Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » referate » biologie
SISTEMATIZAREA DINTILOR

SISTEMATIZAREA DINTILOR



Sistematizarea dintilor

Animalele domestice sunt heterodonte avand trei categorii de dinti asezati pe cele doua arcade dentare  ce se sistematizeaza in: incisivi, canini si molari.

Incisivii (Dentes incisivi), sunt situati la extremitatea orala a cavitatii bucale, in alveolele din corpul osului incisiv si a mandibulei. Au coroana in forma de spatula turtita oro-aboral, prezentand o fata orala, una aborala, doua margini de contact cu dintii invecinati si o margine libera care, cu exceptia calului, este taioasa. La cal, ea este marita datorita prezentei unui cornet extern tapetat cu dentina, numit misuna, care dispare prin tocirea coroanei, odata cu inaintarea in varsta a animalului. Radacina lor este mica. Numarul acestora variaza cu specia: la carnivore, la cal, si porc sunt cate 6 pentru fiecare arcada; la rumegatoare sunt 8, dispusi numai pe arcada inferioara, pe arcada superioara sunt supliniti de catre un burelet dentar (incisiv).

Dupa pozitia lor, incisivii se sistematizeaza in: clesti situati de o parte si de alta a planului median; mijlocasi situati lateral de clesti si laturasi situati lateral de precedentii.

Caninii (Dentes canini), au forma conica, usor recurbati, plasati aboral de laturasi, la nivelul diastemei. Sunt cate doi pe fiecare arcada, la cal (masculul), porc si carnivore; la rumegatoare si rozatoare lipsesc. Au rol in sfartecarea hranei si aparare.

Molarii (Dentes molares), sunt cei mai voluminosi fiind dispusi aboral de canini, cu rol in masticatia alimentelor. Numarul lor variaza cu specia, iar in cadrul speciei, cu varsta animalului (la tineret sunt mai putini). Coroana lor este scurta si puternica avand cinci fete: fata bucala (Facies vestibularis), fata linguala (Facies lingualis), doua fete de contact (Facies contactis) si una masticatorie. Dupa conformatia lor animalele se clasifica in: selenodonte (cabaline, rumegatoare si rozatoare), care au suprafata masticatorie relativ dreapta, prevazuta cu usoare denivelari si bunodonte (carnivore si suine), cu fata masticatorie mamelonata.

Formula dentara, se foloseste pentru exprimarea succinta a dentitiei sub forma unei relatii aritmetice pe sistemul fractional, in care numaratorul arata numarul dintilor de pe arcada superioara, iar numitorul pe cei de pe arcada inferioara, pentru fiecare categorie de dinti folosindu-se initiala respectiva : I - pentru incisivi; C - pentru canini; P - pentru premolari si M - pentru molari. Aceste initiale se vor scrie cu litere mici pentru dentitia de tinerete si cu majuscule pentru cea permanenta. In aceasta formula se pot trece toti dintii de pe arcade sau numai unilateral; in acest caz numarul lor se va inmultii cu 2 pentru a obtine numarul total de dinti.

Formula dentara in serie animala

La caine, numarul de dinti poate varia in functie de rasa si individ. Incisivii sunt mai dezvoltati pe maxilar, iar laturasii sunt mai dezvoltati decat restul incisivilor, ei au radacini lungi, turtite, iar coroana prezinta marginea masticatorie sub forma de frunza de trifoi. Forma caninilor este conica, cei de lapte sunt mai subtiri si foarte ascutiti. La aceasta specie nu exista diastema. Molarii sunt in numar de 12 pe maxila si de 14 pe mandibula. Ei sunt inegali ca volum, cel mai voluminos si mai puternic se numeste carnasier (al patrulea pe arcada superioara si al cincilea pe arcada inferioara), cei din fata carnasierilor se numesc precarnasieri, iar in spatele carnasierilor se afla cate doi molari, pe fiecare arcada  a caror fata masticatorie este prevazuta cu eminente conice (molari tuberulati).

Formula dentara :

Ø                de tineret este:

Ø                   de adult este : 

La pisica, dintii sunt in general asemanatori cu cei de  caine, cu unele diferente, incisivi sunt foarte mici si fini, caninii sunt mai ascutiti decat la caine si prevazuti cu 2 – 3 strii pe fata laterala, iar molarii mai ascutiti si mai taiosi fara tuberculi pe fata masticatoare. La pisica eruptia dintilor se face rapid si coroana este acoperita in totalitate cu smalt.

Formula dentara :

Ø     de tineret este :

,

Ø     de adult este :

.

La cabaline, se intalneste o dentitie heterodonta, izognata si difiodonta. Incisivii caduci sunt mai mici decat cei permanenti, prezentand o gatuitura intre coroana si radacina, fiind turtit numai oro-aboral, nu prezinta silon longitudinal pe fata labiala ei fiind mult mai albi datorita lipsei cementului pe coroana. Premolarii caduci sunt singurii molari ai animalului tanar. Dentitia definitiva a ecvinelor este definita pe sexe, la mascul existand in general un numar de 4 dinti in plus de femele.

Incisivii permanenti au forma unei piramide incurbate aboral. Coroana este turtita oro-aboral. Marginea sau suprafata de tocire prezinta pe dintele netocit o cavitate dentara externa, ce poarta denumirea de misuna (cavum coronale).

Cu timpul, camera pulpara, se umple cu dentina nou formata, mai inchisa la culoare, care prin tocirea dintelui va aparea pe suprafata de tocire sub forma unei pete galbuie sau negricoasa, cunoscuta sub denumirea de steaua dentara (Girard). Incisivii de pe maxila sunt mai lungi si mai grosi decat cei de pe mandibula, iar arcada dentara superioara intrece pe margini pe cea inferioara, canini apar in dentitie definitiva de regula la mascul, dar uneori si la femele, avand o forma de con recurbat aboral, cu coroana turtita, iar marginile si extremitatea libera rotunjita. Radacina, este conica avand o spatioasa cavitate pulpara ce se deschide printr-un orificiu pulpar lat.

Molarii, sunt in numar de 24, cate 12 pe fiecare arcada dentara, coroana lor este masiva. Primii trei poarta numele de premolari, pe fiecare semiarcada dentara, iar ultimii sunt molarii permanenti. Fata masticatoare a molarilor, prezinta un desen caracteristic, mai evident pe dintele “virgin”, care este asemanator cu  litera “B” cu buclele orientate medial; la molarii mandibulari desenul are forma unui “g” intors. Radacina molarilor este lunga si prezinta 3 sau patru brate radiculare pe arcada superioara si doua brate pe arcada inferioara, cu exceptia ultimului molar care are 3 brate. Camera pulpara este diverticulara, fiecare brat prezentand cate o camera pulpara prevazuta cu cate un canal.

Formula dentara :

Ø     de tineret este :

.

Ø     de  adult este :  

.

La rumegatoarele mari si mic, intalnim o dentitie heterodonta, anizognata si difiodonta.

Incisivii sunt prezenti numai pe arcada inferioara, fiind sistematizati in: clesti, mijlocasi – primi, mijlocasi – secunzii  si laturasii, iar pe arcada superioara se afla un burelet glenoidian. Incisivii de lapte sunt albi, de forma latita, coroana fiind despartita de radacina printr-un gat evident. Incisivii permanenti sunt slab fixati in alveole, avand o mobilitate destul de mare datorita lungimii ligamentului alveolodentar. Fata masticatorie nu este asa de evidenta ca la ecvine, aceasta fiind inlocuita printr-o margine masticatorie.

Caninii la taurine  lipsesc. molarii sunt in numar de 12 pentru fiecare arcada dentara, fiind sistematizati in premolari si molari. Molarii au aspectul unei prisme patrulatere. Premolarii superiori au pe fata masticatorie un desen asemanator literei “D” cu bucla orientata medial, iar pe molarii maxilari forma literei “B” cu bucla orientata medial.

La oaie si capra, dintii sunt in general asemanatori celor de la bovine. Incisivii au coroana mai lunga si ingusta si dimensiuni mai mici, iar arcadele molare superioare sunt convergente inainte, iar arcada inferioara este divergenta inapoi.

Formula dentara :

Ø     la tineretul taurin  este :

,

Ø     la adult este :

.

La suine, care sunt animale heterodonte si bunodonte, incisivii difera ca forma de la un maxilar la altul si chiar la acelasi maxilar. Clestii si mijlocasii superiori sunt scurti si lati, iar cei inferiori din potriva au forma prismatica, alungiti si asemanatori cu ai rozatoarelor. Laturasii de la ambele arcade sunt mai mici, turtiti dintr-o parte in alta, mai slab fixati in alveole si situati la oarecare distanta de ceilalti incisivi. Canini sunt de forma conica, foarte dezvoltati la mascul (vier). Caninii superiori sunt mai grosi la baza coroanei si orientati lateral, iar cei inferiori trec inaintea celor superiori, avand forma unei piramide triunghiulare. Molarii, au caractere bunodonte. Coroana este scurta si prezinta pe fata masticatorie o serie de mameloane separate prin santuri. Radacina este ramificata si divergenta. Premolarii sunt mai redusi si au suprafata masticatorie taioasa. Premolarul unu inferior este foarte mic, si asezat izolat de ceilalti. Dintii suinelor se remarca prin faptul ca au un strat subtire de cement pe radacina, iar mameloanele de pe fata masticatorie sunt acoperite cu un strat de smalt.

Formula dentara :

Ø     de tineret este :

,

Ø     de adult este  :  

 .

La iepure, incisivii superiori au o asezare superficiala pe doua randuri: doi dezvoltati (principali) asezati in fata si doi redusi dispusi in spatele acestora.

Incisivii principali, sunt bine dezvoltati, avand forma de prisma patrulatera si prezinta pe fata labiala un sant profund. Fata masticatorie este orientata oblic pe fata bucala. Incisivii secundari, sunt mai mici avand forma cilindrica. Incisivii sunt in intregime acoperiti de smalt. Incisivii au o crestere continua ce este compensata de o uzura continua. La iepure, lipsesc caninii, molarii sunt dinti cu radacini lungi, cei superiori au o coroana redusa, putin vizibila deasupra gingiei.Se remarca faptul ca molarii sunt acoperiti in intregime de smalt.

Formula dentara la leporide  este :

.





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


REGIUNI ANATOMICE
STOMACUL (VENTRICULUS GASTER)
Rolul proteinelor membranare
Increngatura Nemertini
SISTEMUL OSOS
Increngatura Nemathelminthes
Curgerea lichidelor biologice
Increngatura Annelida

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.