Virusul
latent al telinei - Celery latent virus, posibil Potyvirus, Potyviridae. Poate fi diferentiat usor de Celery mosaic virus prin cercul de
plantelor gazda si imunoelectronomicroscopie, utilizand
procedeul decorarii particulelor, (Pop,
2009, TVV, III, 66).
A fost identificat prima data la telina pentru
petiol (Apium graveolens var. dulce), langa Torino, nordul Italiei (Luisoni,
1966, Att Accad. Sci. Torino 100, 541: Brandes si Luisoni,
1966, Phytopath. Z. 57, 277), la telina pentru
radacina (Apium graveolens
var. rapaceum) in Olanda (Bos,
1973, Gewasbescherming 4, 15), virusul fiind cunoscut, de asemnea, in
Belgia, unde produce pierderi de productie de pana la 38 % (Verhoyen s.a., 1976, Parasitica
32, 158). În natura, a
fost gasit numai la telina pentru petiol (Apium graveolens var.dulce)
si la telina pentru radacina (A. graveolens var. rapaceum),
care nu manifesta simtome externe. Prin inoculari
artificiale virusul a fost transmis la dierite
specii, altele dovedindu-se nesusceptibile (Pop,
2009, TVV, III, 66). În
conditii experimentale, infecteaza sistemic, fara a produce
simtome externe la plantele de Apium
graveolens var. dulce, A. graveolens var. rapaceum, Anthriscus cerefolium si Coreandrum sativum,
produce leziuni locale, pete si inele clorotice si deformarea
slaba a frunzelor la Chenopodium
quinoa, leziuni locale si simptome sistemice putin distincte la C. amaranticolor si leziuni locale
necrotice si, uneori, simtome sistemice severe la Amaranthus hybridus hypochondriacus. Virionii se gasesc in citoplasma celulelor frunzelor,
uneori, aparand sub forma de manunchiuri situate
langa sau paralel cu tonoplastul. Experimental, virusul este usor
transmisibil prin inoculare de suc, cercetarile privind transmiterea prin
afide dand rezultate negative. Este transmisibil, in proportie
de pana la 34 %, prin samanta de telina,
precum si prin samanta plantelor de Chenopodium quinoa si
Amaranthus caudatus inoculate
artificial. Sucul
foliar contine virionii putini. Inactivarea termica are
loc la 54ºC, longevitatea in vitro este de 10 zile, iar dilutia limita 10-3. Virusul a fost purificat din frunze
de C. quinoa infectate sistemic,
folosind tampoane cu pH 8 sau 9, precipitarea cu polietilenglicol si
ultracentrifugarea. Virionii sunt
in forma de bastonase filamentoase, de regula flexuoase,
avand o lungime modala clara de 860 nm
si canalul axial evident (Brandes
si Luisoni, 1966, l.c.). La ultracentrifugarea preparatelor
purificate apare un singur component. Virusul avand
o importanta economica potentiala, se recomanda
eliminarea lui din loturile de samanta. Aceasta se
realizeaza relativ usor, folosind la obtinerea semintei din
verigile superioare plante de telina total libere de acest virus.
Testarea plantelor si a semintelor de
telina pentru depistarea virusului se face prin transmiteri
artificiale pe plante de C. quinoa
si teste serologice, in ultimul caz, inoculul fiind preparat din
plantutele obtinute prin germinarea semintelor de testat.
.com
