Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » legislatie » legislatie
Functiile administratiei publice privind legislatia actuala

Functiile administratiei publice privind legislatia actuala





FACULTATEA DE DREPT SI STIINTE ADMINISTRATIVE                CRAIOVA

                        REFERAT

              

FUNCTIILE ADMINISTRATIEI PUBLICE PRIVIND LEGISLATIA ACTUALA


                 

            Notiunea de administratie public

 Literatura de specialitate ofera variate interpretari notiunii de aministrarie publica.Astfel, s-a apreciat ca administratia constituie ansamblul organismelor care sub autoritatea Guvernului sunt chemate sa asigure multiplele cerinte ale interesului general, care incuba statului. Mai sunt intalnite si alte acceptiuni ale notiunii de administratie publica:

      *activitatea de organizare a executarii si de executare in concret a legilor si a celorlalte acte ale organelor statului, indeplinita de acestea, prin realizarea puterii de stat, in scopul dezvoltarii societatii;                                                                  *ansamblul activitatilor Presedintelui Romaniei, Guvernului, autoritatilor administrative autonome centrale, autoritatilor administrative autonome locale si, dupa caz, structurilor subordinate acestora, prin care, in regim de putere publica, se aduc la indeplinire legile, sau, in limitele legii, se presteaza servicii publice.

Caracteristicile administratiei publice                                         

1.Administratia publica este un corp intermediar creat pentru a actiona.

Administratia publica exista pentru a fi organizata si garantata aplicarea legii, ea joaca un rol de corp intermediar,creat pentru a actiona. Argumentarea acestei caracteristici se poate face din mai multe puncte de vedere.

      In primul rand, administratia publica realizeaza intermedierea intre legislative (al carui mesaj exprimat in legeil preia, il transmite si se preocupa sa fie respectat de public) si public, acesta avand calitatea de destinatar si beneficiar al prevederilor normelor juridice.

      In al doilea rand, administratia publica depinde de Guvern, care ,,asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice”. In acest caz, intermedierea se realizeaza intre Guvern-care ii prescrie ce are de infaptuit si in ce mod,ii furnizeaza, in anumite proportii, mijloacele materiale si financiare din bugetul national-si public, intelegand prin public populatia dintr-un teritoriu dat.

            In al treilea rand, in orice stat democratic administratia publica este subordonata legii, realizand intermedierea intre textul de lege si persoanele care trebuie sa o aplice prin a faptui ceva sau prin a se abtine de la o anumita fapta.

            Pentru ca legea sa fie executata, administratia publica realizeaza conditiile materiale necesare in acest scop, actionand ea insasi in litera si scopul legii, si intervine daca este necesar cu forta coercitiva a statului pentru a asigura aplicarea legii.

            Administratia publica, in calitate de corp intermediar, poseda prerogative specifice. Printre acestea se afla: dreptul de rechizitie asupra bunurilor, dreptul de a percepe taxe si imopzite, preluarea de bunuri immobile prin procedura de expropiere pentru utilitate publica.

            Administratia publica ofera ajutor ethnic sefului statului,parlamentului, aflandu-se intr-o relatie de colaborare cu aceste institutii.

      Administratia publica este subordonata legii,este dependenta de guvern, trebuie sa se conformeze optiunilor parlamentului, posedand totusi o autoritate proprie, derivata, astfel incat subordonarea sa este dublata de autoritatea sa. Este imperative necesar ca administratia sa nu isi manifeste excesiv autoritatea. Atunci cand autoritatea administratiei atinge un grad inalt, rezulta un regim birocratic, o birocratie omipotenta.

            Societatea civila si institutiile publice, care nu fac parte din administratia publica, trebuie sa vegheze ca trasatura dominanta a administratiei sa ramana subordonatea fata de interesul public, nu caracteristica de a se dovedi puternica.

     

       2.Administratia publica este ierarhizata si ordonata.

      Ierarhizarea in administratia publica inseamna realizarea unei structuri a acesteia cu componente pozitionate pe verticala-in grade sau etaje-si, in acelasi timp, la nivelul fiecarui etaj, grupate pe orizontala. Elementul pozitionat la un anumit etaj isi exercita autoritatea asupra celor situate la etajele inferioare si este supus autoritatii unui element, eventual, pozitionzt la un etaj superior.

      Ierarhia administrative este necesara pentru a se asigura coeziunea si disciplina in administratie, fiind un mijloc prin care se usureaza transmiterea dispozitiilor, repartizarea responsibilitatilor si supravegherea executarii. Aplicarea principiului ierarhiei permite exercitarea puterii de comandament de control si de disciplina, exercitiul acesteia manifestandu-se diferit asupra agentilor asministratiei dupa cum ei sunt investiti prin numire (functionarii publici, conform Legii privind Statutul functionarilor publici, nr. 188/1999, modificata prin Legea nr.161/2003) sau prin alegere (demnitarii).

            Actiunea de control, care este o consecinta si o manifestare a conceptului de autoritatea, are ca scop asigurarea eficacitatii administratiei publice si se exercita sub diferite forme: control intern, operat de asministratie insasi, fiind un control pur asministrativ,sau control extern, in special sub forma controlului jurisdictional exercitat de organelle judecatoresti. Controlul pur administrative de refera atat la legalitatea cat si la oportunitatea deciziilor administrative, in timp ce prin controlul jurisdictional se verifica numai legalitatea.

      In administratia publica s-a creat o specie de control cu particularitati definitorii foarte interesante si cu implicatii importante in relatia administratie-cetatean: controlul administrativ-jurisdictional. Un astfel de control exercita Curtea de Conturi ca institutiepublica autonoma. Constitutia Romaniei in articolul nr. 21, alin (4) a reconsiderat atitudinea facta de controlul administrative-jurisdictional, pe baza caracterului unitar al sistemului judiciar roman precizand ca ,,Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gartuite.”

