Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » biologie
APARATUL URINAR

APARATUL URINAR



Aparatul urinar

Este alcatuit, la toate mamiferele domestice, din doua organe esentiale numite rinichi si din cai de eliminare a urinei din organism. La pasarile domestice, caile de eliminare sunt reprezentate de ramurile ureterale si doua uretere ce se deschid in compartimentul urodeal al cloacei, de unde urina va fi eliminata impreuna cu fecalele. La mamifere, intre rinichi si ureter se interpune un bazinet, iar ureterele varsa urina intr-o vezica urinara, din care urina va fi eliminata la exterior periodic, prin intermediul conductului numit uretra care are o alcatuire diferita la cele doua sexe.

Rinichii

Sunt organe pereche asezate in cavitatea abdominala, in regiunea sublombara, lateral de aorta abdominala (cel stang) si de vena cava caudala (cel drept). Cu exceptia suinelor, la toate mamiferele domestice, rinichiul drept este situat mai cranial decat cel stang. La rumegatoare, rinichiul stang este flotant, fiind plasat, in general, la dreapta planului median, caudal fata de cel drept.


Forma rinichilor, este, in general, asemanatoare unui bob de fasole avand o fata dorsala, una ventrala, o margine laterala, una mediala (hilara), un pol cranial si altul caudal. La solipede, rinichiul drept are forma cupei de pe cartile de joc, iar cel stang seamana cu bobul de fasole, avand polul caudal mai latit. La bovine, suprafata rinichilor este strabatuta de mai multe santuri, dar adancimea lor nu ajunge la periferia fosei renale. Rinichiul drept, este turtit dorso-ventral si de forma ovalar neregulata sau elipsoida, iar polul sau caudal poate fi cuneiform. Hilul, este ventral sau deplasat medial. Rinichiul stang, are forma de piramida cu varful dirijat cranial si rasucit medial. Fosa renala, este mai stramta, iar hilul ingust si oblic este orientat dorsal. La rumegatoarele mici, rinichiul seamana cu bobul de fasole, are fetele convexe si sectiunea transversala rotunjita. La suine, rinichii au forma bobului de fasole aplatizat, cu lungimea de doua ori mai mare ca latimea; hilul este redus si usor deplasat dorsal. La caine, rinichii sunt similari cu ai rumegatoarelor mici dar cu polii mai curbati spre hil si sectiunea turtita. La pisica, seamana cu bobul de fasole ingrosat si se deosebeste de cei de iepure prin culoare si desenul circulatiei venoase subcapsulare.

Culoarea rinichilor, depinde de cantitatea de sange ce o contin. La iepure, au culoarea ciocolatie, iar venele subcapsulare nu sunt vizibile. La pisica, se observa 4-5 vene subcapsulare ce converg spre hil, iar culoarea este galbui-rosiatica. La caine, se vad subcapsular, venele discontinue raspandite pe toata suprafata (stelutele Verheyen), iar culoarea este brun-inchisa. La rumegatoare mici, venele subcapsulare se observa numai in faza hilara.

La toate mamiferele domestice, fata ventrala a rinichilor este invelita de catre peritoneu. La rumegatoare, rinichiul stang-flotant este invelit in totalitate. Fata dorsala a lor este acoperita de tesut conjunctiv care-i leaga de muschii abdominali dorsali. Sub seroasa, se afla capsula adipoasa a carei dezvoltare este legata de specie si starea de ingrasare; fiind formata din grasime de constitutie si de depozit. Aceste doua invelitori impreuna cu vasele renale si presiunea viscerelor abdominale, mentin rinichii in pozitia lor caracteristica. Sub capsula adipoasa se afla cea fibroasa aderenta la parenchimul organului si care la nivelul hilului se continua cu adventicea bazinetului, ureterului si vaselor sanguine. Fata profunda a capsulei fibroase se continua cu tesutul conjunctiv intrarenal, prin mai multe trabecule.

Pe sectiune sagitala in rinichi se disting o zona corticala dispusa sub capsula fibroasa si una medulara, la interior, acoperita de corticala. Zona medulara inconjoara sinusul renal, are aspect radiar si culoare roz-deschis pana la galben. Este formata din unirea piramidelor renale (Malpighi). Varful piramidelor, proiemina in interiorul sinusului renal, formand papilele renale pe care se afla orificiile tubilor colectori ce formeaza aria ciuruita (aria cribrosa), a sinusului renal. Baza piramidelor, este in contact cu fata profunda a corticalei, in care trimite prelungiri formand piramidele corticale (Ferrein). Intre corticala si medulara, se individualizeaza stratul subcortical de culoare rosie-inchisa, reprezentat de vasele subcorticale arciforme. Zona corticala are culoarea roscata si consistenta mai friabila decat medulara. Fata sa profunda se angajeaza printre piramidele Ferrein formand labirintul, iar portiunea ce patrunde printre piramidele renale (Malpighi) si ajunge la sinusul renal formeaza coloanele Bertin.

 Nefronul

Este unitatea morfo-functionala a rinichiului, avand functia de filtrare a sangelui si eliminare a substantelor toxice rezultate din metabolism, sub forma unui produs lichid numit urina.

Este format din corpusculul renal (Malpighi) si o serie de tubi uriniferi legati intre ei succesiv. Corpusculii renali, sunt asezati in zona corticala avand aspect globulos, cu un diametru de circa 200 m, fiind formati dintr-un glomerul renal si o capsula colectoare (Bowman). Glomerulul renal, este format dintr-un ghem vascular (anastomoza arterio-arteriala), ce rezulta din capilarizarea unei arteriole renale aferente, ce se continua cu una eferenta mai subtire. Diferenta de calibru dintre cele doua arteriole, creeaza in glomerul o presiune capilara ridicata ce favorizeaza filtrarea glomerulara si formarea urinii primare, din care, prin procese de resorbtie si secretie, de la nivelul tubilor uriniferi, va rezulta urina definitiva. Capsula colectoare are forma de palnie cu peretii dubli ce inconjoara glomerulul, reprezentand portiunea initiala a nefronului. Este formata din doua foite epiteliale; una interna ciuruita ce acopera glomerulul si alta externa ce delimiteaza, cu prima, o cavitate in care se colecteaza urina primara si care se continua cu tubul contort proximal. Tubul contort proximal este un tub sinuos, dispus in substanta corticala, la nivelul caruia se resoarbe circa 80 % din apa, toata glucoza, o cantitate variabila de sodiu, cloruri, fosfati, din urina primara si se secreta creatina si acidul hipuric. El se continua cu ansa Henle ce are o forma de 'U'' ce intra in alcatuirea piramidelor Ferrein si Malpighi, avand ramura descendenta mai subtire ce coboara in medulara si se continua cu ramura ascendenta (mai groasa) ce urca pana in corticala, unde se continua cu tubul contort distal. In aceste segmente continua resorbtia apei, sodiului, clorului, bicarbonatilor si se secreta ioni de H, K si NH3. Tubul contort distal se continua cu o piesa intermediara ce se deschide intr-un tub colector mai mare (tub Belini) dispus in medulara, in care se deschid mai multi nefroni. Mai multi tubi colectori converg la nivelul papilei renale formand un canal papilar ce se deschide in bazinetul renal.



Arterele renale

Se ramifica la nivelul hilului in artere interlobare, dispuse intre lobii renali pana la baza piramidelor Malpighi unde se ramifica interlobular in arterele subcorticale (arciforme) ce se curbeaza in stratul subcortical. Din ele se desprind arterele interlobulare (un lobul este format dintr-o piramida Ferrein si portiunea labirintica adiacenta) din care se desprind arteriolele aferente ale glomerulilor. Acestea din urma se divid in capilare glomerulare care se reunesc si formeaza arteriola efernta, originea capilarelor segmentelor corticale ale nefronului. Arterele interlobulare se continua cu arterele corticale perforante, care vor ajunge in capsula adipoasa ca si arterele capsulare. Din arteriolele aferente se desprind si ramurile Ludwig, aglomerulare, conectate direct la reteaua capilara a nefronilor. Medulara este irigata de catre arteriolele medulare adevarate, provenite din arterele subcorticale si interlobare si arteriolele medulare false derivate din arteriolele eferente.

               Venele renale, sunt, in general, satelite arterelor. Venele corticale superficiale si subcapsulare se varsa in venele corticale radiare, iar acestea in venele subcorticale. Tot aici se varsa si venele corticale profunde, dispuse in straturile profunde ale corticalei si venele medulare drepte aflate aproape exclusiv in medulara.

 Bazinetul

Colecteaza urina din canalele papilare si o transmite ureterului.

                 La bovine, el este inlocuit prin doua ramuri ureterale principale (craniala si caudala), care prin confluare formeaza ureterul propriu-zis. Calicela renala, colecteaza urina de la papile fiind egale numeric cu acestea. Ele au pedunculii de lungimi variabile si se varsa in ramurile ureterale. La celelalte specii, bazinetul este format din adventice, un strat muscular redus si mucoasa. La solipede, bazinetul are doua recesuri terminale lungi de 6-10 cm si groase de circa 0,5 cm, dispuse in parenchimul renal si ajung pana polii renali. Canalele papilare ale lobilor centrali se deschid in aria ciuruita a papilei comune, iar celelalte, in recesurile terminale. Mucoasa bazinetului si a portiunii initiale a ureterelor, la cal, contin glande mucoase a caror secretie da aspectul final al urinii. La suine, bazinetul are o cavitate centrala mai spatioasa si doua diverticule curbate la extremitati care comunica cu calicele renale.

Ureterele

Continua bazinetele, aparand ca tuburi musculo-membranoase ce prezinta portiune initiala-abdominala si alta pelvina. Portiunea abdominala, este retroperitoneala si incepe de la hilul renal unde se curbeaza caudal apoi se ataseaza muschilor abdominali dorsali, formand o arcada cu convexitatea mediala, incrucisand ventral ramurile mari ale aortei abdominale si afluentii regionali ai venei cave caudale. Portiunea pelvina este cuprinsa in pliul genital. La mascul, incruciseaza dorso-lateral canalul deferent homolateral; la ambele sexe se deschide in vezica urinara pe peretele sau dorsal, la limita dintre corp si col, perforandu-i oblic peretele si se deschide pe plafonul ei.

Structura ureterelor cuprinde: mucoasa, musculoasa si adventicea. Musculoasa, este dispusa pe doua straturi longitudinale intern si extern si unul circular mijlociu. Mucoasa este un uroteliu ce are pliuri longitudinale.

Vezica urinara



Este dispusa pe planseul cavitatii pelvine, in fosa vezicii urinare, dar in stare de plenitudine poate ajunge in cavitatea abdominala, in contact cu peretele abdominal ventral. La femele, intre rect si vezica se interpune pliul genital si uterul; la mascul, acest pliu se afla numai in partea caudala. Este formata dintr-un fund, un corp si un gat (col).

In structura sa, se distinge: seroasa, ce acopera numai portiunea ce ajunge in sacul peritoneal, in rest este acoperita de tesut conjunctiv lax; musculoasa, dispusa intre trei straturi dintre cel circular si mijlociu este mai dezvoltat si formeaza un sfincter in jurul orificiului intern al uretrei. Fasciculele straturilor longitudinale -intern si extern- se intretes cu stratul mijlociu. Submucoasa, este dezvoltata si permite alunecarea mucoasei pe musculoasa si plierea ei cand vezica este golita. Traiectul oblic al ureterelor in peretele sau formeaza doua reliefuri mucoase ce converg in unghi ascutit, terminate caudal prin orificiile ureterale dispuse in partea caudala a plafonului vezicii. De la aceste orificii pleaca spre uretra cate un pliu uretral ce se uneste cu congenerul pe peretele dorsal al portiunii initiale a uretrei, formand creasta uretrala. Portiunea cuprinsa intre orificiile uretrale si orificiul intern al uretrei reprezinta trigonul vezical. La mascul, pe creasta uretrala se formeaza un relief numit colicul seminal.

Vezica urinara are trei ligamente: doua laterale si unul median. Ligamentele laterale o leaga de peritoneul cavitatii pelvine. Pe marginea lor craniala se afla vestigiul arterei ombilicale. Ligamentul median leaga vezica de planseul cavitatii pelvine  (pubo-vezical). El are fibre musculare si elastice denumite muschiul pubo-vezical.

Uretra

 Prezinta diferente legate de sex; are raporturi intime morfo-functionale, cu aparatul genital. La femela, ea incepe de la colul vezicii urinare, se dirijeaza caudal, intre vagin si planseul pelvin si se deschide prin orificiul extern (meatul urinar), la limita dintre vagin si vestibulul vaginal. Musculoasa sa este continuarea celei din colul vezicii, fiind dispusa circular si longitudinal. Fibrele circulare sunt sustinute in actiunea lor de un muschi striat - muschiul uretral. Submucoasa, contine tesut erectil mai dezvoltat la nivelul orificiului extern, ce contribuie la inchiderea temporara a sa. La mascul, uretra prezinta o portiune propriu-zisa sau canalul urinar si canalul uro-genital. Prima portiune tine de la colul vezicii urinare, pana la colul seminal, iar a doua mai lunga se deschide prin orificiul extern al uretrei la extremitatea portiunii libere a penisului.

Lungimea uretrei, este de 6-8 cm la iapa, 10-12 cm la vaca, 4-5 cm la oaie, 5-6 cm la capre, iar la scroafa si catea este aproximativ la fel de lunga ca la iapa. La rumegatoare si scroafa, pe partea ventrala a extremitatii vestibulare a uretrei se afla diverticulul suburetral, de forma unui fund de sac 2,3 cm la vaca, 1,5 cm la rumegatoarele mici si mai redus la scroafa.

Uretra la mascul va fi tratata la aparatul genital.

Aparatul urinar la pasari

 La pasari, aparatul este alcatuit din rinichi si uretere.

Rinichii. Sunt pari, simetrici si proportionali mai dezvoltati decat la mamifere, fiind mulati pe accidentele de suprafata a foselor renale. Sunt strabatuti de plexurile nervoase lombar, ischiadic, pudend si de principalele artere ale membrelor pelvine, care impart rinichii in trei lobi: cranial, mijlociu si caudal, de marimi diferite. Nu exista o delimitare neta intre zona corticala si medulara, iar unii nefroni nu au ansa Henle. Bazinetul lipseste.

 Ureterele. Se formeaza prin unirea mai multor ramuri ureterale provenite din diferite portiuni ale rinichiului si se deschid in urodeum. Urina se amesteca in cloaca cu fecalele impreuna cu care se elimina la exterior.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Cromozomul uman
CAILE RESPIRATORII
CONDERATII GENERALE ASUPRA MICROBIOTEI ALIMENTELOR
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
Apa in organism
PRINCIPIILE TEHNICILOR DE CLONARE SI ANALIZA A ADN
Membranele eritrocitare- model pentru ințelegerea structurilor membranare
MEMBRANA CELULARA


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu