Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » legislatie » drept
Curtea Europeana de Justitie – parte a sistemului institutional comunitar

Curtea Europeana de Justitie – parte a sistemului institutional comunitar



Curtea Europeana de Justitie – parte a sistemului institutional comunitar

 

                                             Sectiunea I

                                    Precizari prealabile

Curtea de Justitie este o institutie comuna celor trei Comunitati europene prevazute de tratatele institutive, reunite prin Tratatul de la Maastricht(1993) sub denumirea de Uniunea Europeana . Inca din 1957, o data cu semnarea  Tratatelor de la Roma, a fost incheiata „Conventia asupra unor institutii comune ale Comunitatilor europene” care prevedea ca institutiile Curtii la care se refereau TCEE si TCEEA , vor fi aceleasi pentru amandoua si ca aceasta Curte comuna o va succede pe cea a CECA. Dar dispozitiile celor trei Tratate referitoare al Curte nu au mai fost armonizate, la fel si Protocoalele referitoare la statutul Curtii au ramas diferite, astfel incat, in functie de Tratatul invocat- TCECA, TCEE sau TCEEA, competentele Curtii sunt diferite .

Principala atributie a Curtii este aceea de a asigura respectarea dreptului comunitar in aplicarea si interpretarea actelor normative comunitare. Pozitia importanta a Curtii in cadrul institutiilor comunitare este determinata de caracterul Uniunii Europene , care apare ca o comunitate a dreptului- ea are o functie legislativa indeplinita de organele sale, iar aplicarea actelor normative emise de ea revine organelor sale si statelor membre, fiind supusa , conform dreptului originar, controlului jurisdictional independent realizat de CEJ, a carei competenta este obligatorie si nu optionala pentru statele membre ale Uniunii Europene. De aici rezulta caracterul de organ jurisdictional supranational al CEJ.

CEJ garanteaza respectarea nu doar a dreptului primar comunitar , ci si a celui derivat. Acest lucru nu semnifica doar garantarea interpretarii si aplicarii acestuia de catre institutiile comunitare si statele membre asa cum apare el in Tratatele institutive si modificatoare, ci implica si controlul efectuat de catre CEJ asupra corectei interpretari si aplicari a dreptului intern al statelor membre si chiar a celui international.

Conform art.228.6 si art. 234 TCE, Curtea are rolul de a observa  respectarea de catre statele membre si institutiile comunitare a obligatiilor ce le revin din acordurile internationale la care sunt parti.

Totodata, CEJ vegheaza asupra dreptului intern al statelor membre UE pentru a preintampina aplicarea diferita a dreptului comunitar, iar in cazul producerii acesteia, ea trebuie sa intervina pentru a indrepta erorile intervenite- intrucat acesta este principalul ei rol, conform Tratatelor institutive- „ Curtea de Justitie va garanta respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea TCE”( art. 164 TCE, art.136 TCEEA); „Curtea da Justitie va garanta respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea Tratatului CECA si a regulamentelor acestuia” (art. 31 TCECA).Trebuie precizat faptul ca, in realizarea acestui rol al sau CEJ imparte competenta de a supraveghea aplicarea dreptului comunitar cu Comisia, abilitata sa depisteze eventualele abateri de la aplicarea dreptului comunitar. Dar , in cazul in care Comisia ar depista o astfel de abatere, tot CEJ revine competenta de a declara formal existenta abaterii respective.

                                              Sectiunea II

           Principiile fundamentale de functionare si caracteristicile semnificative ale Curtii Europene de Justitie[1]

In adoptarea hotararilor sale, CEJ se ghideaza dupa urmatoarele principii fundamentale si metode principale:

·       Principiul imputernicirii speciale limitate- aplicarea si asigurarea respectarii dreptului comunitar este in primul rand obligatia instantelor nationale, CEJ avand doar competentele expres prevazute in art. 220 si urmatoarele din Tratatul CE

·       Principiul interpretarii unitare si autonome a dreptului comunitar in toate statele membre (trebuie subliniata activitatea Curtii de a da termenilor juridici un sens deosebit, comunitar, diferit de sensurile lor nationale, cu scopul de a forma o ordine juridica noua si originala

·       Principiul efectului util (effet utile) sau principiul aplicarii dreptului comunitar cu cea mai mare eficacitate. Aplicarea acestui principiu presupune si aplicarea principiului „in dubio pro comunitate”

·       Principiul dezvoltarii dinamice a dreptului comunitar in corelatie cu scopurile si obiectivele de integrare stabilite

·       Principiul interpretarii dreptului secundar in conformitate cu dreptul originar dar cu respectarea principiului „implied powers”

·       Principiul dreptului comparat sau cerinta respectarii principiilor de drept fundamentale specifice statelor membre si sistemelor de drept europene- pentru a putea identifica principiile fundamentale de drept specifice si pentru a putea prevedea efectele unor eventuale hotarari intr-un anumit sistem de drept

·       Principiul subsidiaritatii(art.5 fostul art.3 din TCE) potrivit caruia la nivel comunitar trebuie realizate doar acele activitati care nu pot fi realizate satisfacator la nivelul statelor membre

Principalele caracteristici ale activitatii CEJ sunt :

·       Competenta CEJ este obligatorie pentru statele membre

·       Deciziile CEJ sunt definitive si au forta executorie, in cadrul limitelor teritoriale comunitare fiind dispensate chiar si de procedura exequatorului sau de orice alta aprobare din partea statului pe teritoriul careia urmeaza sa fie puse in aplicare

·       Jurisprudenta CEJ este considerata sursa subsidiara a dreptului comunitar , contribuind la complinirea lacunelor acestuia si la clarificarea formularilor neclare ale actelor normative comunitare

·       In materia actiunilor in anulare, hotararea CEJ are autoritate de lucru judecat erga omnes, nu doar inter partes, ca in cazul exceptiei de ilegalitate

·       CEJ este o instanta cu caracter permanent cu sediul la Luxemburg

·       Sedintele de judecata sunt publice, respectandu-se astfel principiul publicitatii specific dreptului procesual comun clasic

·       CEJ judeca in prima si ultima instanta, ea fiind insa si instanta de recurs

·       CEJ in general dispune de o competenta exclusiva- potrivit art.292(fostul art.219) din TCE statele membre sunt obligate in mod expres ca litigiile privind aplicarea si interpretarea dreptului comunitar sa nu reglementeze intr-un mod diferit de cel prevazut de tratat.

                                  

                                         Sectiunea III

                      Structura si statutul membrilor

Curtea Europeana de justitie este alcatuita azi din 15 judecatori asistati de 9 avocati generali, toti numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre.(art.167 TCE)

Trebuie subliniat faptul ca prezenta avocatilor generali, alaturi de judecatori, este o trasatura specifica CEJ, ei neavand corespondent in jurisdictiile nationale sau in alte jurisdictii internationale- cel mult, rolul lor poate fi comparat celui detinut de Comisia Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Membrii CEJ se bucura de imunitate de jurisdictie pentru toate actele oficiale pe care le indeplinesc ( cu exceptia cazurilor in care CEJ, statuand in sedinta plenara, a ridicat imunitatea ) si beneficiaza de aceleasi privilegii ca si functionarii si agentii comunitari; astfel ei sunt exceptati de la formalitatile de inregistrare a strainilor ,pot importa si reexporta in franciza mobilele si alte bunuri personale sau pentru uz personal, beneficiind totodata de un regim fiscal si social diferit.

1)Judecatorii – in numar de 15, ei sunt numiti prin acordul statelor membre fara a mai fi necesara vreo procedura comunitara de confirmare din partea institutiilor comunitare, pe o perioada de 6 ani, existand posibilitatea de a fi investiti cu noi mandate fara limitari – practica arata ca ei raman in functie , in medie , timp de doua mandate. La fiecare 3 ani are loc o inlocuire partiala a judecatorilor, fiind inlocuiti alternativ 7 sau 8 judecatori. Daca un judecator se pensioneaza in cursul mandatului sau – nu exista limita de varsta pentru judecatori, el va fi inlocuit de un alt judecator numit insa doar pentru perioada de mandat ce a mai ramas (art. 7 din Statutul CEJ). Calitatea de judecator inceteaza prin expirarea mandatului, inlocuire legala, decesul judecatorului, demisie sau pensionare.

