Patrimoniul si functiile sale

Patrimoniul si functiile sale

In legislatia romaneasca nu este inca definita notiunea de patrimoniu. Desi in diverse acte normative se face in mod implicit sau explicit referire la ea.

Art 1718 C.Civ. - reglementeaza dr de gaj general al creditorilor chirografari se incearca o definitie rudimentara a acestui concept.

Potrivit acestui text legal "orice persoana obligata este tinuta sa-si indeplineasca indatoririle sale, cu toate bunurile sale prezente si viitoare, mobile si imobile." conceptul de patrimoniu.

Plecand de la aceasta prevedere legala, in literatura juridica de specialitate s-a conturat urmatare definitie:

*Patrimoniul: patrimoniul este totalitatea drepturilor si obligatiilor care au valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice determinate, privite ca o suma de valori active si pasive, strans legate intre ele.

Caracterele juridice ale patrimoniului

I. universalitate juridica - patrimoniul apare ca o masa de drepturi si obligatii legate intre ele sau ca o grupare a mai multor astfel de mase, avand fiecare un regim juridic determinat, diferita de elementele ce o compun;

II. orice persoana are un patrimoniu - nu exista pers fara patrimoniu (inca din momentul nasterii); pentru ca existenta ei este imposibila fara drepturi;

III. o pers nu poate avea decat un singur patrimoniu, indiferent de intinderea acestuia

IV. Patrimoniul fiecarei persoane este divizibil in mai multe mase de drepturi si obligatii sau, cum se mai spune, in mai multe mase de bunuri, fiecare din aceste mase de bunuri avand un regim juridic bine determinat/ distinct.

* o pers chiar daca are un unic patrimoniu poate detine mai multe categorii de bunuri: proprii si dobandite (zestre): devin proprii (firma infiintata in timpul casatoriei );

- orice creditor urmareste pt satisfacerea creantei sale doar bunurile debitorului sau direct;

- este netransmisibil in timpul existentei titularului sau. Nu pot sa transmit in intregime in timpul vietii mele propriul patrimoniu.

Functiile patrimoniului

patrimoniul are 3 functii:

a) de a constitui gajul general al creditorilor chirografari;

b) de a explica si permite fenomenul subrogatiei reale cu titlu universal;

c) de a explica si permite transmisiunea universala si cu titlu universal.

1. Explica si asigura gajul general al creditorilor chirografari (art. 1718 c.civ) = acei creditori care nu au asigurata creanta lor cu un drept real accesoriu pt a putea fi satisfacuti cu prioritate la scadenta din bunurile existente in patrim debit lor. Ei au totusi un gaj general - patrimoniu - adica la scadenta pot urmari bunurile existente prez si viit, mobile sau imobile, in patrim debit lor. Dar sunt obligati sa suporte concursul celorlalti creditori,

Creditori chirografari - sunt acei creditori care nu dispun de o garantie reala - gaj, ipoteca, privilegiu - prin care sa le fie asigurata creanta pe care o au impotriva debitorului.

2. Explica si permite subrogatia reala cu titlu universal (subrogatie = inlocuire; daca vizeaza inlocuirea unei pers in cadrul unui raport juridic suntem in prezenta unei subrogatii personale.

ex: raportul juridic de imprumut intre a si b si vine c si plateste datoria lui b fata de a, inlocuirea unui bun cu altul in cadrul patrim se produce in mod automat.

ex: Daca cineva vinde un bun al sau iese din cuprinsul patrim bunul dar intra in patrim acestuia pretul pe care l-a obtinut ca urmare a vanzarii. In locul pretului va intra bunul in care se investeste acea suma de bani] si subrg cu titlu particular-un bun dintr-un patrim se inlocuieste cu un alt bun dar in temeiul unei dispozitii exprese a legii:

ex - schimburile de terenuri, terenul schimbat capata caracterul juridic al celuilalt

Subrogatia reala poate fi universala, cu titlu universal sau particulara.

Dar ne intereseaza subrogatia reala, adica inlocuirea unui lucru cu altul. Daca aceasta inlocuire se produce in cuprinsul unui patrimoniu ea este o subrogatie reala cu titlu universal.

Subrogatia reala cu titlu universal are o stransa legatura cu gajul general al creditorilor chirografari. Bunurile ce compun patrimoniul unui debitor nu sunt indisponibilizate, debitorul le poate instraina liber fara ca vreun creditor sa se poata opune.

Subrogatia reala cu titlu particular - se refera la un anumit bun privit izolat si nu intervine automat, ci numai daca legea o prevede expres.

