Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » biologie
Genul Campanula

Genul Campanula



1.1 Incadrarea sistematica a genului Campanula

Prezentam mai jos incadrarea sistematica a speciilor Campanula carpatica Jacq si Campanula ropunculoides L. conform cu Flora Europaea [TUR 72] si Flora Ilustrata a Romaniei [CIO 00]


·       Regnum VEGETABILE

·       Subregnul CORMOBIONTA (TRACHEOBIONTA)

·       Increngatura SPERMATOPHYTA

·       Subincrengatura MAGNOLIOPHYTINA (ANGIOSPERMAE)

·       Clasa MAGNOLIOPSIDA (DICOTYLEDONATAE)

·       Subclasa ASTERIDAE (incl. LAMIIDAE)

·       Ordinul CAMPANULAES (SYNANDRALES)

·       Familia CAMPANULACEAE

·       Subfamilia CAMPANULOIDEAE

·       Genul CAMPANULA

·       Sectia CAMPANULA RAPUNCULUS DUMORT

·       Specia CAMPANULA carpatica Jacq.

·       Regnum VEGETABILE

·       Subregnul CORMOBIONTA (TRACHEOBIONTA)

·       Increngatura SPERMATOPHYTA

·       Subincrengatura MAGNOLIOPHYTINA (ANGIOSPERMAE)

·       Clasa MAGNOLIOPSIDA (DICOTYLEDONATAE)

·       Subclasa ASTERIDAE (incl. LAMIIDAE)

·       Ordinul CAMPANULAES (SYNANDRALES)

·       Familia CAMPANULACEAE

·       Subfamilia CAMPANULOIDEAE

·       Genul CAMPANULA

  • Sectia CAMPANULA
  • Specia CAMPANULA rapunculoides L.

1.2 Familia Campanulaceae

Vom prezenta in continuare descrierea familiei Campanulaceae conform cu Flora R.P.Romane (1) si Flora Europaea (2).

(1) Plante erbacee anuale, bisanuale sau perene, cu vase laticifere, mai rar lemnoase. Frunze nestipelate, simple, de obicei alterne, rareori opuse sau in parte verticilate, de obicei cu suc laptos. Flori radiar simetrice (actinomorfe), hermafrodite, solitare sau dispuse in raceme simple, spice, ponicule sau reunite in inflorescente capituliforme, insotite de bractei si uneori de bracteole. Caliciu persistent, concrescut cu ovarul, cu 5 sepale <> late, rar mai putine sau mai multe, in boboc imbricate, dispuse altern cu bobii corolei.

Corola cu 5 lacinii concrescute (simpetala), de obicei albastra, tubuloasa, infundibuliforma, campanulata, uneori aproape rotata; rareori in timpul infloririi laciniile corolei devin libere la baza, dar raman strans unite spre varf. Stamine 5 sau in numar egal si alterne cu lobii corolei, cu filamente libere si antebiloculare, de asemenea libere sau uneori <> unite, intr-un tub. <> 3- carpelor, inferior sau semiinferior, foarte rar superior, adeseori 2 – 5 (10), mai rar 6 – locular, foarte rar unilocular prin resorbtia peretilor despartitori. Stil de obicei lung si subtire, mai adesea trilobat, mai rar 2- multilobat, foarte rar globulos sau maciucat, la baza uneori inconjurat de un inel nectarifer. Ovule adesea numeroase, reflecte (anatrope), cu placentatie axilara, rareori parietala. Fructul o capsula cu <> variata, prin valve sau prin pori, rareori baciform. Seminte adesea numeroase si foarte marunte, cu tegumentul membranos sau pielos; embrionul drept, cu albumen carnos.



Familia cuprinde cca. 770 specii, repartizate in vreo 40 de genuri raspandite mai ales in zona temperata a emisferei de N. [SAV 64].