Trebuie subliniat faptul ca nici o dispozitie a tratatelor nu prevede ca judecatorii sa aiba nationalitatea statelor membre; totusi, in practica s-a urmarit ca intotdeauna Curtea sa cuprinda minim cate un judecator din fiecare stat membru – e recomandat si necesar acest lucru, pentru ca in cazurile cand delibereaza in plen Curtea sa aiba un judecator familiarizat cu sistemul juridic al fiecarui stat membru.

Judecatorii sunt alesi dintre „personalitatile oferind toate garantiile de independenta si care intrunesc conditiile cerute pentru exercitarea in tarile lor a celor mai inalte functii jurisdictionale sau care sunt juristi avand competente notorii” (art. 167 din TCEE, art. 32 din TCECA si art. 139din TCEEA)

Numarul judecatorilor si avocatilor generali ce intra in componenta Curtii se stabileste prin decizie a Consiliului de Ministri , adoptata cu unanimitate de voturi, pe baza unei cereri formulate de Curte, urmarindu-se permanent reprezentarea tuturor sistemelor de drept din tarile membre.

Guvernele statelor membre nu pot revoca un judecator al Curtii in timpul executarii mandatului sau. Curtea este singura care are posibilitatea de a controla activitatea si disciplina membrilor ei si de a revoca un judecator, printr-o decizie adoptata cu unanimitate si in lipsa judecatorului respectiv , dar doar atunci cand acesta a incetat sa corespunda conditiilor impuse pentru exercitarea functiilor sale.

Independenta judecatorilor CEJ este garantata de caracterul strict secret al deliberarilor in camera de consiliu. Trebuie retinut faptul ca aici nu este acceptata procedura „opiniei separate”, intalnita la Curtea Internationala de Justitie de la Haga ( din sistemul ONU), potrivit careia deciziile CIJ pot fi adoptate si in cazul formularii de catre judecatori a unor opinii separate.

Hotararile Curtii sunt decizii colective care angajeaza raspunderea tuturor membrilor ei.

Totodata, independenta judecatorilor mai este garantata de Statutul CEJ, de drepturile si incompatibilitatile prevazute de Tratate si de Protocoalele aditionale ale acestora. (pe durata mandatului, judecatorii nu pot detine alte functii politice sau administrative indiferent de caracterul remunerat sau nu ( cu exceptia functiilor didactice sau cercetarii stiintifice juridice)

2)Presedintele CEJ este desemnat prin vot secret de catre judecatorii CEJ pentru un mandat de 3 ani ce poate fi reinnoit .El conduce lucrarile CEJ, prezideaza audierile acesteia si deliberarile in camera ale Consiliului. Competentele sale jurisdictionale proprii , exercitate prin ordonante, sunt limitate.

3)Avocatii generali , in numar de 9, sunt numiti cu acordul statelor membre pentru o perioada de 6 ani cu posibilitatea de a li se prelungi mandatul. O inlocuire partiala a acestora ( 4 dintre ei) are loc la fiecare 3 ani. Statutul lor este similar cu cel al judecatorilor in ceea ce priveste numirea, inlocuirea, incetarea functiei.

Din randul avocatilor generali, CEJ numeste pe primul avocat general, pe o perioada de un an, insarcinat cu prezidarea intalnirilor acestora si cu incredintarea cauzelor unora dintre ei dupa desemnarea judecatorului- raportor.

Ei „prezinta public , impartial si independent, concluzii motivate asupra chestiunilor supuse Curtii de Justitie pentru a o sprijini in vederea indeplinirii misiunii pe care o are” (art. 166 din TCEE)

Ei reprezinta o transpunere a comisarului guvernamental in fata Consiliului de Stat francez, transpunere justificata inca de la inceput prin importanta contenciosului in anulare din TCECA si pot fi asemanati procurorului din sistemul nostru de drept.

Rolul esential al avocatilor generali se materializeaza in momentul punerii concluziilor. In fiecare cauza contencioasa sunt ascultati in principiu avocatii generali afectati Camerei careia ii apartine si judecatorul raportor.