3. Explica si permite transmisiunea universala si cu titlu universal a patrimoniului de la o persoana fizica decedata catre o persoana (sbrg univ) sau mai multe pers (transmisiune cu titlu universal).

Decesul unei persoane fizice pune problema transmiterii drepturilor si obligatiilor nu privite izolat ci impreuna, ca universalitate: obiectul transmiterii este insasi patrimoniul.

Daca intregul patrimoniu se transmite nefractionat catre un anume succesor avem o transmisiune universala, daca se transmite fractionat = transmisiune cu titlu universal. Se transmit atat drepturi cat si obligatii.

Clasificare drepturilor patrimoniale

) drepturi reale - drepturi absolute

) drepturi de creanta - drepturi relative

1) - JUS IN RE

2) - JUS AD PERSONAM

) a) principale - dreptul de proprietate;

- dezmembramintele sale - dreptul de uz, uzufruct, de habitatie, servitude, superficie;

- dr de administrare, dr de concesiune, dr de folosinta, dr de preemptiune).

b) accesorii  - dreptul de gaj, ipoteca, detentie si privilegiile.

Comparatie intre drepturile reale si drepturile de creanta

daca dr real este un dr absolut, dr de creanta este un dr relativ.

Subiectul activ in cazul dr reale este determinat, la fel si in cazul dr de creanta

Subiectul pasiv la dr reale este nedeterminat, iar la dr de creanta este determinat. Sub nedeterminat (din cazul dr reale) ii revine obligatia generala si negativa de a nu face nimic de natura sa stanjeneasca exercitarea acestui dr de catre titular.

La dr de creanta subiectului pasiv determinat ii revine obligatia pozitiva (a da sau a face) sau negativa ( de a nu face ceva ce ar fi putut face daca nu s-ar fi obligat la abstentiune).

in principiu - dr reale au un caracter perpetuu

dr de creanta au un caract temporar

dr reale au ca obiect numai BUNURI CERTE

dr de creanta au ca obiect BUNURI GENERICE

dr reale sunt opozabile ERGA OMNES

dr de creanta sunt opozabile doar subiectului pasiv determinat.

Numai dr reale sunt insotite de prerogativele urmaririi si a preferintei (in caz de concurs intre creditori propr vor fi satisfacuti cu prioritate). Aceste prerogative nu sunt specif dr de creanta.

dr reale sunt limitate ca numar

dr de creanta sunt nelimitate

dr reale izvorasc NUMAI DIN LEGE

dr de creanta izv din acte si fapte juridice

dr reale sunt aparate prin ACTIUNI REALE

dr de creanta sunt aparate prin ACTIUNI PERSONALE

In cazul unui litigiu care are ca obiect un drept real, competenta de solutionare apartine instantei de judecata de la locul situarii bunului.

In cazul dr de creanta competenta apartine instantei de la domiciliul debitorului.

La granita dintre dr reale si dr de creanta se situeaza o categ de obligatii numite obligatii reale - intermediare.

Obligatiile reale = acele indatoriri legale sau conventionale a caror existenta este strans legata de anumite dr reale sau de posesia unor imobile. Aceste obligatii au o opozabilitate mai restransa decat a dr reale, dar mai larga decat a dr de creanta pt ca nu sunt strans legate de persoana debitorului initial determinat

Sunt:

a) - oblig reale de a face (PROPTER REM) - revin tuturor detinatorilor unui imobil dterminat.

- sunt indatoriri pozitive/negative si apar ca accesoriu al unui dr real

- se instraineaza o data cu bunul

Ex:- prev in Dispozitii Legale

ob tuturor detinatorilor de terenuri agricole, paduri

oblig de granituire prev de lege-se distinge intre granituire (delimitare prin semne vizibile) si ingradire (actiunea de a face un gard ptr a te desparti de vecini )etc

ob de a contribui la realizarea zidului comun

oblig uzufructuarului inainte de a intra in posesia bunului ce constituie dreptul asupra bunului sau( sa constate starea bunului printr-un document, sau inventar)

b) oblig opozabile tertilor (SCRIPTAE IN REM)

- sunt indatoriri strans legate de un anume bun ast iincat creditorul actual isi poate realize dr sau numai daca actualul titular al dr real asupra acelui bun este sau va fi obligat sa respecte dr creditorului

- este cazul bunului inchiriat care ulterior este instrainat de proprietarul  sau

Drepturile reale principale sunt dreptul de proprietate cu formele sale si dezmembramintele dreptului de proprietate: uzufructul, uzul, abitatia, servitutea si superficia.

Drepturile reale accesorii sunt: gajul, ipoteca, privilegiile si dreptul de retentie.