VIRUSUL X MONTANA AL CRACIUNICEI

VIRUSUL X MONTANA AL CRACIUNICEI

Zygocactus Montana X virus

Sinonime: Zygocactus Montana X potexvirus, Zygocactus virus X, ZyV-58, Cactus zygocactus virus.

Taxonomie, inrudiri. Este inrudit serologic cu potexvirusurile potato X, cactus X si white clover mosaic si neinrudit cu potexvirusului zygocactus X, potato aucuba mosaic, clover yellow mosaic si narcissus mosaic (Chessin, 1989).

Istoric, distributie geografica. A fost raportat prima data la Zygocactus truncatus, de Giri (1974) si Chessin si Giri (1975), din Missoula, Montana, S.U.A.

Plante gazda, simptome. Plantele de Zygocactus truncatus (craciunica) infectate natural manifesta simptome persistente, caracterizate prin inrosirea

Prin inoculari artificiale, virusul a fost transmis la Amaranthus caudatus, Atriplex hastata, Chenopodium album, C. giganteum, C. polyspermum, C. quinoa, C. urbicum si Hablitzia tamnoides, nesusceptibile fiind Chenopodium capitatum, C. foliosum, C. hybridum, Datura stramonium, Gomphrena globosa, Nicotiana glutinosa, N. rustica, N. sylvestris, N. tabacum si Phaseolus vulgaris (Giri, 1974).

Plante test. Inoculat artificial, virusul produce leziuni locale clorotice sau necrotice fara infectie sistemica la Chenopodium album, C. giganteum si C. urbicum, leziuni locale necrotice si mozaic la C. quinoa, marmorare sistemica la C. polyspermum, leziuni locale clorotice si patari verzi sistemice la Hablitzia tamnoides si marmorari foliare sistemice la Atriplex hastata (Chessin, 1989)

Citopatologie. Virionii s-au gasit in citoplasma celulelor infectate din mezofil si epiderma, unde se gasesc si incluziuni fusiformi continand virioni.

Transmitere. Virusul este transmisibil prin inoculare de suc.

Proprietatile virusului in suc. Sucul foliar contine numerosi virioni, inactivarea termica are loc la 75-80ºC, longevitatea in vitro este de 6-7 zile, iar dilutia limita 10^-5-10^-6

Microscopie electronica. Virionii se contrasteaza cu acid fosfotungstic continand 0,1 % (g/v) albumina serica bovina.

Purificare. Dupa Chessin (1989).

Morfologia particulelor. Virionii sunt filamentosi, de regula flexuosi, avand lungimea modala clara de 514 nm, canalul axial obscur si structura helicodala obscura.

Proprietati fizice. La ultracentrifugarea preparatelor purificate apar doua componente, una avand coeficientul de sedimentare 120-123 S si alte de 200 S, reprezentand, probabil, virioni agregati.

Literatura

Casper, R., Brandes, J. (1969). J. gen. Virol. 5. 155. - Chessin, M. (1989). In: Viruses of Plants p. 1418. Eds A.A. Brunt s.a., 1997. Univ. Press Cambridge, UK. - Chessin, M., Giri, L. (1975). Phytopath. Z. 83, 40. - Giri, L. (1974). Ph. D. Thesis, Univ. of Montana, S.U.A.