     

      3.Administratia publica este remunerate.

            Ideea de functii publice si demnitati gratuite constituie exceptia. Aceasta stare de fapt este determinate in principal de faptul ca majoritatea demnitatilor si toate functiile publice sunt incompatibile cu alte activitati salarizate, exceptand-in general-activitatea de cadru didactic, iar persoana investita in functia publica sau care dobandeste calitatea de demnitar, trebuie sa isi asigure mijloacele necesare existentei zilnice.

      Caracteristica administratiei publice de a fi o activitatea remunerate corespunde pe deplin ideii de functionar public de cariera, functionar care este incurajat astfel sa se concentreze asupra calitatii prestatiei sale si evolutiei  carierei.

     

       4.Administratia publica este civila.

            Utilizarea fortei coercitiva a statului pentru garantarea aplicarii legii este exceptia. Mijlocul utilizat pentru transpunerea in practica a legii este convingerea, constrangerea fiind exceptia. In consecinta, regula este folosirea personalului civil pentru transpunerea in practica a legii in vederea realizarii scopului social: binele public in corelatie simultana cu binele individual.

     

       5.Administratia publica este laica.

            Aceasta caracteristica exprima faptul ca in administratia publica se utilizeaza personal care nu este bisericesc si nu intervine direct pentru asigurarea unor nevoi religioase.

     

       6.Administratia publica este egalitara.

      Prin aceasta caracteristica se sexprima faptul ca administratia publica este pusa in slujba tuturor fara a se face deosebire intre membrii colectivitatii in raport de origine, de rasa, de sex, de apartenenta politica. Si ca principiu de constituire a administratiei publice trebuie retinuta aceasta caracteristica, in sensul ca trebuie asigurata egalitatea de sanse tuturor aspirantilor la calitatea de functionar public sau de demnitar.

     

       7.Administratia publica este formalista, scrisa si birocratica.

            Formalismul se refera la faptul ca in administratia publica se actioneaza dupa anumite criterii, conform unor precedente. Este necesar ca traditionalismul administrativ san u genereze rutina si, pe cale de cosecinta, o incetinire a ritmului de actiune.

            Caracterul scris al administratiei publice rezulta din aceea ca ea se bazeaza pe documente, facand aplicarea normelor juridice, si din aceea ca deciziile si faptele sunt consemnate in documente conservate in scris.

            Administratia este birocratica pentru ca personalul administrativ actioneaza din interiorul localurilor sediu, fiind grupat pe mici colective numite birouri la fel ca incaperile in care isi desfasoara activitatea.

     

       8.Administratia publica este permanenta.

      Aplicarea legii nu poate fi facuta cu intreruperi. Pe durata unor asemenea intreruperi ordinea de drept ar fi inlocuita cu starea de haos, fapt care ar pune in pericol existenta colectivitatii. De asemenea, administratia publica avand ca obiectiv realizarea interesului public, trebuie sa fie un permanent barometru socio-politic si sa actioneze corespunzator si rapid in cazul redefinirii acestui interes. Deoarece administratia publica in acceptiunea de activitate are caracter permanent si alcatuirile sociale al caror personal o desfasoara trebuie sa aiba acceasi caracter.

     

       9.Administratia publica necesita, din ce in ce mai mult, cunoastere si progres.

      Evolutia pe planul cunoasterii lumii inconjuratoare sip e cel al creatiei tehnico-stiintifice fiind marcata pe progres, este subinteles faptul ca actiunea functionarilor publici, a demnitarilor si a personalului auxiliar trebuie sa tina cont de aceste mutatii. De exemplu, progresul inregistrat in ceea ce priveste tehnica de comunicare si de stocare a informatiilor permite reducerea timpilor de documentare si accesul in baze de date cuprinzatoare, ceea ce permite luarea deciziilor optime in timp util.

     

      10.Administratia publica este intr-o continua dezvoltare pentru ca societatea insasi evolueaza aparand probleme noi in existenta umana individuala si de grup,astfel incat spectrul nevoilor sociale, pentru rezolvarea carora actioneaza administratia publica, devine tot mai larg. In consecinta, se cauta cai de perfectionare a modului de organizare si de functionare a administratiei publice.

     

                 Functiile administratiei publice                                                                                     

               Definitia functiei publice:

      Diversitatea sarcinilor pe care le are de indeplinit administratie publica necesita o extrem de larga gama de prestatiuni realizate prin serviciile publice, ca si un personal cu pregatire profesionala diversa. Satisfacerea nevoilor cotidiene ale colectivitatii, a nevoilor omului care traieste intr-o grupare organizata, ramane finalitatea esentiala si singura justificare a administratiei publice, atat de diversificata, mai ales in prestatiunile sale catre populatie.

      Privita din punct de vedere sociologic, administratia publica nu reprezinta altceva decat o suma de colectivitati umane care organizeaza anumite actiuni in favoarea altor oameni. Din acest punct de vedere, problema oamenilor care lucreaza in administratie capata importanta considerabila.

     Oricat de perfecta ar fi organizarea unui organism social si oricat de bune legi si decizii ar fi, ramane, doar o simpla schema, fara viabilitate, daca nu exista oameni competenti, activi si devotati pentru realizarea scopului stabilit.

     De aceea, se poate spune ca eficacitatea administratiei publice depinde de calitatea umana si capacitatea tehnica a celor care alcatuiesc organele administratiei publice, a functionarilor care lucreaza in administratie publica, indeplinind o functie de stat, o functie publica.

       Exercitarea unor atributii pe baza unor insarcinari in cadrul organelor administratiei publice constituie functii in cadrul acestor organe, iar cei care le realizeaza au calitatea de functionari ai organelor administratiei publice.



      Functia, in cadrul administratiei publice, poate fi definita „ca un ansamblu de atributii si responsabilitati stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala si locala'. (Legea nr. 188/1999, privind statul functionarilor publici, modificata si completata prin Legea nr.161/2003, Titlul III - Reglementari privind functia publica si functionarii publici).

             Trasaturi ale functiei publice:

      Fiecare functie publica se caracterizeaza prin anumite trasaturi, dar tuturor functiilor publice le sunt comune urmatoarele :                                                                           a)functia publica reprezinta un complex de drepturi si obligatii, care nu sunt facultative, ci obligatorii pentru persoana investita ;                                                                                    b)functia publica  are  un  caracter  de  continuitate  care  decurge   din  insasi continuitatea existentei statului;                                                                                                                                                       c)functia publica nu poate face obiectul unei intelegeri intre parti, ea este rezultatul unui act unilateral de vointa prin investitura legala ce se acorda persoanei care exercita functia ;                                                                                                                           

                d)functia publica, in marea ei majoritate, are un caracter profesional, fiind exercitata de oameni care isi fac din aceasta o profesie ;                                                                       e)functia publica poate avea si un caracter politic, iar titularii acestor functii (ministrii, secretarii si subsecretarii de stat, prefectii si primarii) au un regim juridic special;                                                                                                                                                                                                f)functia publica este accesibila tuturor cetatenilor, in conditiile legii.

       Functiile administratiei publice sunt:

      

                Functia de administrare a personalului

          Desi functionarului public ii este acordat un alt capitol , sunt necesare cateva aspecte privind  functia administratiei publice de administrare a personalului. Intrucat o componenta esentiala a asministratiei publice este reprezentata de functionarii publici (alaturi de mijloacele materiale si competenta) este normal ca una din misiunile administratiei sa fie legata de problemele de personal din cadrul administratiei.

                Aceasta functie vizeaza probleme privind recrutarea, pregatirea si perfectionarea profesionala a functionarilor din administratie, drepturile de personal.

                Se pune intrebarea daca elaborarea unei politici de personal necesita formularea unor principii generale unice aplicabile tuturor functionarilor publici sau, dimpotriva, trebuie lasata cea mai mare libertate posibila  conducatorilor diferitelor structuri administrative in domeniul politicilor de personal? Aceasta intrebare se pune in special cu privire la statutele prin care se stabilesc drepturile si obligatiilor functionarilor.

                In elaborarea politicii de personal cei responsabili trebuie sa aiba in vedere mai multe aspecte.

                In primul rand trebuie sa se tina seama de nivelul de calificare pe care il impune fiecare functie, acest nivel determinand pozitia ierarhica in cadrul schemei de personal (organigrama) si nivelul de retribuire.

                In al doilea rand trebuie sa se tina seama de situatia pietei fortei de munca, de faptul ca uneori este dificil de gasit  personalul cu calificarea necesara si experienta corespunzatoare in domeniu.

        Importanta sociala a activitatii fiecarui functionar, nivelul de pregatire profesionala, experienta in domeniu sunt elementele care trebuie sa se oglindeasca in modul de retribuire al functionarilor.

                Aceste cateva idei au rolul de a sublina ca problema personalului din administratie este foarte complexa si nu se poate raspunde categoric daca politica de personal se formuleaza exclusiv pe baza unor principii generale unice aplicabile tuturor functionarilor publici sau exclusiv pe baza conceptiilor conducatorilor diferitelor structuri administrative.

                Apreciem ca solutia este una mixta.

        In acest sens, consideram ca prin Legile privind statutul functionarului public trebuie sa se defineasca notiunea de functionar public,categoriile de functionari, atributiile corespunzatoare, drepturile si obligatiile ce izvorasc din calitatea de functionar,conditiile si caile de acces in sistemul administratiei, in timp ce fiecare conducator  al unui nuvel din structura administrativa trebuie sa aiba libertatea de a aprecia cu privire la numarul de functionari din subordine, cu privire la la angajarea sau disponibilizarea de personal, cu privire la aplicarea sistemului de recompense si a sanctiunilor.

        Legea privind statutul functionarului trebuie sa consacre dreptul la stabilitate in functie. Prin acest drept trebuie sa li sa garanteze functionarilor publici ca nu pot fi eliberati din functie, transferati sau pedepsiti decat in conditiile stabilite de lege.

        Necesitatea acestei garantii decurge din faptul ca autoritatile administratiei publice se afla in serviciul cetatenilor satisfacand cerintele vietii sociale prin aplicarea corecta a legilor sau prin organizarea aplicarii in practica a acestora si pentru a se asigura un inalt nivel calitativ activitatii functionarilor publici (nivel ce oglindeste gradul de satisfacere a vietii sociale, de solutionare a problemelorcetatenilor) este necesar pe de-o parte ca functionarii publici sa aiba pregatire profesionala de specialitate, iar pe de alta parte, sa aiba experienta in exercitarea atributiilor si competentei ce le revin ca urmare a investirii in functia respectiva.

        Experienta se acumuleaza in timp ca urmare a activitatii desfasurate intr-un domeniu. Sa ajunge deci la concluzia ca un functionar public eficient este functionarul ,,de cariera”. Pentru a se putea forma un astfel de functionar este necesar ca el sa fie aparat de eventualele abuzuri ale verigilor ierarhic superioare, de incercari de influentare sau intimidare prin asigurarea stabilitatii in functie si in anumite cazuri,prin inamovibilitate sau iminitate.