Ei sunt ascultati toti in cazul in care CEJ este chemata sa dea un aviz in cazul as numitei „mici revizuiri” prevazute in TCECA si in situatia reglementata de art. 228alin. 3 TCEE- in aceste cazuri procedura se desfasoara in Camera de consiliu, concluziile avocatilor generali nefiind publicate.

4)Grefierul este numit de catre CEJ cu consultarea avocatilor generali pentru o perioada de 6 ani. Exista posibilitatea revocarii lui in cazul in care nu mai corespunde conditiilor cerute. El indeplineste atributii de ordin procedural si administrative. Sub controlul presedintelui el primeste , transmite si conserva toate documentele si realizeaza eventualele notificari sau comunicari de acte pe care le comporta regulamentul de procedura[2]. Asista la sedintele de audiere ale Curtii si ale Camerelor. Are in grija arhivele si se ocupa de publicatiile CEJ. Are atributii de gestiune si de contabilizare a CEJ.

El are in subordine , sub controlul general al presedintelui, functionarii si agentii CEJ , putand propune orice modificare de organizare a serviciilor CEJ, daca este cazul ( art.11 al Protocolului CEE)

Judecatorii, avocatii generali si grefierul sunt obligati inainte de inceperea mandatului, a depune un juramant privind exercitarea corecta si impartiala a atributiilor ce le revin si pastrarea secretului profesional

4)Raportorii adjuncti au sarcina de a-l ajuta pe presedinte in procedura de urgenta si pe judecatorii raportori in indeplinirea atributiilor lor. Nu au dreptul sa participe la vot, dar pot lua parte la deliberari in cauza pe care au avut-o in studiu.

Trebuie semnalat faptul ca aceasta institutie nu a fost folosita in practica pana acum

5) Referentii – fiecare dintre judecatori si avocatii generali primesc si asistenta personala a doi referenti , juristi calificati, de obicei doctori in drept, avand aceeasi nationalitate ca si judecatorul sau avocatul pe langa care sunt atasati.

Articolul 210 al TCE prevede: „ Consiliul, hotarand cu majoritate calificata, stabileste salariile, indemnizatiile si pensiile presedintelui si ale membrilor Comisiei, presedintelui, judecatorilor, avocatilor generali si grefierului CEJ si ale membrilor si grefierului TPI.”

                                

                                   Sectiunea IV

                        Organizare si functionare

Sediul CEJ a fost stabilit la Luxemburg.[3]

Judecatorii, avocatii generali si grefierul au obligatia de a locui in localitatea in care isi are sediul Curtea pe durata mandatului lor . Curtea isi poate muta sediul in oricare dintre capitalele statelor membre pentru desfasurarea uneia sau mai multor sedinte determinate.

CEJ isi desfasoara activitatea in sedintele plenare cu noua judecatori in cazul in care  un stat membru sau o institutie a UE parte in cauza a solicitat acest lucru ( art. 49 al Tratatului de la Maastricht, modificand art. 165 al TCE ). In celelalte situatii, CEJ judeca in Camere de 3 sau 5 judecatori. Acestea nu au o competenta specializata. Competenta materiala acestor Camere este stabilita odata cu alegerea presedintilor lor. De obicei, camerele se ocupa cu instrumentarea cauzelor. Ele pot si judeca anumita categorii de cauze, primite spre judecare in urma deciziei CEJ, cu exceptia celor pentru care CEJ a fost sesizata de un stat sau o institutie in conditiile prevazute de regulament, precum si a recursurilor de interpretare. In functie de importanta cauzelor, Camerele au totdeauna posibilitatea de a le retrimite spre solutionare CEJ, care va delibera in sedinta plenara.

Sedintele plenare pot avea loc sub forma  plenului mare ( participa toti  judecatorii ) sau a plenului mic ( de 9 judecatori).

Camerele au in competenta lor si judecarea recursurilor intentate de functionari sau de catre ceilalti agenti impotriva organismelor comunitare pe langa care functioneaza

Curtea poate delibera valabil doar in prezenta unui numar impar de judecatori (art.15 TCEE), ceea ce implica faptul ca presedintele nu are un cuvant preponderent. In cazul in care numarul judecatorilor este par, judecatorul cu vechimea cea mai mica nu va participa la deliberari. In cazul sedintelor plenare, cvorumul de 9 judecatori este obligatoriu. Daca acest cvorum ne este indeplinit, presedintele va amana sedinta.

Procedura in fata CEJ are 2 faze: faza scrisa si cea orala.

Faza scrisa se declanseaza cu depunerea unei plangeri prin care se introduce actiunea. Cauza va fi apoi data de catre presedintele CEJ in sarcina unei Camere pentru cercetari prealabile. Totodata, presedintele va desemna un judecator raportor care, dupa studierea dosarului, va prezenta CEJ un raport prealabil ce va ciprinde principalele probleme in legatura cu acea cauza. Tot el are obligatia ca inainte de inceperea procedurii orale sa intocmeasca un raport de audienta cuprinzand descrierea faptelor si consideratiile partilor, iar dupa procedura orala va redacta partea din hotarare ce cuprinde chestiunile de drept supuse aprobarii CEJ.

In faza orala partile isi sustin cauza in cadrul unei audieri publice in fata judecatorilor prin intermediul consilierilor sau avocatilor, fiind interzisa pledarea personala. Apoi are cuvantul avocatul general.

In final, CEJ delibereaza ti se pronunta pe baza raportului intocmit de judecatorul raportor, a sustinerilor partilor si a concluziilor avocatului general.

Deliberarile CEJ si ale Camerelor sunt secrete si au loc in Camera de consiliu doar in prezenta judecatorilor care au participat si in faza procedurii orale, avocatul general ce a pus concluziile in cauza respectiva si grefierul nefiind admisi.

Numarul minim de participanti este de 7 pentru sedintele plenare ale CEJ, iar pentru Camere este de 3. CEJ delibereaza valabil doar in numar impar de judecatori participanti, presedintele neavand un vot dominant.

Trebuie subliniat faptul ca in cadrul sistemului jurisdictional comunitar nu se intalneste institutia „judecatorului national” sau cea a „judecatorului ad-hoc” specifice Curtilor internationale.

Deciziile sunt adoptate cu unanimitate; iar cand acest lucru nu este posibil , prin vot majoritar. Deliberarile sunt strict secrete, iar deciziile CEJ sunt colective si angajeaza raspunderea tuturor membrilor ei.

Hotararile sunt motivate si pronuntate in sedinta publica, la pronuntare prezenta partilor fiind obligatorie.

In cazurile in care obiectul deliberarilor CEJ este reprezentat de probleme de ordin administrativ ale functionarii ei, la ele sunt necesare participarea  avocatilor generali cu vot deliberativ si asistenta grefierului.

 Un fapt interesant este faptul ca vacantele judiciare fixate de CEJ ( ea fiind o institutie cu functionare permanenta) intrerup activitatea dar nu suspenda termenele procedurale.

Limba de lucru a CEJ este de obicei limba franceza, putandu-se folosi oricare dintre limbile oficiale ale statelor membre UE In mod formal, in fiecare cauza, limba folosita este limba paratului, cu exceptia cazurilor cand paratul este reprezentat de Comisie sau Consiliu.

Hotararile CEJ , dupa pronuntare sunt traduse in toate limbile oficiale ale UE si publicate apoi intr-o culegere de jurisprudenta in care sunt incluse hotararile pronuntate, concluziile avocatilor generali, avizele si ordonantele privind masurile urgente.

                                      Sectiunea V

                          Tribunalul de Prima Instanta

Numarul actiunilor introduse la CEJ a crescut permanent de la infiintarea ei ( din 1957 pana in 1987, numarul actiunilor aduse in fata CEJ a crescut cu peste 200%, fapt ce a dus la cresterea duratei procedurilor, fiind astfel grav afectata celeritatea rezolvarii litigiilor si a celorlalte solicitari aduse inaintea CEJ .

Aceasta situatie impreuna cu dorinta de a perfectiona protectia juridica a intereselor partilor si de  a mentine calitatea supravegherii judecatoresti in ordinea juridica stabilita prin sistemul comunitar au constituit temeiul crearii unei noi instante comunitare- Tribunalul / Curtea de Prima Instanta (TPI).

Astfel, in 1985, prin art. 11 al Actului Unic European s-a prevazut: „ Consiliul ataseaza Curtii de Justitie o Curte ce are jurisdictia de a audia si de a determina in prima instanta anumite tipuri de actiuni sau proceduri intentate de persoane fizice sau juridice, actiuni ce pot face obiectul dreptului de apel la Curtea de Justitie privind numai problemele de drept si numai in concordanta cu conditiile stabilite de Statut”. Tribunalul a fost infiintat prin Decizia Consiliului nr. 88/591, art.3 pct. 1 din 24 septembrie 1988 si  a inceput sa functioneze propriu-zis in septembrie 1989.

Trebuie retinut faptul ca el nu reprezinta o institutie comunitara in sensul traditional al termenului, ci el este atasat, se afla sub autoritatea CEJ.

Organizare si functionare

TPI este alcatuit din 15 membri alesi pentru un mandat de 6 ani de catre guvernele statelor membre, de comun acord. Procedura alegerii este aceeasi cu cea a judecatorilor CEJ. Pe perioada indeplinirii mandatului, membrii TPI au aceleasi obligatii si se bucura de aceleasi garantii, privilegii si imunitati ca si membrii CEJ. Totusi , pentru a fi alesi, lor nu li se cere capacitatea „exercitarii celor mai inalte functii jurisdictionale”, in cazul lor fiind suficienta capacitatea „exercitarii functiilor jurisdictionale”. O alta diferenta fata de organizarea CEJ consta in faptul ca nu exista un avocat general, rolul acestuia fiind indeplinit in anumite circumstante de catre un judecator .

Membrii TPI isi desemneaza un presedinte ales pentru 3 ani, cu posibilitatea realegerii lui.

Independenta functionala a TPI este asigurata de existenta unei grefe distincte, condusa de un grefier. Insa cele doua instante impart serviciile de biblioteca, cercetare, traducere.

Din punct de vedere al desfasurarii procedurilor, e de mentionat faptul ca TPI a dat mereu intaietate judecatii in cadrul Camerei : din 1995 exista 5 Camere compuse din 3, 5 judecatori. Totusi, importanta sau dificultatea unei cauze poate conduce la reunirea in plen. Conform unei decizii a Consiliului din 26.04.1999, este permisa si stabilirea unei structuri cu un judecator unic.

Regulile de cvorum sunt aceleasi ci cele practicate in procedura CEJ

TPI reprezentand o institutie asociata CEJ, este necesar acordul presedintilor CEJ si al TPI pentru stabilirea modalitatilor in care functionarii si alti agenti atasati CEJ isi indeplinesc serviciul in TPI pentru a asigura functionarea acestuia- biblioteca, cercetare, traduceri, interpretare.



[1] Iordan Gheorghe Barbulescu- „ Uniunea Europeana- aprofundare si extindere: de al Comunitatile Europene la Uniunea europeana”, Editura Trei, Bucuresti, 2001…

[2] Joseph Gand, „La composotion, l¢organisation, le functionement et le rol de la Cour”, in „ Droit des Communautes Europeennes”, Larcier, Bruxelles, p.300

[3] sediul institutiilor comunitare a fost stabilit prin Decizia Consiliului European da la Edinbourg nr. 92/C 341/101 din 12 dec 1992 (JOCE – L 341 din 23 dec 1992 ) Decizia a intrat in vigoare la 23 dec 1992

     Tratatul de la Amsterdam are anexat Protocolul asupra fixarii sediilor institutiilor si anumitor organisme si servicii ale Comunitatii Europene 





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


TRASATURILE RAPORTURILOR JURIDICE DE MUNCA
Protectia programelor pentru calculator prin dreptul de autor
Varsta subiectilor de drept penal. Fazele generale ale varstei
Cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei
Raspunderea civila delictuala
RAPORTUL DINTRE DREPTUL INTERNATIONAL AL MUNCII SI DREPTUL INTERN
Curtea Europeana de Justitie – parte a sistemului institutional comunitar
Consimtamantul in contractul electronic

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.