(2) Erbaceae sau foarte rar mici tufe, de regula cu latex.Frunze alterne, fara stipele. Flori hermafrodite. Caliciul 3-5 fidat. Corola <> adanc lobata, lobi cu valve. Stamine libere sau concrescute. Disc uneori prezent. 1 stil, 2 – 5 stigmate, ovar inferior 2 – 5 locular. Capsula dehiscenta prin pori, valve sau neregulat, areori indehiscenta. Seminte numeroase. [TUT. 76]

Descrierea familiei, cheia genurilor, prelucrate de E. Shisa. Sectia Rotula a geniului Campanula, descrierea acestui gen si cheia speciilor, prelucrate de J. Morariu. Sectia Trachelium prelucrata de M. Susuleac.

1.3 Genul Campanula L.

Prezentam in continuare descrierea genului conform florei R.P.Romane (1) si Flora Europaea (2).

(1) Plante erbacee, bisanuale sau perene, cu frunze simple, lipsite de stipele. Flori bisexuate, grupate in inflorescente sau solitare. Caliciu format din 5 sepale triunghiulare pana la liniare, uneori intre ele cu apendiculi. Corola campanulata, infundibuliforma sau tubuloasa, albastra sau violeta, exceptional alba, 5 – lobata, cu lobi triunghiulari. Stamine 5, inserate pe receptacul, cu filamentele paroase si antere libere. Ovar 3 sau 5 – locular. Placentatie centrala, cu numeroase ovule. Stil simplu, de obicei paros, cu 3 – 5 stigmate. Fruct capsula <> globuloasa, deschizandu-se prin 3 sau 5 orificii laterale sub marginea membranoasa. Genul cuprinde peste 300 de specii, raspandite in regiunile temperate ale emisferei nordice. {SAV. 64]

(2) Erbacee inflorescenta cu 1 sau mai multe flori. Ovar de regula obconic sau oblong – obconic. Dintii caliciului de regula mai lungi decat ovarul, cu sau fara apendici intre dinti. Corola campanulata, tubulara, infundibuliforma sau rotata, de obicei albastrasau violeta. Ovar 3 – 5 locular. Stil fara disc la baza. Capsula pendula sau erecta, dehiscenta prin pori sau valve, rar indehiscenta. [TUT. 76].

1.4 Delimitarea sectiilor (din flora R.P.R.)

v    Sectia MEDIUM DC in LAM et DC

Caracterizarea sectiei : capsula 3 – 5 loculara, dehiscenta prin 3 – 5 pori situati la baza. Sinusurile dintre <> caciulii prevazute cu apendici recurbati sau cu niste cute marunte, insa destul de evidente. Aici sunt incadrate speciile: C. medium L., C. alpina Jacq, C. grossekii Henff, C. sibirica L., C. divergens W. et K., C. lingulata W. et K.

v    Sectia CERVICARIA <>

Caracterizarea sectiei: Inflorescenta cu capitul terminal, adeseori si cu capitule laterale, totdeauna brocteata. Apendiculii dintre lociniile caliciului lipsesc. Aici sunt incadrate speciile : C. glomerata L., C cervicaria L., C. transsilvanica Schur, C. macrostachya W. et K.

v    Sectia ROTULA (FED)

Caracterizarea sectiei: Frunzele fasciculelor sterile lat ovate, cele tulpinale inferioare pana la alungit ovate. Corola larg campanulata, de 1,5 – 2 ori mai lata decat lunga. Capsula erecta, cu 10 nervuri longitudinale, se deschide prin 3 pori aplicali. Aici este incadrata specia: C. carpatica Jacq (C. reniformis Schur).

v    Sectia TRACHELIUM Jav. (RAPUNCULOIDES Schur.)

Caracterizarea sectiei: Tulpina florifera creste din varful rozetei initiale. Laciniile caliciului late, lanceolate sau ovat lanceolate si sinusurile dintre lacinii acute. Frunze late, cele bazale cordate, petiolate. Capsula mutanta. Aici sunt incadrate speciile: C. rapunculoides L., C. trachelium L., C. Latifolea L., C. Bononiensis L.

v    Sectia LINOPHYLLOIDES Schur

Caracterizarea sectiei: Tulpina florifera porneste lateral din rozeta initiala. Laciniile caliciului ingust liniare, subulat lameolate, subulate sau liniar setacee, cu sinusurile dintre lacini obtuze. Frunze inguste. Aici sunt incadrate speciile: C. cochleariifolia Lam. – C. pussila Haenke in Jacq. – C. caespitoza Schur – C. zoysii Schur, C. napuligera Schur – C. pulla Baunig – C. hostii Schur – C. lancelota Andrae – C. scheuchzeri Auct. – C. pseudolancelata Auct, C. rotundifolia L. – C. racemsa Auct, C. klodniana (Schur) – C. carnica Schur et Auct. – C. scheuchzerii e klodniana Schur – C. consangriinea Simk – C. porcii Jka., C. polymorpha Witas – C. rotundifolia var. Scheuchzeri Sag. et Schn. – C. kladmiana Auct. – C. scheuchzeri Srec., C. crassipes Heuff., C. romanica Savul.

v    Sectia RAPUNCULUS Sris

Caracterizarea sectiei: Filamente in partea inferioara latite, ciliolate. Stil drept, pubescent. Stitmat filiform, mai tarziu recurbat. Capsula triloculara, se deschide sub marginea caliciului. Aici sunt incadrate speciile: C. persicifolia L. – C. decurreus L., C. rapunculus L. – C. lambertiana D.C. – C. colycina Boeber – C. virgata D.C., C. sphaerothrix Sris. – C. sporsa ssp. sphaerothrix Hay – C. expausa Friv. – C. expausa B sphaerothrix Boiss – C. welandii Heuff – C. patula var. hirta Heuff, C. patula L., C. abietina Sris. et Sch – C. patula var. panciflora Roch – C. stevenii Schur. [SAV. 64]

Mentionam ca in flora Ilustrata a Romaniei specia C. divergens W. et K. este subspecie a speciei C. sibirica L., specia C. kaladniana Schur. este subspecia a speciei C. rotundifolia L., specia C. sphaerathrix Sris. este subspecie a speciei C. sparsa Friv. [CIO 00].

1.5 Speciile Campanula carpatica Jacq si Campanula rapunculoides L. in flora R.P.Romane

 

Campanula carpatica Jacq

Rizom subtire, ramificat, emite rozete sterile si tulpini florifere. Tulpina inalta de (3) 10 – 40 (65) cm, glabra sau <> paroasa, cilindrica, subtire, de regula curbata, flexuoasa sau ascendenta, rareori dreapta, simpla sau ramificata de la baza, uneori tufoasa, cu lastari sterili la baza. Frunze lung petiolate, cu lamina ovata, alungit ovata sau lanciolata, cele inferioare cordiforme, lungi de (1) 2 – 6 (8) cm, late de 1 – 4,5 cm, acute sau acuminate, totdeauna serate sau crenate, adesea dur si inegal serate. Flori solitare sau putine, la varful tulpinii si al ramurilor, lung pedunculate; pedunculii cu 2 bractei mici, lanceolate, distantate. Laciniile caliciului lanceolate pana la lung triunghiulare, lung acuminate, late de 1-2 (3) mm, ici colo pe margini denticulate, erecte, potentesau reflecte. Corola mare, larg campanulata, lunga de (1,5) 2 – 4 (5) cm si lata de (2) 3 – 5 (6) cm, de culoare intens violeta, albastra, uneori alba. Stamine cu filamentul la baza latit si ciliat. Antere galbene, de lungimea filamentelor. Capsula cilindrica sau cilindro – conica, erecta, cu 3 orificii situate sub crestet, cu 10 coaste longitudinale, glabra sau paroasa.