        Garantarea stabilitatii in functie pentru functionarul public este si o obligatie morala rezultand din principiul echitatii. Atat timp cat functionarilor publici li se cere sa actioneze obiectiv, independent de optiunile lor politice, cu un comportament in egala masura plin de solicitudine fata de toti cetatenii, este necesar prin reciprocitate, sa li se garanteze ca, in masura in care isi indeplinesc obligatia amintita, ei nu vor avea de suferit discriminari pe criterii politice, urmand a fi apreciati dupa activitatea lor profesionala nu dupa opinia politica.

        Un aspect important al administrarii personalului este cel al recrutarii si formarii functionarilor din administratie. Cu privire la modalitatea de administrare a resurselor umane dinadministratia publica, la nivel mondial, au fost afirmate ,,teza polivalentei” si ,,teza specializarii”.

                In tarile europene este dominanta teza polivalentei care impune ca administratia publica sa recruteze functionari cu un anumit nivel de cultura si de cunostinte de specialitate.

        Teza specializarii este caracteristica pentru administratia federala a Statelor Unite ale Americii si pentru cea a numeroaselor state care se inspira din modelul american. In acest tip de sistem se incearca o descriere cu precizie a sarcinilor care trebuie indeplinite de functionarul care ar ocupa o anumita pozitie in sistem si a conditiilor necesare pentru indeplinirea acestor sarcini,cum ar fi: nivelul de efort fizic sau intelectualul cerut de functie, cunostiintelesi abilitatile necesare, natura relatiilor intre functionar si alte persoane in cadrul functiunii, importanta responsabilitatilor asumate.

        Una din conditiile pentru ca o persoana sa aiba calitatea de functionar public este sa fie investita legal cu o functie publica. Investirea asigura legimitatea. Modurile de investire sunt diferite, corespunzator diferind si modalitatile de recrutare a functionarilor administratiei publice. In contemporaneitate se observa tendinta extinderii utilizarii echipamentelor electronice, dar formularea intrebarilor care surprind esenta problemelor practice cu care se confrunta functionarul ramane atributul exclusiv al omului. Aceasta subliniere u este doar un pretext pentru a arata ca un criteriu fundamental in recrutarea functionarilor publici trebuie sa fie o pregatire profesionala complexa, intrucat un astfel de functionar opereaza nu numai cu termeni juridici dar si cu notiuni specifice statisticii, informaticii, ciberneticii.

                In Romania prin aparitia legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, au fost consacrate ca principii de baza pentru exercitarea functiei publice urmatoarele:

                a)asigurarea prompta si eficienta, libera de prejudecati,coruptie,abuz de putere si presiuni politice a tuturor activitatilor efectuate de functionarii publici;

        b)selectarea functionarilor publici exclusiv dupa criteriul competentei;

                c)egalitatea sanselor la intrearea si la promovarea in corpul functionarilor publici

                d)stabilirea functionarilor publici. Legea nr. 161/2003 a modificat continutul articolului nr. 4 din Statutul functionarilor publici, principiile reglementate pentru a sta ca baza exercitarii functiei publice fiind:legalitate, impartialitate si obiectivitate; transparenta; eficienta si eficacitate; responsabilitate, in conformitate cu prevederile legale; orientare catre cetatean; stabilitate in exercitarea functiei publice; subordonare ierarhica.

        Caracterul extrem de complex  al administratiei publice si implicatiile sale sociale determina necesitatea unei permanente perfectionari profesionale a functionarilor publici. Perfectionarea pregatirii profesionale a functionarilor din administratie are menirea de a asigura pastrarea echilibrului intre cerintele societatii referitoare la activitatea acestor functionari si modul in care acestia raspund cerintelor respective. Acest aspect l-a surprins legiuitorul si in legea nr.188/1999 modificata si completata, fiind reglementata perfectionarea profesionala a functionarilor publici.

       

             Functia de achizitionare a bunurilor si serviciilor de catre administratie

        Prezinta interes deosebit pentru administratia publica atat determinarea necesarului de achizitii, cat si modurile de procurare a bunurilor si serviciilor.

        Evaluarea necesitatilor cantitative si calitative este utila cu privire la toate functiile auxiliare ale administratiei, dar ea este obligatorie cand este necesar a comanda materiale sau instalatii imobiliare,pentru ca in acest domeniu intuitia sau precedentul nu pot oferii garantii. A exprima necesitatile calitative inseamna a preciza ce tip de bun trebuie comandat.  A exprima necesitatile cantitative inseamna ce cantitate de bunuri trebuie achizitionata. A chizitiile de bunuri si servicii implica vehicularea unor sume mari de bani. Erorile personalului, care are sarcina de a acizitiona bunuri si de a supraveghea lucrarile imobiliare, trebuie excluse pentru ca asemenea erori pot genera disfunctionalitati si pentru ca fondurile utilizate provin din banii contribuabililor,deci, ele trebuie utilizate corect, in exclusivitate in scopul satisfacerii cerintelor interesului general,mai ales in conditii de austeritate bugetara.

        Orice bun sau serviciu este caracterizat de anumite trasaturi specifice, in conformitate cu destinatia sa. Performantele pe care trebuie sa le atinga bunul sau serviciul sunt stabilite de  benefeciar. Tinand seama de faptul ca persoana, care decide in legatura cu caracteristicile bunului sau serviciului ce urmeaza a fi achizitionat, deseori, nu are pregatire de specialitate in domeniu, sau de faptul ca exigentele formulate de aceasta persoana pot fi inspirate de scopuri personale,se deduce ca exista pericolul formularii unor cerinte calitative exagerate, sau chiar gresite.

        Este necesara elaborarea de catre certatatori a unor studii privind necesitatile prezente si de perspectiva din administratie referitoare la bunuri si servicii, studii care sa se finalizeze cu un ansamblu de standardele calitativa care sa aiba caracterul unor norme de recomandare. De asemenea, in administratia publica trebuie consolidate compartimentele (directiile) tehnice pentru ca o buna organizare si o buna functionare a administratiei publice nu este posibila fara un corp solid de practicieni din domeniile tehnic si economic.

                Referitor la determinarea necesitatilor cantitative de produse si servicii, aceasta nu este mai putin importanta. Cantitatile se stabilesc in functie de cel putin trei factori: disponibilul bugetar, cerintele calitative referitoare la bunuri sau servicii si prioritatile in programul de activitati al structurii administative respective.

        In vederea contractarii de prestari de servicii cat si pentru procurarea de bunuri, in administratia publica se pot utiliza: negocierea directa; prezentarea unei oferte; licitatia publica ,intalnita sub formele: licitatie cu strigare, licitatie cu oferta in plic inchis, licitatie electronica.



        Legislatia romaneasca a consacracrat licitaia publica drept modul cel mai transparent,obiectiv si cel mai corect pentru procurarea de bunuri si servicii. Licitatia este considerata ca fiind un mod de procurare a bunurilor s serviciilor prin care se elimina suspiciunile, se evita eventualele conflicte si care implica seriozitate de oferta din partea ofertantilor. Guvernul Romaniei, in temeiul prevederilor constitutionale a adoptat Ordonanta de urgenta nr. 60/2001 privind achizitiile publice, care  a abrogat expes toate actele normative mentionate anterior.

        In competenta cadrului normativ a fost adoptata Hotararea Guvernului nr. 41/2001-hotarare pentru aprobarea normelor de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile publice. Prin O.U.G nr.60/2001 au fost stabilite principiile,cadrul general si procedurile pentru atribuirea contractului de achizitie publica si caile de atac impotriva actului sau deciziei contractantului care aplica una din procedurile de atribuire a contractului de achizitie publica. Prezinta interes principiile enumerate in actul normativ mentionat deoarece ele evidentiaza preocuparea Guvernului Romaniei pentru creearea unei administratii publice eficiente, pentru prevenirea coruptiei in orice domeniu de activitate publica inclusiv in acelea al achizitionarilor publice. Principiile sunt: lbera concurenta, respectiv asigurarea conditiilor pentru ca orice furnizor de produse, executant de lucrari sau orestatori de servicii, indiferent de nationalitate, sa aiba dreptul de a deveni, in conditiile legii, contractant; eficienta utilizarii fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului concurential si a criteriilor economice pentru atribuirea contrctului de achizitie publica; transparenta, respectiv punerea la dispozitie tuturor celor interesati a informatiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului da achizitie publica; tratamentul egal, respectiv aplicarea in mod nediscriminatoriu a criteriilor de selectie si a criteriilor pentru atribuirea contractului de achizitie publica, astfel incat orice furnizor de produse, executant de lucrari sau prestator de servicii sa aiba sanse egale de a i sa atribui contracul respectiv; confidentialitatea, respectiv garantarea protejarii secretului comercial si a proprietatii intelectuale a ofertantului.

        Pentrau a reduce la minimul posibil riscul de aparitie a situatiilor de nelegalitate in atribuirea contractului de achizitie publica, legiuitorul roman a adoptat un act normativ care sa reglementeze procedura licentei electronice.

                Legiuitorul a apreciat dispozitiile privind achizitiile prin licitatii electronice se completeaza cu dispozitiile legale privind achizitiile publice si cu cele privind incheierea, validitatea si efectele actelor juridice.

                Pricipiile, care constituie fundamentul procedurii de atribuire a contractelor de achizitie publica prin licitatie electronica sunt: libera concurenta, eficienta utilizarii fonsurilor publice, transparenta, tratamentul egal, confidentialitatea.

       

               Functia financiara

        Administartia publica indeplineste si o functie numita functie financiara.

                Aceasta functie se refera la intocmirea proiectului de buget (atat cel national cat si proiectele bugetelor locale) si la executia bugetara.

                Elaborarea anuala a bugetului de catrea Guvern si administariile locale este un proces de durata si complex, pentru ca intocmirea documentatiilor privind bugetul ce vor fi depuse spre dezbatere si aprobare Parlamentului antreneaza toata piramida administratiei de la temelie pana la varf.

                Elaborarea bugetului are o mare importanta pentru viata politica pentru ca structura bugetului este cea care permite sau impiedica realizarea obiectivelor programului de guvernare.

                Chiar daca Parlamentul este acela care decide in legatura cu bugetul aproband sau respingand proiectul de lege privind bugetul de stat, totusi structura bugetului se poate spune ca este opera Guvenului pentru ca Parlamentul nu opereaza modificari sau nu face modificari numai in anumite puncte de detaliu din proiectul Guvernamental.

        Prin Legea finantelor locale nr.189 s-a stabilit ca ,,proiectele bugetelor locale se elaboreaza pe baza proiectelor de bugete proprii ale serviciilor publice de subordonare locala”. Aceeasi lege stabileste reguli si pentru executia bugetara.

     Functia judiciara

Functia judiciara a administratiei se refera la prestatiile specifice ale celor care au cunostiinte teoretice si practice de legislatie,de reglementare si de jurisprudenta. In administratie activitatea juridica poate fi sintetizata in urmatoarele categori de actiuni: 

*interpretarea legilor si a altor acte normative

*codificarea textelor

*participarea la procedurile judiciare.

