EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI

EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI

DACA PANA DE CURAND, SE APRECIA CA IN EVOLUTIA POPULATIEI MONDIALE au existat doua etape , una de crestere lenta (pana in secolul al XVIII-lea), cealalta de crestere accentuata, recent, demograful francez Jean Nöel Biraben atesta existenta a 3 faze, in alternanta cu perioada de descrestere sau stagnare.

a. Prima faza de crestere pana in anii 40.000 - 3000 i.Cr. - o data cu dezvoltarea tehnicilor de cioplire a pietrei si descoperirea uneltelor.

b. A doua faza - 10.000 - 5000 i.Cr. - descoperirile tehnicilor agricole si domesticirii animalelor.

c. A treia faza - sfarsitul secolului XVIII pana la revolutia industriala - se continua si in prezent.

1.EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI PANA IN ANUL 1 e.n. 

In Paleoliticul Superior - populatia Terrei era sub 1 milion locuitori. Cauze: posibilitatile limitate oferite de mediul natural, economie rudimentara (se baza pe vanatoare si pescuit). Intre anii 40.000 - 3000 i.Cr. are loc o crestere accentuata a populatiei - 4-5 milioane locuitori. Cauzele sunt cele mentionate anterior, la care se adauga modificarile climatice cu efecte pozitive asupra resurselor de hrana. Dupa acest interval, are loc o crestere lenta in mileniul 7 i. Cr. (6000-5000 i.e.n.), cand, datorita progreselor economice inregistrate in domeniul agricol, populatia ajunge la aproximativ 80 milioane locuitori. Este perioada in care omul devine sedentar, incepe sa se

Dupa Jean Nöel Biraben

Fig. nr 51

consacre si altor tipuri de activitati nonagricole (prelucrarea lemnului, cioplirea metalelor, tesatoriilor). Tot acum apar si primele orase (Jerichon). La inceputul erei crestine numarul populatiei mondiale era de 250 - 300 de milioane de locuitori.

2. EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI DIN ANUL 1 d.ch PANA

IN SECOLUL AL XVIII-LEA

In anul intai al erei noastre, populatia era concentrata in proportie de 85%, pe continentul euro-asiatic, celelalte continente avand o pondere redusa: continentul american era aproape nelocuit, cu exceptia Mexicului -1,5 milioane de locuitori, Africa avea o populatie destul de redusa, concentrata

Fig. nr 52

mai ales pe coasta sudica a Mediteranei (Egipt - 4 mil. loc., Maghreb - 3,7 mil. loc.) si, intr-o mica masura, in partea vestica (Sudan - 2 mil. loc.). Cea mai veche civilizatie, centrata in jurul Mesopotamiei, prima care a cunoscut revolutia neolitica, era in declin, nereprezentand la inceputul erei crestine decat 1/6 din populatia Asiei, fata de ¼ cat reprezenta in mileniile trecute. In Asia existau atunci doi poli demografici, India si China, cu civilizatii la fel de evoluate ca cea a Romei, fiecare avand o populatie mai numeroasa decat a Europei. Subcontinentul indian numara atunci aproape 45 de mil. loc., concentrati indeosebi in partea sa nordica, China depasea 70 de mil. loc. Asia, cu cei 170 de mil. loc., reprezenta 2/3 din intreaga populatie. 

Fig. nr 53

Europa avea circa 30 de mil. loc., din care aproape 20 de mil. traiau in zona mediteraneana, circa 7 mil. pe teritoriul Italiei de astazi, 5 mil. in peninsula Iberica, 5 mil. in Franta (teritoriile cele mai populate din acest continent).

Concluzii:

- De la inceputul erei crestine si pana in secolul al XVIII-lea, cresterea numarului populatiei a fost lenta si a inregistrat numeroase oscilatii. Astfel, de la 300 de milioane de locuitori in anul 1 dupa Hristos, populatia globului a scazut la 200 de milioane de locuitori in secolele V-VI, ca urmare a gravelor epidemii, dupa care prezinta o crestere sensibila in perioada Evului Mediu (sec. al XII-lea) cand depaseste 450 de milioane de locuitori. Epidemia de ciuma din secolul al XIV-lea a determinat un nou recul, populatia scazand la 375 de milioane de locuitori, dupa care numarul acesteia creste lent depasind 750 de milioane de locuitori in anul 1750.

- secolul al XVIII-lea marcheaza inceputul cresterii demografice moderne.

Fig. nr 54

3. CRESTEREA DEMOGRAFICA IN PERIOADA MODERNA SI CONTEMPORANA (SEC. XVIII - SEC. XX)

O data cu revolutia industriala, care a inceput in Europa de vest si s-a extins apoi in toate teritoriile populate de europeni, umanitatea a intrat intr-o noua perioada de crestere. Ridicarea productivitatii muncii in agricultura, extinderea activitatilor secundare si tertiare, eradicarea anumitor maladii care decimau populatia, au dus la o crestere surprinzatoare a numarului acesteia. Secolul al XVIII-lea marcheaza inceputul cresterii demografice moderne: speranta de viata - care pana atunci nu depasea 30 de ani - incepe sa creasca prin diminuarea pericolului epidemiilor, care, afectau din cand in cand cresterea demografica. Intre anii I e.n. - 1700, ritmul mediu anual de crestere era scazut (sub 0,1%); intre 1700-1800, a crescut la 0,34%. Acest secol a fost dominat de China si de "heghemonia" franceza. 

Evolutia numarului de locuitori si a ritmului de crestere al populatiei la nivel mondial, din sec. I e.n. Pana in anul 2002

tab. nr. 27

Daca in anul 1750 numarul populatiei mondiale era de circa 750 de milioane de locuitori, in numai 50 de ani se constata o crestere de 200 de milionae de locuitori, populatia mondiala ajungand in anul 1800 la 950 de milioane de locuitori. Rtimurile de crestere, care in perioada precedenta (an 1 dupa Hristos - 1750) nu depaseau 0,06%, ajung la 0,47% in numai 50 de ani. Din totalul populatiei mai mult de ¾ revenea continentului euro-asiatic. In anul 1800, Asia numara 631 de milioane de locuitori din care 330 de milioane de locuitori reveneau Chinei care, la acea data, detinea 1/3 din umanitate, iar India care in anul 1700 era la fel de populata ca si China, intra acum intr-o faza de cvasi-stagnare demografica. Europa, care in anul 1700 numara 120 de milioane de locuitori, in 1800 a ajuns la 180 de milioane de locuitori cu doi poli demografici, Franta si Rusia, situati la cele doua extremitati, vestica si estica.

Fig. nr. 55

Franta era de patru ori mai populata decat pe vremea Imperiului Roman, numarand 22 de milioane de locuitori, in timp ce in Italia si Spania populatia s-a dublat. De asemenea, Rusia, a ajuns la 36 de milioane de locuitori in anul 1800datorita cresterii nivelului natalitatii, spre deosebire de Franta, unde razboaiele napoleoniene, limitarea precoce a numarului nasterilor din considerente economice au dus la o crestere mai lenta. Populatia Africii a scazut in aceeasi perioada (1700-1800) de la 107 la 102 milioane de locuitori, America de Nord si America Latina erau aproape nepopulate, avand 5 respectiv 19 milioane de locuitori, un numar redus inregistrandu-se si in Oceania - 2 milioane de locuitori. Atadar, secolul XIX cunoaste o crestere fara precedent a populatiei mondiale, care atinge in final 1650 milioane locuitori de la 950 milioane (1800). Aceasta crestere se datoreaza in mare parte neutralizarii variolei (datorita revolutiei pasteuriene), principala responsabila de moartea nou-nascutilor. Ritmul de crestere al populatieiera de 0,56%.

In 1900 se contureaza lumea actuala: era gigantismului a sosit. In cele 50 de regiuni sunt numai doi giganti (China si India), ca si in 1800, dar noua tari depasesc 40 milioane locuitori.Se adauga astfel: 3 poli din Europa Occidentala (Germania, Anglia si Franta), doua zone noi, la periferia Europei (S.U.A., Rusia), ca si doua tari din Asia de Est (Japonia si Indonezia). Aceste tari vor domina de altfel tot secolul XX. Europa a cunoscut explozia demografica, inregistrand cea mai spectaculoasa crestere din istoria sa: populatia acesteia s-a dublat, depasind 300 de milioane de locuitori, devine si principala sursa de emigratie, pe baza careia se produce o crestere a numarului populatiei in America si Oceania.

Populatia europeana emigreaza in toate continentele: America de Nord (S.U.S., Canada) si Latina (Argentina, Brazilia), Africa (Algeria, Africa de Sud), Asia (Siberia), Australia si Noua Zeelanda. Cu exceptia Frantei, unde incepuse deja limitarea numarului nasterilor si a Irlandei - datorita emigrarii masive ce a urmat foametei din 1846-1847 - Europa Occidentala a inregistrat cea mai mare crestere a numarului populatiei. Anglia, ca si Germania, se caracteriza printr-un dinamism demografic accentuat, superior celor doi poli demografici traditionali din zona mediteraneana (Spania si Italia). Populatia Rusiei creste de asemenea cu circa 80 de milioane, ajungand la 127 de milioane de locuitori, inregistrand la vremea respectiva recordul de natalitate la nivel mondial. Emigratia europeana a dus indeosebi la cresterea populatiei Americii, aceasta ajungand la 90 de milioane in America de Nord si la 75 de milioane in America de Sud.