Prezentam in continuare variabilitatea speciei Campanula carpatica J. conform Florei R.P.Romane:

var. porrécta Morariu, laciniile caliciului potente sau alipite de corola, la fructificare erecte.

f. minor Morariu – C. reniformis Schur, tulpini scunde, inalte de (2) 3 – 8 (12) cm, arcuit ascendente. Frunze late, cordate, subreniforme pana la ovat cordate, lungi de 1-2 cm, ingramadite spre baza tulpinii. Floare mai mica, cu laciniile caliciului alipite de corola. Capsula mare, dispers paroasa sau glabra.



var. oreophila Schur – planta scunda, inalta de 8 – 15 (20) cm, de obicei neramificata, cu frunzele ingramadite mai mult spre baza, cele bazale subcordat ovate, cele tulpinale lanceolate sau alungit lanceolate. Peduncul floral lung.

var. schuriána Savul. – planta zvelta, inalta pana la 45(50) cm. Peduncul lung, de obicei mult prelungit deasupra portiunii foliate a tulpinii. Tulpina solitara, adesea ramuroasa, cu ramuri lungi, <> paralele cu axul principal si <> nefoliate.

var. brachyphylla Morariu – frunze lat cordate, acute, ovate sau ovat lanceolate, pana la triunghiulare, cele mai mari cel mult de 2 ori mai lungi decat late.

var. longifolia Morariu – frunze ovat lanceolate, pana la alungit lanceolate, cele mai mari de 2-4 ori mai lungi decat late.

var. porviflora Savul. – Flori de 2 – 2,5 cm in diametru. Frunze ca la var. longifolia. Planta des ramificata.

var. turbinata (Sch. N. et Ky.) Fuss – C. turbinata Sch. N. et Ky.Campanula carpatica var. tomentosa Ky.C. carpatica b. subpilosa Schur – Planta paroasa si pe tulpina sau pe petiol. Frunze bazale subcordat lat ovate, acute, accentuat dintate.

f. rotundata Morariu – Frunze lat eliptice pana la subrotunde, usor crenate sau aproape intregi, cele mijlocii ovate, normal dintate.

var. subdasycarpa Morariu et Nyor – ovar sau fruct verde, cu putini peri lungi, risipiti.

var. dasycarpa Schur – Flori de marime mijlocie, de 3-4 cm in diametru.

var grandiflora Schur – Flori mari, de 5-6 cm in diametru si lungi de 4 cm. Plante <> ramificate.

Obs.1 Pozitia sistematica a acestei specii este cu totul izolata in cadrul genului Campanela din teritoriile euroasiatice, ceea ce ne face sa banuim ca este de origine veche, preglaciara. Raspandirea actuala principala este legata de formatiunile flisului carpatic.

Obs.2 In cercul de afinitate al speciei C. carpatica gasim adesea forme nestabile, care par a face tranzitie intre alte doua forme mai statornice, de exemplu f. brachyphillaoreophila, f. oreophila- schuriana, f. longifolia - schuriana  [SAV 64].

Prezentam in continuare specia Campanula rapunculoides L. in Flora R.P.R: Rizom subtire, lung repent, ramificat, ici – colo cu ingrosari napiforme; capetele rizomilor emit tulpini erecte, inalte pana la 1 m. Frunze bazale, petiolate, ovat cordate, dur si obtuz biserate, cele tulpivole inferioare asemanatoare, scurt petiolate, cele superioare, ovat lanceolate sau lanceolate, la baza brusc atenuate, dur si obtuz crevat serate, acute; toate glabrescente sau dispers pana la abundent scurt paroase. Inflorescenta, racem unilateral, lung, uneori la baza ramificat. Flori dispuse cate una, rar cate doua, scurt pedicelate, patente sau aproape nutante, cu bractei lanceolate, descrescente in sus, pana la liniare, mai scurte sau egale cu florile, rareori mari si ovate, asemanatoare cu frunzele mijlocii.