Redactarea proiectelor de decizii, in particular, si de documente, in general, este foarte importanta pentru ca de claritatea si corectitudinea textului depinde eficienta viitoarelor decizii si documente, mai exact modul cum vor fi receptate acestea de public si modul in care vor fi respectate.

In redactarea proiectelor rolul personalului de specialitate este hotarator pentru ca atat forma cat si fondul actului, prin limbajul folosit, contribuie la claritatea proiectului si implicit la intelegerea usoara a acestuia de catre cetateni. Pe de alta parte, o corecta redactare preintamoina aparitia unor situatii de anulare a actelor de catre instantele judecatoresti.

Obligativitatea vizei oficiului juridic pe toate documentele intocmite in cadrul administratiei constituie si o garantie pentru toti membrii societatii ca deciziile administrative sunt conforme cu legislatia si ca ele corespund obiectivelor politicii Guvernamentale.

In ceea ce priveste interpretarea legilor si altor reglementari si impune precizat ca textele care trebuie aplicate in activitatea curenta a administratiei publice sunt adesea neclar si interpretativ formulate. Este cazul cand doua texte de lege se contrazic sau cand redactarea defectuoasa a unui text genereaza perturbari, disfunctionalitati in activitatatea administratiei.

In aceste situatii personalul de specialitate are obligatia de a incerca sa lamureasca, prin viziunea de ansamblu pe care o are asupra sistemului national de drept, care a fost intentia legiuitorului si dea preveni eventualele litigii. In cazul aparitiei litigiilor, evident instanta se va pronunta asupra modului in care trebuia interpretat textul legal.

Codificarea este acea forma superioara de sistematizare a actelor normative care consta in procesul de prelucrare si alcatuire a unui singur act normaiv cu putere de lege, numit cod, din toate sau aproape toate actele normative dintr-o ramura de drept.

Codificarea in domeniul dreptului administrativ este activitatea ce consta in a aduna si a reuni intr-un text unic si ordonat in mod metodic toate dispozitiile de aceeasi natura juridica referitoare la un domeniu particular de activitate al administratiei.

Codificarea este o activitate complexa, care necesita mult timp, dar care are efecte deosebit de importante prin faptul ca faciliteaza activitatea functionarilor publici si nu numai.

In ceea ce priveste legislatia roamneasca din domeniul dreptului administartiv, realizarea unui cod administrativ ramane inca un obiectiv pentru viitor, chiar daca este extrem de necesar date fiind mutatiile produse prin reinstaurarea statului de drept in Romania, mutatii inclusiv in ceea ce priveste redefinirea notiunii de administratie publica, redefinirea rolului si locului ei in societate.

Asministratia publica trebuie sa dispuna de functionari avand o cultura juridica foarte solida si cunostinte aprofundate de practica judiciara si pentru ca interesele disputate in diversele litigii solutionate prin procedura contencioasa sunt foarte importante.

Este vorba de situatiile in care exista  riscul ca autoritatile administrative sa fie obligate la plata de daune interese sau de cazurile in care anularea de actre instanta a unor decizii administrative poate duce la paralizarea activitatii in anumite domenii sau al intarzierea considerabila a acestora.

De asemnea un litigiu de competenta instantei de contecios administrativ care se solutioneaza in defavoarea autoritatii administrative poate avea si efecte de ordin psihologic, afectand imaginea autoritatii respective in constiinta cetatenilor.

         Functia de previziune si programare.

Henry Fayol a afirmat ca ,,administrer c’est prevoir, commander et controler” (a administra inseamna a prevede, a comanda si a controla). Aceasta afirmatie subliniaza ideea ca pentru a-si realiza functiile sale administratia publica apeleaza la toate atributele conducerii, ea trebuind:

-                                            sa prevada si sa programeze

-                                            sa organizeze procesul de executie

-                                            se decida, dar sa si pregateasca variante de decizii pentru factorul politic de decizie

-                                            sa coordoneze procesul de executie

-                                            sa controleze intreaga activitate de punere in executare si de realizare a valorilor politice.

Chiar daca decizia apartine in materie de alegere a unui anumit program in exclusivitate factorului politic,  totusi trebuie recunoscut ca administratia publica influenteaza stabilirea prognozelor si programelor in special prin resursele umane de care dispune, dar si prin mijloacele materiale.

Pentru a se putea realiza un program este necesar a se prevede care vor fi evolutiile viitoare. Asemenea evolutii nu pot fi prevazute decat daca este atent analizat si cunoscutr trecutul si prezentul.

In concluzie functia de previziune si programare a administratiei publice presupune:                                                                                                         

-                    cunoasterea in amanunt a starilor de fapt prezenta

-                                            prevederea evolutiilor ,,spontane”

-                                            elaborarea de programe

Orice decizie administrativa este adoptata in scopul solutionarii unei probleme a unei colectiviatati umane. O decizie implica existenta responsabilitatii celor care o adopta si atrage raspunderea lor pentru consecintele adoptarii acesteia.

Pentru a preintampina potentialele efecte negative ale unei decizii administrative este necesara o atenta si aprofundata documentare prealabila, in cadrul acestei documentari analizandu-se  atent realitatile trecute si prezente ce au legatura cu subiectul modelarii si sintetizandu-se concluziile ce pot fi de folos in procesul de modelare a evolutiilor viitoare. Realizarea unui model presupune intelegerea fenomenului si explicarea lui, pentru ca practic un model este o aplicatie concisa(care, eventual, foloseste notiuni de simbol) a unui fenomen.

Erorile de administratie sunt cel mai frecvent datorate  perceperii gresite a realitatii.

Culegere informatiei si simtirea pulsului comunuiatii se poate realiza prin mai multe procedee:

-  contacte de lucru si discutii directe intre functionarii publici si cetateni

- consultari, dezbateri la care participa reprezentantii administratiei si conducatorii diverselor organizatii exterioare administratiei (de exemplu liderii sindicali, liderii ai organizatiilor neguvernamentale)



- prin intermediul unor comisii consultative ce functioneaza in cadrul administratiei publice centrale

- schimburi de experienta in cadrul unor intruniri ale functionarilor ocupand functiuni de decizie in cadrul autoriatatilor administratiei publice locale

- pe baza concluziilor diverselor corpuri de control retinute in documentele intocmite cu prilejul diferitelor actiuni de control

- prin informarile formulate de prefectii si subprefectii Guvernului

-prin informarile despre tendintele in administratia altor stae, informari realizate de personalul diplomatic aflat in activitate la ambasadele si consultele tarii noastre din statele respective

- analiza cu discernamant si obiectivitate, trecandu-se prin filtrul specialistului din domeniul administratiei, a semnalelor lansate de mijloacele mass-media

- prin intermediul unor organisme private sau publice specializate in culegerea informatiilor

Culegerea informatiei si observarea fenomenelor din existenta societatii sunt doua elemente necesare, dar departe de a fi suficiente. Pentru a putea fi de folos modelarii, elaborarii de programe, ele trebuie sa formeze o triada impreuna cu statistica.

        Ansamblul eterogen de informatii este preluat de statistica si prelucrat prin intermediul metodelor sale specifice astfel incat la final li se ofera specialistilor care elaboreaza modele o baza de informatii sistematizate, devenite operationale ca urmare a concluziilor ce le icsotesc.

Concluziile obtinute cu ajutorul statisticiiar fi lipsite de sens daca nu ar fi utilizate mai departe in procesulde estimare, de previziune a tendintelor din viitorul apropiat sau indepartat.

Nu se poate trece cu vederea contributia mijloacelor tehnice de prelucrare a informatiei. Tehnica moderna reduce tot mai multcoeficientul de eroare in modelare insa obliga functionarii sa isi competeze ansamblul cunostintelor profesionale cu informatiile gratie carora sa poata uitliza toate facilitatile pe care le ofera aceasta tehnica de stocare, prelucrare si transmitere a informatiei.

Previziunea pe termen lung este necesara in special pentru sitauatiile in care deciziile luate la un moment dat sunt ireversibile sau pentru sitauatiile in care eventualele modificari, rectificari ar implica eforturi financiare mari si chiar risipa de resurse umane.

Previziunile sunt necesare si in ceea ce priveste elementele administratiei: personalul, mij;loacele materiale si financiare, competenta.

Analizandu-se tendintele in viata societatii, stabilandu-se care vor fii principalele probleme cu care se va confrunata administratia in viitorul apropiat sau mai indepartat se pot elabora previziuni si in domeniile: competenta administratiei si modelul functionarului public.

In ceea ce priveste competenta previziunile vor trebui sa stabileasca mai intai care este structura administrativa optima, de aici rezultand pe cale de consecinta definitia competentei teritoriale, apoi uramand a se stabili continutul competentei materiale.

Structura administrativa  optima se va determina tinandu-se seama de tendintele evolutiei economice si politice la nivel national si al nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

Previziunile pe termen scurt ocupa si ele un loc important in existenta administratiei, in legatura cu functia financiara a administratiei (este vorba despre elaborarea proiectului bugetului national si in conformitate cu principiul autonaomiei locale, despre elaborarea proiectelor bugetelor locale).

Referitor la un potential model al functionarului public, dupa ce s-au stabilit tendintele pentru viitor in materie de competenta se poate contura si un tablou cu toate insudirile de care trebuie sa dea doveda un functionar public pentru a putea face fata ptrerogativelor cu care a fost investit odata cu primirea functiunii de stat respective si se poeta estima daca este necesara o crestere sau o sacdere a numarului de functionari publici.

In literatura de specialitate se apreciaza ce un program pentru a putea fi considerat un ansamblu coerent de obiective si mijloace trebuie sa intruneasca in mod cumulativ urmatoarele elemente:

-                    o analiza critica a situatiei globale analizata la un anume moment dat(pot fi analizate realitatile la unul sau mai multe momente date)

-                                            previziunea evolutiei globale viitoare sau cel putin tendintele diferitelor directii de evolutie

-                                            fixarea obievtivelor concrete, prioritare sau secundare, ce trebuie atinse la date determinate

-                                            descrierea precisa a mijloacelor prin care se vor atinge obiectivele fixate

-                    instituirea de metode care vor permite a se controla gradul de promovrae al planului.

       Functia de imbunatatire permanenta a relatiilor cu publicul

Administratia publica nu poate exista fara cetateni, deoarece ea este constituita pentru a sluji cetateanul, deci ar fi lipsita de sens existenta sa fara cel slujit Se subintelege ca, pentru ca administartia publica sa isi implineasca menirea si pentru ca oamenii sa se simta slujiti de aceasta, este necesar sa existe un canal de comunicare biunivoca intre administratie si cetatean. Acesta este motivul pentru care la nivelul tuturor structurilor administrative s-au constituit verigi organizatorice avand ca obiect relatiile cu publicul si s-a instituit sistemul audientelor acordate de functionarii publici ocupand principalele functii de conducere sau de executie si de demnitari. Asa cum arata literetura de specialitate, ,,s-ar putea spune ca opinia publica, democratia si statul de drept sunt realitati concepute strans legate intre ele dar si permanent acomodabile schimbarilor inerente sin societate, din mentalitatea oamenilor() Unitatea dintre ele mai mult aspiratie decat realitate definitiva, aratandu-se experientei istorice ca o continua cautare a ravnitului echilibru dinte individ si colectivitate, in exercitarea libertatii. Iar daca functia opiniei publice, in diferite etape, si actiunea ei ca factor de schimbare se afla in arport direct cu caracterul puterii politice, cu gradul de manifestare a democratiei, nu este mai putin adevarat ca acestea din urma , la randul lor, pot fi stimuli sau farne ale curentelor de gandire si comportament actional, ce se aduna ca niste afluenti la matca opiniei publice nationale”.

In ceea ce priveste studiul metodic al necesitatilor si atitudinilor publicului, acesta se realizeaza pentru imbunatatirea organizarii si functionarii acelor sectoare ale administratiei publice care vin in contact cu oricare cetatean, imbunatatire care are drept scop eliminarea sau reducerea la minim a nemultumirilor care ar putea fi cauzate publicului.

Acest studiu este necesar pentru ca functionarii de decizie sau cei care se afla in preajma lor, datorita programului zilnic de activitate foarte incarcat, adeseori beneficiaza de o informare incompleta sau incorecta, contradictorie, deformata, astfel incat imaginea lor despre necesitatile si atitudinile publicului nu corespund imaginii reale.

Informarea generala e publicului are ca scop sa faca cunoscute publicului informatii referitoare la obiectivele urmarite de guvernanti despre drepturile si obligatiile lor, despre demersurile pe care le po face, despre conditiile in care se pot intreprinde respectivele demersuri. Personalul din administratia publica trebuie sa dea dovada de obiectivitate, de neutralitate,sa pastreze un ton oficial fara, insa, a se indeparta de public,atunci cand desfasoara activitatea de informare.

Pentru realizarea informarii generale a publicului, administratia publica poate actiona direct prin purtatori deb cuvant proprii, sau poate actiona indirect prin intermediari (operatorii mijloacelor de informare de masa).

Informatia practica oferita publicului in vederea imbunatatirii fluxului informational si relatiilor intre administratia publica si public consta intr-o practica zilnica a personalului din administratie clara, precisa, cu formalitati cat se poate de simple, cu documente care sa utilizeze un limbaj accesibil, nesofisticat si neincarcat inutil cu termeni stiintifici.

Deci, informatia practica inseamna de fapt o prestarea zilnica de servicii efectuata de o maniera care sa ii satisfaca pe beneficiari.

        Cosideratii :

Functia publica si functionarul public sunt institutii ale dreptului public, in general, si ale dreptului administrativ, in particular, care s-au conturat ca atare intr-o continua disputa intre doctrina, jurisprudenta si reglementare.

Rolul principal al acestei dispute l-a constituit doctrina, care a analizat sub toate aspectele si sub toate valentele lor aceste institutii juridice,cel ami adesea criticand modul in care ele au fost reflectate in norme juridice si argumentand, adeseori, rigorile normative carora si aceste concepte ar trebui sa le raspunda.

Punerea problemei functiei publice si a functionarului public s-a facut mai intai in stiintele juridice de profil,reglementarile legale, mai mult sau mai putin reusite, aparand ceva mai tarziu, si s-au succedat in timp tocmai ca expresie a disputei dintre ele, adoptandu-se solutii care sa raspunda, cel putin partial, criticilor si propunerilor formulate de doctrina. Dar, cum si conceptiilor doctrinare nu aveau,in toate cazurile, un caracter unitar, autorii polemizand adeseori pe aceasta tema, si solutiile legislative au reflectat de cele mai multe ori aceasta diversitate de opinii.

In Constitutia Romaniei, adoptata in anul 1991, revizuita in anul 2003, sunt cuprinse unele dispozitii care constituie cadrul principal de reglementare a acestor institutii juridice. Intre aceste prevederi amintim:

-                    art.16 alin. (3), potrivit caruia functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate , in conditiile legii, de persoane care su cetatenia romana si domiciliul in tara, startu roman garantand egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocupare functiilor si demnitatilor publice;

-                                            art.40 alin. (3), care instituie interdictia de a face parte din partide politice a unor anumite categorii de functionari publici cum sunt judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii acivi ai armatei, politistii precum si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica;

-                                            art. 73 alin. (3) lit j, potrivit carora reglementarea  Statutului functionarilor publici se face numai prin lege organica.

Sunt si alte prevederi constitutionale care se refera la anumite categorii de functionari publici.

Cat priveste modul in care problema functiei publice si a functionarilor publici este in prezent reglementata in Constitutiileunor tari europene, se subliniaza existenta a doua sisteme distincte: intr-un sistem, Constitutiile consacra competenta exclusiva a puterii legislative, a Parlamentului, in stabilirea regulilor aplicabile functiei publice si a functionarilor publici (este cazul Constitutiilor Danemarcei, Germaniei, Greciei, Spaniei, Italiei, Portugaliei), in alt sistem se prevede si competenta executivului, alaturi de legislativ, delimitandu-le competentele (cazul Belgiei, Angliei, Olandei, Frantei si Norvegiei).

                       









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Statutul Asociatiei Nevazatorilor din Romania (proiect)
Material de instruire introductiv generala
Patrimoniul si functiile sale
Functiile administratiei publice privind legislatia actuala
Modificarea , suspendarea si incetarea contractului colectiv de munca
INFRACTIUNI SI CONTRAVENTII PREVAZUTE IN LEGEA AUDIOVIZUALULUI (LEGEA 504/2002)
VIGILENTA LA DRUM - CHESTIONAR
MODIFICARI ALE CODULUI FISCAL ADUSE DE LEGEA NR. 343/2006 - IMPOZIT PE PROFIT



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu