Ribozomii

RIBOZOMII

Ø sunt particule ribonucleoproteinice implicate in biosinteza proteinelor

Ø au fost descoperiti si studiati de George Emil Palade, savant american de origine romana, laureat al premiului Nobel in anul 1974.

Ø apar in citoplasma tuturor celulelor procariote si eucariote avand o forma sferica sau eliptica si un diametru variabil de 20-30 nm.

Ø in celula eucariota vegetala, ribozomii se afla in citoplasma, plastide si mitocondrii.

Ø numarul ribozomilor in celula variaza intre 10 000 - 500 000, reflectand intensitatea proceselor de sinteza proteica.

Ø d.p.d.v. chimic, ribozomii sunt formati, in principal, din ARN ribozomal (37-40%), proteine bazice ribozomale (55%), fosfolipide (4-5%), ioni de Mg. Apa reprezinta 50% din greutatea nativa a ribozomului.

Ø in ribozomi se afla numai cateva tipuri de ARN ribozomal, printre care ARNr5S, ARNr18S, ARNr28S.

Ø folosind metode de izolare a ribozomilor din diferite celule si de determinare a coeficientului lor de sedimentare, exprimat in unitati S (Svedberg), ribozomii au fost grupati in 2 clase: ribozomi cu constanta de sedimentare 70S si ribozomi cu constanta de sedimentare 80S. Ribozomii 70S se intalnesc in celulele procariotelor (bacterii si alge albastre-verzi), mitocondrii, cloroplaste, iar cei 80S se afla in citoplasma eucariotelor.

Ø Structural, ribozomii sunt formati din 2 subunitati inegale: o subunitate mai mica, ovala si o subunitate mare, sferica. La ribozomii eucariotici citoplasmatici subunitatile au 40S si 60S.

Ø In citoplasma, ribozomii se afla liberi, izolati, in stare inactiva (mono-ribozomi) sau pot fi grupati inlantuiti prin ARNm, formand poliribozomi. Poliribozomii neatasati de RE sintetizeaza proteine care raman in citoplasma sau sunt transportate in nucleol, cum este cazul proteinelor ribozomale, sau in alte organite: mitocondrii, cloroplaste.