Histologia

Histologia

Este stiinta care se ocupa cu studiul microscopic al celulelor si tesuturilor.

Tesuturile sunt grupari de celule cu aceeasi forma si structura care indeplinesc aceleasi functii.

In organism exista urmatoarele tipuri de tesuturi

Tesutul epitelial

Tesutul conjunctiv

Tesutul muscular

Tesutul nervos

Sangele si limfa

1.Tesutul epitelial

Acopera suprafata externa a corpului alcatuind tegumentul si captuseste suprafata interna a organelor cavitare cum sunt tubul digestiv, caile respiratorii etc.; participa la formarea glandelor secretorii si receptioneaza stimuli din mediul extern; ex: epiteliul olfactiv, retina etc.

Tesutul epitelial este alcatuit din:

Celule epiteliale

Substanta intercelulara numita ciment

Ranirea de face pe seama tesutului conjunctiv cu care se afla in stransa legatura, prin procesul de im?

Dupa functia pe care o indeplinesc tesuturile epiteliale pot fi clasificate astfel:

Tesutul epitelial de acoperire

Tesutul epitelial glandular

Tesutul epitelial senzorial

2.Tesutul conjunctiv

In functie de rolul indeplinit in organism tesutul conjunctiv poate fi clasificat in:

A.    Tesuturi conjunctive trofice

B.    Tesuturi conjunctive mecanice:

o      Celule conjunctive

o      Substanta fundamentala

o      Fibre

A.    Tesuturile conjunctive trofice

Tesutul conjunctiv lax - este distribuit in toate organele corpului in diverse proportii.

Tesutul conjunctiv adipos - este format din grasimi, are rol de protectie si reprezinta o rezerva pentru organism.

B.    Tesuturile conjunctive mecanice

Tesutul conjunctiv fibros - formeaza f..? de invelis si dermul

Tesutul conjunctiv tendinos - formeaza tendoanele

Tesutul conjunctiv aponevrotic? - formeaza aponevroza?

Tesutul conjunctiv cartilaginos-cartilajul hialin(cornetul nazal, trahee, bronhii)

-cartilajul elastic(pavilionul urechii)

-cartilajul fibros(discurile intervertebrale, meniscuri, intra in alcatuirea peretilor musculari)

Tesutul conjunctiv osos

Tesutul osos este format din:

Celule ososase

Substanta fundamentala

Substanta osoasa

Dupa structura si arhitectura tesutul osos este de 2 feluri:

a.      Tesut osos compact

b.     Tesut osos spongios

a.     Tesutul osos compact formeaza diafiza oaselor lungi, portiunea externa a oaselor late si scurte. Substanta osoasa este dispusa in lame concentrice in jurul unor canale ce contin vase de sange si tesuturi conjunctive numite canale Havers. Un canal cu lamele ososase adiacente formeaza osteonul sau Sistemul Havers - .? morfofunctionala a osului.

b.     Tesutul osos spongios formeaza epifiza oaselor lungi, a oaselor scurte si late. Este format din lamele osoase numite trabecule care se intretaie dand aspectul de burete al osului. Intre lamele se gaseste .? rosie.

3.Tesutul muscular

Este format din celule alungite cu potential contractil numite fibre musculare. Dupa aspectul fibrelor musculare tesutul muscular poate fi clasificat in 3 catgorii:

a.      Tesut muscular striat

b.     Tesut muscular neted

c.      Tesut muscular cardiac

a.     Tesutul muscular striat

Fibrele musculare striate sunt formate din:

Sarcolema sau membrana

Aparatul fibrilor contractil(miofibrilele) care la randul lor sunt formate din miofilamente de actina(mai subtiri) si miozina(mai groase) care dau si aspectul striat al fibrei musculare. In timpul contractiei musculare aceste miofilamente se intrepatrund realizadu-se astfel scurtarea fibrei musculare

Sarcoplasma sau citoplasma celulei musculare contine numerosi nuclei si organite celulare

Proprietatile mm. Striati:

Elasticitatea - modificarea formei si revenirea la forma initiala

Excitabilitatea - repaus - excitare

Contractibilitatea

Tonusul muscular este o stare de subcontractie a muschilor scheletici din organism.

b.     Tesutul muscular neted

Fibrele musculare netede au aspect fusiform si dimensiuni mici. Au un singur nucleu, miofilamentele nu sunt organizate in miofibrile iar inervatia este exclusiv vegetativa.

Intra in componenta peretilor vaselor de sange si a organelor interne.

c.     Tesutul muscular striat de tip cardiac (sau)

Miocardul este un s? functional deoarece fibrele musculare par a fi ana? formand o singura unitate functionala.

Prezinta striuri transversale determinate de organizarea miofilamentelor de actina si miozina.

Musculatura atriala este separata de cea ventriculara, legatura intre ele fiind facuta de sistemul ex.? al inimii. Acest aparat de conducere al impulsurilor bioelectrice este format din celule musculare embrionare si este format din urmatoarele componenete:

Nodulul sinoatrial(sau sinuval?)

Nodulul atrioventricular

Fascicolul Niss

Reteaua Purkinje

Miocardul are urmatoarele proprietati:

Automatismul - se contracta ritmic datorita unor impulsuri autogenerate

Conductibilitatea - asigura raspandirea excitatiei in toata masa miocardului

Excitabilitatea

Contractibilitatea

Tonicitatea

4. Tesutul nervos

Tesutul nervos este format din celule numite neuroni si celule gliale sau nevroglia care are rolul de ? izolare si substrat metabolic.

Neuronul este format din:

Corpul celular sau pericarion

Prelungirile neuronului, care sunt de doua feluri: dendrite-prelungiri scurte si axonul, care este unul singur si care prin butonii sinaptici terminali pe care ii contine asigura transmiterea influxului nervos de la un neuron la altul prin contact direct. Axonul poate prezenta o teaca de mielina. Nr neuronilor este de 10-15 miliarde. Neuronii nu se divid.

Unitatea functionala a sistemului nervos este refluxul.

Actul reflex se exprima prin arcul reflex. Cel mai simplu arc reflex este format din:

Un neuron senzitiv care conduce impulsul nervos spre un centru  nervos unde face sinapsa

Neuronul motor care conduce impulsul nervos catre organul efector pe care il comanda

Ex. reflexe: reflex rotulian, secretia salivara, retragerea manii la arderea degetelor etc.

Proprietatile celulei nervoase sunt:

Excitabilitatea

Conductibilitate

5. Sangele si limfa

Sangele este format din plasma si elemente figurate: eritrocitele, leucocitele si trombocitele.

Sangele indeplineste in organism urmatoarele functii:

Respiratorie

Nutritiva

Excretorie

Termoreglare

Protectie imunobiologica

Mentinerea homeostaziei

Coordonarea prin hormoni si metaboliti

Volumul la un on de 70kg este de 5 l.

Raportul dintre plasma si elementele figurate reprezinta hematocritul, care este in vol.? normal intre 40-44% - volum elemente figurate.

Culoarea - rosu aprins, arterial, rosu cel .?

Densitatea, intre 1050-1060.

Temperatura, 38*C

Reactia alcalina, 7,35-7,40.

Eritrocitele sau globulele rosii sau hematiile se formeaza in materia rosie osoasa prin procesul de eretroforeza.

Culoarea este rosie si au forma de disc biconcav. Numarul hematiilor este intre 4,5-5 milioane/mm cub. Hematiile sunt formate din:

Membrana eretrocitara

Stroma - citoplasma modificata

Hemoglobina - o proteina ce contine fier si globulina

Hematiile au rolul de a fragmenta oxigenul, CO2(gazele sangvine) precum si diverse substante necesare vietii si produsi de dezasimilatie spre organele excretorii.

Ele prezinta un grad mare de elasticitate putand sa se deformeze si sa strabata masele de colebru redus(capilarele). Durata de viata este in medie 120 de zile. Splina este cimitirul globulelor rosii.

Leucocitele sau globulele albe

Sunt in numar de 4000-8000mm cubi. Proportia lor in sange reprezinta

Formula leucocitara:

a.      Polinucleare sau granulocite

Neutrofile, 65-70%

Lorinofile, 1-4%

Learofile, 0,5%

b.     Mononucleare sau agranulocite

Limfocite, 27%

Monocite, 5%

Leucocitele au rol important in apararea antimicrobiana a organismului. Ele au rol si in asigurarea imunitatii organismului prin intermediul limfocitelor T si limfocitelor B.

Trombocitele

Sunt cele mai mici elemente figurate din sange si au rol in procesul de coagulare al acestuia. Numarul trombocitelor este de 250.000-400.000 mm cubi.

Plasma este partea lichida a sangelui care se obtine prin tratarea sangelui cu un anticoagulant. Plasma contine fibrinogen, care in timpul coagularii se transforma in fibrina insolubila si astfel plasma se transforma in ser.

Hemostaza

Este procesul fiziologic prin care se previne pierderea sangelui prin vasele lezate. Ea cuprinde 3 faze:

Faza vasculara - vasoconstrictia

Faza plachetara - consta in aderarea trombocitelor la suprafata vasului lezat cu formarea cheagului trombocitar

Faza de coagulare - care se desfasoara in 4 timpi:

a.      Formarea tromboplastinei - care este factorul de conversie al protrombinei

b.     Formarea trombinei - protrombina inactivata de factorul de conversie se transforma in trombina

c.      Transformarea fibrinogenului in fibrina - sub actiunea trombinei, fibrinogenul solubil se transforma in fibrina insolubila

d.     Retractia cheagului de sange - consta in retinerea elementelor figurate in reteaua de fibrina si expulzia in exterior a serului

Coagularea completa are loc in 3-6 minute.

Grupele sangvine si sistemul Rh

Sistemul ABO

Eritrocitele contin in membrana substante de grup asemanatoare unor antigene numite aglutinogene, care sub actiunea unor factori aflati in plasma altor persoane numiti aglutinine, determina aglutinarea globulelor rosii.

Aceluiasi individ ii lipsesc din plasma aglutininele corespunzatoare aglutinogenului.

La om se intalnesc 4 grupe sangvine:

I - 0 - fara aglutinogen - aglutinine alfa si beta - donator universal

II - A - aglutinogen A - aglutinine beta

III - B - aglutinogen B - aglutinine alfa

IV - AB - aglutinogen A si B - fara aglutinine - primitor universal

Datorita fenomenului de aglutinare exista in cazul transfuziilor fenomenul de incompatibilitate de grup.

Determinarea grupului sangvin se face prin hemotestele de compatibilitate astfel: pe doua lame se pune cate o picatura de ser din sange de grupa A si pe cealalta lama o picatura de ser din sange de grupa B:

Daca sangele nu aglutineaza pe nici o lama apartine grupei O

Daca sangele aglutineaza in serul de grupa A, atunci apartine grupei B

Daca aglutineaza in serul de grupa B apartine grupei A

Daca sangele aglutineaza in ambele seruri apartine grupei AB

Eritrocitele umane mai contin un aglutinogen numit factor Rh sau rhesus. Acest factor este prezent la 85% din europeni. Cei care poseda acest antigen sunt Rh+, iar cei ce nu il au sunt Rh-. Este important de determinat acest factor deoarece transfuzile repetate cu sange Rh+ la persoane Rh- sau femeile Rh- ce nasc copii Rh+ duc la accidente mortale cum sunt socul hemoliticsau boala hemolitica a nou nascutului.

Limfa este un lichid transparent usor galbui care contine globule albe, in special limfocite.

Limfa are rol de aparare si rol in absorbtia grasimilor. Ea provine din plasma interstitiala care reprezinta o parte din plasma sanguina ce a fost filtrata prin endoteliul capilarelor din tesuturi.

Prin limfa se intorc in circulatia sanguina nervoasa produsi de dezasimilatie si secretie. Limfa circula in organism prin sistemul limfatic, care este alcatuit din: capilare limfatice, trunchiuri colectoare limfatice si ganglioni limfatici.