Caliciu cu lacinii liniar, lanceolate, acute <> reflecte, aspru scurt paroase. Corola infundibuliforma, adanc 5 – FIDATA, cu lacinii alungit ovate, albastra sau albastra violacee, lunga de 1,5 – 3 cm. Stigtmat trilobat, de lungimea corolei sau putin mai lung. Ovar obconic, scurt, aspru, paros. Fruct, capsula mare, <> globuloasa, pedicelata, mutanta, se deschide la baza prin 3 orificii. [SAV. 64]

Prezentam in continuare variabilitatea speciei C. rapunculoides conform Florei R.P.Romane:

f. trachelioides (M.B.) – C. trachelioides M.B. – C. rapunculoides β ramosissima Srec. – tulpina foarte ramificata, paroasa impreuna cu frunzele. Flori inferioare, cate 1-3.

f. recemosa Srec. – Tulpina simpla. Flori dispuse in racem simplu, unilateral. La ambele forme ovarul si laciniile caliciului sunt scurt scabru paroase.

f. neglecta (Bess) – C. neglecta Bess – C. rapunculoides f. glabra Peterm. <> PflauzenschleC. rapunculoides subsimplex Schur – Toata planta <> glabra. Tulpina de obicei simpla.

f. ramosissima (Schur – C. rampuloides Sramosa Srec. – Tulpina ramificata de la mijloc in sus, cu ramuri lungi. Aceste doua forme au ovarul si laciniile caliciului glabre. [SAV. 64]

Prezentam in continuare descrierea speciei C. carpatica J conform Florei Eruropaea.

Sectia Rapunculus Dumort – Capsule dehiscente prin pori laterali sau subaplicali, sau valve. Caliciu fara apendici.

Campanula carpatica Jacq – planta perena cu radacina alba. Tulpina 15 – 50 cm, erecta, ramificata, glabra. Frunzele bazale glabre, ovat-orbiculare, cordate, crevate-dentate, lung petiolate, cele mijlocii ovatem acute, cordate la baza, crevate, petiolate, cele de sus sunt mici, <>. Pedicei 10-15 cm, erecti. Corola, circa 30 mm, larg infuodibuliform-rotata. Capsula ovoid-cilindrica, dehiscenta prin pori subopicoli. [TUT 76]

Prezentam in continuare descrierea speciei C. rapunculoides L. conform Florei Europeea:

Sectia Campanula: capsula dehiscenta prin pori bazali sau valve, caliciu cu sau fara apendici.

C. rapunculoides L. – Planta perena. Radacina tare, ramificata, uneori cu stoloni lungi. Tulpina 30 – 100 cm, simpla, erecta, cu ceva striatii, glabra sau hirsute, scabra. Frunzele bazale si cele inferioare – cordate, ovate, oblong – ovate, dentate, lung petiolate, cele mijlocii ovate, cele superioare lanceolate, sessile, dentate. Inflorescenta ramificata, racenoasa, secundara. Pedicei scurti, recurbati. Dintii caliciului oblong, triunghiulari – lanceolati, deflecti la anteza, mult mai scurti decat corolla. Caliciu cu apendici intre dinti. Ovar 3 locular. Corola 20 – 30 mm, infundibuliform – campanulata, ciliate, albastruie – violeta.

Sinonimiile speciilor Campanula carpatica Jacq. si Campanula rapunculoides  L. :

Campanula carpatica Jacq. f. dasycarpa (Schur) Tacik in Flora Polska, 12 : pg. 84 (1971) C. carpatica var. dasycarpa

Campanula carpatica Jacq. f. subpilosa (Schur) Tacik in Flora Polska, 12 : pg. 84 (1971) C. carpatica var. subpilosa

Campanula reniformis Schur [POP. 98]

Campanula hemisphaerica Schur

Campanula turbinata [G]

C. carpatica cv. Alba, C. carpatica cv. Karl Foerster [CLA. 76]

C. carpatica cv. Birch Hybrid, C. carpatica cv. Blue Clips [SHI. 02]

Campanula rapunculoides L. subsp. cordifolia (C. Koch) J. Damboldt in Notes Roy. Bot. Gard. Edimburgh , 35 (1) : pg 45 (1976) C. cordifolia.

Aspecte privind anatomia

Ultrastructura triclomilor de C. carpatica s-a studiat cu ajutorul microscopiei electronice scanate (SEM). Imaginile indica prezenta a 3 tipuri de triclomi pe stil si stigmat. [ERD 01]

1.6 Cariologie

Specia Campanula carpatica Jacq : 2n = 34 (Murin, A, 1993)

Specia Campanula rapunculoides L. : 2n = 102 (Laane, M.M.& T. Lie, 1985, Malakhova, L.A., 1990, Albers, F. & W. Pröbsting, 1998, Lövkvist, B. & U. M. Hultgard 1999) 2n = 68 (Popescu A. 1998)

Micropropagarea “in vitro”

S-au obtinut noi plante de C. carpatica din lastarii regenerati prin calus derivat din cotiledoanele cultivarurilor: “Wfite Uniform” si “Blue Uniform”. O proba optimizata foloseste un mediu cu 2,4 – D (2,4 – Acid Diclorofenozi – Acetic), BAP (6 – Benzil Aminopurina), NAA (Acid Naftalen Aceic). Transferul de hormoni induce cresterea radacinilor. Cand radacinile sunt suficient dezvoltate, plantele se transfera in sol si ele se vor maturiza in conditii de sera. Cultivarul “Blue Clips” nu formeaza radacini.



Incercarile de regenerare a plantelor, din hipocotiile sau din frunze tinere nu s-au putut realiza cu succes. [FRE 02] Dar, 2 ani mai tarziu, in 2004 regenerarea lastarilor s-a efectuat cu ajutorul Agrobacterium tumefaciens LBA 4404 si AGLO. Cultivarul “Blue Uniform” este mult mai productiv decat “White Unfiorm”. Lastarii au crescut pe mediu c Canamicina. [SRI 04]

1.7 Biochimismul speciilor

Ambele specii secreta Latex, produs de celule lactifere. C. rapunculoides are glicoproteine la fel ca Solanaceele [Stephenson et al. 1992]. Proteinele (32 kD R. Nase) sunt abundente in varful stilului.

Inulin de tip fructan a fost detectat prin cromatografie in tote organelle speciei C. rapunculoides [Rudy Vergauwen 2000].

Lastarii si frunzele de C. rapunculoides contin Acid Ascorbic.

C. carpatica si C. rapunculoides contin urmatorii autociani in compozitia florii: bisdeacylplatyconin, violdelphin, monodeacylcampanin [BRA. 93]

Deasemenea au fost isolate 30 de flavonol-glicozide utilizand hartie si coloana cromatografica prin hidroliza enzimatica si acida si spectroscopie UV.

Flavonoidele (flavondii) identificati sunt: Kaempferol si Quercetin [TES 00]. Calitatea si cantitatea flavonoidelor se schimba intraspecific si depinde de factorii geografici. De asemenea, tot prin metoda cromatografica s-au separate compusii polifenolici: acid fenol-carboxilic si aglicani. [TES 95]

1.8 Fitopatologie si daunatori

C. rapunculoides este atacata de Erysiphe orontii, sub forma de conidii in nr. Mare si peritecii pe frunze, tulpini, inflorescente. [Eliade 1990]

C. carpatica este atacata de urmatoarele micoze: Ascochyta bohemica, Botiytis cinerea, Cercospora minuta, Macroplomina plaseolina, Cylindrocarpon destructaus, Fusarium sp, Phyllosticta alliariifoliae, Erysiple cicloracearum, Ramularia macrospora, Rhizoctonia solani, Aecidium campanulastri, Coleosporium tussilaginis, Puccinia campanulae, Sclerotium rolfsii; de urmatoarele viroze: Cucumber mosaic cucumovirus (CMV), Impatieus necrotic spot tospovirus (INSV), Tomato spotted wilt tospovirus (TSWV); si de bazterioza Agrabacterium tumefacieus. [R. Wick 99]

La cultivarurile din sera a fost depistata Sclerotinia sclerotiorum. Tulpina se necrozeaza la linia solului, frunzele inferioare se ingalbenesc si se decoloreaza, planta se ofileste si moare. [GAR 02]. Phytophthora cryptogea se manifesta prin putrezirea radacinilor, ofilirea frunzelor. Tratamentul cu furalaxyl reduce dezvoltarea bolii. [THI 95]

Daunatorii care au fost semnalati la C. rapunculoides sunt Aphelenchoides fragariae si Aphelenchoides ritzemabosi (Nematoda : plelonchida) in Noua Zeelanda. [KNI 02]

Aspecte privind biologia celor 2 specii

Biologia germinarii

Germinarea semintelor la C. carpatica este intensificata daca acestea se infuzioneaza in acetona. [PER 93]. In acetona se introduce regulatorul de crestere  Ethrel (Ethephon). Temperatura optima ptr. germinare este de 10 – 35oC.

Polenul de C. rapunculoides germineaza intr-un mediu continand Clorflurecol – Metil la 10, 100 sau 1000 p.p.m. Concentratia mare de Clorflurecol – Metil inhiba ruperea graunciorilor de polen. [GAB 82].

Experimentele au aratat ca durata de inflorire si marimea graunciorilor de polen nu variaza cu mediul, la . rapunculoides. In schimb corelatia negativa dintre numarul de ovule si numarul de graunciori de polen depinde de mediu. Tot functie de mediu variaza si numarul de flori , numarul de ovule pe floare, marimea corolei si calitatea nectarului. Numarul de ovule scade la florile din varful racemului, cu 25%. [VOG 99]

Raportul fructe – flori la C. rapunculoides este de 93,2 – 100 %. Numarul de seminte pe o planta este de 5295 ± 614. Numarul semintelor pe o capsula este de 101 ± 7,1. [FOM 01]

Aspecte privind ecologia

Cultivarurile de C. carpatica se cresc in sera la temperaturi de 14 – 17oC. C. carpatica este o planta de zi lunga, necesitand 16 h de lumina pentru inductia florala (20 W/m2 lumina aditionala). Pentru obtinerea de plante viguroase, se folosesc Alar 85 (Daminozide) si Cyocel (Clormequat). [SCH 81] Rezultatele experimentale au aratat ca, C. carpatica infloreste cand lungimea zilei este de minimum 14 h. Daca lungimea zilei creste la 16 h, numarul de flori pe o planta va fi mai mare. [KRI 86] C. carpatica “Karl Foerster” nu a indus primordii florale la fotoperioada naturala. Ea a inflorit sub lumina incandescenta si fluorescenta. . Experimentele au aratat ca lumina incandescenta alungeste stemul mai mult decat lumina fluorescenta. S-a constatat ca temperatura optima pe timp de noapte pentru o inflorire corespunzatoare, a fost de 12oC. [KRI 88]. Tot la cultivarul mentionat mai sus, experimentele au aratat ca nivelul ridicat al concentratiei de nutrienti (indeosebi azot) duce la vestejirea timpurie a florilor. De asemenea concentratia ridicata de nutrienti grabeste inflorirea. [SER 90]. Cultivarurile de C. carpatica necesita verualizarea inaintea infloririi. Daca nu se aplica veroalizarea, plantele ramifica, formeaza rozeta si nu infloresc. [ZIM 90]

La C. carpatica “Uniform”, experimentele arata ca numarul de  flori  a crescut cu cat perioada tratamentului cu temperatura scazuta, a fost mai mare. [DIN 99]

Marimea florii de C. carpatica “Blue Clips” si “Birch Hybrid” se coreleaza negativ cu valoarea temperaturii medii zilnice. Astfel, florile crescute la 14oC sunt mai mari cu 35% decat cele crescute la 26oC.

Experimentele au aratat ca lungimea petalelor se reduce cu 0,3 – 0,5 mm, pentru 1oC crescut in medie zilnic. Deasemenea florile sunt mai mari si mai multe atunci cand plantele au lumina slaba. [NIU 01]

Cultivarurile “Dark Blue” si “Blue Clips” crec in strat de granit zdrobit, cu 2 – 10 cm nisip si argila. Stratul este in panta de 1,5 – 3 %. Se fertilizeaza cu solutii de NPK 1%. [JAC 97]

1.9 Scurt istoric

Genul Campanula nu are inca o monografie completa si unitara, nici macar pentru Carpatii nostri, fapt semnalat de Pax cu mai bine de jumatate de secol in urma. De atunci au mai aparut lucrari partiale: Hruby J., Savulescu Tr., Hegi, Endorov, Prodan, Stoianov N., Stefanov B.

Nr. Total de specii de Campanula carora li se poate acorda credit se ridica la 300, dupa Hegi 250, dupa Scharfetter 400, dar de valoare sistematica, fitogeografica, fitocenologica si fitogenetica diversa si inegala.

Din punct de vedere istoric florogenetic R. Scharfetter distinge douagrupe, dintre care cea mai veche, tertiara, cuprinde C. alpina, C. carpatica, C. latifolia, C. persicifolia

C. carpatica necesita cu privire la vechimea sa tertiara o analiza critica mai atenta. Pozitia sistematica a speciei este cu totul izolata in cadrul genului. Schur a trecut-o in Sectia Linophylloides, creata de el, sectie ce corespunde cu seria numita Nyruan, Heterophyllae. Incadrarea facuta de Schur este arbitrara si artificiala, deoarece C. carpatica nu prezinta discrepanta categorica dintre frunzele bazale si cele caulinare, deci lipsesc frunzele inguste si heterofilia. Alti autori au incadrat C. carpatica in Sectia Rapunculus Fedorov a separate-o intr-o subsectie noua : Rotula, plasata intre Campanulastrum Suall si Melanocalyx Fed. El o alatura de C. uniflora L. din Sebsectia Melanocalyx Fed., totusi prin unele caractere este mai apropiata de C. Lasiocarpa Cham. Din Subsectia Odontocalyx Fed. [MOR 63]. C. carpatica este o specie veche, preglaciara, primitiva din timpul orogenezei carpatice. A fost mentionata de Schur F. (1886) si Fuss M. in Masivul Piatra Craiului si, ca si plantele rare sau periclitate a fost cuprinsa in Lsta Rosie a Plantelor Superioare din Romania. [OLT.94]

Importanta speciei C. carpatica

Pentru valoarea decorativa si ornamentala au fost create urmatoarele  cultivaruri ale C. carpatica Jacq.: “Blue Clips”, “Blue Moonlight”, “Bressingham White”, “Chewton Joy”, “Queen of Sheba”, “Riverslea”, “White Clips”, “Zwergmoeve”. C. carpatica var. turbinata (Schott Nyman *Kotschy) Nichols are urmatoarele cultivaruri: “Alba”, “Isabel”, “Jewel”, “Karl Foerster”, “Wheatley Violet”.

Valoarea lor decorativa este nuantata de forma si culoarea florii, calitatea infloririi si a foliajului. O recomandare speciala in urma testarii valorii decorative a avut cultivarul “Weisse Clips”. [HAN 76]

Nivelul inalt al iradierii dinaintea recoltarii influenteaza pozitiv calitatea si deschiderea florilor. [SER 91]

PREZENTAREA STATUTULUI SPECIEI C. carpatica PE LISTA ROSIE A PLANTELOR VASCULARE DIN ROMANIA

Pentru prezentarea statutului acestei specii pe Lista Rosie a Plantelor Vasculare din Romania au fost consultate o serie de liste (articole sau carti), dupa diversi autori. C. carpatica este pe Lista Rosie a Plantelor Vasculare din Moldova, avand statutul de specie rara, care trebuie ocrotita pentru a nu deveni vulnerabila. Memoriile Sctiunii Stiintifice, seria IV, vol. XXIV: 131-151 [SAR 03].









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




SISTEMUL MUSCULAR
LOGICA MOLECULARA A ORGANISMELOR
Structura proteinelor
Aminoacizi altii decat cei 20 aminoacizi principali
Transformarea genetica
ACTIVITATEA ELECTRICA A MEMBRANEI CELULARE
SISTEMUL LIMFATIC
ELEMENTE DE BIOMETROLOGIE GENERALA SI SISTEMICA


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu