limitarea emisiilor de halon-1211, ce necesita stoparea completa a producerii si distrugerii cantitatii totale de halon-1211 care se contine in echipamente;

   - 7% prin limitarea emisiilor de halon-1301 in anul 2000, ce necesita stoparea completa a producerii si distrugerii cantitatii totale de halon-1301 care se contine in echipamente;

   - 5% din stoparea productiei globale de HCFC;

   - 2,5% prin stoparea productiei globale de CFC si tetraclorura de carbon;
   - 1,6% prin reducerea productiei de HCFC in tarile dezvoltate de la 2,8% pina la 2,0%, prin accelerarea suprimarii esalonate din anul 2030 in anul 2015;
   - 1% prin limitarea, incepind cu anul 2000 a productiei globale a bromurii de metil.
Implementarea acestor masuri si restrictii va accelera data la care concentratia

clorului activ din atmosfera va atinge pe cea din anul 1980 in 1-3 ani.

Politici si masuri pentru eliminarea trepata a substantelor care depreciaza stratul de ozon

Principiile colaborarii internationale privind protectia stratului de ozon au fost elaborate in cadrul Conventiei de la Viena pentru protectia stratului de ozon in anul 1985, care a intrat in vigoare la 2 septembrie 1988. 21 de articole ale Conventiei obliga partile semnatare sa protejeze, in primul rind, sanatatea umana si mediul inconjurator de efectele epuizarii stratului de ozon.

Protocolul de la Montreal cu privire la substantele care distrug stratul de ozon, elaborat sub conducerea Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator (PNUMI), care reglementeaza substantele potentiale ce distrug stratul de ozon (SDO) a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1989. Protocolul de la Montreal este un acord international care a stabilit o esalonare a reducerii si eventual a eliminarii SDO din folosinta generala. La 2 august 2004 188 de state plus Comunitatea Europeana au devenit membre semnatare ale Protocolului de la Montreal privind substantele care distrug stratul de ozon.

Romania a facut progrese in implementarea regimului juridic al ozonului, prin:

continuarea dezvoltarii cadrului legislativ si institutional necesar aplicarii regimului ozonului;

implementarea transferului de tehnologie nepoluanta care au condus la eliminarea consumului anual la utilizatorii industriali de substante care epuizeaza stratul de ozon;

instituirea controlului comertului cu aceste substante (prin obligativitatea obtinerii acordului de mediu pentru importul/exportul de substante care epuizeaza stratul de ozon, conform procedurii de reglementare aprobata prin Ordinul MAPPM nr. 506/1996);

introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, prin Legea nr. 159/2000 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 89/31 august 1999.

stabilirea substantelor de origine antropica si naturala considerate a avea capacitatea de a modifica proprietatile fizice si chimice ale stratului de ozon. Acestea sunt:

substante cu continut de carbon - CO, CO₂, CH₄, hidrocarburi;

substante cu continut de azot - N₂O, NO_x;

substante halogenate - alcani complet halogenati si alcani partial halogenati;

alcani bromurati;

alte substante care intervin in chimismul ozonului - apa si hidrogenul.

Aceste substante au diverse intrebuintari: solventi, agenti de racire, agenti de expandare a spumelor, agenti de degresare, propulsori pentru aerosoli, in extinctoarele de incendiu, ca pesticide in agricultura.

Distrugerea ozonului atmosferic, cu efectele sale potentiale asupra cresterii radiatiei UV la nivelul solului constituie o caracteristica atmosferica la scara globala.

2.9 Zone afectate si zonele cu risc de poluare atmosferica

Surse locale de poluare :

Tabel 2.9.1.

In judetul Gorj pot fi nominalizate ca zone critice, zonele de influenta ale marilor poluatori, respectiv:

Rovinari - poluanti proveniti de la SC Complexul Energetic Rovinari SA si exploatarile miniere (frecventa depasirilor la indicatorul pulberi sedimentabile in punctele de prelevare situate in aceasta zona variaza in intervalul 16,7- 100%)

Zonele limitrofe exploatarilor miniere de cariera, respectiv: Rosiuta (depasiri la indicatorul pulberi sedimentabile - frecventa depasirilor variaza in intervalul 75- 100%), Timiseni, Matasari, Pinoasa, Jilt.

Turceni - poluanti proveniti de la SC Complexul Energetic Turceni SA (frecventa depasirii la indicatorul pulberi sedimentabile variaza in intervalul 0 - 16,7%).

2.10 Obiective si masuri privind poluarea aerului

Strategia nationala privind protectia atmosferei, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 731/2004 are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a calitatii aerului, eficient din punct de vedere economic. Obiectivul general al strategiei este protejarea sanatatii oamenilor si a mediului. Obiectivele cheie sunt:

mentinerea calitatii aerului inconjurator in zonele si aglomerarile in care aceasta se incadreaza in limitele prevazute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate;

imbunatatirea calitatii aerului inconjurator in zonele si aglomerarile in care aceasta nu se incadreaza in limitele prevazute de normele in vigoare;

adoptarea masurilor necesare in scopul limitarii pana la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv in context transfrontier;

indeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile si tratatele internationale la care Romania este parte si participarea la cooperarea internationala in domeniu.

Planul national de actiune in domeniul protectiei atmosferei, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 738/2004, stabileste un set de masuri care trebuie intreprinse in vederea atingerii obiectivelor cheie ale Strategiei nationale pentru protectia atmosferei.

Masuri privind reducerea poluarii aerului cu termen de finalizare 2007 conform Planurilor de actiuni

Concluzii

Concentratiile medii anuale ale dioxidului de sulf (fig. 2.10.1) au fost mai mici decat valoarea limita anuala.

Pentru dioxidul de azot, concentratiile medii anuale (fig. 2.10.2) nu au depasit valoarea limita anuala (40 g/m³), valorile situandu-se intre 3 g/m³ (SNLO Tg. Jiu) si 7,4 g/m³ (APM Tg. Jiu).

In ceea ce priveste punctele de prelevare Turceni si Motru (probe medii scurta durata, 30 min), valorile inregistrate se situeaza sub CMA - urile corespunzatoare.

Concentratiile medii anuale pentru amoniac (fig.2.10.3) se situeaza intre 22,6 g/m³ (SC C.C. Rovinari) si 28 g/m³ (Statia Meteo Tg. Jiu).

Evolutia concentratiilor medii anuale (imisii) determinate in cadrul activitatii de monitorizare este prezentata in figurile 2.10.4 - 2.10.7.

Pentru zona Rovinari, mediile anuale pe anii 2001 - 2007 pentru poluantii gazosi sunt calculate din valori medii zilnice pe 24 h, spre deosebire de anii precedenti, cand valorile medii anuale au fost calculate din valori medii de scurta durata (30 min).

Pentru zona Turceni, mediile anuale sunt calculate din valori medii de scurta durata (30 min).

Din figurile 2.10.4 - 2.10.6 se observa ca tendinta este usor crescatoare pentru poluantul SO₂ pentru toate zonele, crescatoare pentru NO₂ in zona Turceni, respectiv crescatoare pentru NH₃, in toate zonele, comparativ cu anii precedenti.

Situatia pulberilor sedimentabile (fig 2.10.7) se prezinta astfel :

tendinta este de crestere comparativ cu anul 2006 pentru zonele: Rovinari si Motru - Rosiuta

in zonele Turceni, Jilt, Tg. Jiu, Barsesti tendinta este usor descrescatoare.

CAPITOLUL 3

SCHIMBARI CLIMATICE

3.1. Cadrul general. Cadrul legislativ

Invelisul gazos al Terrei este implicat intr-un fenomen major, denumit "efectul de sera", constand in dereglarea schimbului radiativ de caldura a Pamantului cu spatiul cosmic.

Protocolul de la Kyoto nominalizeaza gazele cu efect de sera ca fiind : dioxidul de carbon (CO₂), metanul (CH₄), protoxidul de azot (N₂O), hidrofluorocarburile (HFC), perfluorocarburile (PFC) si hexafluorura de sulf (SF₆).

Cunoasterea valorilor emisiilor acestor gaze constituie un instrument util pentru factorii de decizie in scopul aprecierii situatiei existente, creind baza necesara pentru formularea politicilor de mediu care sa duca la o evolutie descendenta a acestor emisii, in vederea respectarii obligatiilor asumate prin Protocolul de la Kyoto

Legislatie Nationala

- Hotararea Guvernui nr 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, M. Of. nr 554/27.06.2006;

OM nr. 1175/2006 pentru aprobarea Ghidului privind monitorizarea si raportarea emisiilor de gaze cu efect de sera;

OM nr. 1008/2006 pentru stabilirea competentelor si procedurii de emitere si revizuire a autorizatiei privind emisiile de gaze cu efect de sera;

OM nr. 1897/2007 pentru pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei privind emisiile de gaze cu efect de sera pentru perioada 2008-2012;

O.M. nr. 1474/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea si operarea registrului national al emisiilor de gaze cu efect de sera;

Ordin al ministrului economiei si finantelor privind Procedura de acreditare a organismelor de verificare a rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de sera - O.M. nr. 1768/2007;

- H.G. 60/2008 din 16 ianuarie 2008 pentru aprobarea Planului national de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de sera pentru perioadele 2007 si 2008-2012 , Monitorul Oficial nr. 126/2008 din 18.02.2008

3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera

Cantitatile de noxe cu efect de sera emise in judetul Gorj au fost evaluate pe baza metodologiei EEA/EMEP/CORINAIR, cu ajutorul aplicatiei Corinvent si a datelor primare furnizate de catre agentii economici si institutiile chestionate, in conformitate cu Ordinul MAPM nr. 524 / 2000.

Activitatile antropice cu ponderea cea mai importanta in generarea gazelor cu efect de sera sunt procesele de combustie. In judetul Gorj functioneaza doua complexuri energetice de mare putere, C.E. Turceni si C.E. Rovinari.

Nivelul emisiilor gazelor responsabile de producerea efectului de sera a scazut pana in 1998 - 1999, comparativ cu nivelul inregistrat inainte de 1990, ca urmare, in principal, a reducerii activitatii economice la scara intregii tari, dar in intervalul 2000 - 2006 la nivelul judetului Gorj tendinta a fost de crestere, ca urmare in principal a cresterii consumurilor de combustibili fosili in sectorul termoenergetic.

Scaderea din anul 2007 se datoreaza reducerilor din sistemul termoenergetic si a faptului ca nu s-a mai luat in calcul arderile din sectorul casnic.

In tabelul 1 sunt redate emisiile de gaze cu efect de sera pe perioada 2000 - 2007.

Tabel 1

tone

Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera

Acest indicator arata tendintele emisiilor antropogene de gaze cu efect de sera exprimate in echivalent CO₂, transformare realizata pe baza coeficientilor de incalzire globala (GWP). Acesti coeficienti se refera la capacitatea diverselor gaze de a contribui la incalzirea globala intr-un orizont de timp de 100 de ani.

Emisiile de CO₂ provenite din arderi in energetica si industrii de transformare reprezinta cca. 94% din totalul emisiilor de CO₂ estimate la nivel de judet.

Emisiile anuale de metan reprezinta cca. 393603 t echivalent CO₂ si provin in special din sectorul extractiei si distributiei combustibililor fosili (reprezentand cca. 2,6% din total).

Emisiile de protoxid de azot provin in principal din arderi in energetica si industrii de transformare dar si din aplicarea ingrasamintelor chimice in agricultura

Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera (tone/poluant (CO2 Eq))

Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera (mii tone (CO2 Eq))

Emisii totale de gaze cu efect de sera pe cap de locuitor

Acest indicator reprezinta raportul dintre emisiile totale anuale de gaze cu efect de sera, exprimata in echivalent CO₂ si populatia totala.

3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon

3.4.Emisii anuale de metan

3.5. Emisii anuale de protoxid de azot

3.6. Actiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera

In ultimii ani s-au inregistrat o serie de fenomene meteorologice extreme : tsunami, furtuni, canicula, uragane, inundatii, etc.

Politicile si masurile privind reducerea de gaze cu efect de sera fac referire la

• intensificarea participarii Romaniei la Programul  ,,Energie inteligenta pentru Europa"   
• promovarea productiei de energie din surse regenerabile
• promovarea eficientei energetice la utilizatorii finali de energie
• promovarea sistemelor de cogenerare si a eficientei energetice in sistemele de incalzire centralizata
• gestionarea emisiilor de gaze cu efect de sera provenite din transport
• promovarea recuperarii energiei prin inchiderea depozitelor de deseuri
• utilizarea  terenurilor, schimbarea utilizarii terenurilor si silvicultura; introducerea sistemelor de utilizare integrata a terenurilor     

Aceste costuri sunt de ordin economic, dar si social si de mediu

In vederea abordarii emisiilor de GES care nu contin CO2, reprezentand 6%, vor fi promovate masuri care sa cuprinda:

• consolidarea punerii in aplicare a masurilor conform Politicii agricole comune si Planului de actiune pentru silvicultura in vederea reducerii emisiilor din agricultura, si a promovarii captarii biologice a gazelor;
• stabilirea unor limite pentru emisiile de metan provenite de la motoarele cu gaz si din productia de carbune, petrol si gaz, sau includerea acestora in UE ETS;
• restrictionarea suplimentara sau interzicerea gazelor fluorinate;
• reducerea emisiilor de protoxid de azot din combustie, si includerea celor provenite de la instalatiile mari de ardere in UE ETS.

In judetul Gorj au fost realizate urmatoarele masuri de reducere a emisiilor GES:

• inventarul surselor de poluare a atmosferei;
• reteaua de monitorizare a imisiilor la principalii indicatori de calitate a aerului : 2 statii automate de monitorizare a ploluarii aerului, de tip industrial 1, amplasate la:

Tg Jiu

Statia monitorizeaza platforma industriala N a orasului

Rovinari

Statia monitorizeaza CE Rovinari.

In curs de amplasare este o statie la Turceni ce va monitoriza CE Turceni

• impunerea monitorizarii emisiilor, de catre agentii economici;
• calculul emisiilor rezultate prin evaluari care s-au facut de-a lungul timpului;
• impunerea masurilor de reducere a poluarii atmosferice prin reducerea la sursa sau prin adoptare de masuri de epurare prin instalatii specifice;
• crearea de relatii cauza - efect, intre nivelul poluarii atmosferei si starea de sanatate a populatiei, desi nu exista totusi o relatie directa, starea de sanatate a populatiei depinzand si de calitatea vietii (bunastare materiala, cultura, traditie),  de modelul de trai individual

Mentionam ca toate actiunile intreprinse in scopul prevenirii, ameliorarii si reducerii poluarii industriale se regasesc in planurile de actiuni, parte integranta a autorizatiilor de mediu mai sus mentionate.

3.6.1. Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto

Protocolul de la Kyoto obliga tarile semnatare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel putin 5% sub nivelul emisiilor din 1990, in perioada 2008-2012, iar Uniunea Europeana s-a angajat sa reduca un procent de 8%. Reducerile se refera la trei dintre cele mai importante gaze: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) si oxizi de azot (N2O) - care se vor masura comparativ cu anul de baza 1990 (cu exceptia unora dintre tarile cu economie in tranzitie, intre care si Romania, care are an de baza 1989.

Mecanisme flexibile prevazute de protocolul de la Kyoto:

• Implementarea in comun (Joint Implementation) intre statele aflate pe anexa 1 a UNFCCC( Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice) ( tari dezvoltate- tari cu economie in tranzitie)
• Mecanismul de Dezvoltare Curata (CDM) - intre un stat aflat pe Anexa I a UNFCCC si unu care nu este pe anexa I( tari dezvoltate - tari in curs de dezvoltare) Romania nu va recurge la implementarea acestui mecanism in perioada urmatoare.
• JI si CD sunt mecanisme bazate pe proiecte

Comercializarea emisiilor (IET) - intre statele aflate pe Anexa I a UNFCCC

In mod concret tara noastra si-a luat urmatoarele angajamente:

reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in perioada 2008-2012 cu 8% fata de nivelul de emisii inregistrate in anul 1989;

realizarea pana in 2007 a unui sistem national de estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera;

elaborarea si implementarea politicilor in vederea promovarii dezvoltarii durabile;

realizarea inainte de prima perioada de angajament, respectiv inainte de anul 2008, a Registrului National de emisii de gaze cu efect de sera.

In ultimii 100 de ani, temperatura medie globala a crescut cu 0,6 C, iar in Europa cu 1,2 C, deceniul 90 fiind cel mai calduros din ultimii 150 de ani. Se preconizeaza ca temperaturile vor creste cu 1,4 - 5,8 C pana in 2010, cresteri mai insemnate fiind prognozate pentru Europa.

3.6.2. Participarea Romaniei la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera

Directiva 2003/87/EC, privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de GES, a fost transpusa in legislatia noastra prin HG nr.780/2006.

In judetul Gorj sunt 6 societati care intra sub incidenta acestei hotarari si care au depus solicitarea si propunerea pentru alocarea de certificate de emisii GES.

Acestea sunt: CE Turceni, CE Rovinari, SC UATAA Motru, SC Simcor Var SA, SC Macofil SA, SC Peterom SA zonele de operare: Barbatesti, Bustuchin, Slavuta, Ticleni, Turburea, Bulbuceni.

Aceste societati au obtinut autorizatie privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera pana la data de 31.12.2006. Numarul certificatelor de emisii alocate este stabilit prin Planul National de Alocare, si este urmatorul

Certificate alocate pentru anul 2007

Implementarea acestei scheme de comercializare, ofera agentilor economici din sectorul energiei si industriei posibilitatea sa participe la comercializarea certificatelor de emisii de GES si in cazul realizarii reducerii de emisii, compania poate realiza venituri suplimentare prin vanzarea pe piata a surplusului de certificate.

Concluzii

Desi emisiile de GHG produse de sectorul energetic au scazut fata de anul de baza (1989), producerea de energie ramane principala sursa de emisii de GHG si in consecinta acest secor necesita investitii substantiale pentru reducerea emisiilor de GHG si a altor poluanti rezultati din producerea de energie (SO2, NOx, pulberi)

Caracterul extensiv al actiunilor economice care induc schimbari climatice face necesara o abordare globala, la nivelul economiei, a identificarii si corelarii activitatilor de dezvoltare si implementare a masurilor, intra si inter sectoriale, legate de schimbari climatice.

CAPITOLUL 4. APA

4.1 Introducere

Apa este un element esential pentru viata si pentru procesele naturale. Existenta noastra si activitatile noastre economice sunt in totalitate dependente de aceasta pretioasa resursa. Este in egala masura factorul climatic important care sustine dezvoltarea ecosistemelor si componenta cheie in schimbul de substanta si energie in ciclul hidrologic. La nivel global apa reprezinta o resursa limitata care trebuie gestionata judicios.

4.2 Cadru legislativ

• Legea apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare
• Ordinul nr. 275/1997 pentru aprobarea Normelor privind instituirea regimului de supraveghere speciala pentru asigurarea conditiilor inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor.

4.3 Resursele de apa

Resursele de apa ale judetului Gorj sunt constituite din apele de suprafata - rauri, lacuri naturale si artificiale (vezi cap.1 "Cadrul natural" subcap. Principalele cursuri de apa si lacuri naturale) si din apele subterane.

4.3.1 Resurse de apa teoretice si tehnic utilizabile

Principala resursa de apa a judetului o constituie apele de suprafata. O caracteristica de baza a acestei categorii de resursa o constituie variabilitatea foarte mare in spatiu:

zona montana, care aduce cea mai mare parte din volumul scurs;

variabilitatea debitului mediu specific (mai redus in zonele joase comparativ cu zonele inalte).

O alta caracteristica o reprezinta variabilitatea foarte pronuntata in timp, astfel incat primavara debitele sunt importante, urmate de secete prelungite.

Conform datelor obtinute de la Directia Apelor Jiu Craiova, in anul 2006 (datele corespunzatoare anului 2007 nu sunt disponibile la data elaborarii acestui document), la nivelul judetului Gorj resursa de apa asigurata potrivit gradului de amenajare, se prezinta astfel:

Ape de suprafata = 368104 mii m³/an

Ape subterane = 15676 mii m³/an

Total = 383780 mii m³/an.

4.3.2 Prelevari de apa

Volumele de apa bruta prelevata in anul 2006 sunt redate in tabelul 4.3.2.1:

Tabel 4.3.2.1

Captarea totala anuala de apa din resursele de ape de suprafata si din resursele subterane, pe perioada 2003 - 2006, se prezinta astfel:

Tabel 4.3.2.2

Intensitatea consumului de apa exprimat ca raport intre consumul total anual de apa in sectorul public si populatia totala este redata in fig. 4.3.2.1.

In ceea ce priveste reteaua de alimentare si distributie a apei potabile, redam mai jos evolutia lungimii totale a retelei si a nr. de localitati (fig.4.3.2.2, 4.3.2.3):

4.3.3 Mecanismul economic in domeniul apelor

Mecanismul economic specific domeniului gospodaririi cantitative si calitative a apelor, include sistemul de plati, bonificatii si penalitati, ca parte a modului de finantare a dezvoltarii domeniului gospodaririi apelor si de asigurare a functionarii pe principii economice a Administratiei Nationale "Apele Romane", pentru incurajarea conservarii, refolosirii si economisirii apei, pentru protejarea cantitatii si calitatii apei.

Apa bruta constituie o resursa naturala cu valoare economica in toate formele sale de folosire de catre utilizatori, care platesc contravaloarea serviciilor prestate de catre Administratia Nationala "Apele Romane".

Administratia Nationala "Apele Romane" aplica sistemul de plati, bonificatii si penalitati pentru serviciile specifice si comune de gospodarire a apelor.

Sistemul de plati se bazeaza pe principiile "beneficiarul plateste" si "poluatorul plateste", in functie de serviciile prestate si de cele privind folosirea rationala a resurselor de apa.

Tarifele pentru serviciile specifice de gospodarire a apelor sunt diferentiate pe categorii de surse, ca urmare a conditiilor diferite de asigurare a apei si pe utilizatori, pentru stimularea economica a utilizarii durabile a apelor.

Se aplica tuturor beneficiarilor serviciilor specifice de gospodarire a apelor si se ajusteaza periodic conform legislatiei in vigoare cu avizul Oficiului Concurentei.

Tarifele pentru serviciile specifice de gospodarire a apelor, pentru ameliorarea si monitorizarea cantitativa si calitativa a poluantilor din apele uzate evacuate si de protectia calitatii resurselor de apa, sunt cele stabilite prin Hotararea Guvernului privind unele masuri de protectie a calitatii resurselor de apa nr. 472/2000.

Prestarea de catre Administratia Nationala "Apele Romane" a serviciilor de asigurare a apei brute in sursa si a celorlalte servicii specifice si comune de gospodarire a apelor se face pe baza de contracte economice incheiate cu utilizatorii.

Administratia Nationala "Apele Romane" contracteaza serviciile specifice de gospodarire a apelor in limitele prevederilor din actul de autorizare a folosintei, din punct de vedere al gospodaririi apelor.

Autorizatia de gospodarire a apelor atesta ca agentul economic are capacitatea sa efectueze activitati de productie, servicii care nu pericliteaza calitatea apelor in sursa, dar nici nu da dreptul de folosire a serviciilor de gospodarire, prestate de Administratia Nationala "Apele Romane", fara contract economic incheiat cu aceasta.

Calitatea apei brute asigurata in sursa este cea existenta la momentul preluarii de catre utilizator.

Pentru serviciile comune de gospodarire a apelor, tarifele se stabilesc de catre directiile bazinale ale Administratiei Nationale "Apele Romane", conform prevederilor legale in vigoare.

Administratia Nationala "Apele Romane", in relatiile cu utilizatorii serviciilor de gospodarire a apelor poate aplica acestora bonificatii si penalitati, dupa caz.

Utilizatorilor de apa care demonstreaza constant o grija deosebita pentru folosirea rationala si protectia calitatii apelor, evacuand odata cu apele uzate epurate substante impurificatoare in concentratii mai mici decat cele inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor, li se acorda, potrivit legii, bonificatii.

Bonificatiile se acorda in procent de pana la 10% din valoarea anuala a serviciilor specifice de gospodarire a apelor decontate, pe baza criteriilor stabilite prin Ordin al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului.

Administratia Nationala "Apele Romane" este singura in drept sa constate cazurile in care se acorda bonificatii sau sa aplice penalitati.

Penalitatile se aplica acelor utilizatori de apa, la care se constata abateri de la prevederile contractuale, atat pentru depasirea cantitatilor de apa prelevate, cat si a concentratiilor si cantitatilor de substante impurificatoare evacuate. Penalitatile se pot actualiza prin Hotarare de Guvern si constituie o sursa de venit la Fondul Apelor.

Fondul Apelor, impreuna cu alte surse este folosit pentru sustinerea financiara a:

• sistemului national de supraveghere cantitativa si calitativa a resurselor de apa;
• dotarii retelelor de laboratoare si sistemului operativ decizional aferent;
• participarii la realizarea sau modernizarea statiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate;
• realizarii lucrarilor privind apararea impotriva inundatiilor, a celor de prevenire si combatere a calamitatilor naturale datorate excesului sau lipsei de apa;
• dotarii sistemului informational hidrologic si operativ decizional in domeniul gospodaririi apelor;
• inlaturarii avariilor sau pentru punerea in siguranta a constructiilor hidrotehnice;
• acordarii bonificatiilor pentru cei care au rezultate deosebite in protectia impotriva epuizarii si degradarii resurselor de apa;
• activitatii Comitetelor de Bazin.
• realizarii sarcinilor rezultate din aplicarea conventiilor si acordurilor internationale din domeniul apelor;

implementarii directivelor Uniunii Europene si a programelor de preaderare din domeniul gospodariri apelor.

4.4 Ape de suprafata

4.4.1 Starea raurilor interioare

APM Gorj a afectuat in anul 2007 expertize fizico - chimice si biologice asupra calitatii principalelor cursuri de apa din judet.

Apele de suprafata din judetul Gorj (in sectiunile analizate de catre APM) se incadreaza in marea lor majoritate, conform Ordinului nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, in clasa a I a de calitate: Galben, Sohodol, Tismana, Bistrita, Susita, Gilort, Motru, Jales.

Raul JIU - cursul principal de apa ce traverseaza judetul Gorj de la nord spre sud, pe o lungime de 141 km, a fost analizat in mai multe sectiuni de control: amonte confluenta parau Sadu, amonte si aval SC SUINPROD SA Bumbesti-Jiu, aval Tg. Jiu, aval Rovinari, aval Turceni.

Conform valorilor obtinute de catre S.G.A. Gorj si A.P.M. Gorj la majoritatea indicatorilor fizico - chimici analizati, apa raului Jiu se incadreaza in clasa a II a de calitate conform Ordinului nr. 161/2006. S-au inregistrat depasiri, in sectiunile amonte si aval SC SUINPROD SA Bumbesti-Jiu (societate de crestere a porcinelor) la indicatorul amoniu, ca urmare a deversarii de ape uzate cu continut ridicat de substante organice.

Apa raului Jiu contine suspensii provenite din bazinul carbonifer al Vaii Jiului, inregistrandu-se valori cuprinse intre 32 si 42 mg/l in sectiunile situate in amonte de baraje, suspensiile reducandu-se pana la 21 - 30 mg/l in sectiunile situate in aval de Tg. Jiu (fig. 4.4.1.2).

De asemenea, s-a constatat ca in toate sectiunile analizate continutul de suspensii a avut o evolutie descendenta pe parcursul anilor, astfel ca in prezent procesul de limpezire a apei raului Jiu este tot mai evident.

Paraul Cioiana in sectiunea am. conf. Jiu se incadreaza in clasa a V a de calitate conform Ordinului 161/2006, datorita continutului de cloruri (valori cuprinse in intervalul mg/l), provenite din activitatile petroliere din zona Ticleni. Se constata un proces de imbunatatire a calitatii apei reflectat prin valorile descrescatoare ale indicatorilor de calitate analizati. (fig. 3.2.1.3).

Amaradia in sectiunea aval Stoina se incadreaza in clasa a V a de calitate conform Ordinului nr. 161/2006, datorita continutului de cloruri (valori cuprinse in intervalul - 284 mg/l ).

Amarazuia amonte confluenta Amaradia se incadreaza in clasa a V a de calitate conform Ordinului nr. 161/2006, datorita continutului de cloruri (valori cuprinse in intervalul - 149 mg/l).

In vederea caracterizarii cursurilor de apa din punct de vedere biologic, in anul 2007 s-au recoltat trimestrial probe momentane de apa si s-au efectuat analize biologice pentru 21 sectiuni de control ale principalelor cursuri de apa din judet.

Sectiunile de control s-au stabilit, in principal, in amonte si aval de evacuarile de ape uzate provenite din activitati industriale si din statii de epurare a apelor uzate fecaloid menajere.

Au fost verificate urmatoarele cursuri de apa : Jiu (in 6 sectiuni de control), Motru, Gilort, Cioiana, Amaradia, Amarazuia, Jilt, Susita, Tismana.

Comparativ cu anul 2006 se constata o imbunatatire a calitatii apelor de suprafata, din punct de vedere biologic pentru urmatoarele sectiuni : Jiu amonte Sadu, Jiu amonte SC Suinprod SA, Motru amonte Statie de epurare oras Motru, Jilt amonte unitati miniere Matasari.

Macrozoobentosul este reprezentat de specii din ordinele : Ephemeroptera, Trichoptera, Plecoptera, Coleoptera si Diptera, iar fitobentosul prin specii din ordinele : Chlorophyta si Bacillariophyta (Diatomae).

Conform datelor obtinute de la Directia Apelor Jiu Craiova pentru anul 2006 (datele corespunzatoare anului 2007 nu sunt disponibile la data intocmirii prezentului raport), repartitia sectiunilor de control de ordinul I pe clase de calitate, potrivit situatiei globale evaluate, se prezinta in tabelul 4.4.1.1 :

Tabel 4.4.1.1

In tabelul 4.4.1.2 se prezinta situatia lungimii tronsoanelor de rau repartizate pe categorii de calitate in perioada 2003-2005 (sursa : SGA Gorj).

Tabel 4.4.1.2

4.4.2 Starea lacurilor

S.G.A. Gorj a efectuat analize ale apei lacurilor din judet in patru sectiuni cu recoltare trimestriala. Pentru lacurile Turceni, Tismana, Tg.Jiu - Vadeni, Valea Mare   s-au urmarit: regimul de oxigen, regimul nutrientilor si gradul de mineralizare, constatandu-se ca acestea se incadreaza in categoria lacurilor oligotrofe.

4.4.3 Starea fluviului Dunarea

Nu este cazul.

4.4.4 Calitatea apei Dunarii pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

Nu este cazul.

4.5 Ape subterane

A.P.M. Gorj a urmarit calitatea panzei freatice din punct de vedere fizico-chimic in zonele afectate de diferite activitati industriale specifice judetului:

Capreni - Cornetu s-au inregistrat depasiri ale concentratiei de cloruri (24-764 mg/l), ca urmare a activitatii desfasurate de Schela Turburea. Comparativ cu anul 2006 se constata ca tendinta este de imbunatatire.

Coltesti se mentin depasiri ale concentratiei de cloruri (intre 248 - 2165 mg/l) in majoritatea cazurilor analizate ca urmare a eruptiei in perioada septembrie 1989 - februarie 1990 a sondei 4536 ; tendinta stationara.

Turceni - in panza freatica sunt prezente concentratii mari de sulfati (intre 160 - 825 mg/l), calciu si magneziu, ca urmare a influentei depozitului de zgura si cenusa Valea Ceplea al SC Complex Energetic Turceni.

Ticleni - au fost analizate fantani din zona petroliera ; desi apa din toate aceste fantani se incadreaza in limitele prevazute de STAS -ul 1342/91, se constata valori relativ crescute la indicatorii : cloruri (47 mg/l - 170 mg/l), sulfati (55 mg/l - 250 mg/l). S-au inregistrat si concentratii relativ crescute de azotati (10 - 45 mg/l), cauza fiind amplasarea si utilizarea necorespunzatoare.

Rovinari - s-au analizat trei foraje amplasate in jurul gropilor de cenusa Cicani si Beterega ; s-au inregistrat concentratii crescute de sulfati ( 62 mg/l - 860 mg/l).

Motru - s-au analizat 4 foraje amplasate in apropiererea gropii de zgura si cenusa apartinand U.A.T.A.A. Motru. In apa acestor foraje s-au inregistrat concentratii mari de sulfati (175 - 594 mg/l). Concentratii mari de fier s-au inregistrat la toate forajele (2,0 - 14,0 mg/l).

4.6 Apa potabila

Retele de alimentare cu apa

In judetul Gorj reteaua de apa potabila distribuita in localitati (orase si comune) are o lungime de 1141,2 km, volumul de apa potabila distribuita consumatorilor fiind de 18131 mii mc pe an din care pentru uz casnic 14360 mii mc.

Situatia retelelor de apa potabila si apa menajera la nivelul anului 2006 conform datelor furnizate de DJS Gorj atat in localitati urbane cat si in localitati rurale este prezentata centralizat in tabelul de mai jos :

Tabel 4.6.1

* 9 orase si 36 comune

** 9 orase si 4 comune

Conform datelor primite de la ASP Gorj, accesul la alimentarea cu apa potabila al populatiei din mediul urban la nivelul anului 2007, se prezinta astfel :

Tabel 4.6.2

Situatia surselor de apa potabila pentru mediul urban, conform datelor ASP Gorj este urmatoarea :

Tabel 4.6.3

Problemele evidentiate de rezultatele monitorizarii efectuate de ASP Gorj se prezinta astfel :

Tabel 4.6.4

Sistemul de distributie al apei potabile in mediul rural, conform datelor primite de la ASP Gorj, se prezinta astfel :

Tabel 4.6.5

Apele uzate

Surse majore si grad de epurare

In judetul Gorj principalele domenii de activitate de la care provin apele uzate sunt :

producerea energiei electrice si termice ;

extractia carbunelui ;

extractia de titei si gaze;

industria materialelor de constructii;

industrie chimica;

complexe zootehnice;

gospodarie comunala .

Rezultatele analizelor de laborator indica faptul ca majoritatea surselor de poluare din judetul Gorj evacueaza ape uzate ai caror indicatori de calitate se incadreaza in limitele impuse prin NTPA - 001/2002 si NTPA - 002/2002 neafectand apele de suprafata si subterane si nici retelele de canalizare ale localitatilor.

Apele uzate provenite din sectorul energetic (SC Complexul Energetic Turceni, SC Complexul Energetic Rovinari) se incadreaza in limitele prevazute de NTPA 001/2002. Acestea sunt in principal ape de racire care nu ridica probleme de poluare, exceptand perioada de vara cand accidental, temperatura mai ridicata a apei evacuate poate avea efecte negative asupra faunei acvatice din emisar - raul Jiu (in anul 2006 nu a fost cazul).

Uzina de Agent Termic si Alimentare cu Apa Motru - apele uzate evacuate se incadreaza in NTPA 001/2002.

Exploatarile miniere - in anul 2006 au fost analizate prin laboratorul APM Gorj apele uzate evacuate de unitatile miniere din judet (EMC Rosia, EMC Motru si EMS Motru). Apele uzate evacuate se incadreaza in limitele prevazute de NTPA 001/2002 cu exceptia apelor evacuate de EMS Motru care prezinta depasiri la indicatorul suspensii.

Exploatarile petroliere pot polua cursurile de apa din zonele respective prin deversari accidentale ( provocate de spargerea conductelor ) de apa sarata si titei. Astfel, Schela Ticleni polueaza paraul Cioiana cu cloruri, cursul de apa incadrandu-se in clasa a V a de calitate (subcapitolul 3.2.1). Se constata o tendinta permanenta de scadere a concentratiei de cloruri pe acest curs de apa, comparativ cu valorile inregistrate in anii anteriori (fig. 3.2.1.3).

In toate zonele afectate de exploatarile petroliere si de gaze situatia s-a imbunatatit (concentratii mai mici de cloruri atat in apele de surafata cat si in panza freatica) fata de anii anteriori datorita masurilor intreprinse (vezi subcap. 9.3 «Energia», subcap. 9.3.5 «Impactul producerii de titei si gaze naturale asupra mediului»).

Industria Materialelor de Constructii. SC LAFARGE CIMENT ROMANIA SA - Punct de lucru Tg.Jiu evacueaza ape uzate care se incadreaza in limitele prevazute de NTPA 001/2002.

Industria chimica: SC ARTEGO SA Tg.Jiu , SC STAR GLASS SA Tg.Jiu - apele uzate sunt deversate in canalizarea orasului neexistand depasiri ale limitei impuse de NTPA 002/2002.

SC HIDROCONSTRUCTIA SA - la statiile de sortare s-au inregistrat depasiri la indicatorul suspensii. Apele menajere evacuate la toate punctele de lucru din judet se incadreaza in limitele impuse prin NTPA 001/2002.

Cariera Meri - s-au inregistrat depasiri la indicatorul suspensii.

Alte unitati precum: Fabrica de Tigarete Tg.Jiu, SC VEL PITAR SA Tg.Jiu , SC ROSTRAMO SA Tg.Jiu, SC COMBGORJ SA Tg. Jiu, deverseaza apele uzate in canalizarea orasului.

SC SUINPROD SA Bumbesti-Jiu evacueaza ape uzate ce prezinta depasiri la indicatorii : CBO₅ ,CCOMn, CCOCr, NH₃ .

Gospodarirea Comunala cuprinde statiile de epurare ale principalelor localitati din judetul Gorj. Majoritatea acestor statii nu au realizat o epurare eficienta a apelor uzate, inregistrandu-se depasiri ale indicatorilor:

SC Aquaterm SA Tg. Jiu, la indicatorii NH₄, detergenti, CCOCr;

SC Rezoprest SA Motru, la indicatorii NH₄, detergenti, CCOCr, P_tot, suspensii;

Consiliul Local Dragutesti, la indicatorii N_tot, CBO₅, detergenti, CCOCr, P_tot;

Serviciul Public Matasari la indicator detergenti, NH₄.

Nu dispunem de date privind volumele de ape uzate evacuate de sursele de poluare intrucat sinteza P.C.A. se intocmeste ulterior finalizarii acestui document.

4.7.2. Retele de canalizare

Pentru racordarea locuintelor la reteaua de distributie a apei potabile se vor propune investitii pentru colectarea apelor uzate menajere si pentru tratarea apelor uzate inainte de evacuare. Colectarea apelor uzate la reteaua de canalizare se realizeaza in 13 localitati (9 orase si 4 comune), lungimea conductelor de canalizare fiind de 184,2 km (vezi tabel 4.4.1) .

Conform datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica Gorj, evolutia lungimii totale simple a conductelor de canalizare se prezinta in fig. 3.5.1.1:

4.8 Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane

Sursele de poluare cele mai importante care afecteaza apele de suprafata si cele subterane sunt mentionate in cadrul subcapitolului 4.7.1, "Surse majore".

Zonele in care se inregistreaza depasiri ale indicatorilor de calitate pentru ape de suprafata sunt :

Ticleni - Cioiana, clasa a V a de calitate urmare a continutului de cloruri;

Stoina - Amaradia, clasa a V a de calitate urmare a continutului de cloruri.

Zonele in care se inregistreaza poluari ale apelor subterane cu diversi poluanti sunt:

zonele exploatarilor petroliere (Capreni - Cornetu, Piscu - Stejari, Aninoasa, Coltesti): depasiri la indicatorul cloruri.

in zona localitatii Turceni, jud. Gorj, ca urmare a exfiltratiilor din iazul de zgura si cenusa Valea Ceplea apartinand termocentralei Turceni, apele freatice sunt puternic influentate de apele uzate evacuate, modificand substantial chimismul apelor freatice din fantani sau izvoarele de la baza versantului. Se constata o crestere a valorilor anionului sulfat fata de fondul natural al zonei, ceea ce indica prezenta exfiltratiilor din iazul de decantare al S.E.Turceni si infiltrarea acestora in apele freatice din zona influentand chimismul apelor subterane. Valorile ionului SO₄^2- determinate in drenurile executate pentru coborarea nivelului freatic in localitatea Turceni depasesc 350 mg/l. Sunt afectati locuitorii comunei Turceni, jud. Gorj, atat din punct de vedere al folosirii apei nepotabile, cat si sub aspectul ridicarii nivelului freatic, cu repercursiuni nefaste asupra constructiilor si gospodariilor individuale.

4.9 Concluzii

Raul Jiu se afla intr-un proces continuu de imbunatatire a calitatii apei, limpezirea apei fiind evidenta.

Pentru majoritatea cursurilor de apa din judet se constata o tendinta de reducere a gradului de poluare, pe de o parte ca urmare a masurilor intreprinse de autoritatile competente, iar pe de alta parte, ca urmare a restrangerii activitatilor economice.

Capitolul 5. SOLUL

5.1. Introducere

Prin sol se intelege formatiunea naturala situata la suprafata terestra cu o structura eterogena foarte complexa in masa careia se desfasoara neintrerupt ample procese fizice, chimice si biologice care confera acestei formatiuni o anumita capacitate de a servi ca mediu de vegetatie pentru plante.

5.2. Fondul funciar

5.2.1. Repartitia solurilor Romaniei pe categorii de folosinte

Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in judetul Gorj, in perioada 1999-2007

Dinamica septelului in perioada 1999-2007 in judetul Gorj,

5.3. Presiuni ale unor factori asupra starii de calitate a solurilor

5.3.1. Ingrasaminte

Situatia utilizarii ingrasamintelor in anul 2007, in judetul Gorj, (Vezi Raportul din 2006)

Situatia utilizarii produselor fitosanitare in anul 2007, in judetul Gorj, (Tabel - Vezi Raportul din 2006 se va lua in considerare perioada 1999-2007)

5.3.2. Produse pentru protectia plantelor (fitosanitare)

In aceasta categorie se incadreaza fungicidele, ierbicidele si insecticidele. Rolul lor este acela de a asigura conditii cat mai bune pentru dezvoltarea culturilor prin inlaturarea insectelor si plantelor daunatoare si parazite.

Toate produsele de uz fitosanitar folosite in concentratii si doze optime recomandate conform certificatelor de omologare nu sunt fitotoxice si nu lasa reziduuri in sol.

5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

In judetul Gorj functioneaza 2 complexe zootehnice, S.C. SUINPROD S.A care este profilat pe cresterea porcinelor si S.C. AVIINSTANT - cresterea pasarilor.

Situatia solurilor afectate de reziduuri zootehnice

Pot fi intalnite si alte surse de poluare cu reziduuri zootehnice cu totul accidentale in gospodariile populatiei, pe zone restranse, fara a constitui un grad de pericol ridicat.

5.3.4. Situatia amenajarilor de imbunatatiri funciare/agricole

Situatia amenajarilor agricole

5.3.5. Poluarea solurilor in urma activitatii din sectorul industrial

Parametrii statistici ai continutului de metale grele (Cu, Pb, Zn si Cd) in zona Dragoieni

Parametrii statistici ai continutului de metale grele (Cu, Pb, Zn si Cd) in zona Tg-Jiu, str. Meteor

Parametrii statistici ai continutului de metale grele (Cu, Pb, Zn si Cd) in zona Tg-Jiu, soseaua de centura

Poluarea solului (ha) in anul 2007, in judetul Gorj,

5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe carbune

In judetul Gorj sunt doua termocentrale, fiecare facand parte dintr-un mare complex energetic - Complexul Energetic Turceni si Complexul Energetic Rovinari. Aceste complexe energetice cuprind pe langa termocentralele amintite si o serie de exploatari miniere la zi. Poluarea solului de la centralele mari de ardere se face cu pulberi sedimentabile. Suprafetele poluate cu pulberi sedimentabile pe judetul Gorj se ridica la 50000 ha.

5.4. Calitatea solurilor

5.4.1. Repartitia terenurilor pe clase de calitate

Incadrarea solurilor pe clase si tipuri in judetul Gorj,

Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate in judetul Gorj,

Cernisoluri

Cambisoluri

Luvisoluri

Spodisoluri

Hidisoluri

Protisoluri

Pelisoluri

Complexe si asociatii de soluri

5.4.2. Principalele restrictii ale calitatii solurilor

Principalii factori restrictivi ai terenurilor din judetul Gorj asupra capacitatii de productie:

5.5. Monitorizarea calitatii solurilor

5.5.1 Monitorizarea solurilor la nivel local

A.P.M Gorj monitorizeaza calitatea solului din punct de vedere al poluarii cu metale grele in 4 zone din judet.

O.S.P.A. monitorizeaza calitatea solurilor din punct de vedere al nutrientilor.

5.6. Zone critice sub aspectul degradarii solurilor

5.6.1 Inventarul terenurilor afectate de diferite procese

5.7. Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor

In anul 2007 a fost redata in circuitul agricol o suprafata de 599,5 ha, iar in cadrul perimetrelor de ameliorare au fost efectuate lucrari pe o suprafata de 180 ha.

5.7.1. Modalitati de investigare

Investigarea si evaluarea a poluarii solului si subsolului se realizeaza conform prevederilor HG 1408 din 23.11.2007 privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului.

5.7.2. Reconstructia ecologica a solurilor

Investigarea si evaluarea a poluarii solului si subsolului se realizeaza conform prevederilor HG 1408 din 23.11.2007 privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului.

CAPITOLUL 6. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATE, STAREA PADURILOR

6.1. Biodiversitatea

Biodiversitatea reprezinta variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice, continentale si a complexelor ecologice . Aceasta include diversitatea intraspecifica, interspecifica si diversitatea ecosistemelor. Protejarea biodiversitati a jucat un rol crescand in politica Uniuni Europene din ultimii 25 de ani. In plus ,conceptia generala a acestei politici prevede faptul ca problemele de mediu pot si trebuie sa fie integrate in cadrul altor politici. Daca patrimoniul natural trebuie protejat , atunci deciziile privind unele probleme majore cum ar fi transportul ,energia,si agricultura trebuie luate tinand seama de impactul acestor activitati asupra speciilor salbatice si zonelor naturale . In fond ,natura ne intereseaza pe toti ,fie din punct de vedere profesional , fie pentru aspecte sale recreationale sau educative.

Biodiversitatea influenteaza direct asupra calitatii vietii prin valorile fizice, educationale, sociale si estetice care sporesc bogatia, sensul si continutul vietii omenesti; de aceea, au fost introduse notiunile de "dezvoltare durabila" si "utilizare durabila" ca principii ce stau la baza protectiei mediului.

Un alt principiu confirmat ce sta la baza protectiei mediului este acela ca prevenirea este intotdeuna mai buna si mai economica decat tratarea.

Conservarea diversitatii biologice este o preocupare comuna a umanitatii, recunoscind totodata ca sunt necesare investitii substantiale pentru mentinerea biodiversitatii si ca exista perspectiva unui domeniu larg de beneficii ecologice ,economice si sociale din aceste investitii.

In decursul istoriei omenirii dezvoltarea socio-economica s-a facut prin exploatarea resurselor naturale fara a tine seama de capacitatea productiva si capacitatea de suport a capitalului natural,determinand uneori degradarea ireversibila a acestuia .

Pentru a realiza tranzitia de la actualul model de dezvoltare la un model de dezvoltare durabila este necesara cercetarea ,cunoasterea si experimentarea teoriilor pentru implementarea conceptului de "dezvoltare durabila" .

Astfel , atat evaluarea si monitorizarea starii capitalului natural , cat si dezvoltarea cunoasterii se poate realiza in cadrul unor zone pilot cum sunt ariile naturale protejate .

In realitate sistemele ecologice naturale se confrunta cu nenumarate amenintari care pot duce la degradari ireversibile ale capitalului natural.

Valorile biodiversitatii formeaza patrimoniul natural care trebuie folosit de generatiile actuale fara a mai periclita sansa generatiilor viitoare de a se bucura de aceleasi conditii de viata .

O modalitate de a conserva patrimoniul natural judetean este de a crea o retea de arii naturale protejate , reprezentativa pentru diversitatea specilor si habitatelor .

La nivelul judetului Gorj exista un numar de 49 arii naturale protejate din care 40 de interes national , comform Legii nr. 5/2000 si H.G nr. 1143/2007 iar diferenta de 9 arii naturale protejate sunt de interes judetean comform Deciziei nr. 82/1994- a Consiliului Judetean Gorj, alaturi de care s-au constituit si doua parcuri nationale . Aria naturala protejata - reprezinta o zona terestra, acvatica si /sau subterana in care exista specii de plante si animale salbatice,elemente si formatiuni biogeografic, peisagistic, geologice ,paleontologice ,speologice sau de alta natura ,cu valore ecologica, stintifica ori culturala deosebita,care are un regim special de protectie si conservare .

Situatia ariilor naturale protejate-judetul Gorj

Parcuri Nationale-Judetul Gorj

Suprafata Judetului Gorj = 560.174 ha

Suprafata totala SCI/judetul Gorj = 218.552,2 ha % fata de suprafata totala a judetului Gorj = 39% ;

O modalitate de a conserva patrimoniul natural este de a crea o retea de arii protejate formata din arii de importanta comunitara si arii de protectie avifaunistica care pun sub protectie esantioane reprezentative de habitate de importanta comunitara , specii de plante si fauna .

In acest sens s-a implementat la nivel national Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000, denumita si dupa orizontul de timp in care a fost planificata implementare . Dezvoltarea Retelei Natura 2000 se bazeaza pe doua directive ale Uniunii Europene : Directiva Habitate (Directiva 92/43/1992 privind conservarea habitatelor naturale a florei si faunei salbatice ) si Directiva Pasari (Directiva 79/409/1979 referitoare la conservarea pasarilor salbatice ).

Siturile de importanta comunitara reprezinta zone bine delimitate geografic in care se urmareste conservarea speciilor si habitatelor incluse in anexele directivelor europene mentionate .

Aceste zone trebuie sa contribuie semnificativ la mentinerea sau refacerea starii de conservare favorabile a speciilor si habitatelor de interes comunitar si la coerenta retelei in sine ( distributia siturilor trebuie sa acopere in mod echilibrat arealul speciei/habitatului la nivel national ).

Siturile de importanta comunitara avizate de Comisia Europeana si ulterior promovate printr-un act normativ de catre statul membru in cauza devin -SITURI NATURA 2000.

La nivelul judetului Gorj au fost aprobate prin Ordinul nr. 1964/2008 urmatoarele situri de importanta comunitara , pentru care s-au intocmit si formulare standard Natura 2000:

Nordul Gorjului de Est -SCI

Nordul Gorjului de Vest- SCI

Defileul Jiului -SCI

Paring - SCI

Domogled-Valea Cernei-SCI, SPA

Coridorul Jiului- SCI

Recunoasterea ca SIT-uri Natura 2000 a unei arii inseamna includerea acesteia in reteaua de interes comunitar din Europa, ceea ce duce la promovarea si dezvoltarea intregi regiuni din jurul sitului respectiv

Dintre siturile de importanta comunitara, 5 dintre ele se suprapun peste arii protejate din judet ,exceptie fiind Coridorul Jiului care nu se suprapune peste nici o arie naturala protejata Suprafata totala a SCI din judetul Gorj este de 218.552,2 Ha iar suprafata judetului este de 560.174 ha,deci ocupa 39 % - procent raportat la suprafata totala a judetului Gorj .

6.1.1. Habitatele naturale. Flora si fauna salbatica din Romania

6.1.1.1 Habitatele naturale

Habitatul reprezinta o arie terestra ,acvatica, sau subterana , in stare naturala sau seminaturala , ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice.

Pe teritoriul judetului Gorj, in functie de conditiile fizico-geografice se gasesc concentrate un numar mare de ecosisteme. In structura biocenozelor din aceste ecosisteme se remarca o flora si fauna salbatica bogata distribuite in mai multe etaje.

in conformitate cu prevederile legale ale O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice anexa nr. 2, s-au identificat un numar de 45 de tipuri de habitate dupa cum urmeaza :

• 9 tipuri de Habitate de pajisti si tufarisuri - in zonele montane-pajisti alpine " la peste 2000 de metri altitudine", tufarisuri de jneapan, ienupar, smirdar si pajisti subalpine, fanete montane .
• 21 tipuri de Habitate de padure :
• in zona montana : paduri de molid, paduri in amestec de brad, molid si fag, paduri de fag, pasuni impadurite ;
• in zona de deal : paduri de fag in alternanta cu cele de gorun, paduri de gorun in alternanta cu alte specii de foioase ;
• in zona de campie : paduri de stejar ;
• in luncile principalelor cursuri de ape : Jiu, Susita, Sohodol, Amaradia, Cerna, Oltetul, Motru etc. se gasesc paduri de esente moi din anin, plop, salcie etc.
• 7 tipuri de Habitate de stancarii si pesteri : acestea se gasesc in zonele muntoase ale judetului , sub forma de pesteri si grote, alaturi de pante stancoase, chei, lespezi calcaroase etc.
• Un tip de Habitate de ape dulci : raurile si pariurile ce strabat tinutul judetului Gorj, pastravarii - Tismana, lacuri naturale si elestee .
• Un tip de Habitate de mlastini .
• Habitate agricole

Un impact negativ accentuat asupra acestor habitate se exercita de catre "turismul dezorganizat" care se practica inca in mod frecvent in toate tipurile de habitate.

Habitatele naturale de interes comunitar

Habitatele de interes comunitar sunt acele habitate naturale de pe teritoriul Uniunii Europene care indeplinesc cel putin una din urmatoarele conditii

sunt in pericol de disparitie in arealul lor natural ;

au un areal natural redus

sunt esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe regiuni biogeografice ;

La nivelul judetului Gorj exista 45 de tipuri de habitate de interes comunitar pe baza carora a fost constituita Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 in judet dupa cum urmeaza:

• tipuri de habitate costiere, marine si de dune :

1530* - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice;

3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea;

• 4 tipuri de habitate de ape dulci :

3220 - Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane;

3230 - Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane;

3240 - Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane;

3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention;

• 16 tipuri de habitate de pajisti si tufarisuri

4060 - Tufarisuri alpine si boreale;

4070* - Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium;

4080 - Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix;

40A0* - Tufarisuri subcontinentale peri-panonice;

6110* - Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi;

6150 - Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios;

6170 - Pajisti calcifile alpine si subalpine;

6190 - Pajisti panonice de stancarii (Stipo-Festucetalia pallentis);

6210* - Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia);

6230* - Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase;

6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri;

6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae);

6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin;

6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii;

6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis);

6520 - Fanete montane;

• 1 tip de habitat din turbarii si mlastini

7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);

• 6 tipuri de habitate de stancarii si pesteri

8110 - Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae

si Galeopsietalia ladani);

8120 - Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii);

8160* - Grohotisuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar si montan;

8210 - Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase;

8220 - Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase;

8310 - Pesteri in care accesul publicului este interzis;

 

• 17 tipuri de habitate de padure

9110 - Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;

9130 - Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;

9150 - Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;

9170 - Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;

9180* - Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene;

91E0* - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae);

91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris);

91I0* - Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.;

91K0 - Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion);

91L0 - Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori);

91M0 - Paduri balcano-panonice de cer si gorun;

91V0 - Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);

91Y0 - Paduri dacice de stejar si carpen;

9260 - Vegetatie forestiera cu Castanea sativa;

92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

9410 - Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea);

9530* - Vegetatie forestiera submediteraneeana cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica

6.1.1.2. Flora si fauna salbatica

In functie de conditiile fizico-geografice pe teritoriul judetului Gorj, se gasesc concentrate un numar mare de ecosisteme. In structura biocenozelor din aceste ecosisteme se remarca o flora si fauna salbatica bogata .

Zona alpina cuprinsa intre 1600 si 2518 m. cuprinde o subzona alpina inferioara intre limita superioara a padurii si 1200-2200 m si o subzona alpina superioara situata intre 2100-2200 m. si 2518m. altitudine maxima a Varfului Parangul Mare.

Subzona alpina superioara caracterizata prin ierni geroase cu zapezi mari si veri scurte si relativ calduroase, vanturi aproape permanente . Vegetatia lemnoasa se compune din Salix herbacea, Salix redusa (salcii pitice), Rhododendron kotschyi (smirdar), Vaccinium myrtullus (afin), Vaccinium vitis idaea (merisor), Loiseleuria procumbens (azalee taritoare). Covorul plantelor erbacee este presarat cu : Festuca supina (patrusca), Seslaria disticha ( coada iepurelui), Nardus stricta (teposica), Dianthus gelidua (garofita de munte), Primula minima (ochiul gainii ), Potentilla ternata (scinteiuta de munte), Agrostis rupestris (iarba mieilor).

Subzona alpina inferioara se caracterizeaza prin formatiuni lemnoase arbustive de Pinus mughus (jepi), Uniperus sibirica (ienupar pitic), Rhododendron kotscyi (smirdar), Vaccinium vitis idaea (merisor), Festuca rubra ( paius rosu). Pajistile dominante de Nardus stricta (teposita), Agrostis rupestra (iarba mieilor), Carex sp. (coarna), alaturi de Gentiana lutea (ghintura galbena), - monument al naturii, Polygonum viviparum (iarba sopirlelor), Trollium europeus (bulbuci de munte).

Dintre putinele insecte care s-au incumetat sa ocupe nisa ecologica amintim formele endemice de fluturi Erebia laptim , Erebia epiphron , sau gandacul Cicindela silvicola .Batracienii si reptilele ajung numai intamplator si nu depasesc niciodata altitudinea de 2200 m. Pasarile au si ele cateva specii care raman si cuibaresc in zona alpina : Anthus spinoletta ( cocosul de munte) . Capra neagra (Rupicapra rupicapra) monument al naturii ca relict glaciar se afla in cateva portiuni din cresta principala a Parangului, in ultima perioada au fost observate cateva exemplare, care sunt monitorizate de catre O.S. Runcu, in zona Cheilor Sohodolului .

Subzona forestiera cuprinde in ordinea coborarii altitudinale subzona coniferelor , subzona fagului si sub zona stejarului .

Subzona fagului are o mare amplitudine altitudinala 600-1.700 m., avand interferari cu subzonele invecinate stejarului si coniferelor .

Aici intalnim plante lemnoase : Pinus silvestris (pinul), Castanea sativa (castanul), Carpinus betulus (carpenul), Betula montana (mesteacanul), Ulmus montana ( ulmul), Salix caprea (salcia capreasca), Tilia tomentosa (teiul alb), Populus tremula (plopul tremurator ).

Stratul ierbaceu al padurilor de fag cuprinde printre alte plante speciile: Helleborus purpurascens (spanzul), Hepatica nobilis (popilnic iepuresc), Dentaria bulbifera (coltisorul), Pilmonaria officinalis (mierea ursului ), Symphytum tuberosum (tataneasa), Atopa belladona (matraguna),etc.

Numarul animalelor este determinat si de conditiile climatice astfel aici se regasesc un numar mare de specii . Majoritatea insectelor , batracienilor, reptilelor, pasarilor si mamiferelor se gasesc in aceasta subzona.

Subzona coniferelor reprezentata printr-o banda ingusta de paduri de molid si brad, care de multe ori este intrerupta de padurile de fag ce urca pana la golurile alpine . Vegetatia lemnoasa cuprinde molidul, bradul, fagul, arinul de munte, socul rosu, caprifoiul, smeurul. Ca plante ierboase intalnim : Dryopteris filix mas (feriga), Vaccinium myrtilus (afinul), Gentiana asclepiadea (lumanarica pamantului), Valeriana montana (valeriana), Chrysanthemum rotundifolium (margareta), Festuca rubra (paiusul rosu), etc. In compozitia pajistilor se intalnesc speciile : Nardus stricta ( parul porcului), Agrostis tenuis (paiusul ), Carex leporina (rogozul de munte ), etc. In raport cu zona alpina numarul plantelor si animalelor care traiesc in aceasta subzona este mai mare, datorita conditiilor climatice mai propice. Dintre insectele intalnite amintim in special lepidopterele : Acherontia atropus (fluturele cap de mort), Lymantria monacha (omida paroasa a molidului). Batracienii ajung in aceasta subzona prin Salamandra salamandra (salamandra), Bufo bufo (broasca raioasa ), iar dintre reptile Lacerta vivipara (soparla de munte), Vipera berus (vipera). Pasarile acestor zone sunt : Parus aster (pitigoiul de bradet), Parus cristatus (pitigoiul motat), Parus montana (pitigoiul de munte), Corvus corax (corbul0, Tetrao urogalus (cocosul de munte). Un locuitor tipic al acestor paduri este Ursus arctos (ursul cafeniu).

Subzona stejarului cuprinde padurile de gorun (Q.petraea), in depresiunile Novaci, Crasna se intalnesc si paduri de Q.robur, pe linga acestea se gasesc si specii forestiere : Ulmus montana (ulm), Malus silvestris ( marul paduret), Sorbus terminalis (scorusul de munte). Aici se gasesc de asemenea o mare varietate de plante si o multime de specii de animale . Mamiferele sunt reprezentate de Vulpes vulpes (vulpea), Canis lupus (lupul), Capreolus capreolus (capriorul ), Sus scrofa (mistretul).

Fauna ihtiologica este reprezentata prin zona pastravului, mreana,

cleanul etc.

Endemismele floristice si faunistice ce se intalnesc in judetul Gorj :

endemisme floristice : Aconitum omeag, Arthemisia pehosa ssp. carpatica, Aconitum toxicum, Centaurea pinnatifolia, Sorbus dacica, etc.

endemisme faunistice : Closania winkleri, Gervasia orghidani, Tismanella chapuissi, Lithobius decapolitus si altele . Ca animale ocrotite amintim : capra neagra - (Rupicapra rupicapra), rasul - (Linx linx), vulturul plesuv sur- (Gyps fulvus), pajura - (Anquila chrysaetus), cocosul de munte (Tetrao urogalus), broasca testoasa (Testudo hermani), etc.

Viata moderna se caracterizeaza printr-o dezvoltare socio-economica cat si prin dezvoltarea turismului care ridica probleme deosebite privind implementarea principiilor ecologice ale protectiei biodiversitatii si respectarea actelor normative in vigoare.

Au fost identificate urmatoarele specii de plante si animale de interes comunitar care au stat la baza argumentului si motivatiei declararii de SIT-uri de interes comunitar :

• Specii plante

4116 - Tozzia carpathica

4070 - Campanula serrata*

1902 - Cypripedium calceolus

2327 - Himantoglossum caprinum

1516 - Aldrovanda vesiculosa

4097 - Iris aphylla ssp. Hungarica

2093 - Pulsatilla grandis

4066 - Asplenium adulterinum

• Specii de pesti

1138 - Barbus meridionalis (Moioaga);

1163 - Cottus gobio (Zglavoc);

9903 - Eudontomyzon danfordi (Chiscar);

1122 - Gobio uranoscopus (Petroc);

1146 - Sabanejewia aurata (Dunarita)

• Specii amfibieni si reptile

1193 - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena);

1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta)

1 193 - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena)

• Specii mamifere

1352* - Canis lupus (Lup);

1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra);

1361 - Lynx lynx (Ras);

1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi);

1307 - Myotis blythii (Liliac comun mic);

1316 - Myotis capaccinii (Liliac cu picioare lungi);

1306 - Rhinolophus blasii (Liliacul cu potcoava a lui Blasius);

1305 - Rhinolophus euryale (Liliacul mediteranean cu potcoava);

1304 - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoava);

1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoava);

1354* - Ursus arctos (Urs brun)

• Specii nevertebrate

1078* - Callimorpha quadripunctaria;

1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare);

4030 - Colias myrmidone;

4036 - Leptidea morsei;

1083 - Lucanus cervus (Radasca, Ragacea);

1060 - Lycaena dispar;

1037 - Ophiogomphus cecilia;

1084* - Osmoderma eremita (Carabus);

1087* - Rosalia alpina (Croitor de fag)

6.1.2. Specii din flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice.

Judetul Gorj, reprezinta o sursa semnificativa pentru o mare varietate de specii de flora si fauna , ce se utilizeaza in diverse sectoare : farmacie, industrie, constructii etc.

In ultima perioada aceste resurse sunt solicitate din ce in ce mai mult atat pentru piata interna, cit si pentru cea externa. In prezent activitatile de "recoltare, capturare si/sau achizitie/comercializare pe piata interna sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica "sunt reglementate prin Ordinul 647/2001,.act normativ ce permite excluderea supraexploatarii acestor resurse.

In anul 2007 au fost autorizate persoane juridice in vederea comercializarii resurselor biologice, conform tabelul de mai jos:

Tabel 6.1.1

 

In vara anului 2007 variatiile mari de precipitatii cu temperaturi foarte ridicate, ce nu caracterizeaza zona, s-au resimtit in cantitatilor de resurse biologice (ciuperci, fructe de padure, melci), care au recoltate in cantitati minime in vederea comercializarii.

Situatia vanatului recoltat se prezinta conform tabelului 6.1.2.si 6.1.3

Specii admise la vanat (I) pentru perioadele de vanat ale anului 2007

Tabel 6.1.2

Specii admise la vanat (II) pentru sezonul 2007

Tabel 6.1.3

6.1.3. Starea ariilor naturale protejate

In conformitate cu prevederile Legii nr.5/2000 - privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national - zone protejate , in judetul Gorj de interes national este : Parcul National Domogled Valea-Cernei, care in anul 2003, ca urmare a prevederilor H.G 230/2003-privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcuri naturale si constituirea administratiei acesteia a primit statul juridic corespunzator, la aceste reglementari s-au adaugat si prevederile Ordinului 552/2003 - de zonare interioara a parcului, cat si prevederile Ordinului 850/2003-privind procedura de incredintare a administrarii sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate , conform caruia administratia Parcului National Domogled Valea - Cernei a fost atribuita Directiei Silvice Resita.

In cadrul Parcului National Domogled Valea - Cernei, semnificative sunt si cele 7 arii naturale protejate, Ciucevele Cernii, Cheile Corcoaiei, Piatra Closanilor, Pestera Closani, Pestera Cioaca cu Brebenei, Pestera Martel si Pestera Lazului, conform legislatiei in vigoare sunt administrate de catre administratia Parcului National Domogled Valea - Cernei , numita oficial in 2004.

Elementele de patrimoniu natural, care le - au determinat statutul de arie naturala protejata se afla in stare favorabila.

Parcul National Domogled -Valea Cernei are intocmit si aprobat Regulamentul de functionare a Consiliului Stiintific, Regulamentul de Organizare si Functionare al Parcului National Domogled-Valea Cernei, Planul de Management , supus aprobarii Academiei Romane .

Am desfasurat o serie de activitati de verificare in teren a stariii de conservare a capitalului natural , am verificat de asemenea modul de desfasurare al activitatilor permise/interzise din parc, comform prevederilor legale in vigoare, efectuindu-se controale impreuna cu Garda Nationala de Mediu -Comisariatul Bucuresti.

Parcul National Domogled Valea-Cernei

In conformitate cu prevederile H.G. 1581/2005 - privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone, in anul 2005 s-a confirmat statutul de Parc National pentru Defileul Jiului, cu o suprafata totala de 11.127 ha. din care pe teritoriul judetului Gorj 10.600 ha.

Parcul National Defileul Jiului este situat in partea de vest a Carpatiilor Meridionali, intre Muntii Valcan la vest si Muntii Parang la est, cuprinde cele mai salbatice chei transversale ale Carpatiilor romanesti si perimetrul adiacent din nordul judetului Gorj si sudul Judetului Hunedoara , intre 45⁰10^'46'' si 45⁰22'03'' latitudine nordica si 23⁰17'48'' si 23⁰26'16'' longitudine vestica, intre altitudinile de 295 m. In valea Jiului extremitatea sudica si 1621 m. in Pasul Vulcan in extremitatea vestica acoperind o diferenta de nivel de 1326 m. Teritoriul, amplasat intr-un peisaj legendar lipsit de orice fel de localitati, este strabatut de la sud la nord de drumul national D.N. - 66 Filiasi - Deva care figureaza si in reteaua europeana ca E-79 si de calea ferata Bumbesti - Livezeni.

In perimetrul Parcului National Defileul Jiului au supravietuit paduri virgine, disparute in restul Europei. Existenta acestor vestigii relictare, cu diversitatea si abundenta biologica originala, cu pajisti montane pitoresti, stanci, abrupturi, chei (raul Polatiste), raul Jiu cu meandrele si insulitele aferente, paraie nealterate, grote cu opere ale naturii nevazute, liziere, paduri de fag balcanic cu carpen si tei si elemente termofile aflate sub influenta climatului submediteranean, cu habitate caracteristice si o flora si fauna bogata, prea putin cunoscute si aproape deloc cercetate .

Numai cateva din argumentele care au stat la baza constituirii Parcului National Defileul Jiului:

In cuprinsul teritoriului acestuia s-au identificat trei arii naturale protejate existente si anume: Padurea Chitu Bratcu 1418 ha., Stancile Rafaila 1 ha. si Piatra Sfinxul Lainicilor 1 ha.

Conform prevederile Ordinului 850/2003-privind procedura de incredintare a administrarii sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate , administratia Parcului National Defileul Jiului a fost atribuita Directiei Silvice Tg-Jiu.

Structura de administrare este ocupata in proportie de 100 % si au inceput procedura de elaborare a Regulamentului de Organizare al Parcului National Defileul Jiului si de constituire a consiliului stintific al parcului.

Activitati cu impact semnificativ asupra mediului se desfasoara in amplasamentul Parcului National Defileul Jiului- "Amenajarea hidroenergetica a raului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbesti .

S-au constatat numeroase incalcari ale constructorului acestui obiectiv de interes national, cu impact semnificativ asupra biodiversitatii zonei. De precizat faptul ca intreaga zona de-a lungul raului jiu, stanga tehnica si dreapta tehnica, este zona de conservare speciala .

Exemple negative : depozitarea arocamentului in zone neautorizate, uneori la intelegere cu persoane fizice private, distrugerea perdelelor de arini - specie de interes comunitar, organizarile de santier nu respecta perimetrele din proiect, drumuri adiacente necuprinse in proiectul general, neautorizate , etc.

O alta activitate cu impact semnificativ este cariera Meri-cu activitate de extractie piatra calcaroasa, impact peisagistic, alaturi de evacuare in albia raului Jiu a pulberilor in suspensie , precum si cantitati semnificative de pulberi sedimentabile .

Impactul acestei constructii fiind unul semnificativ cu efecte in timp , ce necesita costuri semnificative pentru aducerea zone la starea initiala .

Ariile naturale protejate , de pe raza judetului Gorj, sunt in numar de 49 din care 40 de interes national , conform Legii nr. 5/200 si H.G.1143/2007 iar diferenta de 9 sunt de interes judetean conform Deciziei nr. 82/1994- a Consiliului Judetean Gorj, iar un numar de 26 arii naturale protejate sunt atribuite in custodie.

In cursul anului 2007 s-au efectuat controale periodice in ariile naturale protejate, in vederea evaluarii starii acestora, prilej cu care s-au intocmit procese-verbale, impunandu-se programe de masuri corespunzatoare cu situatia reala, privind protectia si conservarea biodiversitatii acestora.

In acele arii naturale protejate luate in custodie, situatia este deosebita ca mod de administrare, de protectie. Precizam ca Directia Silvica Gorj administreaza 11 arii pentru care a amplasat pe intreg judetul un numar de 90 de panouri publicitare si explicative, cu 6 continuturi diferite, in raport cu specificul fiecareia, cu amplasamente diferite : pe drumuri nationale la intrare in judet , cat si de-a lungul drumurilor nationale si judetene din judet, precum si la intrarea in fiecare arie naturala protejata . Din verificarile efectuate am constatat respectarea prevederilor legale impuse prin amenajamentele silvice . Pentru fiecare din ariile naturale protejate aflate in custodia Directie Silvice Gorj s-a realizat delimitare in teren, s-au organizat actiuni de patrulare, constientizare si informare a turistilor si a populatiei locale privind necesitatea protectiei naturii si a mediului inconjurator .Fiecare custode a prezentat regulamentul de organizare si planul de management al ariei naturale protejate luate in custodie, acestea fiind trimise spre aprobare Academiei Romane si ulterior Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile spre aprobare finala prin Ordin de ministru .

In anul 2007 Agentia Pentru Protectia Mediului Gorj a luat in custodie incepand cu data 16.07.2007 aria naturala protejata Cheile Sohodolului care are o suprafata de 350 de ha. Pentru a asigura o protectie concreta a ariei a fost intocmit regulamentul ariei naturale protejate care a fost trimis spre aprobare si avizare la MMDD.

In anul 2007 s-a desfasurat un seminar in localitatea Baia de Fier privind masurile de protectie a liliecilor in pesterile deschise publicului larg pentru vizitare unde au participat custozii celor doua arii naturale protejate Pestera Muierii si ai Pesterii Polovragi , reprezentantii ai Asociatiei pentru Protectia Liliecilor din Romania ,ai Academiei Romane si administratia Parcului National Defileul Jiului .

In general starea acestora este constanta in sensul conservarii biodiversitatii, sunt necesare totusi masuri de asigurare a pazei, montarea de panouri explicative si avertizoare, interzicerea activitatilor antropice cu impact negativ asupra conservarii biodiversitatii, a turismului necontrolat, masuri severe de interzicere a depozitarii deseurilor menajere, cu asigurarea unor spatii corespunzatoare depozitarii si ridicarii acestora in vederea transportului in punctele finale de depozitare.

Existenta acestor elemente constitutive ale ariilor naturale protejate, ne obliga sa fim fermi, seriosi, buni organizatori in implementarea tuturor prevederilor legale , atat la nivel national, cat si la nivel european, pentru a preintimpina o serie de actiuni cu impact negativ asupra ariilor naturale protejate, care prin cumul duc in final la o depreciere a starii de conservare, la nerespectarea principiului " Dezvoltarii durabile ", la schimbari climatice severe .

Predomina, din pacate un mod defectuos de colectare, depozitare, eliminare a deseurilor de diverse categorii : menajere, agricole, industriale, moluz din constructii etc.

Aria naturala protejata -Paring

O alta activitate in aceste arii naturale protejate, cu impact negativ , o consider a fi aceea de exploatare masa lemnoasa , fara ca amenajamentele silvice sa fi fost reactualizate , dupa noua legislatie ( nerespectandu-se tehnologia silvica de exploatare).

Parcul National Defileul Jiului -exploatare masa lemnoasa

S-au efectuat actiuni de educatie ecologica prin mijloace specifice, discutii, materiale informative.

Pe parcursul anului scolar am intreprins actiuni deosebite de educatie ecologica sub forma : simpozioane, manifestari de aniversare a zilelor din calendarul ecologic, vizite in teren, concursuri cu teme ecologice etc., actiuni care s-au finalizat prin comunicate de presa, in vederea constientizarii si mediatizarii actiunilor intreprinse, pentru societatea civila . In acest sens au fost incheiate 25 de parteneriate educationale cu scoli ,licee si gradinite din Tg-Jiu si din judet pentru a desfasura activitati de educatie ecologica .

Se va incerca pe viitor educatia persoanelor aflate in tranzit in zonele protejate (turisti) cat si educatia intregii comunitati, promovandu-se in acest fel un turism ecologic cat si elementele dezvoltarii durabile.

6.1.4. Rezervatiile Biosferei

Nu este cazul

6.1.4.1. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Nu este cazul

Parcul National Retezat

Nu este cazul

6.1.4.3. Parcul National Rodna

Nu este cazul

6.1.5. Situri Ramsar

Nu este cazul

6.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii

In constelatia ecosistemelor terestre , in mare masura efectele antropice sunt dependente de raportul dintre resursele naturale, de cresterea demografica si de nivelele de dezvoltare socio-economica, diferentiate de la o regiune la alta , de la o tara la alta .

In conditii in general mai favorabile, omul a subordonat si aservit treptat fostele ecosisteme naturale, prin interventii active si progresive, transformandu-le total sau partial, cu alte structuri si functiuni .

Fata de abuzurile savarsite de om semnalul de alarma privind ocrotirea naturii, s-a dat din pacate, destul de tarziu .

Masurile de protectie a diversitatii biologice s-au dispus dupa ce declinul lor s-a manifestat intens, iar factorii negativi s-au dezlantuit puternic , si pe teritorii mari , provocand degradarea unor insemnate zone de pe glob.

Daca de-a lungul erelor geologice schimbarile climatice de pe Terra au fost determinate de conditii naturale legate de evolutia planetei , ca : impactul cu asteroizii, migrarea polilor, cutremure, eruptii vulcanice, inundatii, furtuni, tornade , s.a. incepand cu secolele 19-20, modificarile survenite au cauze provocate si de factori antropogeni, cum sunt ; industrializarea masiva si urbanizarea excesiva .

Aceste provocari cad in sarcina societatii umane care a depasit pragurile normale de exploatare a resurselor naturale in domenii diverse ca ; vegetatie, apa, sol, carbune, petrol, si alte zacaminte , ceea ce a condus la modificari climatice majore, reducerea stratului de ozon, cresterea concentratiei gazelor cu efect de sera, modificari materializate prin inundatii , seceta, incendii, grindina, averse prelungite, invazii de boli si daunatori ,poluarea atmosferica, si nu in ultimul rand impact major asupra diversitatii biologice.

Conservarea biodiversitatii respectiv a diversitatii sistemelor ecologice si biologice trebuie proiectata si realizata pe baza unei game largi de strategii , programe, metode si tehnologii si de suport a componentelor capitalului natural iar pe de alta parte managementul dezvoltarii sistemelor socio-economice, respectiv a capitalului creat in fiecare dintre acestea.

Din totalul de circa 70 milioane de specii care se estimeaza ca ar exista in prezent in structura biosferei mai mult de 90 % ar fi reprezentate de specii de nevertebrate, fungi, bacterii, dintre care extrem de putine sunt cunoscute .

Cresterea si mentinerea biodiversitatii - este considerat un proces de importanta cruciala in mentinerea vietii pe pamant .

Biosecuritatea

6.2.1. Reglementari in domeniul biosecuritatii

Ordinul nr. 1829 din 21 noiembrie 2007 pentru aprobarea indrumarului privind evaluarea riscurilor asupra mediului si sanatatii umane, datorate introducerii deliberate in mediu si

pe piata a organismelor modificate genetic

Ordinul nr. 98 din 25 ianuarie 2008 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea Comisiei pentru Securitate Biologica

6.2.2. Sistemul de autorizare in domeniul biosecuritatii

6.2.2.1 Cadrul institutional

6.2.2.2 Procedura de autorizare

6.2.2.3.Evaluarea riscurilor

6.2.3. Masuri de monitorizare a riscurilor si de interventie in caz de accidente (nu este cazul).

6.2.4. Etichetarea si transabilitatea OMG

6.2.5 Controlul implementarii legislatiei ( urmare protocolului incheiat cu G.N.M.)

6.2.6 Suprafete cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic

Suprafata cumulata cultivata pe plan mondial cu plante transgenice in anul 2007 a fost de 577 milioane ha.

6.2.7 Locatii si suprafete cultivate cu plante modificate genetic si operatorii in domeniu

In judetul Gorj, nu au existat culturi cu organisme modificate genetic in anul 2007

6.2.7.1 .Soia

In judetul Gorj, nu au existat suprafete cultivate cu soia modificata genetic in anul 2007

6.2.7.2 Porumb

In judetul Gorj, nu au existat suprafete cultivate cu porumb modificat genetic in anul 2007

6.3. Starea padurilor

6.3.1. Fondul forestier

In judetul Gorj , Directia Silvica Gorj administreaza un fond forestier in suprafata totala de 133.218 ha .

6.3.2. Functia economica a padurilor

Corespunzator obiectivelor social-economice si ecologice padurile din judetul nostru se regasesc si indeplinesc urmatoarele functii:

• Grupa I paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei si obiectivelor de interes national, paduri recreative, paduri de ocrotirea genofondului si ecofondului, precum si paduri declarate monumente ale naturii si rezervatii;

Suprafata padurilor de grupa I - 71.669 ha.

• Grupa a-ll-a paduri cu functii de productie si protectie, in care se urmareste sa se realizeze in principal masa lemnoasa de calitate superioara si alte produse ale padurii si protectie calitativa a functiilor de mediu.

Suprafata padurilor de grupa a-II-a -59.120 ha.

Functia de protectie: padurea participa la procesul de formare , de evolutie si conservare a solului, prin concentrarea in fitomasa arborilor a atomilor veniti din atmosfera, din apa, din roca dezagregata si alterata . Din aceasta fitomasa ulterior s-a format solul . Astfel cu exceptia zonei de stepa , solul s-a format sub padure .

Padurea favorizeaza inmagazinarea apei, impiedicand formarea scurgerilor de suprafata si a viiturilor de apa, in urma ploilor torentiale si a topirii zapezilor, impiedicand producerea inundatiilor.

Apara solul impotriva eroziunii, contribuind la evitarea colmatarii lacurilor si a terenurilor din lunci. Suprafata totala care are aceasta functie la nivelul judetului Gorj este de71.669 ha.

In raport de natura functiei atribuite, padurile din grupa I-a se impart in urmatoarele subgrupe functionale :

Paduri cu functii de protectie a apelor ;

Paduri cu functii de protectie a solului ;

Paduri cu functii de protectie contra factorilor climatici si industriali daunatori ;

Paduri cu functii de recreere ;

Paduri cu functii de interes stiintific si de ocrotire a genofondului forestier;

Functia de productie: padurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fi:

Lemn pentru constructii, industrie si combustibil;

Fauna padurii contribuie la pastrarea echilibrelor biocenotice, iar unele specii au si o valoare economica , fiind valorificate pentru blana si carne;

Fructele de padure si ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritiva si unele principii active;

Plante medicinale cu rol deosebit in prepararea ceaiurilor, tincturi sau la sinteza unor medicamente;

Suprafata totala care are aceasta functie la nivelul judetului Gorj este de 59.120ha.

Pentru fiecare grupa si subgrupa funtionala, prin amenajamentele silvice se stabilesc masuri de gospodarire diferentiata, in vederea realizarii de structuri care sa asigure indeplinirea corespunzatoare a functiilor atribuite.

Padurea participa nemijlocit la procesul de formare , de evolutie si conservare a solului, prin concentrarea in fitomasa arborilor a atomilor veniti din atmosfera, din apa, din roca dezagregata si alterata.

6.3.3. Masa lemnoasa pusa in circuitul economic

Masa lemnoasa pusa in circuitul economic in anul 2007 a fost de 202.000 mc cu 36.000 mc mai putin ca anul 2006 cand s-au exploatat 238.100 mc, cu toate ca fondul forestier este in proces de diminuare.

Masa lemnoasa exploatata provine din taierile de ingrijire a arboretelor tinere, operatiuni de igenizare a padurilor si din taieri de produse principale, in care s-a urmarit regenerarea naturala.

6.3.4. Distributia padurilor dupa principalele forme de relief

Distribuirea padurilor dupa principalele forme de relief este urmatoarea:

• Munte  - 50,06 %- 66700 ha
• Deal - 30,11 %- 40118 ha
• Campie - 19,92% - 26400 ha
• Total = 133218 ha

6.3.5 Starea de sanatate a padurilor

Parametrii luati in considerare pentru stabilirea starii de sanatate a padurilor au fost defolierea si decolorarea frunzisului. Evaluarea starii de sanatate a padurilor este caracterizata prin apartenenta lor la una din urmatoarele clase:

clasa 0 arbori sanatosi - cu vatamari cuprinse intre 0 si 10% (neafectat)

clasa 1 arbori slab vatamati - cuprinse intre 11 si 25 % (usor)

clasa 2 arbori moderat vatamati - cu vatamari cuprinse intre 26 - 60% (mediu)

clasa 3 arbori puternic vatamati - cu vatamari cuprinse intre 61 - 99% (sever)

clasa 4 arbori morti - cu vatamari de 100% (uscat)

urmarirea starii de sanatate la nivel national se efectueaza prin Monitoringul forestier, implementat prin Ordinul nr. 96/1990 . In cadrul acestui sistem se efectueaza anual culegerea informatiilor referitoare la starea de sanatate , datele fiind obtinute din suprafetele de proba permanent amplasate in cadrul fiecarui ocol silvic.

Conform prognozelor stabilite pentru anul 2007, s-au aplicat masuri de prevenire si combatere a actiunii daunatorilor padurii dupa cum urmeaza:

1. Combaterea insectelor defoliatoare (Tortrix viridana) s-a efectuat aviochimic pe suprafata de 3142 ha padure de stat - O.S.Hurezani, Motru si Pesteana unde s-a constatat un grad puternic de infestare cu acest daunator. Nu a fost cazul pentru padurile retrocedate persoanelor fizice ori juridice de pe teritoriul judetului Gorj.

2. Lucrari de combatere a insectelor, parazitilor vegetali si a rozatoarelor, in pepinierele silvice, s-au facut pe 12.5 ha.

3. Tratarea puietilor cu substante repelente impotriva vanatului, au fost aplicate la circa 50.000 de puieti.

In anul 2007 nu s-a inregistrat o continuare a fenomenului de uscare la speciile de cvercinee (stejar, gorun, garnita, cer) si salcamete.

Avand in vedere ca lucrarile de combatere a insectelor defoliatoare dat rezultate foarte bune (eficacitate 99.5 %), iar gradul de uscare al padurilor este relativ scazut, constatam ca starea de sanatate a padurilor din judet este buna.

6.3.6.Suprafetele din fondul forestier national parcurse cu taieri

Principalele tipuri de lucrari de taiere a arborilor sunt:

• taieri de regenerare: taieri de regenerare in codru (taieri succesive, taieri progresive si taieri rase) si in crang, taieri de substituiri - refacere a arboretelor slab productive si degradate, taieri de produse accidentale, taieri de conservare;
• taieri de produse accidentale
• operatiuni de igiena si curatire a padurilor;
• taieri de ingrijire in paduri tinere (degajari, curatiri, rarituri);
• taieri de transformare a pasunilor impadurite.

Aceste lucrari urmaresc cresterea capacitatii de protectie a factorilor de mediu, precum si a productiei de masa lemnoasa, pastrarea si ameliorarea starii de sanatate a arboretelor, conservarea si ameliorarea biodiversitatii, sporirea rezistentei arboretelor la actiunea factorilor daunatori.

Suprafata din fond forestier parcursa cu taieri in anul 2007 a fost de 50 ha .

6.3.7. Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire

In fondul forestier administrat de Directia Silvica Gorj nu se inregistreaza zone cu deficit de vegetatie forestiera.

6.3.8 Suprafete de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizari

A fost scoasa o suprafata totala de 10 ha.

6.3.9 Suprafete de paduri regenerate in anul 2007

Suprafetele regenerate in anul 2007 sunt de 220 ha ce se compun din:

suprafete parcurse cu taieri de regenerare, 37 ha;

suprafete parcurse cu taieri rase de codru, 30 ha;

suprafete parcurse cu substituiri si refaceri de arborete slab productive, 18 ha;

poieni si goluri neregenerate, 41 ha;

halde miniere, 10 ha;

regenerari naturale, 111 ha.

Evolutia suprafetelor impadurite in judetul Gorj in perioada 1999-2007

Lucrarile de regenerare a padurilor executate, asigura atat instalarea si mentinerea vegetatiei forestiere, cat si cresterea productivitatii arboretelor, asigurarea cu continuitate a productiei de lemn si intensificarea functiilor de protectie exercitate de padure.

Pentru mentinerea echilibrului suprafetelor fondului forestier, anual se preia de la unitatile miniere teren degradat in schimbul suprafetelor scoase din fondul forestier pentru activitatea economice, ce se impaduresc si intra in circuitul silvic.

Regenerarea padurilor pe cale artificiala se realizeaza prin plantatii.

Plantatiile se executa in completarea regenerarilor naturale in suprafata de 100 ha.

Necesarul de puieti se asigura in totalitate din pepinierele silvice ce sunt constituite la toate ocoalele silvice. Se folosesc puieti din intreg sortimentul de specii forestiere (plop, salcie, gorun, stejar, fag, salcam, paltin, frasin , cires).

Evolutia suprafetelor regenerate natural in judetul Gorj in perioada 1999-2007

Totalul suprafetelor regenerate in judetul Gorj in perioada 1999-2007

6.3.10 Presiuni antropice exercitate asupra padurilor. Sensibilizarea publicului

Cel mai mare pericol cu care se confrunta padurile este distrugerea prin taieri necontrolate si o data cu retrocedarea altor paduri catre fostii proprietari, fenomenul va lua amploare daca nu se iau masurile de rigoare.

Presiunile antropice asupra padurilor se manifesta sub forma taierilor ilegale de masa lemnoasa materializate prin aplicarea de contraventii si infractiuni.

Astfel in anul 2007 s-au inregistrat un nr. de 47 infractiuni si 238 contraventii, reprezentand un volum de masa lemnoasa taiat ilegal de 650 m³, pagubele ridicandu-se la valoarea de 107.759 lei.

De asemenea s-au inregistrat un nr. de 4 contraventii privind pasunatul abuziv in fondul forestier cu o valoare a pagubelor inregistrate de 150 lei.

Padurile au rolul ecologic, de protectie a mediului, de aceea 50% din padurile Romaniei sunt incadrate in categoriile de protectie a apei, a solului a climei.

Pentru constientizarea publicului asupra faptelor ilegale si prevenirea acestora, s-au organizat actiuni de control asupra circulatiei materialului lemnos si a instalatiilor de debitat, impreuna cu politia, garda de Mediu, ITRSV, Jandarmerie, infractiunile constatate impreuna fiind in numar de 30, iar contraventiile 76.

Materialul lemnos confiscat in aceste actiuni s-a ridicat la cantitatea de 53 m³ , iar valoarea amneziilor aplicate a fost de 39140 lei.

Sensibilizarea publicului

In fiecare an, in lunile martie-aprilie , cu ocazia " Lunii padurii ", se organizeaza actiuni si manifestari de popularizare a importantei sociale si economice a padurii cu scopul de a forma opinii in randul populatiei, si in special a tinerei generatii, favorabila conservarii si protejarii acesteia.

De asemenea, specialistii din domeniu, publica periodic in cotidienele locale si nationale cu priza la public, numeroase articole care au rolul de a transmite diferite mesaje si a sensibiliza cititorul in sensul de a admira si proteja acest bun de interes national, "padurea".

Tot catre public Directia Silvica Gorj, a oferit prin specialistii sai asistenta tehnica in domeniul impaduririlor cat si material saditor gratuit, celor care au dorit .

Alte actiuni de sensibilizare constau in prezentarea de materiale diferite - pliante, postere, calendare etc. cu ocazii de manifestari a evenimentelor ecologice.

.3.11 Impactul silviculturii asupra naturii si mediului

Padurea, cu structura ei complexa, multietajata, prin insasi existenta ei fizica si prin multitudinea proceselor ei de viata si crestere, exercita influente pozitive asupra mediului inconjurator.

Padurea ca sistem ecologic complex structurat, de mari dimensiuni si cu caracter peren foarte prelungit sau permanent, amelioreaza conditiile climatice, franeaza scurgerile de suprafata, se opune torentializarii cursurilor de apa, eroziunii si alunecarii solului, protejeaza agricultura, diminueaza poluarea, apara si intareste sanatatea omului, infrumuseteaza peisajul, genereaza buna dispozitie si recreere, ocroteste vanatul.

Este protectoarea mediului inconjurator, amelioratoare a climei, regimului hidrologic, a solului si peisajului, in conditiile respectarii unui regim sever de protectie si conservare .