Fig. nr. 56

Africa cunoaste, de asemenea, o crestere insemnata a numarului populatiei, ajungand la 138 de milioane de locuitori, aceasta datorandu-se indeosebi descoperirilor medicale pe care europenii le-au adus cu ei. Asia este in pragul atingerii primului miliard (903 milioane), China si India mentinandu-si pozitia de lideri, la care se adauga poli demografici noi, precum Japonia si Indonezia, in timp ce cu o populatie de 6 milioane de locuitori, Oceania a inregistrat cea mai redusa crestere.

4. SECOLUL XX SAU REVANSA ASIEI. SECOLUL MILIARDELOR

In secolul XX, populatia creste de 4 ori fata de secolul XIX, ajungand la 6.62928.680 locuitori in 2007 . In numeroase tari in curs de dezvoltare, ritmul mediu anual de crestere atinge valori fara precedent in istorie, tragand un semnal de alarma asupra cresterii nivelului de trai.

fig. nr. 58

Dupa cel de-al II-lea razboi mondial, ritmul de crestere inregistreaza valori ridicate datorita progreselor din domeniul sanatatii, dar si difuziei tehnicilor de lupta impotriva maladiilor, descoperite in tarile mai avansate in statele Lumii a III-a. Aceasta schimbare spectaculoasa a ritmului de crestere, care caracterizeaza numai Lumea a III-a, a facut sa se vorbeasca despre explozia demografica. In Europa, care cunoscuse o crestere demografica accentuata in perioada anterioara (urmarile razboaielor, scaderea fertilitatii), cresterea este redusa, in America Latina, Africa si Asia, cresterea demografica ia amploare. Din 1900 pana in 2007, China inregistreaza un surplus demografic de peste 700 de milioane de locuitori, iar subcontinentul Indian de peste 600 de milioane. In acelasi interval de timp, populatia Japoniei s-a triplat, iar cea Coreei (in ciuda ravagiilor provocate de razboiul civil din aceasta tara), a Indoneziei si statelor din Orientul Apropiat a crescut de circa 5 ori. In America Latina si Africa, de asemenea, evolutiile se mentin explozive, Brazilia si Mexicul multiplicandu-si de circa 8 ori numarul populatiei.

tab. nr 28. Evolutia numarului de locuitori pe glob (50.000 i,ch - 2007)

In Africa tranzitia demografica este tardiva; populatia Maghrebului s-a multiplicat de 5 ori, de la 11,5 milioane de locuitori in 1900 la 60 de milioane in prezent, iar in Africa de Vest de 7 ori, de la 27 de milioane de locuitori la 216,9 milioane in aceeasi perioada. Numarul populatiei fostelor colonii a devenit mult mai mare decat a vechilor metropole; in acelasi timp dezechilibrele inregistrate in repartitia populatiei mondiale s-au accentuat.

La sfarsitul anului 2007, numarul populatiei mondiale era de 6,6 miliarde locuitori, din care mai mult de jumatate traiau in Asia (60%)

Continentul asiatic este de:

5 ori mai populat decat cel african,

de 6 ori mai populat decat Europa

de 7 ori mai populat decat America Latina

Asemenea diferentiari se intalnesc si in cadrul continentului, din totalul populatiei Asiei cea mai mare parte revine gigantilor demografici China cu 1,3 miliarde si India, cu peste 1,1 mld., la acestia adaugandu-se Indonezia cu 217,1 milioane de locuitori, Pakistan cu 149,9 milioane, Bangladesh cu 143,8 milioane si Japonia cu 127,5 milioane. China singura reuneste tot atatia locuitori cat doua continente intregi (Africa si Europa), iar India cat cele doua Americi si Japonia la un loc. Se poate spune ca un locuitor din 5 este chinez, 1 din 6 este indian, 1 din 2 traieste in una din cele mai populate tari din lume: China, India, S.U.A. si Rusia. Europa, care a avut si continua sa aiba un rol politic important, nu mai detine o pondere la fel de importanta in populatia mondiala, doar 1 locuitor din 10 fiind european. Cu toate acestea, in interiorul continentului nu se intalnesc dezechilibre demografice marcante, 60% din populatia continentului fiind concetrata in cele patru tari: Germania, Franta, Italia si Marea Britanie.

Din populatia totala a Africii, 1/3 se regaseste in cele trei tari: Nigeria, Egipt si Etiopia, in timp ce jumatate din populatia Americii Latine revine Braziliei si Mexicului. Rusia, continua sa ramana un pol demografic important inregistrand 141,7 milioane de locuitori in 2007. Ritmurile de crestere a populatiei sunt de asemenea diferentiate: tarile dezvoltate cunosc o crestere relativ redusa, ritmul de crestere inregistrand o continua scadere dupa 196 Valorile acestora s-au redus inca si mai mult dupa anul 1980, ca urmare a scaderii accentuate a ratei fertilitatii, ajungand la 0,30% in prezent. In tarile mai putin dezvoltate, cresterea demografica este foarte puternica, ritmul de crestere inregistrand valori ridicate dupa anul 1950. Punctul culminant a fost atins in perioada 1970-1975, dupa care acesta cunoaste o scadere, ca urmare a reducerii fertilitatii in Asia de Vest si se mentine in jurul valorii de 2% in perioada 1980-198

Populatia globului : cursa contracronometru (2007)

tab. nr 29

Sursa : Estimari PRB, ONU, 2007.

Dupa acest interval, se observa mentinerea tendintei de scadere pana la 1,75% in perioada 1990-1995, in prezent, acesta fiind in jur de 1,6. Variatiile in jurul acestei valori sunt destul de mari in cadrul grupei tarilor subdezvoltate, insa scaderea brusca a cresterii demografice in unele tari ne face sa privim viitorul cu mai putin pesimism.

Sursa: PRB,ONU

fig. nr. 59

PROBLEME GEODEMOGRAFICE GLOBALE LA INCEPUTUL MILENIULUI III

Ritmurile de crestere diferite la nivel regional: - ridicate in tarile subdezvoltate; aprox. 40% din populatie are sub 15 ani(62 de state din Africa, Asia si America Latina; - foarte scazute in regiunile dezvoltate.

Cresterea mortalitatii materne in tarile subdezvoltate (peste 500.000 femei mor anual in tarile in curs de dezvoltare si subdezvoltate).

Cresterea fertilitatii in randul tinerelor mame (15-19 ani), in special in tarile subdezvoltate si in curs de dezvoltare.

Degradarea starii femeii:

- 70.000 femei mor anual datorita avorturilor; 2/3 din totalul analfabetilor (960 milioane) sunt femei; cresterea ingrijoratoare a violentelor asupra femeilor (aprox. ½ din femeile lumii sunt supuse violentelor sexuale; anual, 2 milioane de femei si tinere fete mor datorita mutilarii genitale); cresterea ingrijoratoare a mortalitatii feminine datorita virusului HIV (femeile sunt mult mai vulnerabile decat barbatii, tocmai datorita violentelor sexuale la care sunt supuse).

Degradarea conditiilor de igiena:

- din cei 4,8 miliarde locuitori ai tarilor subdezvoltate si in curs de dezvoltare, 3/5 nu dispun de conditii favorabile; 1/3 nu au acces la sursele de apa potabila; 1/5 nu au acces la servicii sanitare moderne;

- 1/5 dintre copii parasesc scoala dupa ciclul primar; 1/5 sufera de malnutritie; 2 miliarde de persoane de pe Terra sufera de anemie (55 milioane in regiunile dezvoltate); 2,7 milioane persoane mor anual datorita poluarii (80% in mediile rurale ale tarilor subdezvoltate si in curs de dezvoltare).

Schimbarile climatice globale datorita efectului de sera duc la cresterea nivelului marii, la cresterea precipitatiilor in anumite zone; => au consecinte nefaste (ex. o crestere a nivelului marii cu 50 cm inseamna inundarea a 11 din cele 13 mari orase ale lumii; 3,2 miliarde locuitori ai Terrei traiesc la o distanta mai mica de 200 km fata de mare).

Inegalitatea raportului dintre populatie si resurse.

Cele mai populate 10 tari ale lumii

Tab. nr. 30

Sursa: PRB, 2007

Cresterea riscului de infectare si a mortalitatii cauzata de virusul HIV (cauza principala in Africa si loc. IV la nivel mondial);

in anul 2000 - 35,4 milioane seropozitivi (cei mai multi intre 15-24 ani) iar 2,5 milioane - victime, dintre care 2 milioane in Africa; 95% dintre infectati in tarile subdezvoltate si dezvoltate (2/3 in Africa subsahariana - 20,8 milioane; 8% - adulti intre 15-49 ani);

desi la nivel mondial se prevede o reducere a imbolnavirilor, in Africa SIDA va continua sa faca ravagii;

SIDA incepe sa se extinda tot mai mult si in tarile Asiei de Sud si Est (in special in India si China).

Scaderea drastica a fertilitatii in tarile dezvoltate cea ce va conduce la o diminuare continua a numarului de copii si la imbatranirea accentuata a populatiei respective.

Cresterea ingrijoratoare in ultimii ani a numarului emigrantilor.

Sursa: PRB, 2007

Fig. nr. 60

Fig. nr. 62

Fig. nr. 63