Virusul A la arracacha

Arracacha virus A, AVA - Virusul A la arracacha, Nepovirus, Comoviridae, (Pop, 2009, TVV, II, 543). Nepovirusurile arracacha A si B pot fi diferentiate usor prin metode serologice si transmiteri la Chenopodium quinoa, Tetragonia expansa, Nicotiana clevelandii si Vigna unguiculata. A fost raportat prima data la Arracacia xanthorrhiza in Anzii peruvieni, de Jones si Kent (1978, Ann. appl. Biol. 90, 85), fiind raspandit in regiunea sud si central americana. Infectate natural, plantele de Arracacia xanthorrhiza manifesta simptome persistente de mozaic galben. Prin inoculari artificiale, virusul a fost transmis la Amaranthus caudatus, Anthriscus cerefolium, Beta vulgaris, Brassica campestris ssp. pekinensis, B. oleracea spp. capitata (soiul Greyhound), Chenopodium amaranticolor, C. foliosum, C. murale, C. quinoa, Clitoria ternatea, Coriandrum sativum, Cucumis sativus, Cucurbita pepo, Cyamopsis tetragonoloba, Datura stramonium, Gomphrena globosa, Hyoscyamus niger, Lycopersicon esculentum, Montia perfoliata, Nicandra physaloides, Nicotiana bigelovii, N. clevelandii, N. debneyi, N. glutinosa, N. occidentalis, N. tabacum, Physalis floridana, Ph. peruviana, Sesamum indicum, Solanum demissum si Tetragonia expansa (Jones si Kenten, 1978). Inoculat artificial, virusul produce leziuni sau patari inelare locale, mozaic sau marmorare pe frunzele neinoculate la Chenopodium murale, C. quinoa si Nicotiana clevelandii si marmorari urmate de necroze sistemice la Tetragonia expansa. Experimental, virusul se transmite prin inoculare de suc, iar in natura se raspandeste prin multiplicarea vegetativa a materialului infectat, prin samanta, in proportie ridicata, la Nicotiana clevelandii si, probabil, prin nematozi. Inactivarea termica are loc la 65-70ºC, longevitatea in vitro este de 15 zile si dilutia limita 10^-3. Virionii sunt izometrici, de 26 nm in diametru, cu profil unghiular. Preparatele purificate se sedimenteaza sub forma de trei componente, genomul este reprezentat de doua parti de ARN monocatenar (Jones si Kenten, 1980, CMI/AAB Descr. Pl. Viruses No. 216, 4 pp), iar in virioni se gaseste o singura proteina capsidala. Combaterea se realizeaza prin samanta si material saditor liber de virusuri.